RAPITA

PARTICULARITATI BIOLOGICE SI MORFOLOGIE
Rapita face parte din familia Cruciferae,genul Brassica,iar pentru ulei se cultiva 2 specii
BRASSICA NAPUS OLEIFERA cu 2 forme-forma de toamna(autumnalis) cu plante mai
viguroase si continut mai mare in ulei si de primavara(annua).Soiurile actuale apartin rapitei
Colza.
SISTEMATICA SI SOIURI
Rapita COLZA apartine clasei cruciferelor si a rezultat din incrucisarea intre Brassica
compestris si olaracea rezultand Brassica napus.Soiurile cultivate in ultima perioadasunt de
tipul OO adica nu au in compozitia chimica acid erucic si glucozzinolati.In Romania se cultiva
doar soiurile de toamnacare dau productii de 2800-3000 kg/ha.
Folosirea hibrizilor de rapita are avantaje precum sistem radicular mai puternic cu o buna
rezistenta la iernare,buna adaptare la diferite conditii de mediu de aceea hibrizii se pot
cultiva in zone variate de cultura,ramificarea puternica ceea ce permite utilizarea unei
densitati optime,mai multe silicve pe planta.Firma PIONEER recomanda MAXIMUS care are
avantaje precum rezistenta la cadere,coacerea uniforma a silicvelor,ramificare
puternica,recoltare usoara.
PARTICULARITATI MORFOLOGICE
RADACINA – epigee,pivotanta,slab ramificata,intra in sol pana la 70-110 cm,iar masa
principala de radacini raspandita in sol e la 25-45 cm.Radacina are capacitate de solubilizare
a compusilor greu solubili mai redusa
TULPINA-erecta,glabra,ramificata de jos sub un unghi mare verde-albastrui,inalt de 1.2-2
metri rezistent la cadere.Mugurele din vf tulpinii fomreaza frunzele apoi florile.
FRUNZELE-autumnale(5-6,sunt cele mai mari frunze,sunt lung petiolate,lirat penat-sectate
cu limb larg si lobul terminal mai mare si se dezvolta in forma de rozeta),cele de iarna(8-9
petiol scurt,lirate,limb decupat),primavara(sesile,lanceolate,amplexicaule)Numarul de frunze
pe o planta de rapita e de 20-30.
INFLORESCENTA-un racem format din 20-40 flori de tipul 4.Bobocii se afla deasupra florilor
deschise,au culoare galben deschis,anterele sunt patate cu rosu in varf.Florile au petale lungi
cu pedicel de 6-10 cm formand un unghi drept cu axa ramificatiei.Polenizarea e
alogama,entomofila.
FRUCT-o silicva cu 10-30 seminte cu lungimea de 5-10 cm,dreapta,ingusta sau curbata cu
pozitie orizontala fata de tulpina.Silicvele prezinta rostru lung de 1-2 cm.La maturitate
deplina silicvele sunt dehiscente.
SAMANTA-forma globuloasa,de culoare cafenie bruna-negricioasa cu suprafata
tegumentului seminal neteda.MMB este de 4.5-5.5 g iar MH e 61-68 kg.Continutul in ulei
variaza intre 40-50%.Numarul de seminte/silicva este de 20.
CERINTA FATA DE CLIMA SI SOL
Rapita e o planta a zonelor temperate cu ierni blande,veri racoroase si umede.Suma gradelor
de temperatura pt soiurile detoamna e 2100-2500 C iar pt cele de primavara 1500-1800 C.
Temperatura minima de germinare e de 1-3C iar iarna in stadiul de rozeta rezista la 15-18 C
fara strat de zapada daca gerul nu apare brusc si solul nu a fost prea umed.Dupa
desprimavarare rapita devine sensibila la inghet.
Apa-e pretentioasa fata de apa,coeficientul de transpiratie fiind 600-740 perioadele critice
fata de apa sunt rasarire-formarea rozetei si inflorire-fructificare.Zona favorabila sunt cele
unde cad anual 450-650 mm precipitatii din care 100-150 mm in august-septembrie.
Solul-profund,permeabil,cu textura mijlocie,bogat in calciu si humus,cu reactie neutra-soluri
brun roscate,cernoziomuri,aluvisoluri.Nu se cultiva pe soluri cu profil subtire,pe solurile unde
stagneaza apa,precum nici pe cele nicispoase sau acide.
Zonele ecologice de cultura

ZONA I-vestul si estul tarii,podisul Transilvaniei si zonele colinare adapostite care asigura
conditii de rasarire si iernare fara pierderi in cultura.
ZONA II-campia de sud a tarii,unde exista irigatii care ajuta la rasarirea uniforme si in timp
scurt si pregatirea plantelor pt iernare.
TEHNOLOGIA CULTURII
ROTATIA CULTURII – cele mai bune premergatoare sunt plantele care elibereaza terenul
timpuriu pana la inceput de august ca mazarea,borceagul de toamna,orzul de toamna,graul
de toamna,cartoful timpuriu.Nu se cultiva dupa soia si floarea soare din cauza
Sclerotinei.Poate reveni pe aceeasi suprafata dupa 3 ani iar in caz de Saclerotina dupa 7-8
ani.Rapita lasa terenul curat de buruieni iar dupa rapita dau randament bun toate culturile
deoarece elibereaza terenul devreme.
FERTILIZAREA-consumul pt elemente nutritive e mare,astfel ca pentru 1 tona de seminte cu
biomasa,consumul e de 50-60 kg azot,30-60 kg fosfor,40-50 kg potasiu si 50-60 kg calciu,20-
30 kg sulf si cantitati insemnate de microelemente.Elementele nutritive sunt absorbite
intens in primele faze de vegetatie iar cea mai mare cantitate se absoarbe la desprimavarare
si pana la inceputul fructificarii.Reactioneaza pozitiv la aplicarea gunoiului de grajd in doze
de 20-25 tone aplicat vara dupa recoltarea plantei premergatoare pt a fi incorporat sub
aratura.Toata doza de fosfor,potasiu si 1/3 de azot se vor aplica sub aratura iar restul de 2/3
primavara timpuriu.
LUCRARILE SOLULUI-la 20-25 cm in agregat cu grapa stelata.Daca solul e prea uscat si
aratura nu se poate face,se efectueaza o lucrare cu grapa cu discuri in agregat cu
grapacucolti reglabili apoi aratura se va face dupa prima ploaie.Pana la semanat aratura se
mentine curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti iar
lucrarea pregatirii patului germinativ se face cu combinatorul la adancimea de
semanat.Tavalugitul inainte de semanat se face daca solul e prea afanat si in toamnele
secetoase dupa semanat.
SAMANTA SI SEMANATUL-samanta reprezinta un factor biologic ft important pt cultura
rapitei avand in embrionul eitoate insusirile valoroase ale soiului.Ea trebuie sa indeplineasca
o multime de insusiri care odata indeplinite au ca scop rasarirea uniforma si rapida precum si
obtinerea unor plante sanatoase si viguroase.Puritatea = 98% si capacitatea de germinatie
minim 85% cu MMB cat mai ridicat.Dupa 3 ani samanta isi pierde facultatea germinativa.
Se seamana cu semanatorile de cereale paioase si se trateaza inainte de semanat.
EPOCA DE SEMANAT – rapita Colza are nevoie de 800-900 C temperaturi active mai mari de
0 grade.Avand aceasta cantitate de calduri impreuna cu umiditatea aferenta planta
formeaza o radacina puternica si o rozeta de 6-8 frunze dezvoltate ceea ce i confera plantei
rezistenta la factorii nefavorabili din timpul iernii la temperaturi scazute.Norma de samanta
este de 6-10 kg/ha care asigura o densitate la semanat de 100-150 boabe germinabile/m2 iar
la recoltare 80-110 plante/m2 asigurand o coacere mai uniforma deoarece ramificarea este
mai redusa.In tara noastra se foloseste densitatea aproape de limita maxima datorita
conditiilor din timpul iernii.Se seamana in 5-15 septembrie in S si 1-10 sept in restul tarii.Se
seamana la 12,5 sau 25 cm intre randuri ceea ce face ca plantele de rapita sa lupte mai bn cu
buruienile.Adancimea de semanat variaza dupa textura si umiditatea solului.In solurile grele
si umede la 2-3 cm iar daca solul e uscat la 3-4 cm.
LUCRARI DE INGRJIRE – au ca scop completarea calitatii patului germinativ prin lucrari ale
solului (tavalugire,eliminare exces de umiditate),combatere
buruieni,boli,dauantori.Principale lucrari sunt tavalugitul si eliminarea excesului de
umiditate.Tavalugitul dupa semanat e util pe terenuri ramase cu bulgari dupa pregatirea
patului germinativ si cu samanta neincorporata.Eliminarea apei de pe semanaturile cu rapita
e necesara deoarece baltirea apei provoaca moartea plantelor din lipsa deaer.Pentru
prevenire imediat dupa semanat sau la desprimavarare se traseaza brazde pt scurgerea apei
de pe terenurile cu exces de umiditate.
Inainte de intrarea in iarna – densitatea sa fie de 40-60 plante/mp,planta sa aiba 6-8
frunze,adancimea radacinii principlae de 20 cm.
COMBATEREA BURUIENILOR
Nu se pot obtine productii bune si profitabile fara a aplica un minim de masuri de combatere
a buruienilor.
COMBATEREA BURUIENILOR
Putregaiul alb,putregaiul cenusiu si boli ale aparatului foliar.Combaterea acestor boli se face
inca de la semanat prin tratamente aplicate la samanta.
IRIGAREA
In S tarii in toamnele secetoase se aplica o udare de 300-400 m3 apa/ha pt a favoriza
rasarirea si formarea rozetei pana la intrarea in iarna.Primavara se fac 2 udari la inceputul
primelor silicve cu 400-500 m3 apa/ha si la incheierea infloritului cu 500-600 m3 apa/ha.

RAPITA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPITA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPITA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTICULARITATI BIOLOGICE SI MORFOLOGIE

Zonele ecologice de cultura

S-ar putea să vă placă și