www.dacoromanica.

ro
 ACADEMIA ROMANA
STUDII $1 CERCETARI
XL

OBSERVATII $1[ PROBLEM

BANATENE
DE

N. IORGIA
MEMBIN AL ACADEMIEI DOMANE

MONITORUL OFICIAL SI, IMPRIMERIIL2E STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA. BUCURESTI, 19 o

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE
Noi, Romanii banäteni, chiar sit nu
putem arata niciun privilegiu i niciun
document scris din timpuri intunecoase
§i furtunoase despre starea noastra poli-
tica si ierarhica, nu ni pasa e.
P. Drdgdlina

I. IZVOARE ALE ALTEI ISTORII A BANATULUI

Istoria Banatului nu s'a scris pana acum. Aceasta cu toata
vechea incercare, atat de meritoasä prin multele stiri pe care
le cuprinde, a lui Grisellini, tradus i la noi, dar al carui
caracter insusi ramane sa fie lamurit, ceea ce voiu incerca aici
chiar, in ce priveste pe acest Italian din Venetia, ramas Italian,
pe care 1-a chemat prin anii 1770, supt « administratorul
Brigido, guvernul imperial in Banat.
Ajunge a se spune ca tot rostul atat de insemnatei lu-
el-A.1-i 1) e sä arate ce mare opera de civilizatie, adaugim
precizarn: materialà, s'a infaptuit supt buna gospodarie,
cu intentii fiscale, dar, dela o vreme, si cu intentii de re-
forma « filosofica a prin Casa de Austria. Ea e inaltata atat
de elocvent, descriindu-se frumusetile unei tari innoite, incat
prefata cuprinzAnd aceste laude ar merita sa fie tradusl ro-
mâneste pentru a fi raspândita astazi. Istoric i arheolog,
1) Versuch einer politischen und natürlichen Geschichte des terneswarer Banais
in Briefen an Standesgenossen und Gelehrten, I-II, Viena, 5780. Editia intdia a
aparut insfi la Venetia, cu frumoase planse dupfi desemnuri originate, dintre care
unul e reprodus de d. J. Miloia, in Analele Banatului, II, p. 97. Se traduce descrie-
rea Timisoarei, de acelasi, ibid., p. 6 i urm. Se intituleaza smembru de onoare
al mai multor Academii si secretar al Societatii c. r. pentru innoirea (Aufnahme)
agriculturfi, artelor, manufacturilor i negotului la Milan $. Citeaza si o descrier*
a districtului Lugoj de consilierul Schmidt (p. 513, nota 2). Se pomeneste qi
O celebrul Cantemir 0; p. 224. Dupi redactarea acestor pagini s'a
adaus lucrarea d-lu
Aurel Cosma, Urme de viatd italiand in Banat, din ziarul Dacia, Noemvrie 5939
T

www.dacoromanica.ro
4 N. IORGA

acest frate de rasa al nostru, asezat langa acel Latin care-I

invitase (poate si guvernatorul Timisoarei, Ioan de Soro,
caruia i se dedica prima scrisoare, sa fie de aceeasi rasa), se
ocupa, dupà cat stie si poate gasi, de un trecut pe care-I
ridica p aria la Dacii lui Decebal. Toata partea aceasta a fa-
mas, fireste, cu totul in urma, de si pentru secolul al XVIII-lea
se cuprind si stiri originale si de sigur pretioase. Dar cea mai
mare insemnatate o are aceasta intinsä lucrare prin descrierea
populatiei: dui:4 ce se intinde foarte larg asupra ciudateniei
Tiganilor, Grisellini consacra Romanilor 1), # Romanoda-
cilor », toata scrisoarea a VII-a, si aici, aläturi de o arheologie
aproape netrebnica, se afla cea mai simpatica prezintare a
unui popor care, prin recunoasterea originii romane, i se
prezing ca infratit. Doar daca nu admite frumuseta fe-
meilor 2)... Un alt capitol e inchinat limbii, care-1 intereseaza
asa de mult, si el e dedicat vestitului istoric al literaturii
italiene, abatele Ieronim Tiraboschi, care a trebuit astfel
sa cunoasca tot ce asamana aceasta limba, atat de putin
cunoscutä, de glorioasa italiana: i se pare autorului ca.' aba-
tele s'ar fi larnurit mai bine asupra originii limbii italiene,
cunoscand pe a noastra 3); el fixeaza, ca si abatele Maffei,
si deosebirea intre latina scrisä si cea vorbitä 4).
Ceea ce s'a facut apoi cu multä tragere de inima si cu
oarecare cunostintä a imprejurärilor locale, dar fail obis-
nuinta elucidarii problemelor de caracter general, incepand
dela un Tincu Velea, Banatean, asezat in Secas, scriitor care,
(la si pagini despre Banat A), si p Ana la rabdatorul, clarul

9 Cuvinte de salutare si sudAlmi românesti; p. 227.

9 Ibid., p. 215. Se semnaleazi inocularea populari contra bubatului ; pp. 221-2.
9 Nu se uitii nici venetianul aide (haide); p. 245, nota 3. Se cautA si asAmi-
Mini cu friulana; p. 249, nota 7.
4) Pp. 256-7. Se inlIturA teoria s barbarizArii s. Partea a doua e consacratA geogra-
fiei fizice, pe baza cAlAtoriilor personale (cea din 1795; II, p. 16, nota r). Se dedicA
scrisori si abatelui Spallanzani, care si el a fost la noi. Se mai citeazA §i Briefe über
mineralogische Gegenstande auf einer Reise durch das temerwarer Banat, de von
Born.
9 Istoriora bisericeascd politico-natiunale a Romdnilor preste tot, mai ales a celor
ortodocsi-orientali din Austria si cu distinctiunea Bdndteanilor, fatd cu pretensiunile
ierarhice si politice ale colonilor serbesci din Austria, dupd tradifiuni, monumente si do-
cumente istorice, Sibiiu 1865. Cf. si Timisiana, arheologice, ale lui August Trebo-.
Mu Laurian, In Magazinul Istoric (si extras).

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATH $1 PROBLEME BANATENE s

rezumat al lui Dragalina 1), si nu vorbesc de cercetari, ca

ale raposatului Gheorghe Popoviciu, cu privire si la vieata
religioasa a acestei regiuni1) , nu cuprinde ceea ce ar fi de
dorit mai mult si ceea ce fireste nu intrase nici in programul
Austriecilor cari au cerut cartea lui Grisellini si nici in
mijloacele acestui om strain, sosit de putina vreme in regiune,
cu atat mai putin a Germanului L. Böhm 3), a harnicului
cercetator maghiar Frederic Pesty 4), adeca: desvoltarea ne-
intreruptd a unei vieti de caracter dacic sau celto-dacic la in-
ceput, roman pe urmd, apoi romanic, in sfdrfit romiinesc, ori-
care ar fi fost amestecul cu natiuni straine de-a-lungul a
peste doua mii de ani. Aceastl expunere, de caracter organic
fi in forme de sintezd, cred Ca va trebui fara indoiala reluata si
dupa constatarile pe care le-am putut face in timpul Catorva
saptamâni de petrecere in Banat, si problemele pe care caut
a le ridica vor trebui si ele sa fie reexaminate pe baza unei
cunostinte mai largi a izvoarelor.
Aceste izvoare se gasesc in mare parte bine pastrate, dar
necercetate, pentru vremea noua, mai de nimeni. Ma On-
desc mai ales la urmatoarele douà categorii: administratia
banateana, cea militara, cea fiscalà, a lasat o mare cantitate
de acte, din care doar s'a scos ceva de un entusiast cercetator
1) Din istoria Banatului Severin, 3 vol., Caransebes 1899.
2) Istoria Romdnilor bdndleni, Lugoj, 1904: De fapt avem a face cu o lucrare
foarte intinsA, cu citatia izvoarelor, indigene si strAine, adunate cu o deosebitä
sArguinta. Se incepe Inca de la preistorie, pentru care nu se pot aduce, fireste, deck
generalitAti fArl valoare astAzi. Trecutul roman se bucurri de o largA expunere, in
mai multe capitole, si actele sunt consacrate, cu mai mult sau mai putin rost, tuturor
nAvAlirilor barbare, dupl un riiu obiceiu al istoriografiei noastre. Se ajunge, dupa
peste o sutri de pagini, si in capitolul XII, abia la capatul acestei expuneri privi-
toare la timpurile medievale. Ce urmeazA e prezentat tot supt rubrica stApfinirii
strAine (ungara si turcA). Biserica ocupa, pentru secolul al XVII-lea, capitolul XVI.
Importante, prin multele amAnunte, culese din tot felul de lucrAri moderne, sunt
capitolele XVI, XVII si XVIII, consacrate timpurilor moderne. Pentru toatä
aceastá parte mai ales se poate recurge la opera clericului bAnItean.
8) V., despre cartea lui, Anexa. Cf. Sch wic ke r, Geschichte des temeser
Banats; Vanicek, Specialgeschichte der Militdrgrdnze, Viena, 1875, 3 vol., si
I uliu Vui a, Scoalele romdnesti bdnd(ene, in secolul al XVIII, Orastie, 1896
(lucrare foarte bogata si sigurä, si cu portretul lui Constantin Diaconovici Loga).
4) A szdrényi bcinsdg és szördny vdrmegye törtinete, 3 vol., Budapesta 1877-8.
Un volum de istorie, al doilea de monografii locale pentru toate localitätile, al treilea
de documente (reproduse de N. Densusianu, in colectia * Hurmuzaki a). Cf. si, de
acelasi, A szörényi vdrmegyei hajdani oldh kerfiletek §i Krassd vdrmegye, 2 Vol.

www.dacoromanica.ro
6 N. I ORGA

al trecutului regiunii sale, d-1 Simeon Samson Moldovani),

in deosebite brosuri, dintre care cea mai importanta pri-
veste locul sau de origine, Oravita, a carii valoare supt toate
raporturile este infatisata pe larg; sunt, fara indoiala, cu miile
zecile de mu i hârtii cu totul netrebnice, care ar putea fi
Si aruncate, cum am constatat eu insumi atunci când am fost
intrebat asupra valorii arhivei ramase dela una din forma-
tiile militare austriace in Timisoara, dar intre lucrurile care
n'au nicio importanta in ele insesi i cu atAt mai putin in
ce priveste elementul românesc se gasesc mentiuni ca acelea
relevate de d. Moldovan intr'un alt studiu, asupra originii
Bufenilor veniti din Oltenia, a <erenilor », care, bine inter-
pretate, pot sa arunce o lumina puternica asupra unei intregi
stari de lucruri. Cercetarea de care vorbesc ar trebui sa se
facl metodic, de oameni modesti i muncitori, pe cari sä nu-i
desguste necontenita intoarcere a foilor in registre sau orbe-
cairea obositoare in acte separate, unde utilul i superfluul se
amesteca in fiecare moment.
Un alt mijloc de informatie care n'a fost aproape de kc
intrebuintat este acela al protocoalelor, pe care foarte multe
din biserici le pastreaza intr'un dulap anume si care sunt

1) V. mai departe. Cf. studiile din Analele Banatului (1928-31) i Almanahul

Banatului, 1929-31 ; p. 17 i urm. (cf. II, p. 31 i urm.), Io an Lotr ea n u, Mono-
grafia Banatului, Timisoara, 1935; Romulus S. Molin, Romdnii din Banat,
ed. a 2-a, Craiova, 1932 (scurta privire luminoasa mai ales asupra folklorului);
mai noua editie de acte a ofiterului G r. P op it i, Date Fi documente bandlene
(1728-1887), Timisoara, 1939.
Despre Eftimie Murgu i epoca sa, d. I o a chim Milo i a, An., I, p.
17 i urm.; (cf. II, p. 91 si urrn.); despre Valea Almdjului, d. Petru
Nemoi an u, ibid. II, p. 53 i urm.; despre Districtus Valachorum, d. Iuliu
V u i a, ibid., p. 65 i urm.; IulieDec., pp. 12 §1 urrn.; despre sistemele de
aparare, d. Emil P anu c a, ibid., III, no. i, p. 35 i urm.; despre colonizari,
d. I lie Ghena di e, ibid., no. 2, P. 4 §i urm.; no. 6, p. i i urm. canonicul
N. Br an ze u, Alm., I, p. 36 si urm.; apoi note despre balada banfiteana, de d.
L uc ian Cos t i n, ibid., p. 67 i urm., despre luptele cu ierarhia sarbeasca,
de par. Ti b e riu Ma r gin e a nt u, ibid., p. 72 si urm. si dupg cartea lui B o-
r o vs zk i,despre partile timisene,despre Bocsa, de raposatul Mihail Ga 9-
p a r, ibid., p. 94 si urm. bogat fragment dintr'o lucrare intinsa despre
orasul Bozoviciu,forma literaraibid., p. 124 c urm., despre folklor, de d. 1. u-
ci an Co s ti n, II, p. 53 i urm., despre privilegiile romfinesti, de d. S i m.
S a m. Mold o v a n, ibid., p. 59 i urm.; despre Bojinca, de d. Iuliu V ui a,
p. 67 si urrn., despre raporturile cu Sarbii, de d. P. Nemoian u, ibid., III,
P. 47 si urm., despre episcopul Iosif, la inceputul secolului al XVI-lea, de d. P.
Bizerea, ibid., p. 85 i urm.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 7

un..adevarat model de caligrafie, arat and respectul cu care

scrntorul trata ordinele acestea venite dela organul bise-
ricesc ierarhic. Se vede acolo de sigur si o politica' de Stat
careia ii era supusä Biserica ortodoxk se vede preocupatia
speciala, de caracter si gospodaresc si confesional, a Vladi-
cilor sarbi de pe vremuri, dar se vede si intreaga vieata po-
pulara care prin asemenea ordonantari a fost supusä unui
regim de care se resimt si 'Ana astazi urmasii acelora cari
au intrat in astfel de alcatuiri.
Protocoalele n'am avut vreme sa le vad: ma multamesc
sa spun ca ele se gäsesc in cea mai buna stare la Moldova
Romaneasck la Pecinisca de langa Mile Herculane, in toate
bisericile mai mari si chiar in unele din cele mici, pe linia
care duce dela Mehadia pana la resedinta episcopala din
Caransebes. P aria ce nu vom avea o alegere a acestor piese,
care se repetà natural dela o biserica la alta, nu vom putea
intra cu oarecare competinta in cunostinta amänuntelor unei
istorii de cloud veacuri, asa de interesanta pentru vieata ge-
nerala a neamului nostru.
Insemnarile din biserici, de multe ori adevarate pagini de
cronick precum sunt acelea, vadiri ale unor anumite mo-
mente exceptionale, nelegate intre ele, din care numai o
parte a fost cuprinsä de ravnitorul parinte Coriolan Buracu,
in brosura sa despre Mehadia si Mile Herculane, insemnari
facute de omul de mare merit care a fost protopopul Meha-
diei, Nicolae Stoica, däruitor de carti mari si scumpe la
lacasuri modeste, cu aratarea de unde li vine acest dar 1),
iar, alte ori, mijloc sigur pentru a fixa seria preotilor si a
invatatorilor, ba chiar si cu mentiunea ctitorilor de biserica,
toate acestea constitue unul din izvoarele cele mai impor-
tante pentru cunoasterea regiunii. Le-am ales nu fail oste-
neala, umbland din biserica in biserick si ele formeaza un
material de sprijin care se va gasi la sfarsitul acestei studiu.
Adaug ca stari de spirit si de sentiment cu totul neasteptate
se oglindesc intr'insele: asa and pribeagul din Tara-Ro-
maneasck un om simplu, de altfel, isi aminteste cu duiosie
1). Pentru el, vezi mai departe.

www.dacoromanica.ro
8 N. IORGA

durere de tara sa de bastinA, unde Ii sunt « rudele i verii a,

sau and, mult mai tArziu, cutare parohian face lauda insu-
airilor deosebite ale preotului Bona, pe care il tAlmaceste
« Bunub pentru multele binefaceri care s'au revArsat prin
el, ani indelungati, asupra satului. Nu lipseste din aceste
insemnAri nici nota satiricA, precum este cazul pentru acel
invAtAtor de pe la 1860-1870, Terzici, dela Globul Craiovei,
care creiaza adevarate proverbe, cum este acesta: « SA crezi
dar sä nu te increzi », adAugind indemnuri religioase, ca re-
comandatia de a se ruga credincios lui Dumnezeu, ale cArui
v« istierii » sunt nenumärate i nesarsite, asa inat se gA-
seste câte ceva pentru oricine, sau se apuca, pe baza cine
stie cAror experiente personale dureroase, sA sfAtuiascA pe
ucenicii i consAtenii sAi cum sä se insoare, evitând pe fata
din Tara-RomineascA, asAmAnatA si cu vitelul cel bun in ochii
cAruia trebue sA te uiti bine, asa inat este preferabilA « o
Turcoaicl sau o NemtoaicA ». El nu uitA nici pe copiii nere-
cunoscAtori, in stare sI imprAstie averea pArinteascA, pentru
care nici nu trebue ca ea sä se deie in mâna acelora cari, cum
n'au agonisit-o, sunt in stare s'o risipeascA.
Iata ce comori de istorie, de folklor, de sentimente po-
pulare, de moralä tArAneascA, se pot gasi pe dosul acelor
tartaje rupte i pAtate, cu rAmasitele mustelor din douä
secole pe care nimeni nu s'a gandit sA le inlAture de pe
aceste mArturisiri sufletesti, vrednice de a fi pAstrate mai
curat.
SApAturi pentru cAutarea ruinelor antichitAtii s'au fAcut
in Banat, si BAnAtenii sunt foarte mandri de ceea ce a dat
adâncul pAmântului lor. Unele pietre au cAlAtorit 'Ana de-
parte, la Viena, Inca' din secolul al XVIII-lea 1), altele au
fost adunate de rAvna generalului Cena, intr'un muzeu care
este adApostit, cu mai multA sau mai putina potrivire, intee
odaie la ,capätul unui culoar de otel si in imediatl vecinA-
tate cu politia; altele au fost incastrate in zidul unui culoat
de promenadA, ba chiar ceva mai departe, de-a-lungul mA-
retei vAi a Cernei, flind expuse capriciului oricArui copil
.41 MArthriFsirea lui Grisellini.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATH $1 PROBLEME BANATENE 9

sburdalnic sau om ark' ocupatie. Mare le muzeu arheologic

al Banatului nu exista, si nu s'a facut macar ceva ca incer-
carea, asa de vrednica de laudà, a profesorului Barcacila
LTA de urmele acestor stramosi ai nostri in preajma Seve-
rinului de astazi.
Preistoria nu a lasat cleat slabe urme, cel putin intru cat
pot sä fiu informat1). Am cautat explicatia acestui fapt, care
ne impiedeca de a cunoaste vieata acelor Celti al cdror imperiu
de imitatie a fost distrus de vitejia si ambitia lui Decebal, sau
chiar aceastd vieata dacica, pe care, in ce priveste Banatul,
o cunoastem numai prin ce s'a pastrat de Romani, insem-
nandu-se pe hartile de drumuri, cum este vestita Tabula
Peutingeriana. Explicatia trebue sä steie in faptul cal Ro-
manii au construit pretutindeni pe ceea ce a fost vieata pre-
istorica si prin urmare lucrul facut pentru a inalta cladirile
lor a distrus cu desavarsire ceea ce apartinea unei epoci
care n'a fost barbark ci barbaro-romank influentata si de
societatea romana care se desvolta pe malul celalalt al Dunk-H.
Dar, stand atata vreme in mijlocul acestor oameni asa de
interesanti cu toata stricarea partiala a portului, de-asupra
camäsii intinzandu-se, in locul unei catrinte, frumos lucrate
dupa traditie, bucata de stola vulgara luata dela pravalie,
in mijlocul acestor sateni cari pastreaza asa de mult din
imbracämintea si datinile celui mai indepartat trecut, 'Ana
si la « hora mortilor >>, care se intinde si astazi la Peci-
nisca sau la Prigor, strigandu-se numele raposatului, pentru
ca pe urma in tacere sa se desfasoare dantul care i-a placut
mai mult, nu m'am putut opri de a cauta explicatia unor
anumite parti din aceasta lunga desvoltare istorick si, cum
in fiecare zi, cartile bisericesti imi spuneau cate ceva si cer-
cetam izvoare neintrebuintate Inca de cei mai multi, precum
este acea frumoasa descriere a Banatului de Böhm aparuta
in 1861, cred ea este bine sa prezint indoielile mek si solu-
tiile care mi se prezinta pentru a le inlätura.
1) V. Martin Rosk a, in Analele Banatului, 1930, 2, p. 26 si urm.; Miloia,
ibid. p. 171 ai urm., 187-8; Daicoviciu si Miloi a, ibid., 7. p. 9 si urm.;
A urel Co sm a, in lucrarea citatfi, Urme de viatd italiand in Banat, II (6 obiecte
de aur din localititile Firiteaz, Carani si Bela-Veche 4).

www.dacoromanica.ro
 II. BAZA ISTORICA
Hotaririle congresului de pace dupa Mare le Razboiu au
impärtit Banatul in doua, &and partea dela dealurile Var-
setului p Ana: Care Tisa, Sarbilor i pastrand Romanilor
numai regiunea, atat de muntoasa, strabatuta de vdi adanci
cu ape, dare sau negre, curgand pe bolovani, i cu bogatia
unor paduri in care domina toate spetele afara de puternicul
stejar si de vesnic proaspatul brad. In chiar Banatul politiceste
roman de astdzi, Cate un sat de Bufeni, ale caror rosturi
se vor explica mai departe, se intinde pana dincolo de gra-
nita sarbeasca, impreunA cu alte sate, mult mai numeroase,
de Fratuti. Partea acordata Romaniei se desparte si ea, de la
sine, in douà: aceea care cuprinde muntele, cu satele insirate
de-a lungul ingustei sosele romano-austriace, cu acelea care
se ascund peste bolovanisurile teribile, de unde unul din ele
poarta chiar numele de Bolovasnita, prin fundul uneia din
vAile unde se traieste in parte dupd datine arhaice, i, apoi,
partea care, la iesirea din stramtoarea pietrii si din racoarea
lungilor päduri, se rasfata la soare, intinzand, langa livezi
de pruni sau si de meri, campii de porumb, ba, ici i colo,
si de grau, regiune intru totul asemenea cu aceea pland pe
care o sta.') aneste Statul vecin1).
Harta romanA 2) ni prezinta cele mai multe nume in marge-
nea regiunii muntoase, de unde drumul Dundrii duce in
Oltenia, iar acela spre munte, de-asupra Caransebesului, la
insusi centrul sap anirii lui Decebal. Acolo, sunt, cu nume
dacice, ca Azizi, Arcidava si Tibiscum, in care finalul

1) Descrierea pitorescA am dat-o in Revista Funda(iunilor Regale, 1939.

2) Cf. Tr aian Sim u, Drumuri fi cetdti romane in Banat, Lugoj 1924, §i
Adam Cuc u, in Analele Banatului, II, 2, p. 215 §i urm. V. si ibid., 13. 41
urm.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE x

iscum trimete la Tauriscii Si Scordiscii celtici de dincolo de

Dunäre, sau Berzava, in care sufixul ar putea sa fi exer-
citat o influentä asupra imbielsugatului ova din vremea noua
in aceste regiuni, i alte amintiri din vremea Dacilor, cum
este acel Caput Bubali, « Capul Bivolului », care ar putea sä
insemne una din figurile ce se umflau in miscarea aierului pe
steagurile vechilor ostasi daci, sau acele Centum Putea, ceea
ce nu poate sä insemne o sutd de « puturi », ci izvoarele care
tasnesc din stanca, ori, in sfarsit, acel popas la mijlocul
drumului, asamanator cu ate un « menzib sau « mizil »
pe vremea fanariota in tara veche, cum este ad Media m,
in care trebue sä se deosebeasca prepozitia de directie, ad,
care poate deveni si a, cum este cazul cu a pontes, i acea
Media, care nu inseamna altceva decat calea-jumatate 1).
Pe aici a fost de sigur o coborire prin vdi a Dacilor. i nu
numai Daci din coltul acela, odinioara salbatec, al Hategului,
unde persistä amintirea Gradistii, dar si din unele parti
muntoase ale Olteniei de astazi, in care se vede foarte limpede,
ca si in acele parti hasegane, pastrarea tipului dacic, cu trupul
scurt i innodat, cu parul Man sters, cu ochii mici in fata
sämänata cu pistrui: asa este cazul, de exemplu, cu oamenii
dela atat de interesantul sat, vestit fabricant de scoarte in
desemnuri geometrice, care se chiama Podeni, Podenii fiind
oamenii veniti dela «pod », care poate fi i acela al lui Traian,
ei fac parte, in ce priveste graiul i uncle obiceiuri, din Banat,
de si se gasesc intre alti Mehedinti. Acest sat de stravechi
traditii se imparte, dupa cum imi spune dr. Craciunescu,
in doua: de o parte Gramestii, cari pretind a fi Macedoneni,
oameni de o morala mai severa, i, de alta, Gorentii, adeca
Muntenii, cu sufixul sarbesc din Dunarinti s. a. m. d., cari,
numiti i Popesti, ar avea un obiceiu de « bahanale » in zi-
iele de bucurie dela culegerea putinelor roade, cand des-
matul cel mai scandalos este ingaduit in danturile de seard,
ca i obiceiul dantului de-a-lungul satului, pe care cutare

1) V. §i Dr. Alessandru Popoviciu, Bdile lui Ercule seu Scaldele de

la Meedia, Pesta 1872, p. I, nota r: w De la ad Mediam Romanii pronunta' chiar
Meedia *; ibid., nota 2: d Romanii scriau Dierna, dar de bunA seamd §i ei vor fi
pronuntat Dzerna, ce pe slavonie este tot Cerna

www.dacoromanica.ro
12 N. IORGA

protocol, relativ recent, de prin 186o, 1-a interzis in Pecini§ca,

sat si ci atat de interesant, al carui nume are o explicatie ce
se va da.
Daca, in aceste parti i in acelea unde se joaca dantul
mortilor, trebue neaparat sa se admita o continuitate care se
ridicd pdnd in timpurile barbare, continuitatea o dovedeste, supt
raportul roman, si aceastä Media pe care harta rornana o pre-
zinta numai astfel sub raportul directiei. Când cetim pe harta
sau vedem pe firmele oficiale ale comunei numele de Mehadia,
credem ca el este intrebuintat de poporul Insui, i cutare
paroh catolic dela biserica ungureasca socotea, in proto-
colul pe care-1 pastreaza läcasul sat], ca poate afirma, pe
baza unor ruine de « biserica ungureasca 1), cä vechiul nume
a fost acela din documentele unguresti Mihald, ceea ce ar
arata Cà Intâia vieata, dupa o singura intrerupere, dela civili-
zatia romana, ar fi fost maghiara. De fapt, in forma bana-
teneasca se zice Megia, ceea ce inseamna Media. Omul din
Media, i o colonie mai departata a Mediei, care se in-
seamnä oficial Mehadica, nu este altceva cleat Megica sau
Medica 2) , se numeste Medint, cu aceeasi finala sarbeasca,
ceea ce raspunde, cu o finall româneasca, la forma de Me-
dianu. Cum pronuntia zaboveste putintel asupra lui e, ca si cum
s'ar cauta sä se pastreze numele roman, i s'a facut de mult,
de catre Xenopol, observatia ca regulele filologice de schim-
bare a sunetelor nu se aplica acelor nume, cum sunt numele
de familie sau de localitäti, pe care omul se forteaza sa le
pronunte just , din Media s'a facut Meedia. Dar, in aceastä
regiune, ca 0. in toata Oltenia, ba si in limbagiul tiganesc, fiindca
Tiganii veniti din Balcani au trecut pe aici, se adauge un
parazitar h intre toate vocalele, sau chiar la inceputul cuvân-
tului, de unde Almaj i Halmaj, Amaradia i Hamaradia
in Oltenia sau, in graiul popular banatean, ca si la Tigani,
hal si hala in loc de dl si dla. S'a creat astfel forma M e-
he dint i, pe care o pastram pentru un judet, dar nu stim cä
in acele insemnari de cronica banateana de care am vorbit,.
se face o intreità deosebire intre locuitorii acestui colt de
1) De fapt poporul nu zice asa, ci biserica sparta o.
1) Rfivas din secolul al XVIII-lea, la Documente.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII 51 PROBLEME BANATENE 13

Tara: unii dintre ei sunt Rumdni, adeca din Tara-Romaneasca,

sau Tereni, deveniti in parte, dupà mutarea in regiunea de
paduri a minelor: Bufeni sau Bufani, dupa buhnele, bufnele
codrului (cf. Hurezi, din huhurezi), altii sunt Torani, nu a Te-
reni », pentru ea' locuesc prin sate, iar cei dela targul de azi, din
jurul castelului de odinioara, aceia sunt, acolo, in Banat,
Mehedinti, asa incat cronica spune : « Mehedinti si tarani ».
Cred el nu se poate o dovada mai deplina de pastrarea
acestei continuitati intre epoca veche romanl si intre tot
ceea ce s'a desfasurat mai arziu, aceastä Media fiind adeva-
ratul centru inainte de a se alcatui, in jurul unei biserici a
Santului Severin, sant tutelar pentru Noric si regiunea
vecina 1), celalalt castel, la care a trecut resedinta Banului :
Zevrinul unguresc, anga Gevrin, nou centru pe care nu numai
carturarii, dar si poporul, il numesc astazi Severin, pe and
odinioara poporul stia numai de « Turn ». Aceasta cu toate ca,
de Onciul ca si de istorici sarbi, s'a dat pentru Severin o
aka etimologie, care, de origine slava, ar insemna partea
de Miaza-noapte.
0 permanenta de vieata româneasca in Banat 3) si mai ales
in aceasta regiune de spre noi se vede si in conservarea
formelor batane in limba. Astfel se mentine n intervocalic
in forme ca: intaiu, cuniu, cdlcdniu, sicriniu, cdpdtdniu. Ve-
chiul scamn se pastreaza. Alt fenomen care se intalneste numai
in regiuni razlete si isolate e rotacismul, pe care-I gasim in
serin 4). Zapada se zice nea, nee. Ca vocabulariu arhaic,
avem: a pesti (=a ramânea) 5), hord pentru pasarile de curte,
a acdsuna0), cuheie, cubdrtd7), a fdli (a insela) 8), freinguri,
chicele, zaverche pentru oprege 9), etc.
1) Tincu Vele a vorbeste, rAspingând etimologia slavonii a numelui, si
de un Severin care ar fi in Serbia.
2) V. si Tin cu Vele a, o. c., p. 193 si urm.
3) Ibid.
4) Ibid., p. 197.
5) Ibid., p. 144.
6) Ibid., p. 149.
7) P. 140.
3) Tot la Tincu Velea.
3) Ibid., p. x42. Fenomenele fonetice, Enea Hodos, Poeta poporale, Caran-
sebes 1892, p. 3 si urm.; B. P. Has de u, Romlinii din Banat din punctul
de vedere al conservatismului dialectal # teritorial, in Mem. Ac. Rom., seria II, XVIII
(5896); Moli n, o. c., p. 86 si urm.

www.dacoromanica.ro
14 N. IORGA

Pentru indulcirea pe care o sufere sunetul t (in frunce,

pentru frunte) i chiar sunetul d, in Racasci a, de fapt:
Racasgia (la Tincu Velea '), s'ar putea gandi cineva la imblan-
zirea pentru alte sunete la Sarbi (Biograd, pentru Belgrad),
in care ar fi o influenta ilirica, aceastä parte a Daciei, catre
Panoni, cuprinzand de sigur i acest element iliric, stapan
si in Vestul dalmat al Balcanilor.
Parasirea din partea populatiei a regiunii care se intinde
dela Mehadia p aria la Orsova Si p Ana' la Podul lui Traian
este cu neputinta de admis i dintr'un alt motiv. Acolo este
inteadevar vadul Dundrii, care servea i pentru relatiile obis-
nuite intre populatia dintre cele douà maluri i pentru tre-
cerea in Peninsula Balcanica a grupelor de populatie barbara,
care urmareau, fireste, nu saracia razleata din vaile muntilor
nostri, ci averea adunatà in orase. Socot ca o dovada a acestei
strecurdri i acel nume de Pecenisca pe care-I poarta localita-
tea cea mai apropiata de Baile Herculane. Acest nume trebue
apropiat de acela de Vlasca, si, precum Vlasca reprezinta
« pamant romanesc S i « asezare romaneasca s, astfel Pece-
nisca aceasta, care nu e de pus in acelasi rand cu cele cateva
numiri de Peceneaga ce se intalnesc in Muntenia, ar fi sa
arate un sälas trecator al acestei populatii, care, cum se stie,
in a doua jumdtate a secolului al XI-lea, a trecut in Balcani
pentru a gasi acolo, in lupta cu armatele imperiale, peirea
celei mai man l. parti dintre dansii.
Am adus de mai multe ori ca o altà dovada a permanentei
de populatie pe malul stang al Dunarii i faptul cä aici se
&eau mine de sare, atat in Ardeal, cat si in Muntenia si in
Moldova, pe and dincolo de Dunare sarea nu se putea ca-
pata altfel cleat prin evaporarea pe o anumità suprafata a
apei aduse de Mare. Tot asa cred ea necontenita trecere zil-
nica a tdranilor din satele vecine, i chiar din acelea une ori
foarte departate de prin aceste \TAIL, la « Bàile>> care se zic astazi:
Bäile Herculane, ale cdror insusiri de pucioasa i sare n'au putut

1) V. i aici, mai departe.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE Is

rAmânea niciodatà necunoscute, aratà i ea ea, peste toate

schimbArile politice care s'au putut petrece in aceste locuri,
scaldele* acestea miraculoase au atras tot asa, si din departari
<(

mai mari, necontenit, oaspeti ingrijati de sAndtatea bor.

Cum se vede, pentru epoca pe care o socotim ca necunoscutd,
o oarecare istorie se injghiabd, färä a ni ascunde faptul cà, dat
fiind aspectul insusi al solului, aceastä istorie n'a putut sa
fie cleat rdzleatd si foarte sdracd.

www.dacoromanica.ro
 III. ROMANI SI SLAVI
0 intrebare se pune acum in ce priveste caracterul, a-
proape general slavon, al numelor de localiteiti din tot Banatul
si prin urmare si din aceste pArti.
Dar Grisellini arata disparitia atator sate pe care le pome-
neste, intr'o lucrare a sa de arheologie istorica, Romanul cato-
licizat si maghiarizat Nicolae #01ahus» 1) si, mai ales
Tincu Vele a, pomenind satele Marul 2), Salcuta, etc.
Lista satelor mostenite de Austrieci dela Turci ni ingadue
a reconstitui, pe langa cele obisnuite: Jdioara (ca Vitioara
din Prahova, al carii nume s'a prefacut si acolo asa), Nevricea,
Boldur ( ?), Zorlentul (=Zorlenii), Brebul (Prebul), Dalai-
nesti, Salbagel (Salbaticel) 3). Adaugim satele actuale Välisoara,
Padurile, Ciuhurez, Zavoiu, Cuptoare, Rudaria (dela rude,
mine; cf. Rodna), Teius, Marga, Marconia (Marcoaia), cu
manastire, Marginea, Rudenti ( =Rudeni). In al treilea rand
Pe sty aduce, dupa documente, ca sate si locuri din documen-
tele sale unguresti un Campul Frumos (Szépmez6)4), apoi:
Vladesti, Maguresti, Andrilesti, Danilesti, Zervesti, Hercesti,
Zgribesti, Niresti, Radotesti, Brad, Satcel (Zaccel), Plesa,
Salha (Szilfa), Ciresnia, Cirese, Ciclesti (cf. Ciclova), Cam-
pulung 5), Zagujeni, Ciuta, Ciura, <4 Zazest» (Jajesti), Ratconia
(=sotia lui Ratcu), taluzsinocz » (Räsinosi), Plesiva, Precop,
Mosandra 6), Valea Dalciului, Mesteacan, Sp anzurati, Valea
Mare, Gropile, Stramtura, Lozna, Tarina, Corbul, Ostrov,
Valeni, Moceris, Moznic, Muscel, Cracul Armasului, Taria,

1) Apparatus, etc.
2) V. §i Pest y, o. c., II, p. 6.
3) D r ag Alin a, o. c., II, p. 505, nota I.
4) Ibid., p. 23.
5) Ibid., p. 46.
3) Ibid., p. 5o.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE x7

Temesel, Pisconea (=Piscoaia), Märcusesti, Dragomiresti,

Rklulenti (=Rädulesti), Grklesti, Delari, Rieni (de la râu),
Ronesti, tiubeiu, Saliste, Negotesti, Dupà-Piatrk TA lva
Petricelei, Pädurenti (=Pklureni), Golienti (=Golieni; « Go-
lie[n] cz »), MihAlinti (=Mihäileni), Presinti (=Preseni), Miroaia
(Moraja), Galati 1), (sau Golet), Dealul Himoasei (Kimoschi),
Belichiu, Strknbu, Poienile Inalte, Cracul Matchii, Campeni,
Agris, Bradul Inalt, Ramnicioara, Cracul Cliului, Dealul
Cucului, Gäunoasa, Izvorul Bun, Scoarta, Olanul (Ola-
rul ?), Malu, Sterminoasa, Copaci, Brabete (Wrabetje),
Ckciuma, Obarsia lui Dan (Dian), Padina Sack Padina
cu Piatra albk Crovul (Groapa) cu aluni, Rädäcina, Fântana
Rap ede 2).
Nume de vechi sate si puncte uitate au fost pästrate si de
Tincu Velea: Valea Diei, Valea Paiei, Valea Boului, Valea
Jepii, Valea lui Marcu (Marcovat), Mkul (Iabuca), Curcubka
Mare si CurcubAta Mica (Ticfaniul), Greoniul sau Greoiul
(Petrovat), Margina, Cucuiova, Getiniul, Dealova, Jitinul,
Garuia, Cacova 3). Gerlyestie, cuib de nobili ajunsi sus in
ierarhie, e Gârlestii Garlestenilor. Poiana, Poienita, Prisaca
sunt alte nume de sate dispkute.
Aceasta pe langa un sir de « nume de pkluri i munti, de
r Auri mici », la Pest y, tot pe bazä documentarl: VArful
Bkrân, B1ou1, Buza Nedeii, Gugul, Murariul, Sckisoara,
Prislop, Negru, Muntele Mic, Brkoanea (a lui Bratu, Bra-
toaia), Balta, *easa, Valea, Välisoara, Vidra Mare 4), Culmea,
Padina Olariului, Cracul lui DrAgan, Poiana Lunga 6), Fata,
Culmea lui Man, Dorul Mecilor, Valea Neagra, Valea
Pietroask Poiana Urciorului, Izvorul Bourului (« Bourici ))),
Ogasul Calului, Curpeneata (Gurbeniata), Tomnatecul, Izvo-
rul lui Craiu, Muntele Mic, Culmea Ursului, Mâloasa, Valea
Turnului, Graiul Petrei, erbul. Mare si Mic, Vkful Batrân 6),
1) Ibid., p. 83.
2) Ibid., III, p. 303.
3) 0. c., pp. 277-8, nota. Se vorbeste (pp. 279-80, nota) i despre izgonirea
cartilor din Ardeal i Tara-Romlineasea.
4) II, p. 7.
5) Ibid., p. 30.
6) Ibid., p. 248.

2 A. R. Studii i Cercetdri. XL.

www.dacoromanica.ro
18 N. IORGA

RApa Naha, Dealul Pietroasa, Dealul Borugii, D alma Bra-

dului, Poiana Hotului, Crovul cu ghiocei, Cracul Brazilor,
Fata Ciuberelor I), Piatra Galbeng, Dealul Bujorului, Izvorul
S Arbului, Gura Belintinului, Culmea Cracovei, Dosul Brea-
zovei, Gaura Zmeului, Gaura Lupului, VArful < Maliaia-
kuluy », Dealul Fantânii, Dosul Loznicioarei, Gruniul Va-
mesului, Curmgtura P1àieu1ui, Varful lui Frent, Culmea
Cocoarei, Gruniul Scund, Cuoaca cu piatra, Ascutita, Porcul,
Culmea Märuntilor, Culmea Bradului Puscat, Teiul Ursului,
Cornatelu, Gruniul intre Lozne, Afinariul, Dealul Negru,
Apa Boului, Pariul CArbunilor. Insusi numele de Cerna e,
cum s'a i spus inca de mult o adaptare slava a Tiernei,
Diernei romano-dace, a carii pronuntare originalá n'o putem
cunoaste : e vorba de aceiasi Slavi cari, gasind mai limpede
afluentul ei vioiu, 1-au numit Bielareca (poporul zice azi:
Belereca 2); cf. satul Belibuc, Fagul alb, la Pest y 3) i, aiurea,
RAul Alb, alaturi curge Nera, cu nume slay. Adaugim
Dealul Ocnei, La Frasini, Furca Vartoapelor.
De altfel, o examinare a numelor slave insesi nu poate sa fie
Idea folos pentru a se stabili caracterul pe care 1-a avut populatia
dela care vin aceste nume. Trebue observat insa cã o parte
dintr'insele au suferit schimbari si, pentru a gasi forma origi-
nalà, trebue sa recurga cineva la acele vechi notite de care
vorbeam mai sus sau, tine ori, si la intrebarea poporului
care se gaseste pe aceleasi locuri.
Incepând dela granita noastra de odinioark unde Varcio-
rova 4), intr'o regiune dominata de sufixul -ova, precum o
aratam intr'o comunicatie la o revista s'arbeasca i pe care am
dat-o apoi i inteuna din publicatiile mele franceze 5), repre-
zinta un fel de infratire intre o rAdacina româneasca: vtirfcior
9i acest sufix, Orsova, Ursuva in vechile cronici unguresti,
nu este pomenitä in insemnarile pe care le-am mentionat
de mai multe ori supt aceasta formà ungureasca, ci supt-
aceea de Orsava, care aminteste felul popular de a o numi, care
1) Nume date ungurete, neidentificabile; ibid., pp. 363, 368-9.
2) Traducere maghiar6 in documente, Fejér viz ; ibid., II, pp. 63-4.
3) Jbid., p. 66.
4) Alta, in interior, §i la Tincu Vele a. Cf. Peat y, o. c., II, p. 20.
6) Bulletin de l'Institut Sud-Est europien, II, OctombreDecembre 1935.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 19

este, permanent, Rusava. Pe arnhndoua drumurile care se

deschid la Mehadia, unul pe Valea Cernei i celalalt pe Valea
Almajului, nomenclatura in -ova se continua. Avem astfel
Pliigova, nova (de fapt Ilhova ; cf. Ilfov, Ilhovet), iar, din-
colo de Oravita, Clclova. Borlovenii yin dela disparuta Bór-
lova. A se adaugi Drencova, Brhtova, Chlova, Liithcova,
Hanzárova, Tirnova, Breazova, Terova, Tincova, S hdova,
Paniova, Drhsova, Dubova, Criciova, I-16rova, POpova 1).
Drhsova, Voislova, Gubunhciova. Pe linia cealaltà, unul din
cele doua #globurib 2), celalalt se chiama Globul Rau,
de fapt : Rhu, Globul Crhiovei, dar in vechile insemnari forma
este odata, supt condeiul unui carturar distins, Crhiova, cu ac-
centul pe penultima, nu pe ante-penultima, cum se pronunta
dincolo de Dunäre. De alminteri, un fenomen curios, care arata
de sigur douà grupe de populatie deosebitä, este acest joc al
accentului dela penultima la antepenultima in ce priveste
numele acestea cu sufixul -ova. Ele se continua catre Vest
Oa la Molcióva.
Sunt insa, alaturea, i nume care amintesc, cu alt sufix, pe ace-
lea din Peninsula Balcanica. Astfel pentru et, pe lânga Dalboset,
Prilipetul, care trebue pus in legatura cu Prilepul din Mace-
donia. Sau, sus pe munte, langä Cornereva, de fapt (Coniareva),
nu are deci, a face cu numele satului Corni, in aceeasi directie,
nume pe care oficialitatea straina 1-a stramutat Ii Cornia, iar noi
am primit aceasta forma' degenerata, se afla o localitate al carii
nume actual de BogAltin 2) trebue readus, pe baza cartilor
bisericesti, la Bogotin, iar Bogotin nu este altceva cleat Boho-
tinul bucovinean, cu acea alternanta intre g si h, obisnuita
intre dialectele slave. Pentru sufixul oca: Glamboca; pentru
sufixul ifte, este si aici o Thrgoviste 4), o Zboriste, loc de
thrg, zbor 5), o Macbviste. Cu sufixul es: Pades. Sufixul i(a,

1) Cornereva apare documentar Coniorova; Pesty, o. c., II, p. 271. Nu valea

Iepei, cum s'a crezut, si de d. Petru N em o i an in amintirile sale. Poate
fi Cuniorova, de la Cuniu, ocuiu *, din cauza aspectului natural.
2) In legatura cu gloaba, a globi.
9 La Pest y, 0. c., II, pp. 23-4: Bogoltin, cu variantele documentare: Bogol-
din, Bogoltin, Bogeltin, Bogolthyn, Bugulthin, Bogalthyn, Bugletin, Bogonthin.
9 Ibid., p. 7.
5) Ibid., p. zo.

2*

www.dacoromanica.ro
20 N. IORGA

asa de des si in partile regatului de odinioara, se intalneste, in

legatura cu ate un radical de altà origine, in numiri ca Play-
sevita, Ohabita, Plugovita, Teresova, Parvova (sau Parhova),
Petrosnita, Armenita, Tisovita, umiça, Calvita, Sitchevita,
Craloposvita, Crivita, Iordasnita, Tudorovita, Grohonita,
Iardastita, Ieselnita, Bolvasnita, care nu inseamna altceva
deat numele apei ce cara, cum o face si acum, periodic,
cantitati enorme de bolovani ; tot asa pe drumul Caransebesului,
al arui nume, nu este nevoie s'o mai spun, este alcatuit din
al raului Sebes, in ungureste « rapede », dar aceastä derivare
nu este cu totul sigura si din vechiul Caran care este Charam
al Bizantinilor, din luptele lui Manuel Comnenul cu Ungurii,
se intalneste acelasi sufix langa localitati cu numele asa de
caracteristic romanesc, cum sunt Välisoara i Carpa, dar flu si
Bocosnita. A se adaugi ca alte numiri slave, evident de o mare
vechime: Obrija, Padina, Apadia, cu accentul pe al doilea a,
Criva (v. Crivaia pe valea Bistritei noastre), Buchinul, Porecea,
Petnic, Armenis, Marcusovita, Bozoviciu, dar si Busita 1),
Lapusnic (din Lapos, ca i Lapusna Moldovei), Zagradia
(« dincolo de cetate »), Garlovät, Putna, epot (de fapt
Sipot), Jidovina, Becovet, Budisinti (= Budiseni, din Budisa,
dela Buda; cf. Budisteni dela locul unde a fost groapa,
buda), Lupsa, Hladnic, Domasnia (cf. muntele Domogled),
Cozia (Kossia), Slatina, Rusi, Rusnic (in legatura cu
Rusciori, Reussmarkt, Rusii din Secuime, cei de Dunare
si de Vede), Svinia, Povarati, Plostina, Gavojdia (= a
se gavozdi, gaoace 2)), Jupa, Crisovet, Iabasnia, Mutnoc,
Sacas, Zlatna, Cotovet, Ramna (Ravna), Razboinic, Podmolnic
(cc supt mal »), Varaliet (a langl cetate >>) Presinti, Budininti,
Slatina, Simonet, Toplet (« apele calde »), Crusovet, Hobita,
Ogradina pe Dunare, Bistra, Paprad (si Papradna), Potoc,
Patas, afarl de Bazias pe malul Dunärii.
Cred a am rascolit, fara a uita satele care se intind de-a-
lungul raului, tot cu numiri slave, incepand cu Iablanita (mai
sus Ieselnita, intocmai ca in Mehedinti azi Isalnita), toata seria.
acestor nume a caror provenienta este fail indoiala straina..
I) Ibid., P- 33-
2). Forma 13-aniteani Gamargia; ibid., p. 69. Gfivojdia Lung6; ibid., p. 70.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATO SI PROBLEME BANATENE 21

Numele adevarate romanesti sunt, in schimb, in legatura

rnai mult cu un fenomen natural, ca grupul de copaci dela
Corni sau indeletniciri ale unei parti din poporul romanesc,
cum este la Stenäpari, intre Bufenii de dincolo de Oravita,
cari-si trag numele dela incadrarile de lemn pe care le faceau
pentru minele incepatoare, ceea ce nu exclude o asamanare
cu Isteampurile ardelene, sau la Carbunarii vecini, pomeniti
de mult si in documente, in legatura sau cu carbunii minelor
sau cu mangalul care se facea in padure.
Problema se pune asa, cine au fost acesti Slavi cari au creat
in parte nomenclatura Banatului? Trebue, sä vedem inteinsii,
cum s'a pretins de peste Dunare, pe cei dintai locuitori din
noua epoca istorica a acestui teritoriu ? Romanii sa nu fie
oare decat locuitorii tarzii, veniti in urma unei populatii care
prin intaietatea ei in aceste locuri sa-si fi castigat anumite
drepturi ?
Pentru a se gäsi o explicare, trebue sä ne gandim la doua
fenomene analoage din Peninsula Balcanica. Unul este al
Albanezilor, cari locuiesc o taxi unde numele de localitati
sunt si ele de origine slava, ceea ce nu inseamna ca Albanezii
ar fi venit de cine stie unde din Nord si n'ar fi facut decat
sa mosteneascl pe Slavii cari ar fi fost intaii locuitori ai
provinciei. Si, tot asa, mai jos, in Pelopones, Grecii, si numai
Grecii, se afla intr'un loc unde, dela Tripolita pana la vechea
pea a Spartanilor, numele au un sunet slay pe care nimeni
nu s'a gandit sa-1 tagaduiasca. Daca unii filologi pot sa li
fixeze Albanezilor cine stie ce veche locuinta la Nord, pe
care nimeni n'ar putea-o defini geografic si de acolo ei sä fi
venit in pamant strain, intrebarea se pune: dar Grecii uncle
s'ar fi ascuns ei o bucata de vreme, pentru ca pe urma sä cada
in stapanirea Slavilor, din cari, de alminteri, au ramas doua
semintii bine cunoscute: Iezeritii (dar aici nu sunt iezere)
si Milingii, pentru a-i desfiinta pe urma ?
Lamurirea este urmatoarea. La un moment dat, o parte din
populatie poate fi silità de imprejurari sa se refugieze. Mai
multe generatii pot sa traiasca in acest Mc de refugiu. Impre-
jurari mai favorabile pot sa aduca revenirea vechilor locuitori,

www.dacoromanica.ro
22 N. IORGA

cari, strecufandu-se färà violentà asupra inlocuitorilor, impru-

mutà dela dânsii numele date de acestia. Pentru a invedera
lucrul mai bine, sä ne gandim cà Oltenii cari s'au asezat
in Banat ar fi fost goniti de Turci, ca" o populatie turceascä
s'ar fi asezat in locul lor si ar fi dat nume turcesti, iar ei,
dacA li-ar fi fost dat sl revie, n'ar fi putut face altfel decal
s'à adopte aceste nume turcesti. Acelasi lucru s'a intfimplat,
de altfel, i cu Românii i Bulgarii scosi din vechile lor
asezàri de Turci de-a lungul Dunarii si in Dobrogea: s'a
int'amplat ca sate slave si românesti sa ia locul Turcilor
dispàruti, dar numele turcesti sà ram'anà.
Dar ceea ce invedereaza mai bine &à avem a face cu Slavi
de provenientä recentl, e nu raritatea numelui de #Sdrbi*
in nomenclatura geograficI (v. mai sus), ci, mai ales, ab-
senta aceluia de .5'chei (din #Sclavi»), cel mai vechiu nume
pentru Slavi, pe care-1 intdlnim pretutindeni aiurea, dela
$cheii Brasovului la ,,s'cheile din Roman fi din Suceava. Ori-
cum o populatie româneascA trebue sl fi rAmas pe aici si
ea ar fi trebuit sA numeascä pe vecinii ei cu acest nume.

www.dacoromanica.ro
 IV. CELE DINTAI FORME MEDIEVALE:
ARPADIENII $1 BANATUL
Asupra celui mai departat trecut al acestei regiuni lipsesc
orice informatii contemporane. Toate izvoarele primelor se-
cole unguresti, cu o lipsä aproape totalä de documente, se
rezuml la un numar de cronici in care se amesteca o veche
legendl poetica, farl valoare, cu cunostinti carturaresti si
cu oglindirea situatiei contemporane pe la 1200 sau chiar
dupa aceastä data.
Dupa «notarul anonim al regelui Bela», rege care e, de sigur,
ultimul cu acest nume, in partile banatene, concepute exa-
gerat ca intindere la Est, ca si, peste Tisa, 'Ana la Titel,
stapanesc pe rand, asupra $cheilor, cu autorizatie «greceascb,
bizantina, Keanus si Salanus, bunicul si « nepotul » sau « stra-
nepotul ». Numele primului, pe care 1-am aratat candva ca
avand o asamanare si cu al haganului avar, poate fi legat, asa
cum, din Mulls, un alt izvor va face cetatea Morisena, «Mull-
seana» , cu vechea fortificatie de la Keve, iar din Salanchemen,
peste Tisa, a iesit Salan, ambii voevozi, «duci», bulgari, cari nu
pot fi admisi pentru alt timp decat, cel mult, al unor vremi
mai noi. Ca e vorba de un imprumut din vechi balade o
arata si cererea lui Arpad fata de Salanus : el vrea pasunile
tarii si apa Dunärii, oferind doisprezece cai albi, douasprezece
camile, doisprezece copii cumani, stdpairea cumand, ur-
miind pe a Pecenegilor, e dela sfdrsitul secolului al XH-lea si
de-a lungul celui al XIII-lea , douasprezece fete rusoaice,
intinderea in tara Haliciului, in Galitia, e din aceeafi vreme,
si douasprezece caftane.
Salanus duce o lupta inviersunatä, ajutat si de puteri « greco-
bulgare * dincolo de Dunare, pomenindu-se si o « porta
Wasil », cu pronuntarea greaca a numelui Imparatilor bizan-
tini. Ea are, in intregime, un caracter absolut neistoric.

www.dacoromanica.ro
24 N. IORGA

Cu acest prilej se desfAsurá o geografie bdndteand care

nu corespunde cu acea vreme, dar e frith indoiald exactd pentru
secolul al XIII-lea, and s'a compilat cronica de un cunoscdtor
al regiunii. Afl Am «Toplucea », « care nu e cleat Topletul,
Cetatea Neagrá, Nigrum castrum, care e, in «limba Scheilor »
(nominaverunt Sclavi secundum idioma suum) Surul, deci
româneste, Bodrogul, Begheul (Beguey), Cnejna (Kenesna)
la vadul Tisei si Ursova sau Ursua (Urscia e o rea cetire),
care este, cum am spus, Rusava sträveche, ortcgrafie fran-
cezà, in legAturà, fireste, cu o asezare de « Schei » « Rusi »;
numele e redat intr'un document din secolul al XIII-lea ca
Urclzow 1), ceea ce aratä sunetul S transmis.
Si, in sarsit, supt duci, apar acei kenezi, evident Români,
pe cari, pentru altá parte din teritoriul românesc, ii mentio-
neazA calugarul Roger, descriind nävälirea Tatarilor, spre
jumAtatea secolului al XIII-lea 2).
Glad, stäpanitorul dela Keve (originea cuvântului, pe
care o cAutam intr'o cheie româneasc5, poate fi si in kö,
stânck a Ungurilor, pe care, in România veche, o ggsim la
Chioajdele muntene si la Cuejdiul din Moldova), si Ahtum,
Ohtum, pretinsii sefi din secolul al IX-lea care sarsit,
and pAtrunderea ungureascA nici nu putuse atinge aceste
regiuni, acesti « Bulgari », intr'o vreme and am spus si repet
ca nu se poate admite o stapânire bulg6reased, ail tintl si
fArà folos, de altfel, asupra acestui mal drept dunärean, sunt
simple creatiuni poetice. 0 cercetare serioasA a acestor doug
nume nu s'a fäcut de alminterea p AnA acum; trebue sA fie
vorba, cum e cazul cu acela al lui Bach, cumnatul lui Ahtum,
care e numit dupá Bacica vecinA, de nume de localitAti
prefAcute in personalitati luptatoare. Oricum, nu se simte
in ele nici ceva slay, nici ceva românesc, iar, pe acel timp,
populatia fiind de sigur româneasca, la apeteniile bulgaresti
nu poate fi vorba de vechile nume pägâne, uralo-altaice.
In sarsit, ceea ce nu se observä, formatiunea centralizatà,
') Pes t y, o. c., II, p. 393 (dupä Fejér, Codex diplomaticus, VIII).
2) Pentru chinezii de mai tarziu si rolul lor, v. si articolele d-lui N i c. T o m i-
c i u, in Dada dela Timisoara, Novembre 1939: Chineji Fi Voevozi in Banat (bogat
material).

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE 25

supt conducatorul de oaste si apoi supt imitatia de Imparat

bizantin, nu admite voevodate « bulgare », autonome : de o
luptä cu cap etenia dela Marea Neagra, « hanul », regele
Bulgarilor, nu e vorba.
lath', deci, ce se cuprinde, ca simplä ipoteza poetica, in faimo-
sul « notariu anonim al regelui Bela » si in povestirea care se
adauge la Vieata Sfantului Gerard, redactata tot la inceputul
secolului al XIII-lea, in vremea and regele Andrei, care a
facut expeditia in Egipt, ia asupra-si un rol de cruciata lup-
tatoare p Ana la restabilirea Imperiului latin la Constantinopol
si combaterea necredinciosilor in Locurile Sfinte.
Elementele in adevar istorice pot fi numai doua.
Intaiu predicatia in aceste regiuni, unde p Ana atunci nu
era nicio adevarata organizatie ierarhica a Bisericii crestine,
in Oradea numai stand, se pare, cu titlul de abate, un ucenic
, dar numele de Anastasiu trimete la prima alcatuire bi-
zantina a crestinismului ungures0, al Germanului Sfantul
Adalbert, crestinatorul Ungurilor, un sef religios, acel Ge-
rard Venetianul, a carui actiune in Rasarit e fireasca pe o
vreme and cetatea lui isi incepea actiunea de stapanire eco-
nomica si civilizatoare in Rasäritul balcanic si partile vecine.
Se da 1047 ca anul mortii de martir a misionarului, ames-
tecat in luptele din Ungaria dintre candidatul crestin si cel
pagan la coroana.
Nimic nu se stie sigur insl in ce-1 priveste, Venetia insasi
fiind lipsità de izvoare pentru acest veac al XI-lea, and ajunse
a i se fixa, supt toate raporturile, situatia. Legenda tarzie,
cum se vede si prin caracterul franciscan atribuit lui Ge-
rard, arunca, in legatura cu fundatia misionarului, care a tre-
buit sa se asemene cu aceea a episcopilor de Salzburg in partile
Inca pagane, numele de Chanadinus, Cenadeanul, al unui
erou care, pacatuind, se rascumpara prin crestinare si prin
lupta cu Ahtum, caruia ispraveste a-i tlia capul. Ca e vorba
numai de o creatiune epica, o dovedeste chiar episodul ca
meritul acestei ucideri il reclama un Gyula, nume de mult
1) La Pécs (Ftinfkirchen) e, dupa legencil, un episcop Maurus, din avangarda
crestinismului misionar germanic.

www.dacoromanica.ro
26 N. IORGA

curent la Unguri, fiind la inceput al unei demnitati, numità

In'Accg de Bizantini, iar, and Cenadeanul aduce inainte, pentru
a-si afirma dreptul, limba celui mort, e felul de dovada
pe care-1 intalnim in vechile noastre povesti. Legendar
sunä cele sapte femei ale lui Ahtum i marile lui averi. Si-
tuatia de conte, de « span* care se atribue invingatorului
arata si ea obisnuinta cu normele de organizatie politica,
tarzie, in acel Banat. Amestecul Vidinului s'ar putea admite
Si pentru o epoca mai veche, dar importanta cetatii, unde
s'ar fi botezat Ahtum, se datoreste numai luptelor lui Manuil
Comnenul cu Ungurii in secolul al XII-lea, despre al caror
rost pentru Banat va fi vorba indata, dar numai pentru
secolul al XHI-lea, i inca tarziu, poate fi vorba de o valoare
militara Si istorica a Severinului.
Ar fi existat, am spus-o, la Muras o urbs Morisena,
adeca Muraseana. Numele e neadmisibil tot asa in toponimia
romaneasca si in aceea a Ungurilor; la noi, dacä o numire
-e luatä dupa apà, ea nu face deck a reproduce, fara niciun
sufix, pe acela al apei Insei, ca in Arges, Suceava, Neamt,
B arlad, Bahluiu (vechiul nume al Harlaului), iar Ungurii,
cari au mostenit i vechiul teirg slavo-roman, fàrä a-i adopta
numele, ca Suedezii in thorp, nu cunosc cleat cetatile cu
adausul vdr-ului. Sufixul in ena, eana, e romano-slav, dar,
cum am vazut, nu se potriveste in acest caz.
« Cenad# e in legatura cu numele de Cena, pe care-I purta
pana daunazi un general roman venit din armata austro-
ungara. Legenda, care nu poate spune nimic real pentru
secolul al XI-lea, are importanta insa pentru starea de lucruri
in vremea mai noua, cu vreo doua sute de ani, a redactarii ei,
si astfel avem printr'insa notele asupra vieii banatene pe la
Iwo, care nu face deck sa continue, neaparat, alcätuiri
obisnuinte mai vechi. Dacl mentiunea cailor salbateci ai
lui Ahtum e o confuzie cu stepa care hraneste i azi aceste
herghelii, in schimb avem pastorii, cu privire la cari, i dupa
.suggestii carturaresti, vechile cronici unguresti au facut « pa-
sunile Romanilor *, pascua Romanorum, cu turmele nenu-
m5rate.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATH SI PROBLEME BANATENE 27

a Cai, boi i oi » se daruesc sfantului. Cojoacele 1) se

poartl. Si atunci, ca Si pe vremea vechii intinderi bulgaresti,
,,dar nu in regiunile Inca sterpe ale Banatului, vine sarea
ardeleand, dela Ocna Sibiiului, unde se va fi lucrat necon-
tenit la saline, acea sare a aril trecere o va opri hotarit Lu-
dovic-cel-Mare, la 1373, in ce priveste ocnele muntene 2).
Din Vieata Sfantului Gerard mai iese ceva pentru istoria
Banatului si a celor mai vechi locuitori ai lui. <Bulgarul »
Ahtum, care, pentru aceasta, ca sa se explice pretinsa lui
fundatiune religioasa, e aratat ca fund fost asezat de « Greci »,
si termenul trimite la epoca de cucerire latina in Räsarit
and se reducea la o margenire nationalà, despretuitoare,
rolul Imparatului bizantin, dela care regii unguri ceruserd
cu umilinta coroanele din secolul al XI-lea, care s'au pastrat,
ar fi intemeiat manastirea Sfantului Ioan, aduand chiar,
pentru slujba ritului ortodox, care inseamnd pretutindeni ci
supunerea politicd la Imperiu, chiar monahi « greci »3). In
fata se ridica, dupa primul nume al lui Gerard, o manastire
a Sfantului Gheorghe, care a vorbit in vis Cenadeanului ;
Sfantul e insa si el unul dintre cei mai populari sfinti bizantini.
In Banat, ca i in Ardeal, se intalneste un Sangiorgiu al nostru.
Banatul a fost chemat la viea(d numai prin luptele bizantine
ale lui Manuil Comnenul pentru ocuparea malului stdng al
Dundrii. Amintirea lor durabila se pastreaza si in cronica
« Anonimului », care pomeneste de « Haramul » contra ca-
ruia s'au aruncat sagetile basileusului. Dar interesul pentru
dasul s'a oprit odatd cu decdderea dinastiei Comnenilor. El
va reapdrea numai cdnd, peste ateva decenii, neamul « vlah
al lui Petru, Asan si Ionitd, ajungand in discutie chestia
episcopatelor de peste Dui-Ike, se prezinta « impdrdteste »
inaintea Dundrii, ca mostenitor al acelor gloriosi stdpdnitori.
In vederea tendintilor de stapanire, care au lasat urme
asa de adanci in legenda ungureasca, ale celui mai imperial

1) Hispidis arietum pellibus.

2) Pest y, o. c., III, p. 6, no. ix.
3) V. studiul mieu asupra vechilor izvoare ungure§ti, in Revista Istoricd, VII
(3921), PP. 4, 32-4, j6-8, sau, frantuze§te, in Bulletin de la section historique de
l'Acadimie Roumaine, IX (1921), pp. 297, 212, 234-7.

www.dacoromanica.ro
28 N. IORGA

dintre acesti Asanesti, care e Tarul Ioan Asan, regalitatea

ungureasca aseaza, Inca din August 1233, in Severin, unde
atunci se inaltà castelul ale carui urme se vac' Inca, trebuind
a fi mai adanc cercetate, alaturi de ruinele lagarului roman,
primul Ban, un Lucaciu, Lukács, cum il scrie Pesty si alti
istorici unguri, sau, simplu Luca (Lucas, Leucas, Leukus),.
urmandu-i un Os lu, cu numele turanic, si un Stefan care ar fi
din neamul Ciac, Csdky 1).

1) Pest y, o. c., II, P 248.

www.dacoromanica.ro
 V. ROMANII 1 SEVERINUL
Arpadienii ajung a urmari, cum se va vedea, scopuri bal-
canice, dupà ce la Constantinopol se aseaza trecatorii Impa-
rati latini si vecinul dela Dunare e Statul Asänestilor, Inca
neconsolidat. Punctul de plecare e noua cetate a Severinului,
ridicata, ca toate fundatiile medievale, pe o urrna antica,
Drubeta 1).
Dar navalirea Tatarilor, strecuratd si prin aceste /ocuri,!aduce
o scurta intrerupere. Nesimtindu-se in stare sd mai apere
acest hotar, dincolo de care e neatinsa putere a Imperiului or-
todox, regele Bela recurge la Cavalerii Ospitalieri, cari ar fi
intemeiat un Stat francez ca in Locurile Sfinte, si ne-am in-
treba daca Banul Pous sau Pons, pe care Pesty-1 aseaza la
1255 2), nu apartine acestui intermediu cavaleresc, daca el
n'ar figura in Liber dignitariorum si intr'o functiune de Curte
pe langa regele Ungariei. Numele n'are insa nimic unguresc,
pe and la noi, pe lângä boierul muldovean Paos, intalnim
la Banateni chiar, pentru Pavel, nu forma bisericeasca, greco-
slavonä, de Pavel (ca in Sau1=Savel), ci forma, influentatä
de Biserica latina, daca nu de-a dreptul transmisa, de Pau,
care se intinde pâra in Gorjul familiei Vladimirestilor in
prima jumatate a secolului al XIX-lea, in Prahova chiar fiind
satul Paulesti.
irul acestor Bani urmeaza apoi neintrerupt, cu *tefan,
cu Laurentiu (1263-7), cu Ugrin (si 1274-5), cu Alexandru
(1268), cu Ponici (1269, 1271, 1272-3, 1279 si urm.), al
carui nume (din Ponea) e obisnuit la Români, cu Pavel

1) Pentru vechi Romini stgpfinitori in aceste pArti v. numele de Ubul, in

Pest y, Szorényi vdrmegye hajdani oldh kerfiletek, p. 6.
2) Acelasi, A szorenyi bdnsdg, II, p. 249.

www.dacoromanica.ro
30 N. IORGA

(1271-2, 1273-5, 1277-8), cu Albert, cu Mykud, care ar

putea sa fie Micul (1275-1279), daca nu si-ar numi neamul
«Kukenusvennolth », cu Reinold, cu Bela (1279) si altii, treed-
tori. Impresia ce se culege din aceasta cronologie incurcata
e ca, prin anarhia in care se mentine dinastia Arpadienilor,
acela care, peste toate aceste intercalari, se impune e
Laurentiu sau Lorint 1). El facea parte din familia vechilor
Oslu 2).

Pentru dinastia arpadiana, care s'a stins la sfarsitul seco-

lului al XIII-lea, deschizfindu-se pentru toate timpurile
problema ungara, aceasta parte estica a Banatului mai ales
avea un singur interes: al apararii sau trecerii vadului pe
unde putea sa se intre in Peninsula Balconied, spre urma-
rirea unor scopuri mai inalte. Cucerirea peste Dunare nu
putea sa fie decat potrivit cu ideea esentiala insasi a acestui
Stat al cruciatei latine, realizata, Ong atunci, intr'o forma
trecatoare, de luptatorii francesi si venetieni ai cruciatei a
IV-a, dar care, dupà neizb Lida finala a instalärii latinismului
in Bizant, cerea alta forma pentru continuarea operei. Dna'
n'ar fi fost navalirea Tatarilor, tendinte de acestea la vadul
Dunärii s'ar fi continuat neintrerupt, mai multà vreme, dar
ea a facut ca toate scopurile firesti ale dinastiei arpadiene
sä fie amânate cu eiteva decenii din cauza refacerii necesare
dupà acest cumplit cutremur. Dar Ungurii au putut sa ajunga
in al treilea sfert al secolului al XIII-lea 'Ana si la Sofia
si, ca baza pentru patrunderea balcanica, li-a trebuit aceasta
cetatuie banateana. Regii ungari se sprijineau si mai departe pe
Severin, pentru eà era singurul castel ce-1 aveau la indernâna.
Ideea insasi a Banatului se cere de altfel lämurita. Cuvântul
nu este unguresc; dar nu este nici slay, fiindca jupa de odi-
nioara, de unde vine in Banat numele asa de interesante de
Jupa, Jupalnic pentru c Ate un sat, si jupanul n'au suferit schim-
barea fonetica necesara pentru a da forma ungureased bdn, ci
1) Ibid., p. 248 §i urm. Bani ipotetici qi presupu0 in vol. I, i la DrAgglina,,
o. c., II, Q. 145 §1 ULM.
2) Ibid., p. 147-

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 3

din aceastä origine avem spdn, panul. Ar trebui sa se admità

prin urmare cine stie ce persistenta avara, Avarii, cari s'au
asezat in Panonia, la Dunarea mijlocie, avand fàrà indoiala
sap anire si asupra Banatului ses i chiar asupra regiunii de
vad, care li era necesara pentru trecerea si in aceste parti,
precum trecerea lor principala se facea, la Sudul Panoniei,
prin Sirmium i Singidunum. Banul, prin urmare, nu repre-
zinta altceva deceit avangarda cruciatei, ci nicio notiune de ade-
vdratd administratie nu se addugea pe langd functiunea aceasta
militard de pdzitor al vadului fi de conducdtor al celei dintdi
trupe de invazie. Aceasta se invedereaza prin lipsa oricdror
documente strdine, afard de mentiuni ale Sfdntului Scaun,
care-si avea episcopul catolic la Severin, pana la sfarsitut
acestei epoce 1).
Intre Bani cativa au putut s aibà o origine mai veche
romaneasca, dar, oricare ar fi fost caracterul lor, ei nu se
puteau sprijini pe un alt element militar vesnic la indemana
deck pe conduckorii acestor elemente ostasesti de rasa
noastra 2).
De sigur i supt Ludovic, dar, documentar, supt ginerele
lui, Sigismund de Luxemburg, incepe daruirea cu pamanturi
a Romanilor de prin aceste sate, ca Vasiliova 3).
Supt acest rege-Imparat de cruciata, care prigoneste crud
pe oameni de legea veche, Banatul se incredinteaza viteazului
priceputului Florentin Pippo, adeca Filippo dei Scolari,
devenit span (spano) si <<conte de Orsova », avand in sama
cetatea Timisoarei si Camera salinelor regale (Inca de la 1414
Supt el, un Sigismund de Losoncz are supt el (1420), cu Se-
verinul, Orsova, Mehadia, Inca i Caransebesul i Jidova, vechea
cetate, de origine imemorialà, care ea insasi are insemnätate
pentu transmisiunea prin Romani a celor mai vechi amintiri 4).
1) Dar, la 1364, in legAturà cu viitorul Ban Lorint, pentru moment numai ma-
gister, rost luat dela Ospitalieri , se aflä o donatie regalà, dar in comitatur
Baranya; F ej é r, o. c., IV', pp. 196-2oo.
2) Pest y, 1. c. Documente, pp. 12-3, nr. so. Banul cel nou, Nicolae Per6nyi,
scrie din Maxsand *. Multe alte §tiri, din Pest y, Krassd vdrmegye, la To mi ci u,
studiul citat, in ziarul Dada dela 16 Octombre 1939. Ar trebui un repertoriu atria-
nuntit al acestor cavaleri, cu toate moqiile bor.
3) Pest y, /. c., pp. 15-6, 60. 34.
4) Ibid., pp. 20-2, n-le 30, 32.

www.dacoromanica.ro
32 N. I ORGA

« Vitejii a,
dupa datina angevina, se intalnesc si in acest timp
(1429)1). Nobilii din Macicas, Roman si Mihai, cuceresc caste-
lul Golubaci 2), dar familia Ii pierde actele la prada Sulta-
nului Murad pe la Sebes. Un Vladislav, fiul Voevodului
Milutin, e pomenit la 1439 in Mehadia, unde la 1387
fusese chenezul roman Petru, fiul lui Danil63). Ei afla
intrebuintare, cu chenezii lor, ca la Halmaj, i supt noul
comandant strain in numele Suveranului international, pre-
ceptorul Ordinului Teutonic, caruia i s'a incredintat Seve-
rinul, Nicolae de Redwitz, care se ocupa de o chestie de oi
romanesti, din « Harum », Cavaran, la 1430 4).
Insarcinati cu o misiune militara importanta fata de Turcii
dunäreni, nobilii romani, ca Ladul, adeca Vlad, fiul lui
Vladislav, fiul lui Petru (« Pete »), i inlocuitorul lui, Nicolae,
un unchiu, « viteaz de curtea regala », ajung a avea un intreg
vast domeniu, cuprinzand satele Bizere (Basaraba ?), Calova,
Varciorova, Slobozia (<Zabadfalu#), Ravna, Mel ( ?) Slatina, No-
vacestii, Mihalentii, Valea lui Latcu ( Weelcy laczkan) , D
Apadia i Ohabita. Chenezul a ajuns a fi un adevdrat baron 5).
Alaturi, familia Ciorna, care daduse candva Si un Ban, e asezat
in alt domeniu, la Jardastita, Popradna, la Toplet si la Campul
lui Craiu («KyrdlmezeyeD6), la Plugova, Belabuc (Fagul Alb),
Fazecas Si Verendin.

1) Ibid., p. 23, no. 35.

2) Ibid., p. 69.
3) Coriolan Buracu, Din trecutul Mehadiei, pp. 26-7.
4) Pest y, 1. c., PP. 23-4, no. 36. Cf. n-le urmätoare. « Harom trebue
apropiat de Harabk8; ibid., p. 25, no. 39.
6) Ibid., pp. 26-9, n-le 40I.
6) Ibid., PP. 30-2, n-le 44 §i urm.; pp. 36-9, no. 48.

www.dacoromanica.ro
 VI. CAVALERII BANATENI AI ANGEVINILOR
URM/WI LOR
0 noua dinastie având cu totul alta mentalitate, din alt
mediu, i tendinte de cavalerism, asa cum se formase in
Franta si se transmisese in regatul Celor Doua Sicilii, ia,
la inceputul secolului, Coroana, dar nu i traditia Angevi-
nilor.
Pentru acestia, orke populatie cu valoare militard std pe
acelafi plan, ca element utilizabil pentru acea cruciatd pe care
fi-0 simt ca o datorie.
Va aparea deci, imediat supt ei i o cavalerie ci o burghezie
romaneasca fi aici in Banat, iar Romdnii liberi vor deveni
nifte pretiofi auxiliari, avdnd a intra prin forma vasalitdlii
intr'o ordine de solidaritate politicd fi militard ca in acel Apus.
Supt Angevini se intAlnesc deci, lard zabavä, alaturi: orà-
senii din Sebes, numele dat de popor p Ana azi Cavaran-
Sebesului, adeca Sebesului din partile Cävaranului, i nobilii
ostasi, dar, si in orasul care domina regiunea, in acest « Sebes-
\Tar », este un p Arcalab, un « castelan », i acela din 1350,
un <mecter », poarta numele românesc pe care scriitorul
maghiar ii transcrie « Wbul » 1), pe care nu preget sa-1 iden-
tific cu unul din membrii familiei Ivul, pomenità mai tArziu.
Intre unii si altii, nobilii fiind reprezintati, de Bogdan si
Radul din « Muthnuk », se poarta la 1376 un proces de
hotare 2).
Pe acest timp, dupa un Ungur, Dionisie, care se intAmpina
de la 1330 p Ana la 1341, dui:4 trecatorii Toma, dubios, si
*tefan, dupa tefan de Lozoncs (1343-50), dupd un al
doilea nobil de Szécs, Nicolae, important demnitar, odata
1) Pest y, o. c., III, p. 6, nota to.
2) Ibid., pp. 6-8, no. Ia.

3 A. R. Studii fi cercetdri. XL.

www.dacoromanica.ro
34 N. IORGA

Ban de Slavonia si Croatia (1351-6), dupa un Pelsoczy Bu-

bek (1356-6o) i alti Maghiari, din familiile Alsány iKoreghy,
panã la conflictul cu Voda-Vladislav, care e Ban al Severi-
nului, In lupta cu intreprinzatoarea familie de luptkori Heemfy
(1368-9, 1372, 1390), un Paul Liszkai, urmasul, real sau
nominal, al lui Vladislav, Ioan Trentul de Nevna, intre intoar-
cerea inaintasilor, a caror serie o rupe Mircea la 1390, apara
Severinul (1376-8): cel de-al doilea pare a fi un Roman,
poate Frencul, Francul, forma « Trentub fiind o lectura
rea 1), dar gasim si forma Treutul, 2) care indreaptä la o aka.
explicatie. Acest Ioan hotaraste in procesul de care a fost
vorba mai sus 3).
Dupa Vladislav i inainte de Mircea, Dan-Voda, fratele ace-
stuia, patrunsese, cu oaste puternica, 'Ana la Mehadia, tre-
cand peste Inii <chenezii>> romani de acolo, la Timisel,
Criva i Potoc4). Un Vlad, fiul lui Dan, nume domnesti, a-
ratand o continuitate de viatcr a neamului, juca si el, pe atunci,
un rol important in aceste parti3).
Numeroasele documente unguresti pe care raposatul Nico-
lae Densusianu le-a publicat in colectia <Hurmuzaki *, scotan-
du-le din volumele unde fusesera adunate de invätatii ma-
ghiari, ni arata deci, mai ales in secolul al XIII-lea si al XIV-
lea, un numar de cavaleri romani cari stau in serviciul regelui
ungar din dinastia, venità prin Italia, dar de origine francesà,
a Angevinilor. In Istoria Romdnilor din Ardeal i Ungaria
am citat mai multe cazuri de acestea, i aceleasi sau altele
se intalnesc si in a mea Istorie a Romdnilor, de curand ispra-
vita. Acesti oameni, cu nume caracteristic romanesti, care se
pot recunoaste i atunci cand li se da forma ungureasca prin
care se deosebesc nemesii, cum este pentru Gerlestey, cari
la inceput nu inseamna altceva, cum am spus, deck stall) a-
nitorii de pamant de la Garliste, adeca Gâr1itenii, sunt ostasi
1) Ibid., I, pp. 258-68.
2) Ibid., III, p. 7.
3) Un s Garalyscha * din Caransebe§ (ibid., p. 8, nr. 13) poate fi Glirle§tean.
4) Ibid., pp. 10-2, no. 17.
5) Ibid., pp. 26-9, n-le 40I. La instalarea Banului Nicolae se chianni o sum&
de nobili vecini. Cf. pp. 29-30, no. 42. Ladul *, adea Vlad, va reclama posesi-
unele pierdute; pp. 32-3, no. 45; PP 42-2, no. 50. Pentru Nicolae in alte sate,
PP. 49-50, no. 6o. Familia, p. 51 i urm.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII I PROBLEME BANXTENE 3!

ai regelui, viteji, precum erau cei dela iesirea Murasului din Ar-
deal la Poarta-de-Fier, prin partile Hategului, ca Huniadestii
MOO, i ei ajunsesera a trece si la Biserica stapanului. Nu
avem nicio reprezintare prin pictura a Mr, dar, in cutare sat
din Sud-Vestul Ardealului, bisericuta pastrata cu vechile ei
zugraveli prezinta, alaturi de femeile lor imbracate romaneste,
pe acesti luptatori cad au la gat, lasandu-se pe piept, sabia
daruità de rege, ceea ce arata situatia lor exceptionala. PfinA
foarte tarziu aceste neamuri s'au continuat, i ele au dat
regiunii dela Caransebe i Lugoj, si mai tarziu, supt printii
ardeleni de rasa maghiara, o intreaga ostire totdeauna gata
de lupta.
Pe la 1440 Coroana recunostea, adresandu-se spanilor
unguri de Timisoara, ea' este in aceste parti o intreaga uni-
versitas privilegiata a <nobililor i chenezilor districtului
Sebes », din care faceau parte nobilii de Mutnic, de Macicas,
de Poganici (Paganch) si de Bizere 1). Acesti nobili de Sebes
tin, la Caransebes, scaun de judecata. Ei afirma, supt pecete,
ca anume drepturi ii yin de la # mosi i strämosi ».
In acelasi an, la Severin i Gevrin, la Orsova i Mehadia,
cu mosii daruite in comitatul Bodrog, se aseaza Haseganii
frati dela Inidoara, Iancu i Joan, Hunyadestii 2). Alaturi,
nobilii de Ciorna, de Dansus (4 Dampsos ))) i Bizere iau
asupra Mr, supt regele Albert, cetatile amenintate i primesc
pentru aceasta o donatie de pämanturi in Banatul occidental
(si la Racasdia)3). Dar Hunyadi cel mare, Ban de Severin si
span de Timisoara, adaugindu-si Voevodatul Ardealului si
spania Secuilor, se tidied spre regenta Ungariei pe care o
apara 4). Supt el, in acest Banat, nobili romani sap anesc la
Buchin, Armenis, Bolvasnita i Vladesti 6), la Varciorova,
Ravna, Slobozia, Slatina i Plesa 6).

1) Ibid., pp. 33-5, no. 46.

2) Ibid., pp. 35-6, nn. 47; PP. 39-41, no. 49; P. 42, no. 52. Hunyadestii in
legAturá cu satele Zavoiu, Potoc, Sfilha; ibid., p. 46, no. 56.
3) Ibid., pp. 44-6, no. 55.
4) Ibid., p. 46 si urm.
5) Ibid., pp. 49-50, no. 6o.
5) Ibid., p. 55.

35

www.dacoromanica.ro
36 N. IORGA

Supt ocrotirea lui Hunyadi se stabileste, in discutia asupra

..proprietatii « castelului a Drencova pe Dunare, o paritate
sociall asupra drepturilor ce aucapatat dela regele Albert : de o
parte Mihai de Ciorna, Ban al Severinului, de alta Nicolae
de Bizere 1). Dar fapta cea mare a acestui Roman devenit
nobil si catolic, poate i prin lunga-i activitate in Apusul
italian, stä in aceea Ca el a creat acei quzi (iudices) ai nobililor
celor qapte Scaune ronanesti » cu a Scaunul# in Sebes, cari se
vdd functiondnd intdia oard la 14522). i, indatä, langa Ciorna
se aseaza Ban de Severin un Roman din Sebes, Petru Dan-
ciul 3).
In acelasi timp Romani, croitori, olari, fierari, administreaza
ca juzi i jurati Caransebesul 4), uncle se ingramadesc, desfa-
candu-se de iobagie i altii de neamul lor 5). Alaturi, in oras
vedem, la 1484, pe Lazar de Halmaj i pe Dragul ca fispani
(vice-bani), langa Andrei de Varalia, judele nobililor 6), care
intareste judetelor romanesti, opt la numar, privilegiile lui
Sigismund i Ladislas, la 29 August 14577).
Regele Matias se ocupa personal de toata aceastd lume din
neamul salt, trimetand pe Garlesteanul Iacob, care-si facuse
casa la Sebes, tocmai la Iaice, capitala cucerita a Bosniei, in
calitate de « vice-Ban »8). El va fi apoi i unul dintre cei doi
Bani intregi de Severin3). Acolo, la Severin, in acest timp ajung
ca « vice-Bani » domnii romani de Halmäj si de Plugovita 15).
Dar « boierii de Armenis apar ca stäpani si in Buchin,
Poiana i Bolvasnita («Polonicza »11). Nobili de acestia apar
pretutindeni: la Tincova, la Mutnoc, la Negotesti 12). Cand
1) Ibid., PP. 58-60, no. 65 ci n-le urrnatoare, pp. 64-6, no. 68. Cf. ibid.,
pp. 56-7, no. 63.
2) Ibid., pp. 62-4, no. 67. La Orcova e insa castelan un Ungur; p. 66, no. 69.
3) Ibid., pp. 66-8, no. 7o. Chenezii continua cu darurile lor de animale (vitei,
vieri, oi, etc.); ibid.
4) Ibid., pp. 71-2, no. 74; PP. 45-6, no. 86.
3) Ibid., PP. 73-4, no. 77-
5) Ibid., PP. 93-4, no. 93-
7) Tincu-Velea, o. c., p. 25i §i urm.
9 Pest y, /. c., pp. 98-9, no. 95.
5) Ibid., pp. 126-7.
10) Ibid., PP. 99-700, no. 96; pp. 108-9, no. 1o4; pp. aro-1, no. to6. Un.
Vlasie de Plugovita e apoi officialis la Sebec; ibid., pp. 113-4, no. 109.
") Ibid., pp. 100-3, n-le 97-8.
12) Ibid., p. 112, 00. 107.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATI1 $1 PROBLEME BANATENE 37

gasim un preot la Glamboaca, el poate fi catolic1). Dna vedem

la 1500 doi nobili, din neamul Cucavita, cari sunt pedepsiti
cu confiscarea pentru ca au trecut la <4 condamnabila sectä
shismatica a Valahilor sau a Rascienilor*2), se respecta acel ius
valachicale al trecutului, sau ritus Valachiae 3). Dar peste dansii
toti regele aseza, prin 1485, pe unul dintre urmasii de chenezi,
Paul sau, in limba lor, Pau, care e span de Timisoara, dar si
« suprem cdpitan al pdrtilor de jos ale regatului 4). Aceasta e
crea(iunea lui Matias. Se stie ce mare isprava de ostas a inde-
plinit chenezul acesta, #capitan suprem*, in luptele cu Turcii,
mai ales la Campul Panii: exagerandu-le brutal, le pome-
neste si cronica vremii 3).
Supt cei doi regi de origine polona, aceastä nobilime Ii
reclama vechile drepturi de stapanire, adaugindu-le p 'Ana
inteatata, incat familia Bizere cere un intreg colt de Banat3).
Alaturi, in dualitatea initiala, Sebesenii ajung a-oi avea un
jude, care poarta titlul de voevod 7).
E de ajuns a se ceti povestea, din 1503, a unei certe dintre
oamenii de acolo 8) ca sa-si dea samä cineva de ce limba
vorbeau si ce folklor drastic mostenisera acesti cetateni.
Pana in ajunul cuceririi Severinului de Turci, langa Ungu-
rul Barnaba de Bela, Iacob Garlesteanul porunceste la Seve-
rin, numai supt Ludovic al II-lea luandu-se pentru acest
castel masuri capricioase, care trebuiau sa ajute la catastrofa
finall. Noul rege, i pentru aceste parti, Ioan Zapolya, ocu-
pandu-se mai rar de dansele, cu toate cà erau vecine cu
Ardealul sal, se multameste a declara demnitatea de Ban
ca <<vacantà * 9). Supt aceastd domnie de supusd vasalitate fald
de Sultan, rostul acestei nobilimi pe care, cu toatd schimbarea de
1) Ibid., p. 114, no. 1 og.
2) Ibid., pp. 128-9, no. x xg. Cf. ibid., p. 131 i urm. V. §i intinderea pose-
siunilor unui Ludovic Fiat; ibid., pp. 138-43-
3) Ibid., p. 135, no. 122; p. 145-
') Ibid., pp- 94-8, no- 94-
6) V. §i Tomici u, in ziarul Dada, n-I din 9 Octombre 1939 (si impresii din
satul lui Paul) §i, in genere, Iuliu Vui a, Distridus Walachorum, Cercurile
ronthnegi bdnd(ene, cele din Timif reconstruite pentru prima oard, Timipara 1930.
6) Pest y, /. c., pp. 119 i urm.; pp. 135-6, 00. 123.
7) Ibid., p. 125.
8) Ibid., pp. 146-8.
9) Ibid., p. 183.

www.dacoromanica.ro
38 N. IORGA

rege, nu se poate fti ce limbo vorbeau acasd o putem privi

si mai departe ca a noastrd, scade. De Pau chenezul nu se mai
vorbeste decAt ca de un om temut 1).
In locul vechilor nobili gAsim ca pArtas larg al pArnantului
bAnAtean de RAsArit pe Ungurul Ioan de More 2). Numai Se-
besul, cu 4 Faraonii » sAi tigani 8), rAmAne cu vechile neamuri.
Dar vieata politica' a incetat deocamdatd, rdmiiind numai im-
prejurdrile locale zilnice, cu micile procese pentru pcinidnt.

Cu vremea se va ajunge la un sArac Banat de Lugoj.

atunci, incetul pe incetul, ajutati si de regentul slay Petro-
vici, in vremea minoritAtii « craiului » Ioan-Sigismund, Sdrbi
noi pdtrund. Totusi vechii nobili se impotrivesc la orke acordare
de mold la straini 4).
De acuma, mai strdnse raporturi se leagd cu Tara-Romd-
neascd vecind: Ban la Caransebes e S Arbul romanizat Nicolae
Cherepovici6), a carui flick Elena, se mArità cu Petru-Voc15,
fiul Chiajnei, nenorocità cAsAtorie rApede ruptA, lAsAnd o
fatà, Tudorita 6).
Acte apar acuma si in ungureste 7).
Dar cultul limbii romdnesti se pdstra. Ceind aporu propa-
ganda calvind, ea ridicd ci aici limba in(eleasd, limba popo-
rului. Contra <colii papistasilor a (papistarum) 8) se creiazI
la Caransebes cea romAneasca. i cOrturdria bOndteand se
lega fireste de aceea a Vestului ardelean.
Aceasta o aratA, in legAturà cu fanaticul pentru reforml
nobil ardelean dela Ordstie, Gesty Ferencz, alcAtuirea Bi-
bliei dela 1582, Palia. Se unesc pentru a o da: episcopul
calvin din Ardeal, Mihai Tordasi, Achirie, protopopul Hene-
doriei » Hunyadestilor, i reprezintantii cArturAriei romAnesti
1) Ibid., p. 191.
5) Ibid., p. 194. Dar cf. pp. 197 i MM., 225, 232, 248-9.
3) Ibid., p. 2o2, no. 164.
4) Ibid., p. 300.
5) Ibid., pp. 278-9, no. 210.
6) V. prattles la Iorg a, in Hurmuzaki r, XI.
7) Dar se pomeneste in limba noasta Balta Sgratà, Fântâna Rapede, ogoarele
tnesgen, mejdina , hoctar, hotarul; Pest y, 1. c., p. 303.
8) Ibid., p. 347. V. si n. urnator. Cf. Iorg a, Istoria Romilnilor, IV.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE 39

din Banat: dela « Cavil-an-Sebes », Efrem Zacan, 0 dascal

de dascalie », si dela Lugoj (#Logoj »), <( propoveduitorul
Evangheliei », Moise Pestisel 1).
Cand s'a produs ridicarea lui Sigismund Báthory Arde-
leanul, in tinereasca-i dorinta de glorie, prin cruciata contra
Turcilor, nobilimea romaneasca din Banatul rasaritean, corn-
plet decazuta supt raportul militar, nu se miscd. De mult,
dupa asezarea Báthorestilor ca printi si in aceste parti, neocu-
pate de Turci cum fusese Timisoara si partile vecine, nu se mai
intalneste cineva care sä OA calitätile ostasesti ale lui Gaspar
Bekes, Becheq,de fapt un nobil roman din Bichigiu, care visase
de aceeasi domnie a Ardealului ca sa fie apoi, in Polonia, pe
langa invingatorul ski, devenit acolo rege, Stefan Báthory,
lin foarte pretuit auxiliar ostäsesc. Deci nu se mai aflä Ro-
mani de veche vita medievalà, in rosturi militare de Stat.
Din Iladia se ridica insa un Sarb ca Ban de Sebes si Lugoj,
Gheorghe Palatici (1588, 1591-1594). Din neamul lui Bekes
ii urmeaza un Stefan, la 1595, iar apoi, pada' la i600, Ma-
ghiarul Gheorghe Borbely. Un Banatean roman, dar nu
dintre nobili, Iosika, Iojica (dela Ioje, Iosif), ajunse can-
celariu ardelean, pentru a ispravi tragic, si mai intalnirn pe
un Ioan Iojica. Un Francisc Basdrabd e castelan de Sebes 2);
dupà un <i Vajda Bona », # Voda Bunea ».
0 legenda, culeasa de Böhm, vorbeste de un atac al lui
Mihai Viteazul, care a fost adus a lucra si cu Palatici si cu
Borbely, pe la Orsova, unde ar fi taiat calea Tatarilor, si se
adauga amanunte, ca acela ca ar fi facut sä se sparga butoaiele
cu vin, ca sa-i ramaie ostasii cu mintile limpezi3). Dar, pentru
a sprijini lungul si zadarnicul asediu al lui Sigismund la
Timisoara, nu se ridicara cleat acei Sarbi 4) din partile Be-
cicherecului, pe cari-i pomeneste Szamoskozy si dupà el
Wolfgang Bethlen: Vladica Todor, un Iancu si alti cativa

1) Prefata in Bianu si H o do s, Bibliografia romdnd, I, p. 95.

2) Pest y, o. c., I, p. 321.
3) 0. c., la capitolul istoric.
4) V. insa articolul d-lui To mi c iu din ziarul Dacia, August 1939 (discutie,
cu istoriografi sarbi).

www.dacoromanica.ro
40 N. IORGA

sefi. Felul lor de lupta e insl al haiducilor. Nimic din buna

randuiala a vechilor cavaferi romani, si nu putem sti in
ce proportii acestalalt element ar fi fost reprezintat macar
in trupele celor doi Bani.
De aici innainte, in cursul indelungatelor lupte pentru Ar-
deal p Ana la asezarea durabill a lui Gabriel Beth len, gasim
doar, la 1607, in calitate de capitan al singurelor orase Ca-
ransebes si Lugoj, pe un *tefan Voevod1). Supt noul print,
ca si supt primul Gheorghe Rikóczy, carmuirea e ungu-
reasca, p and ce ea incape, dela 1644 inainte, in manile lui
Acatiu Barcsai, care era in adevar Roman, dar din Ardeal,
si el va ajunge a stapani, catva timp, in grele imprejuräri,
provincia sa de nastere. In rostul de parcalabi la cele douà
orase se intalnesc totusi Inca descendenti ai vechilor familii:
Castrut, Garlesteanu, Ivul, Duma, Fiat, Gan-Ian, Criciovai
(din Criciova), Floca, Macicas 2).
Dar Beth len insusi, dupa acel inaintas, Gabriel Báthory,
care chemase in ajutor, contra lui Radu-Voda *erban din
Tara-Romaneasca, pe Turcii timisoreni, trebuise a ceda
Sultanului, la 1620, Lipova si Inaul. Urma, la 1658, intin-
derea dominatiei turcesti, cu cerere de tribut 3) si asupra
partilor, p Ana atunci ferite, dela Lugoj si Caransebes.
Aceasta parea ea inseamna sfarsitul, de si, cum vom vedea,
in locul unei aristocratii de mosii, acum ispravita, energia
nationall se va ridica iarasi, din straturile adanci.
Raporturile cu Tara de dincoace n'au fost intrerupte nicio-
data in secolul al XVII-lea. Un alt Voevod, Bunea de Caran-
sebes, Vaida Buna, ajuta la asezarea lui Matei Basarab. Dupa.
1650 neamul Brancovicilor, pe care multi, ba chiar ei insisi,
romanizfindu-si astfel numele , au cautat sä-1 lege de Bran-
covenii munteni, e necontenit indreptat spre Domnii din Bu-
curesti. Dupd indemnul neastdmpdratului Gheorghe Brancovici,
qerban-Vodd Cantacuzino ajunse a cere Impdratului sd i se dea,
inainte de cucerirea de Imperiali a Caransebesului, ydioarei fi
1) Pest y, o. c., I, p. 38.
2) Ibid., p. 324 §i urm.
1) V. eli Tine u-V e 1 e a, o. c., p. v.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 41

Lipovei, tot acest grup romdnesc de stdpdnire turceascd

in plind desfacere, unde orasele treceau din mdni in mdni,
de la 1690 la 1695 1). In aceste lupte se amesteca si nume de
luptatori romani, ca Dragoiu Dragan, un tirban si enigma-
ticul « Grof Petrasco » 2). Intrat in balade, Veterani, gene-
ralul imperial, care muri aici dupà ce ocupase, intr'un mo-
ment, o parte din Tara-Romaneasca, devine aproape un
erou national.
i in luptele pentru recucerirea Banatului la 1738-1739,
Romanii avura o parte pe care o arata, cum vom vedea,
cronica mare a lui Nicolae Stoica.
Intamplator, ei ataca, in acest timp, pe Turci, ca la Valea
Rea. Alte ori se inscriu la aceiasi Turci, ca seimeni sau «volun-
tiri * si iau bani si hrana dela dansii, pe cand in alte sate
nalvalitorii prada fail crutare. Nemtii, cari rechizitioneaza totul
si, la intamplare, distrug tot ce li se pare suspect, ca la Caran-
sebes (1738), ii ridica impotriva lor. eful impotrivirii era un
Nicolae Bumbacila din Teregova. Idealul li-ar fi fost conti-
nuarea acestui razboiu : «Tine, Doamne, tot asa : nici cu Turcul,
nici cu Neamtul »3). Ei ziceau soldatilor impOrdtesti # sd se care
din tar a kr,, caci dansii nu se vor supune». La Slatina, Austriecii,
cu auxiliari sarbi, trebuira sa dea o batalie formala taranilor,
condusi de chenezul lor. (< Lotrii » acestia se tineau insä bine.
Trebui deci sa se distruga Slatina, Golentul, Borlova, Petrosnita
si Bolvasnita 4), Jdioara, centrul rezistentei, Criciova, Costeiul,
Bojurul ( ?), Ohaba, Lunca, Desul, Belintul, Hanzestii, Drinova,
Uzestii, Halmajul, Iasenova, unde capetenie era un Iacov.
La 1716, Timisoara, la 1717, Rusava si Meedia ajunsesera a fi
imparatesti, si granita se intinse, pentru vreun sfert de veac
si asupra judetelor oltene. A fost apoi in secolul al XVIII-lea
chiar un moment in care, la delimitarea cu Turcii in 1739,
erau so treacci la Tara-Romeineasa, dupd cursul apei, fapte
sate: Pecenisca, Breaza, Topletul, Coranicul, Tufarii, ,5'upanecul

1) Magazinul Istoric, V., Cronica anonitni (R adu Popesc u).

3) Tine u-V e I e a, o. c., P. 73, nota 60; 13. 74, nota 61.
3) Dragalin a, o. c., III, p. 212.
4) Ibid., PP- 314-20.

www.dacoromanica.ro
42 N. IORGA

Si Bdile; numai imp osibilitt4i tehnice, la sciparea canalului

desportitor, care se prevdzuse in tratat, le-au pdstrat Impdratului
invins i silit la pacel). 0 amintire puternica a acestui fapt
se afla si in aceasta marturisire a d-rului Alexandru Popoviciu,
istoricul i descriitorul Bäilor Herculane, la 1877: « Dupa
un plan ce se afla la manastirea Tismana, in Romania, si dupa
cum se stie, a fost pdmantul Romdniei pdnd in Cerna,si toc-
mai supt tirbei s'ar fi intins Austriecii peste Cerna. In ce
mod si cu ce drept ? ».
SA rezumam, acuma, rezultatul acestor constatari documen-
tare si al acestor probabile ipoteze.
De ate ori este vorba de Banat, at atia Ii inchipue ca
in evul mediu el a reprezintat o provincie pe care intinderea
ungureasca ar fi atins-o i stapanit-o. Aceasta este cu deg-
varsire fals. In curs de mai multe generatii, de alminteri fi
p and in zilele noastre, spornicia poporului unguresc n'a fost
asa de puternica, incat sl poata intinde o populatie de rasa
regilor cuceritori asupra unor provincii unde ea n'ar fi existat
parka atunci. Cand regii unguri au patruns pana aici, ei s'au
folosit de mijloace care nu erau acelea de rasa. Astfel Sfantul
Gerard, Italian, cu « Morisena » lui dela Ceanad, nu face
altceva decat sa infatiseze o expansiune religioasa de
1) Gris e 1 lin i, o. c., p. 175: *Es begriff die gedachte Erdzunge sieben Dörfer,
namlich Peschineska, Persa, Toplez, Karabinik, Fursura, Schupanek und die warmen
Bader von Mehadia; denn diese lezteren zu erhalten war die Absicht der Turken bei
den Traktaten gewesen. Die Komissarien und Ingenieurs beider Theile stellten die
sorgfaltigsten Messungen an, und man kam uberein, dass den Fluss aus seinem
alten Bette zu leiten kein anderes Mittel sei als sein Wasser in einen Kanal zu
sammeln und solchen zur linken von Altorsova in die Donau zu führen. Die Unter-
nehmung war gross, und nicht weniger schwer; denn dieser Kanal muste fiber drei
Meilen am Fusse der Gebirge fortgefuhret werden, welche diese Erdzunge urn-.
geben. Das benahm den Tarken den Muth nicht. Sogleich liessen sie die Arbeit
anfangen, und wirklich verdienet das Stuck, welches am Weg von Schupanek ins
Bad davon noch fibrig ist, Bewunderung. Der Kanal, wie er sich an einem Berg
vorbeischlinget, ist mit Bogen unterbauet, welche spizige Winkel machen und mit
Ziegelsteinen zu einer Höhe von ohngefahr dreissig Fuss aufgemauert sind. Undank-
bare Arbeit 1 Die Wasser des Flusses liefen in ihrem alten Bette niedriger weg, als
dass man sie in das neue hatte bringen mögen; man kam also, in der gesezten Jah-
resfrist nicht zustande damit, und der strittige Distrikt, mit alle den Dörfern, die
er in seinem Umfange begriff, blieb unter österreichischer Herrschaft. Man sagt, der
Baron Engelshofen habe durch seine Klugheit das ganze Geschäft auf solche Art
einzuleiten gewusst; soviel ist gewiss, dass er sich bei dem kaiserlichen Hofe mit
dieser Kommission nicht wenig Verdienst machte s.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATU BI PROBLEME BANnENE 43

caracter catolic, a papalitatii medievale, in serviciul careia

stateau acesti regi de cruciata cari au fost urmasii Sfantului
.tefan. Daca sesul de cAtre Tisa a putut sA primeasca anumite
infiltratii, regiunea, asa de muntoasä, patrunsa de vai atat
-de inguste de catre Caransebes, nu oferea aceeasi posibili-
tate de expansiune; ea nu atragea nici prin bogatiile sale,
nici prin alte avantagii un asemenea avant, pe care il presu-
punem, dupa ideile noastre moderne, ca necontenit manat
de ambitie.
Am gasit, timp de trei veacuri, o insemnatd epoar in istoria
romdneascd a Banatului. Astfel, dela vechii Celti si Daci, de la
Romanii veniti in momentul cuceririi, dela rasa care s'a for-
mat prin amestecul lor, dela pazitorii liberi ai vadurilor,
cari puteau fi si plugari, caci, in regiunile acestea, nu poate
sa fie vorba de o aka pastorie decat a unor grupe de oi de
jur imprejurul dealurilor si in partea de jos a muntelui,
p aria la acesti ostasi calari, purtand cu mandrie o arma
incredintata lor ca unor siguri cavaleri crestini, e o continua'
desvoltare.
Urmasii acestora au avut mai tarziu un rol deosebit, in
legatura cu insusirile acestea, mostenite, de soldati. DacA,
dela o bucata de vreme, aceasta parte a Banatului a incaput
supt Turci, sap anirea lor a avut o mare insemnatate pen-
tru clasa populara, pentru taranii fata titluri de nobleta,
legati toti de vechea religie ortodoxa. Oriunde sap aneste
Turcul, el cruta # saraca raià >> si revarsa asupra ei o ocrotire
impotriva celor puternici. Acesti spahii, al caror nume s'a
transmis si pang astazi in sensul de proprietari, cand liana-
tenii pomenesc de vremea « spaiilor # cari, de data aceasta,
nu mai sunt Turci, ci crestini ca si dansii, au cautat sa adune
cat se poate mai multa lume pentru a se folosi de munca lor.
MO', aici, ca si in pArtile Orazii Mari, un motiv de sporire
a populatiei.
Evident ca nobilii supt acest nou regim au trebuit sa
dispara incetul cu incetul in calitate de clasa sociald, ceea
ce nu inseamna ea urmasii lor nu aveau in sange aceleasi
aptitudini luptatoare ca odinioara. Aceasta s'a vazut si la sfar-
situl secolului al XVI-lea in luptele purtate pe la Becicherec

www.dacoromanica.ro
44 N. IORGA

si in imprejurimi de oamenii Vladicai Todor, a carui calitate

nationala a fost foarte disputatä, dar nu se poate fixa, si ai
unor conducatori sau harambasi, cum li se zicea pe atunci,
intre cari unul, precum a relevat acum in urma, intr'o pole-
mica impotriva cutarui invatat sArb, unul din harnicii cerce-
tatori ai trecutului românesc de acolo, d. Nic. Tomiciu,
purta articolul final românesc, rascoala un moment birui-
toare, care poate fi pug alaturi de acea ciudata mentiune, luata
undeva de Böhm, a unei lupte a lui Mihai Viteazul insusi pe la
0/ova impotriva acelorasi Tatari cu cari, de fapt, el s'a luptat
in Vlasca, la Hulubesti. Am vazut ca, dupa acel izvor ne-
cunoscut, el ar fi oprit pe ostasii sai sa bea si a pus sa
sparga butile cu vM peste care ei se facusera stapâni.
*i am gasit pe acesti tarani pastrfind, in arme, un fel de
autonomie daiza a vechilor mosneni in luptele dintre Nemti
si Turci, in cursul secolului al XVIII-Iea.

www.dacoromanica.ro
VII. BANATUL DE RASARIT FATA DE INVAZIILE
TURCESTI
Dar relatiile Banatenilor cu Turcii merita, acuma o altà
desvoltare.
Turcii erau la Orsova, dar peste Dunare Romanii ramineau
in legatura cu beii dela Cladova, carora Ii faceau daruri,
cum se invedereaza i printr'o insemnare de carte bisericeasca
prin scrisorile redactate in romaneste de acesti bei clado-
veni. Aceasta de i, cum am vazut, in interior, de-a-lungul se-
colului al XVII-lea, unde se mai intindea autoritatea prin-
tului maghiar vasal al Sultanului, deci in regiunile Caranse-
besului, se intalneste din nou o serie de acesti conducatori
romani cu caracter nobiliar, al caror rol era insä cu mult
mai mic decat odinioara. In lunga lupta pentru Banat dintre
Austrieci i Turci care s'a terminat prin pacea dela Pojarevi6
sau Passarowitz, Romanii 111.1 puteau juca niciun alt rol, cleat
acela de aparare locall contra incalcarii i jafului, dar, cu ase-
zarea Casei de Habsburg in aceste parti pradate de Turci,
sal-kite de razboiu, acoperite in mare parte si de mlastini
prin partea sesului, incepu o largd operd de colonizare 1).
Diploma lui Carol al VI-lea, din 17 Decembre 1717, care fi-
xeaza caracterul Banatului, aratä foarte bine cat de deosebit
era caracterul acestei impoporari, ceruta de necesitatea lucru-
rilor, fata de situatia, gasitä i deplin pastratä, din Ardeal.
Ardealul, cu tot succesul indelungat al armelor imperiale,
a fost capatat de Habsburgi prin asa-numita < conventie iota-
ringica », pactul incheiat intre printul de Lorena, comandant
al armatelor imparatesti, i cei doi printi ardeleni Apaffy,

1) Se creiazA fundi colonicales et confiniarii. Cf. §i F el i x Mille k e r, Kultur-

geschichte der Deutschen im Banat. Cf. §i nota bibliograficl dela primul capitol.

www.dacoromanica.ro
46 N. I ORGA

tat51 si fiul. Acolo era o populatie cu privilegii, alcatuità din

Sasi, Secui si nobili, cArora, si ca natiune si ca religie, li s'au
pAstrat toate drepturile. Ba chiar, Românii neconstituind o
categorie constitutionalà, Impäratul a cäutat s5.-i cuprindà si
pe dansii intre State le privilegiate, chernandu-i la comuniune
cu Biserica apuseana. In Banat ing nu exista nici conventie, nici
privilegii, ci numai cucerirea cu armele, si supusi. Prin urmare
ImpAratul imparte tara in trei: cetatea Timisoara, tAranii si
viitorii lucrätori la mine, can trebuiau gäsiti de pretutindeni.
Nobili locali nu se mai recunosc: o noud clasd dominantd va
trebui sd se ridice, in noile imprejurdri.
Pentru Austria era indiferentä natiunea acestor noi locui-
tori. Puteau fi Germani din Suabia, Italieni, Spanioli, Fran-
cezi, acestia din urink despre can s'a ocupat recent d. Rosam-
bert din Nancy, putand fi adusi cu atat mai usor, cu cat
ducele de Lorena sau, dupa cucerire, Italo-Francezul Eugeniu
de Savoia, apoi un Mercy, marele ordonator al Banatului,
apartineau aceleiasi lumi franceze dela Ras Ant.
La inceput, tot felul de planuri au rAsArit, ca in atmosfera
de « filosofie » incepAtoare, in care regentul Franciei, ducele-
de Orleans, plänuia o reformä completà a bätranului regat.
Carol al VI-lea, care era si un fost rege spaniol, se Ondea la
« spaniolizarea * intregii Orti rAsAritene a Statelor sale. Aläturi
de chibzuitul Kaunitz, marele ministru al Mariei-Teresa, un
Francez, cAci dela acesti Lanni ai Curtii pleacA toate initiati-
vele 1), Bode, se gandeste la introducerea de cultini noi, mai
mult sau mai putin aclimatizabile. Cat despre bAstinasi, se pre-
tueste slab valoarea lor : Timisoara cuprinde ca negustori ceva
Evrei spanioli si o oarecare burghezie sarbeasck pe cand stim
de aiurea ca la Lipova era un centru de negustori romani 2).
La munte mici grupe de familii romanesti, uneori abia Cate-
trei-patru. Se mentinea o hotie romaneascA, mai mult de
haiduci, cu acei harambasi, dintre cari unul, Petru Vancea, a
gAsit rgtkind prin codri pe Francisc de Lorena, sotul Mariei-
Teresa, si 1-a pus pe cale, creandu-se astfel o intreagA legenda

1) V. p. 42, nota 3.
2) Iorg a, Studii # documente, XII XIII, tabla.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 47

romantick nu fara rasplatirea celui care inträ apoi in oastea

regulata 1).
Colonii introdusi in lunga domnie a reginei-Imparatese
sunt, in ce priveste pe Germani, din cele mai rele elemente,
vagabonzi, cersitori, oameni certati cu justitia, viind singuri,
Idea familie. Se aduc per Schub,--si a ramas la noi expresia
« a duce cu supa x. Ei se ofera cu toba acelor can au nevoie
de brate, si se adauge ca acei negustori sarbi, daca gasesc
femei aratoase, le trec pe funs la Turci, pentru bani. Unii
refuza lucrul, fug; se \Tad acesti factori de civilizatie adusi in
lanturi. Malaria mlastinilor Ii curata 2).
Dar se afla i altfel de coloni: acei can scapl astfel de
politica religioasa a unui catolicism prigonitor, ca i doritori de
ogoare nouk si (la St. Hubert, la Charleville, la Mercydorf,
etc.), din Lorena franceza dupa 1770 (pang la 2.000 de
familii, ca i, pe o cale necunoscutà nouk dintre Spanioli,
can fac din Becicherec o < Nona' Barcelonab3)). Era vorba si de
instalarea unor prizonieri prusieni, pe can populatia acum
gospodarità Ii refuza cu statornicie, cum conflicte au loc
intre vechii Romani, ai caror chenezi reapar, i noii veniti.
Opera aceasta se face, cum am spus, prin Latini, dela
Mercy, caruia i se datoreste asa de mult, p and la cei doi
Brigido, la Fremont, la Clary si la Vallis; un de Boussard
adusese primele transporturi umane. Int alnim pe un abate
Rossi din Mantova. Italieni fac palatele cele noi in Timisoara 4).
La vechile Bài, Englezul Hamilton incepe lucrul 6). Un
Scotti comanda la Timisoara 6). Ingineri francezi lucreaza la
marile lucräri tehnice 7).
Cred ca in timpul noului rázboiu din 1737-9 s'au adus
cei dintai Olteni pentru a fi, in padure, de unde porecla de
2)Si o. c., p.
2) Konrad Schii. nemann, Oesterreichs Bevolkerungspolitik unter Maria-
Theresia, I, Berlin 1938. Rezumat si in Revue histotique du Sud-Est européen, 1938,
pp. 289-93.
5) Grisellini, o. c., p. 156.
4) Ibid., pp. 158, 16o Cf. Aurel Cosma, o. c.
.
5) Grisellini, o. c., p. 562.
4) Ibid., p. 176.
7) Ibid., p. r75.

www.dacoromanica.ro
48 N. I ORGA

« Bufani », material uman necesar pentru exploatarea adancu-

rilor pamantului. Cum, in momentul acesta Inca, 'Ana la pacea
dela Belgrad, Austriecii erau stapanii Olteniei, ei au putut
sa faca astfel de stramutari in masa' mare. Altii s'au chemat
pe urma, si sunt marturii documentare care arata and au
venit.
Marea miscare spre Nord si Vest a Rominilor macedoneni,
miscare de comert international, cu totul deosebitä de aparitia
sporadicl a ate unui ostas ca acel Petru de Macedonia din
secolul al XV-lea 1), apar in acelasi veac, ajungand a da si
aici Romanilor o burghezie pe care nu o avusera pang atunci.
i, la Romani, si din sate, traditiile nobiliare se continua:
tgranii sunt domni si femeilor li se zice: jupdnese 2). La 1722
se pomeneste in partea apuseana a Banatului ctitoria, dupa
un izvor ce se va aminti mai jos, dela Sämlac-Morava,
« Domnul de Giurist, de nationalitate Roman » 3). La 1747
un mormant la biserica noua din manastirea Partos aduce
inainte ca jude-birau pe Marcu Matul, si tot acolo-i e
ingropat fratele, Martin, si sotia, Maria, familia avand a
se preface, ca nobili, in Mutulovici si apoi in Lengher, fami-
lia se aseaza supt acest nume la Brasov 4). Alaturi gasim pe
ctitorul scolii dela manastirea Morava : un « oarecare obar-
chinez Nicolae Lucaciu, Roman nascut si locuitor in Fisegiu ».
Si insemnarea urmeaza asa : « Ajutat-a apoi dansul mult si
la intemeierea si inzestrarea bisericii din locul nasterii sale.
Scoala dela Bartos o a intemeiat Giorgiu Laiul, jude primariu
din cercul Ciacovei, Roman si acesta avut si zelos, de ori-
gine din Ciacova 5). Giorgiu Laiul s'a meritat Inca si prin
aceea ca a contribuit foarte mult la ridicarea si infrumuse-
tarea besericii din Ciacova, apoi din avutia sa a avut mult
ajutor si beserica catedrala din Varset, caci, maritand el doua
fete la Varset, cu buna zestre, una dupa un Grec, carele, mai
tarziu, lucrand cu acea zestre, s'a inavutit si se numea « Agia

1) In secolul al XV-lea si un Gheorghe Arbänas, Albanezul.

2) Grisellini, o. c., p. 227.
3) Tincu-Velea, o. c., pp. 183-4.
4) Ibid., p. 187.
6) Ibid., pp. 138-9.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PEOBLEME BANATENE 45

cel bogat a, iara cealaltä dupà Romanul cu numele Mestet

(mai tarziu Mesterovici), carele i acesta apoi, cu soata sa,
a ajuns la frumoasa avere : acesti doi din avutia prin zestre
femeiasca agonisitl foarte mult au &mit la ridicarea si deco-
rarea besericii catedrale de acolo » 1).
Sistemul de administratie al chenejilor, ba si al vdtailoi
(vatafi), n'a dispärut nici in secolul al XVIII-lea. Intre obar-
chinejii de la 1759-78 se aduc, la Lugoj, Gavriill Gurcanu
Alexandru Petrascu, cari ridica la 1767 o plangere contra
protopopului Petru Pascovici 2).
In sfarsit, o inscriptie de biserica dá drept fundator pe
un Rat de Mehadia, al carui neam se continua si in secolul
al XIX-lea 3).
Vorbind tot de biserica de la Varset, Tincu Velea, probabil
dupà Memoriile batranului preot Petru Sutu, arata ca la noua zi-
dire din 1780-86 ( au contribuit parte mare Romani, intre cari,
dupl traditiune, mai mult sa se fie meritat chinezul
Emanuel si obarchinezul Arsenie, veniti din Tara-Romiineascd,
vataul celor veniti din Ardeal, avutul Baloiu » 4). Acelasi
scriitor aduce ca vechi familii banatene nobile pe Radu,
Banias, Deju, Campean, Vlad, Lucaiu 8).
Alaturi de Macedoneni, ca Hagi-Nicolae Dimitrie, ctitorul
bisericii din Oravita in 17008) , Ioan Constantin (n. 1789
in Oravita) scoate la 1818-zo Si un ziar 7) , via deci nume-
roasele elemente oltene. Pe langa prima imigratie, pe care
am crezut Ca o pot aseza incl din vremea and Oltenia era
austriack si de altfel in 1732 carbunarii dela Maidanpec,
cari fug in partile oltene, pot sä fie originari de acolo, do-
cumentar se adevereste aceea din 1770 8).
1) Ibid., pp. 200-1.
2) Ibid., p. 273.
3) Aedificata haec ecclesia per me, I. Ratzdam. (=dom[inum]) de Meadia,
supr. praef. inclitorum districtuum Lugosch, Caransebes et Lippa; Grisellini, o. c.,
p. 155, nota 3.
4) Ibid., p. 164, nota.
3) P. 297.
°) S i m. S a m. Moldova n, Oravita, pp. 17, 50/ (v. Documentele noastre
Oravita). Cf., despre el, si I. Constantin y, Denkschrift fiber die Banater Bergwerke.
'} Ibid., p. 23.
3) S i m. S a m. Moldova n, Din trecutul Bufanilor, pp. 8, unde intere-
>ante nume, 2o. La 1738-9 foametea gongte pe alti Rdnateni in tuä libera, iar
4 A. R. Studii i Cercetdri. XL.

www.dacoromanica.ro
50 N. IORGA

*i unii si altii dintre Rominii pe cari ii avea Banatul pe la ][780

inainte de marele razboiu cu Turcii, aveau o solidd organizatie
bisericeascd de caracter popular, cu toate consecinfile ei firesti.
Partea pastrata prin citatii din Memoriile lui Petru *utu,
protopop de Varadia (+ i8o1) 1), din nenorocire pierdute
pentru rest, sunt in aceste privinti luminoase: « Metropolia
din Ardeal trimetea in Banat nu numai episcopi intariti
de principii Orli, ci adesea si preoti, mai vartos in tim-
puri de nevoie, bunaoara atunci si pre acolo cand si pre
unde nu erau, au se alungau, Turcii pre un timp, si crestinii
nostri, rasufland mai liber, simteau trebuinta de pastori sufle-
testi. Astfel de preuti inainte de recuperarea Banatului de la
Turci au fost: in Varadea pentru pregiur batranul popa Joan
dela Hunedoara... In Suas un preut din tinutul Hategului,
pentru comunele de prin pregiur, intre carele e si ordselul rumdn
Ducnecia si satele cele mai aproape de pre albia Cdrasului, in
Recdscia oarecare popa Mihai sau Micldu din tinutul Hune-
doarei, pentru toate satele cdte vor fi fost de la margenile paro-
hillor Secdsanului si Vdrddianului pdnd la Oravita si Sasca.
In aceste cloud orase montane si in Vdrset si Boccea (sic )
pentru pregiururile kr au fost preoti din Tara-Romdneascd, si in
Osteiu, leingd Viirse(, iard un preot ardelean pentru pregiur 2) *
*i se adauge ca « Scaune protopopesti * ierarhice s'au ase-
zat in locurile de radiare a grijii sufletesti, and satele si-au
capatat fiecare preotii.
de la 1744 la 1751 yin imigranti de acolo, intre cari si cArbunari. Apoi si in 1766-7.
Cf., de acelasi, Banatul, 1926; Ciclova, 1932; Judesul Cara; si orasul Oravita, 1933, ai
Vasile Murg u, Monografia comunei Ciclova-Montand, 1925 (scAderea catas-
trofalA a locuitorilor: cu 7o0 inteun afert de veac; azi, din 1473, 484 sunt Tigani;
p. Ix); Damian Izverniceanu, Oltenii din Banat ( Bufanii sau Tdranii si
originea kr ), 1935 (lista cornunelor Rusova Nouk S An-Mihai, Satul Nou, Moldo-
vita, Coronini, Dignecea, Valiug, Bocsa, Forul, Ferdinand, Cornlos, etc.). In cartes
citatA a lui Al e s san dr u Pop ovici u, Bdile lui Ercule, p. rx, nota: e Orasele:
Bosneag, Sasca, CArbunari, Scenapari, Oravita Montana, Rolova, Straja, Resita,
Dvenacea, Vasiova, Cliclova Munteank etc. sunt locuite de popor din Romania,
cAruia vecinii si in zi de astAzi ii zic: tarani. si-au pAstrat Ora acum si limba si portul
fratilor din Romania, avAndu-si unele pronuntari in totul deosebite de ale con-
fratilor romAni de aici *. cf. si Pop ovici u, Istoria Romdnilor Bdndleni, citaa.
1) Tincu-Velea, o. c., p. 123.
9 Ibid., p. 145. Petruutu arati cum preotii romAni au fost prinsi a lucra
e cu carul si cu in Anne, ba mai multi sA fie capatat si bAtaie s, la zidirea
resedintii episcopului Orb din VArset (p. 163, nota 103). V. si ibid., pp. 18o si
urm., 188, 200, nota /14; p. 275, nota 156.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE 51

Preotii treceau une ori la calugarie i ajungeau a lAsa

urme scrise al culturii bor. Astfel « Nicolae popa, paroh in
Farlug, de la hirotonie Popovici *, care merge pe la 1770
la mAnastirea Monava, apoi la Sangiorgiu, in 1778, in
momentul reformei lui Iosif al II-lea de mArgenire a
mAnAstirilor 1).
Carturari pe cari noi i-am uitat de mult se formau acolo
in secolul al XVIII-lea. InsemnAri pAstrate de Tincu Velea
vorbesc astfel: « Din scoala aceasta (din Fisegiu) au iesit doi
buni carturari: unul, renumitul protopopa de la Timisoara,
Subaniu, Roman, carele a dat la lumina in tipografia
Curtbechiana din Viena douà carti: una despre invatAtura
religiunii, adeca despre credinta, speranta i haritatea, santele
taine, s. a., iara alta despre Dumnezeirea in trei fete si Insu-
sirile dumnezeiesti. Celalalt cArturariu: Romanul Mihaiu das-
cAlul, nAscut in Jadaniu, carele in anul 1790 in Timisoara, ca
paraclisiarh sarb al bisericii catedrale i ca unul dintre cei mai
buni, sa nu zic: teologi, ci carturari besericesti relegiunari ai
tampului de atuncea, a tradus Teologia din limba slavicA in cea
romaneasca si el insusi o au tradat candidatilor de preotie ro-
mani, pe cand arhimandritul mAnastirii Santgiorgiului, Paul
Chenghelat, familia Chenghelat se zice a fi de vita ro-
maneascA, din Transilvania, i cà acolo se numea Candela,
dar apoi Si astAzi unii mAdulari ai acestei familii, in Chi-
chinda, unde el s'a asezat, se numesc cu numele adevarat
original Candela, de si intreagA familia e sarbitä, pro-
punea teologia candidatilor sarbi... A atare scoalà casnicA a
tinut i oarecare Vasile Diacon Loga in satul numit astazi
de Sarbi Sredista Mare, langa Varset, unde el, in anul
1736, ca diacon venind din manastirea Tismana, s'au asezat
cu 50 familii romanesti si a fundat aci o comuna romaneascA
care 'Ana' la venirea Sarbilor nu se afla cum va fi fost numita.
Acest vatau al comunei era si carturar bun, apoi ci zugrav
foarte ghibaciusi, de dupA maiestria aceasta i metodul didactic,
Ii facuse bun renume in tot Banatul. El a propus in scoald,
.pe ldngd mai multe stiinte, i mdiestria zugrdfiei. Din scoala

1) Ibid., p. 196 §i urm.

www.dacoromanica.ro
52 N. IORGA

lui au iesit iarl buni carturari i zugrafi: feciorul sau Giorgiu,

un Varsetan Raiu si oarecare Petrutiu, Roman din Temi-
soara. Toti patru acesti zugrafi, in urmarea mandatului epi-
scopesc, au avut a insemna numele, Santilor i alte inscrip-
tiuni prin besericile romanesti numai slavoneste. Fapta aceasta,
'Ana aci la Romani neindatinata, a dat ocaziunea de a cugeta
unii oameni cum cä cei d'intaiu zugrafi cauta sä fie fost
Rusi . . . Diaconul Loga 'Ana la zidirea bisericii in Sredistea

Mare executa serviciul dumnezeiesc in manästirea roma-

neasca din Sredistea Mica romaneste. Dupl razmerita din
anii 1738-1739 asezandu-se in Sredistea Mare 25 familii
sarbesti din colonia patriarhului Arseniu I. Sacabent, dia-
conul Loga a fost insarcinat pre copiii sarbi a-i invata sla-
voneste. Asa i Eustatie, fiiul diaconului Loga, facandu-se
preot in Sredistea Mare, a servit in biserica si in parohie
romaneste i slavoneste. Si Eustatie i fiiul sal Grigorie,
carele iara s'a facut aci preot, au povestit cum ca dintre inva-
taceii diaconului Loga au urmat aci ca dascali si au invatat
pre prunci romaneste i sarbeste 'Ana catre capatul veacului
XVIII, pre and, mai venind aci familii sarbesti, s'a oprit
limba romaneasca . . . ». E interesant ca ramasita acestor
Romani, zece-cincisprezece familii acum aproape un veac,
traiau in o mahalaua tereneasca », a terenilor, celor veniti
din Tara-Romaneasca, in fata cu o mahalaua sarbuleana »,
a Sarbilor. Tincu Velea adauga: o Genealogia diaconului
Loga, scrisa romaneste cu mana sa proprie, o pastreaza stra-
nepotu-so Vasile Diaconovici, in Boccea Muntana >>, ca urmas
fiind si cunoscutul profesor i scriitor Constantin Diacono-
vici Loga I). De curand a rasarit la Clopodia opera de
zugravire, azi pierduta, afara de cateva icoane, a lui Vasile
Alexievici Loga (« Loga >> pare sa insemne: o logofat >>), a
fiului aceluia Gheorghe, a lui Joan Popovici i Radu Laza-
2) Ibid., pp. 202-4. Prin Adolf Diaconovici, la Sim. Sam. Moldovan, Ora-
vita, p. 34, al fie o transitie la Corneliu Diaconovich cu Enciclopedia Romdnd 5i
Romdnische Revue. V. Analele Banatului, IV, 1, pp. 102-3 .
0 noul biografie a lui Paul Iorgovici, ibid., 9, p. 104 i urm.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE 53

rovici , nume serbizate , si a ucenicului Stancu, in Sep-.

temvrie 1762, supt episcopul Ioan Georgevici 1).
Tincu Velea pomeneste la originea stirilor sale pe Nicolae
Stoica din Mehadia si pe Ioan Tomici din Caransebes, cari
avusera legaturi cu Petru Sutu si cu parohul Iancu Sutu 3).
Paul Iorgovici, fiul preotului Marco si fratele preotului
Joan, credinciosi Imparatului pe vremea cand Romanii pre-
ferau regimul turcesc, era sa deie un caracter mult mai inalt
carturariei romanesti din aceste parti 3).
Legaturile cu Tara-Romaneasca sunt necontenit urmarite si
aiurea de protopopul Petru Sutu. El vorbeste, in legatura cu
manastirea Zlatita, refacuta, dupa. 1718, de protopopul Miclau
de la Recasdia, cu ajutorul altor Romani, de aducerea, 4 unui
calugar din Tara-Romaneasca, care a trait # ,Terbit acolo
'Ana ce la anul 1738, prin razmerita de atuncea, iara s'a ruinat
manastirea »4). 0 alta traditie pusä in scris vorbeste, pentru
inceputul secolului al XVIII-lea de faptul ca, # pre langa
manastirile de la Morava si de la Partos, erau Inca din ve-
chime scoale unde invatatorii veniti din Romania invatau
mai vartos pre tanärii carii se preparau pentru chiemarea
preoteasca ori cea invatatoreasca »5).
Aceste legaturi politice se adeveresc in sfarsit prin cele
bisericesti pe care le constata parintele Coriolan Buracu,
in lucrarea sa, Muzeul general Nicolae Cena in Bdile Herculane
fi Cronica Mehadiei (Severin 1924).
Ca atarnare bisericeasca, la 1719 marele episcop carturar al
Ramnicului, Damaschin, al carui rol a fost infatisate candva
pe larg de d. Alexandru Lapedatu, intrand supt stapanirea
austriaca, a cerut indata sa se facd dreptate Scaunului au.
Pretinzand sa fie recunoscut ca Mitropolit, cu despartire deci

1) 1. M il o i a, Din activitatea artisticd a ierodiaconului Vasile, in Anatele Ba-

natului, 1930, fasc. 7, pp. 89-93. Se dau si doui icoane: a Mantuitorului, strict
bizanting, si a Maicii Domnului, ca o influenta occidentali, in gingasa aplecare
a capului.
9 Scriitorul ar fi stat sunsprezece ani* la Londra; S i m. S a m. Moldova n,
Oravita, p. 19, citfind pe Mihail Novae. Pentru cele 30 de familii aduse de
diaconul si zugravul Vasilie Loga *, si Tin c u-V e 1 e a, o. c., p. 277, nota.
3) Ibid., p. 276, nota.
4) Ibid., p. 190, nota.
5) Ibid., p. 198.

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA

de Mitropolia « turceasca » a Bucurestilor, el Ii aduce aminte

cà predecesorul sau Ignatie, in 1646, 4i spunea, la 21 August
1646,. « arhiepiscop », i anume nu numai pentru Rdmnic, ci si
« pentru toatd Mehediea », supt care termin el intelegea ci pe
cea din. Banat, ca parte integrantd a vechii Domnii romdnesti,
.yi Severinul Instp, cu toti Mehedintii, visand deci de intregirea
Banatului primitiv. Pe aceastä baza, el afirma, in petitia sa
de la 1719, ca de Scaunul sàu (s'a (inut odatd >ci episcopul
Mehediei». Avem deci Si amintirea cd odatd protopopia de
Mehadia a fost episcopie, care, adauge el, a incetat numai odatd
cu stdpairea turceascd, deci la 1658 1).
Intr'o notitä pe Pravila lui Matei Basarab in biserica de
la Mehadia se vede, apoi, ca #protopop al Sebecului fi al
Mehadiei» un Ioan Popescu, venit din Tara-Romaneasca
intors acolo, and e pus in urmarire pentru joc de carti
alte pacate 2).
Pentru relatiile acestea trebuie sa se tie in sam i faptul,
important, iesit din insemnarile protopopului Nicolae Stoica,
la 1767, ca tipograful ramnicean preotul Constantin s' a
oferit sd facd tipografie romeineasca la Timisoara. Stoica era
de fata and s'a facut propunerea catre episcopul de acolo,
Vichentid Ioanovici Vidac. « Episcopul nu primi 3). »
Dela Vidac, « pravoslavnicul episcop al Versetului, Caran-
sebesultii, Logojului, a Orsovo-Mehadii si a celor parti », avem
o scrisoare romaneasca plina de greseli, din 31 Octomvrie
1777.. E adresata « precucerniciilui protoprezviter, preotilor
si la tot clirosul bisericesc, inalt si de bun nearn staps- si
ober-ofiterilor si la tot de Hristos iubitori ostasi, bine cin-
stitilor,' iubitilor cniazi, negutitorilor, maistorilor, lucrato-
rilor de pamant si la toti pravoslavnicii crestini ». Dupà ce
arata ce invätaturi li-a dat, intre care si aceea de a-si trimete
copiik la scoala, ca « sa se invete nu cu invataturi striine, numai
pe a lui (sic) limba, adeca sarbeste ci rumaneste », ca sa ajunga

1) Et sub metropolitae huius dependentia episcopus etiam mehadiensis erat

antequam Turcae regnum hoc occuparunt a quo occupato episcopatus ille sublatus
est; Hur m uz a k 1, VI, i Buracu, o. c., pp. 30--t.
2) V. Documentele, paragraful Mehadia.
I) Buracu, o. c., i Documentele, 1. c.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEmE BANATENE 55

preoti i ofiteri, el se intreaba cum de a putut ajunge sä fie

privit ca nestatornic in lege. El stie ca i-a cercetat parinteste
prin sate, dar « a iesit flämand i setos dela ei ». Tot ce face
e cu voia celor zece din consistoriu, numiti de Mitropolit:
« doi igumeni dela manastiri, doi protopopi, doi preoti, un
ofiter din reghement, un mali-span, doi scriitori ». Motivul
circularii se cunoaste de aiurea: multimea, incalzità de ball-
tura din targ, la Varset, ii gramadise in biserick amenin-
tandu-1 cu moartea ca innoitor prin scaderea sarbatorilor
oprirea de a duce mortii descoperiti, asa cà trebui sa in-
tervie militia, lasand sase morti i treizeCi si case raniti din
poporul silit astfel a se pocail). El nu pare sa fi avut alte lega-
turi decat cele strict ierarhice cu clerul i populatia roma-
neasca. Anume stiri arata insa ea de Romani s'a apropiat cu
alte sentimente Iosif Ioanoviciu $acabent, in numele caruia
s'au facut, si intrebuintand limba noastrk anume initiative.
De altfel, cum o arata i actele pe care le-am publicat in
Studii i documente, IV, acesti Vladici au intrebuintat per-
manent in corespondenta cu ai nostri limba lor.
Acest Iosif $acabent, episcop de Varset (1786-1805), arata,
dupà marturisirea lui Petru $utu, ca, la vizitarea Timisoarei,
Iosif al II-lea ar fi promis chiar 6o.000 de florini pentru un
((Institut clerical » al Romanilor din Banat 2).
Mari grupuri sarbesti trecusera Dunarea, cu Patriarhul lor,
in puterea unei hotariri de organizare religioasä, asternan-
du-se, cu episcopii ei, asupra populatiei ortodoxe romanesti,
care nu-si avea o ierarhie. In privinta aceasta, neexistenta V15-
diciei inainte de Sarbi fiind neadmisibilä, treb Lie sa ne gân-
dim la un sistem de chorepiscopi, de protopopi, ca, in Ar-
dealul apusean, la $eghesti, protopopii ulteriori datorindu-si
marele rost acestei amintiri a unei autoritati episcopale exer-
citata din manastioara lor 3). Ei stdpdnesc grupe de sate, cir-
d.
Scrisori ale lui, cu una a inaintasului Vichentie Popovici (1784), le d
Petru Olde, in Analele Banatului, IV, 1931, fasc. 8, pp. 100-103. Cf.
ibid., PP. 104-7,
2) Tincu-Velea, p. 200, nota 114.
3) Cf. ibid., p. ii6, nota 78; pp. 854, 192, nota tog. Trei 1ocaliti cu narnele
de Remete (rnInfistiri de I eremiti*), ibid., pp. 892-3.

www.dacoromanica.ro
56 N. I ORGA

cumscriptia numindu-i dupd punctul central: Secasanul, Va-

radianul 1). Ni se prezinta unul, intr'o fresca disparuta din
vechea biserica a Lugojului, Gavriila, care ar fi din o se-
colul al XIV-lea a, « in vesminte aproape episcopale: .
dulama rosie, mantie neagra cu captuseall vanata, apoi ca-
milavca, metanie i bat cam (sic) »2).
La 1737 trecerea episcopului Arsenie Ioanovici acabents)
intarise noua alcatuire episcopalà, si se facu incercarea de a
lega de Belgrad, care a fost catva timp, intre 1718 si 1739,
austriac, Oltenia de curand anexata. Cutare episcop sarb putu
astfel sa-si puie in titlu stapanirea si asupra Romanilor
(1743)4).
Pentru raporturile cu Sarbii e interesant i ce spune Tincu
Velea despre « adausul romanesc» de «florile dalbe * la can-
dele Sarbilor, caH au si un inceput ca acesta pentru « corin-
dari » in loc de « coledari »: « corinde, merinde, corinde
dalbe »5).
Grisellini socoate cA, numai in domeniul comunal, erau, pe
la 1770, 181.639 Romani, fall de 78.780 Sarbi 6).

1) Ibid., p. 147-
2) Ibid., p. 268.
3) V. si ibid., p. 75.
4) Ibid., pp. 89, 92. Pentru mai vechi episcopi de Timisoara, cu inscriptie fune-
rarii slavA, ceea ce nu e un certificat de etnicitate, ibid., p. 185 (mormAnt la mil-
n'astirea Partos). Cf., pentru episcopii sarbi, si ibid., pp. 148 si urm., 153.
a) Ibid., p. 233, nota I.
6) Grisellini, o. c., p. 196.

www.dacoromanica.ro
 VIII. NOUA ARMATA ROMANEASCA A
4 GRANICERILOR* *I NOII CARTURARI
Dela o bucatA de vreme, in satele mari care vor capata
case masive, de dating germana si austriacA, biserici de
caracter catolic, avand alipitA de naos clopotnita, s'a adunat
o lume ruralA zdravana, careia Maria-Teresa, adecA sfatui-
torii ei, a cautat sl li dea un caracter militar permanent,
alcAtuindu-se, aici ca si in partile Sibiiului si NAsaudului, din
Ardeal, graniceri 1).
Oameni cari ramaneau tarani, dar erau inscrisi in corn-
paniile lor cu subofiteri si ofiteri cari puteau fi Romani,
punct de plecare pentru cariere ca a generalilor Cerna,
Doda, Domasneanu si altii, sau si straini. 0 parte din an
faceau slujba in pdldnci sau in aka' parte; pentru restul
timpului, continuau vieata lor de odinioarà. Cei cari nu erau
graniceri aveau si ei datoria de a da ca soldati pe unul din
familia lor 2).
Preotii ei insisi se impartasesc de caracterul militar, si
tot asa invAtatorii din noua sward' de romaneste, cari au
fost cei mai buni dascali din toata lumea alor nostri supusi
Imparatului, acei invatatori cari scriau frurnos numele lor
pe scoartele cArtilor de biserica, precum se va vedea din
anexa acestui studiu. De o bucata de vreme, avand constiinta
importantei lor, ei isi inseamnA nevoia, cu suferintile lor, cu
locuintile prAdate de Turci, cu bisericile arse in razboiul
pierdut al lui Iosif al II-lea cu Marele Vizir, de la 1788 la
1791, precum si toate batAliile la care participa acesti soldati
ale caror nume sunt astfel pastrate. Se va vedea din insem-
narile facute cu un condeiu suptire' de un cleric exceptional,
2) V. qi locotenentul G r. Pop i t i, 4 Romdnitatea granitei militare bdndtene*,
din Romdnia milliard, LXXII, no. 4, Timipara 2935. LAinuriri generale in Vani-
eelt o. C.
2) Aminunt la Bohr /. c.

www.dacoromanica.ro
58 N. IORGA

ce constiinta de sine traia in acesti oameni: Nicolae Stoica,

acel daruitor de carti, ca marea Cazanie de la Viena, i pastrator
al trecutului militar din aceasta regiune, ar merita i un semn
de amintire in Mehadia sa, de uncle i se intindea autoritatea.
Vieata lui Nicolae Stoica o putem restitui numai in parte,
pentru Ca n'avem la indemang acele Memorii ale lui pe care
le pomeneste Dragalina ca form and « o carte foarte volumi-
noasä s, alcatuita in plina putere, scriind färà ochelari la sapte-
zeci i patru de ani », carte in care se cuprind amintiri perso-
nale si povestiri « culese din gura cutarui mosneag ». La
1899, acest izvor, de cea mai mare insemnatate, se afla la
Isaia Stoica de Hateg, nu se arata i locuinta detinatorului
ca « nepot al meritosului cleric 1). Din aceasta opera se dau
numai, la paginile 202-3 i aiurea, ale volumului III din lucra-
rea lui Drägalina insusi cateva extrase, al caror ton e acelasi
ca i 'n insemnarile de pe cartile bisericesti, pe care le avem
inaintea noastra.
Nascut in Mehadia, la 1752 2), el era tanär and au inceput
tulburarile razboiului dintre Imperiali i Turci din 1788-91,
la care a luat parte in calitate de capelan, urmarind luptele
si cautand sa-si ocroteasca, dupa putinta, enoriasii din Meha-
dia. De la 1790 inainte, stirile nu se pot afla deck in Me-
morii. Cum se vede, el a dus-o mai departe, in alte impre-
jurari, de pace asezata. 0 notä pe legatura unei carti de slujba
ii arata anul mortii, 1834 3).
Prin insemnarile acestui asa de istet si de harnic protopop
putem cunoaste tragedia din 1788-89 a Romanilor din
partea aceasta rasariteana a Banatului, pusi pe fuga de Turci,
cum o spune i bunul episcop Iosif acabent, « la Jupalnic
si la Räsava », destui, i acuma dandu-se cu navalitorii:
« unii din crestini », spune Vladica, « Pasilor tiranului
2) Introducere la opera citatit. De curfind Dada anuntit descoperirea, ai Aca-
demia a cerut si i se incredinteze tipärirea.
2) V. insemnarea lui in Biblia de Blaj dela Prigor: 15-6 Februar, SambItä,
de Sf. Teodor Tiron, 1752, nu 1751, ca la Drägalina (aiurea insä, tot de el, 1750, 1751).
Ce urmeazfi, naaterea, la 1761, a Nataliei Ilinescu, se raportA la sotia 1W, a cArei piaträ
dc mormilnt se vede intr'un colt din fostul cimitir al bisericii romfine§ti dela Meha-
dia (v. pl. XVIII). Acolo i pomelnicul rudelor.
2.11 V. notele de cronicli.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATH $1 PROBLEME BANATENE 59

nemilostivului Turc a urma i fratilor i impreuna-cres-

tinilor säi asupra [a] le face si binele lor i caselor lor a le
robi au socotit», iar alçii macar « dau po4ie> dusmanului,
provoc and « executii » ca aceea dela Denta 1). Dar atatia in-
trara supt steagurile imparatesti i dara dovada de vitejie
peste Dunare 2). Intre comandantii lor, ofiterul Papila, dese ori
pomenit de protopopul nostru, e infatisat ca Roman, si-1
vedem impotrivindu-se planului crud de a muta pe « ban-
,clitii » de Romani, aducand in locul lor catolici din Turcia,
adeca Bulgari ca acei dela Vinga ori Sarbi 8).
De unde pornea aceasta 4 hoteasca a neliniste a Romanilor
o arata cu caldura documentul din Martie 1804 care e ( pri-
vata descoperire despre lacuitorii din tara Banatulai i pri-
cinile din care sint oamenii acestea in stare slaba, saraci si
lipsiti de bucate, si din care sl slobod unii dintr'ensii la fur-
tisaguri i talharii, precum i mijlocirile prin care sa poata
acest norod a sa indrepta, ca sa fie gazde bune i oameni
de omenie D. Si se insira: « cnejia >> vanduta pe bani sau « porci
grasi », peschesurile in natura: a purcel de fript au un miel
au corcan au gaini au oao au unt », <roboatele> ingramadite,
confiscarile de la hoti inchipuiti i provocarile de hotie, recru-
tarea pe sprinceana, cresterea « dijmei cucuruzului », abuzuri
la impozite, pedepse nedrepte... Se cere libera alegere
a cnejilor, fixarea muncii de robota, crutarea zilelor de munch',
desfiintarea mitelor, dreptul de apel la pedepse, recrutarea
onesta, dijma luata in randuiall, pe langa crearea, cu banii
oamenilor, a «scolii de norma tivila », cu dascali cari sl nu
fie «lenesi sau betivi a, si cu obligatia scolara. Aceste indrep-
tari s'ar cuveni, « fiindca Rumanii sunt boii lui Dumnezeu:
cine incotro ii striga, bucuros se ddc 4)». Era vremea and
granicerii luptau in Apus contra lui Napoleon.
Pana la jumatatea secolului al XIX-lea Ii joaca marele rol
acesti graniceri, carora li se adaugeau pentru paza contra
hotilor, intrebuintati, acestia, une ori, de protopopul Nicolae
1) Petru Old e, in Analele Banatului, 1931, fasc. 8, pp. 200-203.
2) V. insemntirile lui Nicolae Stoica, la Documente.
3) Popiti, Date fi documente bdndlene, p. 75 i urm.
4), Analele Banatului, III, no. 2, fasc. 5, pp. 18-25.

www.dacoromanica.ro
 6o N. IORGA

Stoica pentru a inlAtura pe pradAtori, chiar daca erau soldati

imperiali, plàieii. Lucru foarte curios, ei au facut parte si din
armata de ocupatie austriaca la noi pe vremea razboiului
Crimeii, si in una din biserici, la Prigor, se pastreaza marele
prapur de biserica, dar i steag de oaste, pe care ei au pus sl
li-I faca un zugrav galatean, in momentul cand se aflau pe
aceste locuri moldovenesti ale noastre. Foarte mAndri, grAnicerii
inseamna pe cArtile däruite numele companiei i chiar numarul
pe care-I purtau ei in aceasta companie. E una din cele mai
frumoase manifestatii de energie ale unui popor care in aceste
locuri nu avea Stat si in care trAia totusi, cerindu-si putinta
de manifestare, toata energia strdmosilor.
Incheiu semnalAnd inca o dovada a acestei energii. CAnd,
de la inceputul secolului al XIX-lea, in localitati mai fericite,
cum a fost Oravita, bogata odinioara prin exploatarea mine-
lor, s'au intemeiat societati i s'a inceput o activitate econo-
mical si culturala pe care d. Moldoveanu o povesteste in
amanunte 1), indata apar mostenitorii acestor familii militare
de odinioarA 2). De origine bufana sau din rAndurile Fratutilor,
ei se adunA prin aceasta faptA de civilizatie alaturi de strAinii
cari-i coplesesc prin numar, avere i ocrotire din partea
Statului, i capAta, ca si in Ardeal, in sprijin o altA putere
romAneasca: a Macedonenilor, pomeniti mai sus, cari se gAsesc
pretutindeni in toate orasele, p Ana la Tisa si, dincolo de Tisa,
p Ana' la Pesta, Viena si Trieste. Unul dintre d Ansii, a carui cruce
cu inscriptie greceasca se vede rAzimata de marea biserica a
Oravitei, este insusi ctitorul de capetenie al acestui lams,
si din neamul acestora Ion Constantini este si autorul unei
carti, pe dreptate lAudatA, care propune o altA impartire a
rosturilor din exploatarea minelor, cu o grija deosebita de
acea biata fume sAracA romAneascA, fatA de care el, Macedo-
neanul, se simtea frate. Astfel se unesc, aici ca i pretutindeni
aiurea, reprezintantii tuturor provinciilor romanesti pentru a
') Un Olteanu, un Munteanu, un Costa, un Malesereanu, un Madincea, ua
Boto§incu, un Bebric, un Man, un Fometescu, aläturi de cei cu insignificante nume
;erbizate; Moldovan, Oravita, pp. 93-4. Partea la Teatrul din Oravita a unui Dri-
goescu, unui Pocreanu, unui Purgar, unui Jianu; p. xzs. Din Reqita (de fapt Re-
dro, de la sl. reca, rail) vine actorul G. A. Petculescu; ibid., PP. 133-4.
s) V. Inscriptii Fi Insemndri, Oravita.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 61

face o opera pe care n'am putut decat s'o schitam in linii

generale, si pentru un singur tinut, usurand prin aceasta
sinteza lucrarile de amanunt care este de nadajduit cä vor
veni candva dela tineretul ce se tidied.
Pentru sine, acest Banat a dat pe Murgu, (( din Rudaria »1),
ganditor, dascal i luptator, cu directie politica inclaratnic
personala, care si-a intins activitatea si in Moldova 2), ca
Damaschin Bojinca, juristul, nascut in Garliste, la i8o 3),
cum trece in Oltenia, la Craiova, filosoful Bumbacill, dintr'un
vechiu neam de nobili 4), i un pedagog renovator, ca tefan Ve-
lovan, tot in Craiova, pe invatatul Atanasie Marienescu i pe
agerul, nelinititui Vichentie Babes, daunazi pe istoricul lui
Matei Basaraba si Mihai Viteazul, Joan Sarbu, dintr'o familie
de preoti tot din Rudäria, i primul istoric al medicinei roma-
nesti, Gheorghe Crainiceanu, din Ciclova, In domeniul militar
membri ai familiei Stoica5 ). Legat si de tam libera, un
om foarte inzestrat, Alexandru Popoviciu, nascut la Oravita,
in 1836, a facut studii la Pesta, Viena si Erlangen, a
cutreierat si Africa, a exercitat profesia sa de medic si in
Franta si in Germania, si a visat de acel iregat frumos
roman » pe care-I amesteca si in cartea sa de descriptie
stiintifica i medicala despre Baile Herculane 6).
1) V. si Tinc u- Vele a, o. c., p. 140.
6) V.G. Bogdan-Duica, in Memoriile Academiei Romdne.
3) Moldova n, Oravita, p. 108. Citeaza i pe un Berlogia, consilier la Curtea
de Casatie ungara; ibid., p. 354.
Un Ianas Bumbacill, in Dragalin a, o. c., III, p. 203.
5) V. pentru aceasta parte: S i m. S a m. Moldova n, Oravita ; L e o n-
hard Böhm, Geschichte der Stadt Weisskirchen ; Milleker, Versecz vdros
tdrtinete ; Geschichte des deutschen Theaters im Banat; Anuarele Liceului din Oravita.
6) Cu iubire pentru Romania libera, el scrie (p. II): I Meedfa i partile ei sunt
locuite parte mai mare de Romani, ba Inca si publicul ce in acest loc de cura-si
cauta restaurarea sanfitatii pierdute se poate numi (dupa ce intrece cu nurnärul
pre toate celefalte nationalitati ce concurg din toate partile lumii), mai preste tot
compus mai mare parte de fratii nostri de dincolo de Carpati s. El releva ca la Mile
Herculane prima Vila, in 1860 (biserica a fost sfintita de primul episcop roman,
Popasu; p. 17), a fost a capitanului roman Nicolaevici. Vila Elisabeta de azi, care
a gazduit pe Imparateasa-regina dela care-si trage numele, a fost a unui Mace.
donean. Anume pfirti din cartea d-lui Popoviciu s'ar putea reedita i acuma: Cf.
si Moldovan, o. c., p. 82, dupa Familia din 8 Septembre 1874. Iar, pentru Bai,
Paschalis Caryophilus, Dissertatio epistolaris de thermis herculanis
nuper in Dacia detectis, Viena 1739, Mantova 1730; I. G. Schw arzot t,
Die Hercules-Bader bei Mehadia, ein monographischer Versuch, Viena 1831.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE
Schwarzgott, Die Hercules-Bader (1831), p. 89, nota.
Aeussert angenehm iiberrascht der Anblick der Walachinnen, die--
um entweder einzeln oder in gesprachiger Gesellschaft auf der Strasse--
und in den Ortschaften begegnen. Jede den Spinnrocken mit der linken
Rand gegen die Brust stemmend, mit der rechten die Spindel
munter und unverdrossen emsig drehend, auf deal Kopfe eine Last
und nicht selten unter dem linken Arme ein Wirthschaftsgerath
tragend, schreiten sie unter dieser mehrfaltigen Be chaftigung und
Anstrengung mit wahrlich recht anstandiger Leichtigkeit einher. Ja
zuweilen trägt noch hierbei die Mutter ihr Kindlein in einem schachtel-
artigen Behaltnisse auf dem Riicken. Auch erblicken wir in den
Dörfern an den Häusern ganze Gruppen von Frauen, Mädchen und
selbst Kindern in ähnlich fleissiger Geschaftigkeit mit dem Spinnrocken.
Ueberhaupt gewahrt das walachische Frauenzimmer (im grellen Abstiche
mit dem Mann) vielleicht unter allen Nationen das interessanteste
Musterbild ununterbrochener Geschaftigkeit, indem es ohne dem
Spinnrocken, wenn andere Arbeiten hi erbei nicht behindern, sowohl in
als ausser dem Hause nicht einen Augenblick betroffen wird. M. s. v.
Csaplovics Gemählde, II. B., S. 40.
Leonard Böhm, Geschichte des temeser Banats, I, Lipsca 1861, pp.
13oI.
Vorher schon hatte der Woywode Michael eine andere Unternehmung
ausgefiihrt, die nicht weniger interessiren konnte. Er wusste, dass ein
Trupp Marode, muthlose Tataren unter Vesprim auf dem Wege
waren, um sich nach Serbien oder der Bulgarei zu ziehen, und so
ging er ihnen langs dem rechten Ufer der Donau hin, mit seMen
Szeklern und Walachen, entgegen. Die Tataren hatten schon Orsova
erreicht und rasteten, als Michael, der sie verfolgte, mit seMen Leuten
ihnen näher kam. Siebentausend Tiirken, die ihm entgegengingen,
wurden geschlagen und zerstreut, wo sie dann in dieser Platz sich zu
retten suchten, wo aber Michael sie einholte und unter den Feinden,
ohne Riicksicht auf Alter, Geschlecht noch Stand, eine grausame
Niederlage anrichtete. Nacht und Trunkenheit konnten jetzt den
Soldaten zum Schlaf einladen, dieserwegen lies Michael alien Vorratli
von Wein auf die Erde schiitten. So erhielt er seine Leute auf ihren
Posten, und sie zogen erst den folgenden Morgen mit einer Menge

www.dacoromanica.ro
64 N. IORGA

feindlicher Leute aus Orsova, von wo aus sie, noch voll Muth eines
so glacklichen Erfolges, der spaten Jahreszeit ungeachtet, auf Giurgevo
und Nikopolis zueilten, iiberall betrachtliche Beute machten und in
allen Dörfern wo Tarken wohnten Feuer anlegten. Jetzt gingen sie
weiter ither den Berg Emo nach Sophia, wo sie sich eines feindlichen
Geldtransportes bemachtigten; danach machten sie Halt und zogen sich
nach ihren Quartieren in der Walachei zurack.
Albert Kiraly, ein Szekler, der dem Woywoden von der Moldau,
Jeremias Mogi la, Aron's Nachfolger, zu Hilfe geschickt war, schlug
jetzt den Vezier Ferhat-Bassa bei Silistria, wobei die grosse griine
Fahne der Osmanen mit einer Menge von Rossschweifen erobert wurde.
Böhm cunoaste categoriile unei populatii a carii origine romana o
admite pe deplin, culegand stiri si din diferite lucrari de eruditie usoara
de mult uitate1), dar scrie Pofanen, Fradutzen §i. Zirener. Descrie aspec-
tul fizic si atitudinea obisnuita a barbatilor, frumuseta femeilor, adeca
a fetelor. Vorbind de grija toaletei lor, cu apa de ran, 'Ana si la odihna
de amiazi, el adunl cuvintele de cea mai mare lauda: tinuta, «gratioasa »,
« elastica a, ar intrece, in saloane, intru aceasta, cele mai multe doamne.
Observä si efectul ca sprinteneala al purtarii pe cap a greutatilor,
romana sau poate si celtica mostenire, care se intalneste in Oltenia noastra,
in Serbia si p 'Ana' in atat de departata Portugalie. Dar nu se uità fardurile
si innegrirea sprincenelor. In materie de imbracaminte, se inseamna
ca dupa felul porturilor se poate recunoaste satul. Autorul enumera,
pe langa celelalte parti ale portului: labanita (cabanita ?) peste haing, burca
intunecata, cu aceeasi intrebuintare, caciula-cldbet (klebocz), nddragii,
pieptarele. La Fratuti aceleasi sunt mai grosolane si mai putin impodo-
bite, pe langa cingltoarea mai latä, palaria mai larga si starker aufge-
krdmpt. Se inseamna vechea acoperire a capului cu o « scufie groasä,
av and la spate o banda latä, lucrata cu aur si argint a sau un simplu
« vat legat pe frunte * 2). Fetele nu pot avea deck pe acesta, legat supt
barbie, dar de obiceiu merg cu capul gol. Pärul se adauge cu cozi false
si se impodobeste cu panglici si flori. Bani de argint, rar si de aur, se
amesteca, afara din cei din salba. Intre Fratuti si Bufani e deosebirea ca
la primii cozile femeilor sunt lasate libere, legate.
Böhm se ocupa apoi de casatorii, aratand ca de obiceiu mireasa e cu
cativa ani mai in vrastl; rapirile nu lipsesc; daca nu se capata iertarea
parintilor, trebue ca parechea sa se aseze in alt sat. El a auzit cuvin-
tele cu care noul sot, intre tovarasii calari, isi prezinta sopa parintilor
sai. Un a Hochzeitvater » prezideaza ceremoniile. A doua zi dupg nunta,
la un nou ospat, cu participarea noii casatorite, se aduc din casa Orin-
teasel lazile cu zestrea, precum si celelalte elemente &Amite: vitele,
1) La Dissertatio paralipomena rerum memorabilium Hungariae.
2) Eine niedrige Haube, hinten mit einem breiten Bande, welches für den
Putz mit Gold und Silber durchschmtickt ist, oder ein Kopftuch, auf der Stirne
zusammengebunden; pp. zoor.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 65

uneltele de bucatarie si de tesut. Ar fi la Banateni, ca la Sarbi, sfantul

casei, la a clrui serbatoare se &à un praznic. Dar de obiceiu femeia
nu sta la masa cu barbatul, cum am vazut obiceiul, daca sunt oaspeti,
la preoti insurati taraneste in Valcea.
I se pare scriitorului ca banditismul, cu harambasii, pe cari-i aflam si
la granita croato-bosniaca, infloreste Inca, in ciuda jandarmilor, asa inc at
ar trebui inviati vechii plaiesi. Böhm criticl un cler care-si cumpara dela
vlàdici hirotonia, si-si vinde iertarile. Nespoveduirea Romanului si fa-
natismul pentru postul de doul sute de zile jignesc si ele pe acest
German catolic. El prezintä larg cetitorilor sai toate superstitiile roma-
nesti care i-au ajuns la cunostinta.
*i anume vine lista pacatelor daruite din bielsug : cruzime, incla-
ratnicie, siretenie, lene, ba chiar si lasitate (feige ist er auch ): s'ar
teme de orice om cu pusca in mina! Dar se explica prin sclavia in care
a zlcut neamul, care se lash' batut, si-i place. . . Laudandu-1 pentru
ospitalitatea si respectul fata de divinitate, lipsa de curiositate suparl-
toare innaintea strainului, mandria care impiedeca a cersi, desprettil
fati de bacsis, autorul trece la casa Romanului, careia ii recunoaste, in
saracia ei, unele « regule », si la indeletnicirile obisnuite. Se face un
frumos tablou al culesului viilor.
Se releveaza « geniul mecanic * al acestui Oran, a carui moarl, biffel-
mühle, are in germen turbina 1). Se pricepe la unelte, la tesutul cane-
pii si lanii. i de aici B6hm trece la cultivatorii artei in Ardeal si Tara-
Romaneasca, pomenindu-se Mitropolitul, precum intre oamenii de
guvern si de oaste au fost cei doi Hunyadi si Paul Chinezul.
Fara' legatura cu aceasta se trateaza felul de hrana, care face pe acesti
« Valahi » mai putin spornici la lucru cleat pe Germani ; cu un altfel
de sistem alimentar, ei ar fi capabili de un alt spor.
Nu lipseste insemnarea danturilor: hora, caluserii, ( de doi ». Dar se
refuzl alor nostri si muzica si poezia 1
Sanatatea Romanului e apoi infatisata si explicata, insemnandu-se
in ce chip se folosesc de sateni baile « herculane ». Se descriu in sfarsit
datinile dela inmormantare si se noteaza ea' unele obiceiuri se mai intálnesc
in 4 uncle regiuni din Italia, mai ales in Friul *, afirmandu-se o comuna
origine romanä 2).

9 P. 225.
2) P. 222.

5 A. R. Stud# # Cercetdri. XL.

www.dacoromanica.ro
 INSCRIPTII SI INSEMNARI DIN BISERICI
I.
ARMENIS.
Slujebnic, cu frontispiciu Invierea lui Lazar, de Ioanichie, 1700:
In 5 Mai 1838. BogoeviC, invätätori ; in 19 Martie 82o, GrigorieviC,
invatätori in Armeniq.
Keasta sä cheama Straetti care slujam in saptamana Ca sfantä, adeck
a paresimiloru, cu 6asta sà arata cu adevaratt; 8o8, Filip Grigorievici.
Evanghelie de Ramnic, 1746:
La anul 1852 Pavel BogoeviC, paroh.
Maga sane Evanghelie esta a popi lu Vasile dint Izverniia, cum-
pärata CU lei 20 tocma [c. 1750].
Cazanii, Ramnic, 7256;
Adunarea Cazanillor, Viena.
Octoih, Buda, x811;
Evanghelie de Sibiiu, 1844:
Aceasta sfanta i dumnezeiascl carte s'au daruit sfintei besearici
Armenis din milostenia cea de bunä voe a granicerului Ioan Iacobi6 no.
94 din Armenis, sub stapanirea prea-innalcatului stapanitoriu Austriei
Frant-Iosif I-iu, fiMd preot cinstitul parinte Pavel Bogoeviè i invatl-
toriu Nicolae Grigorievi6. S'au scris la anul 1849, la i-iu Ianuarie, in
Armenis. (In pomelnic: Theodosie, Oprita, Iancu, Flip, Ioana.) (Fru-
moasa legatura auritä).

BAILE HERCULANE (MUSEUL CENA).

1799, 4 Julie, fiind la bli aicea trei episcopi, Extelent Petra PetroviC'd al
Temisvari, Iosift Ioannovial de Sacabentt, a nostru, din Versett, si
Ioanat IoannoviCt, a Ba6chi, de la Noisadt, eu vorbii catra top ca ar fi
bine sa zidim aci o bisericuta, 0 in 24 Julie facuram naintea birtului
mare umbrari, supt carele slanta liturghie au slujit ; pentru biserica
zisarl sa fie aci cam spre [de]al, i, in 12 Avgust 799, cu molitve,
fiind cruCa rosie gata, o am ridicat i veaseli am fost: dd. episcopi
top sa dusese, numa arhimandritu Vichen. Lustana de fall fu aci veasel,
ca pe arhimandr. Bezdinului Maximt SeculiCt, carele era de preotul

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 67

Stefan Branovet a Timi§vari la Ynparatie park, 0 in 23 Iunie cu epi-

scopul PetroviC aie" la Bli venira, Inca in 29 Iunie 799 de la Bai, supt
are§td, la Timi§var 0 la Buda 1-au luat §i 1-au dus. Eu cu cap. Veseli-
noviC la Bai eram, §i cu toti la episcopulti pranzirlm, apoi el cu alti plea.
1795 in Tara Sirmii sau Srem, in ora§u Trig, la boala 6urni rau oameni
au murit. SI se §tie 1).
Mineiu de Julie:
Fiind rasmirita cu Frantozu la anu 1813, 1-au biruit Tnparatu nemtasc
si muscalesc 0 au luvat 0 Scaunu in care au lacuit, Parizul, la an 1819,
0, fiind el de tot cascruit (sic) 0 intru un ostrov asAzat de bunii biruitori
ai no§tri, milostivi Tnparati Alexandru 0 Frant, iarlsi inprotivnicul
Napo lion Bonaparte cu groznic razboiu s'au proscalat a doao oara
asupra celor doi milostivi Tnparati in anu 1815, si un batalion de
reghimentul nostru au plecat, 24 Martie 815, iara la batae, la Frantoz.

III.
BOCOSNITA. .
La strane : Sf. Teodor Tiron de Gh. Brända, 1839, Sf. Cosma
cfintaret, o Evanghelia dela Luca, cap. 16, zaCa 83 : Bogatul cel nemi-
lostiv ».
La tron:
Acest st. tron s'au zugrävit la anul 1839 prin cheltuiala domnei po§tone
Iana Chitmer si s'au prenoit in anul 1862 prin domnu invatator Teodor
Sftrbu, spre pomenire ; s'au adus 0 aCastä candela de argint iar prin
dfinsul. Mihai Velestean, zugrav.
Pe o icoana, Maica Domnului sus; jos, fuga in Egipt.
Buna icoana in altar.
Pe icoana tiparità a lui Caulitii (Rastignirea):
S'au daruit raspetiia gasta la spalarea pi6oarelor in zioa Joi cei mari
in Logosu, 17-lea April, 796 anu, de preosfintitul domnul episcopa
alg Versetulm Iosifa IoannoviC acabentii m. propria.
Anthologhion, Râmnic, 1745.
Triodion, Ramnic, 1761.
Penticostarion, Ramnic, 7275.
Octoih, Blaj, 1792.
Mineiu Julie, Buda:
Anul 1829 s'au zugravit tampla bisaricii noastre care are hramulu
(supt Maxim 1V anuilovici de Ver§et) §i in zilele batrane§ti a parintelui
protopop Nicolae Stoica ; Cornia, in 19 Iunie 1829, prea-smeritul
Ignatie Valeanu, paroh.
1) Probabil de Nicolae Stoica.

www.dacoromanica.ro
68 N. IORGA

Biblia 1ui ClaM:

De and au venit mona§ulti noastru Frentisc . . . , inpreuna cu In-
parateasa Carolina, prin statul (sic) Cornia, au trecut in 18 Septemvrie
1817 la Bani, de la Rani la Altti-Or§ova, de la Altu-Orqova au trecut
prin Halmajii, fiind atuncea si parintele Ignatie Vallianu diacon i parohul
loan Draganescu, amandoi fiind in Oravità in odlzdele bisericqti,
dea inpreuna cu toti scolari.
Triodion, Buda, 1816:
Gh. Ianosiecu docente romanu.
Anthologhion Fi Mineiu, Blaj, 1838.

IV.
BOGALTIN.
Pe strane: Latchescu. (Icoana reprezintl: Herodiada.)
Strastnic de Blaj, 1753 :
In anu 1843 au mancat omidele pomii, adeca aa au fost sortea lor
ca in anu 842, vara, au venit fluturi 0 [au] mozacit oak9i iarna n'au fost
mai mult cleat 2 saptarnani, ploe 0 nee cu gem, primavara or inviat
0 tot rodu din pomi au mancat, Inca, de multime, 0 pre camp apucau,
prin äs, sa baga in madile (sic) 0 [pana] ce sa facura fluturi, cu porunca...
ne, ca venii un \rant de la f. . . toti fluturii intrecu. . .; Bogotin, 8-lea
Septemvrie 1843.
Eu Thoma Surulescu fost-am invatatoriu in anulil 1815.
Penticostariu de Blaj, 1768.
Evanghelie de P amnic, 1784:
Mai intai s'au facut bisericl in Bogoltinti in zilele preotului Ioarai
Radoi: pre diacomi 0 1-au facut Mai 1789, 0 preotg m'amg hirotonitil la
Dumineca Mare, adecl in zioa lesatului de seal de postu Apostolilora,
la anu 789. De baserica m'amti apucatu in luna Dechemvrie, la anu
790 ; o ama sfarsitil Iunie 30 1791, pring osteniala robului Dumnezau
Ioannti Radoi, paroh Bogotin (latine).
La anulii 803, in luna Iunie 13, au fostü sudoml forte mare, catil
Belareca au luatu tott ce au fostil inpreju[r]ulti matchii ei, morile
toate le-au luatti, i minune ca aceia spunil batranii ea nu §tiu sa mai
fie fostit.
Rdnduiala diaconiei: Diaconire in 1789 de *acabent.
Triodion, Blaj, i8o8: Nume de fainilie din Cornereva : Brinzeu, « In
tatia Bogoltin la anul 185o. Iosif Cristescu » (1840).
Scris-am i eu invatatoriul Iacov Draganesco, in anul 1850.
Octoih cu Catavasieriu 1826 :
Anul 1853, in 15/6-lea Avgust, sa insemneaza precum gasta bisarica
s'au inceput a zidi prin maistori acqti cu numele: cel intai s'au chemat

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII I PROBLEME BANATENE 69

Got lev, al 2-lea Ghemdroc 0 al 3-lea Bruck., Loc. Peter Sebaila, Lazar
Draghicesco, N. Dumbrava, sInator P. Valu§esco 0 P. Draghicesco.
Anu 1843, au mâncat omidele in iarna anului acestuia: numai 2 sap-
tämäni a tinut. Eu robul Domnului Nicola Cristescu, nIscut din Glo-
burIu, 0 am fost ca invatItori aicea in anu 1839-45. Materialu pentru
bisIricI adecl pItrà§vam (sic) s'au adunat in ani 844. 0 845.
SI se stie precum in i-lea Iunie 1845 s'au mutat din Mehadia com-
pania, adecl s'au fIcut companie de nou in Corneal- Iva, numai din a
sate, adecI Corneareva i Bogoltin i s'au numit compInii. . . Matei
Cristesco, national invItItor.
Antlzologhion, 1850-9: P. Popovici, paroh.
Biblia lui Bob, 1854:
#Gh. Dimitrievici, administrator 0 capelan Bozovici# se cere pomenit.
Cazanie de Viena, de la Nicolae Stoica, protopop.

V.
BOLV.WTITA.
La scaunul episcopal (cu Sf. Grigorie Bogoslovul):
Acest jet 1-au platit Nicolae Bujanca (nume: Velcan Canturq, Matei
Brancea, Dumitrasco Mirca, Gheorghe DIescu).
La stranI cu zugraveli: Vantures, Roman Dragan, Gheorghe Donicescu,
Inä Blidariu, Pau Cartescu, Ioan Vasilescu, Pavel Petnit, Ioan V elia.
Anthologlziu, 1766.
Insemnare dela 1853, din <4 tatie p.
Liturezii, 7295:
Ba1va0lità. SI sä §tie precumii m'au facutti episcopula ( ?) dieconA
in sIptImIna mare.
Sà sI tie ca am venit eu, preotul Iliia Vasilescu din Cru§ovet, la paro-
fie in Valea Bolvapita 0 am apatat preotiia in Carloveti de la domnu
Mitropolit *tefan Stratimirovici, in luna lui Ianuarie 31, 823.
Sà sa tie precumii m'au fIcutu preotu... in 14 zile, pre mine,
Dimitrie Mirulescu dinü Bolava§nita, anul 1797, in VerFtt,
Eu, Dimitrie Mirulescu, preotu in Boliivasnita, in 13 Martie m'au
fIcut preotti, la anu 1797, sä sI §tie.
Pe un Catavasier, Blaj, 1777.
Popa Dimitrie Mirulescu au murit la anu 822, Aprilie, in sIptImana
Pa0ilor.
Pe un Apostol de Blaj, 1802:
. Apostol s'au luat prin indemnarea preutului Dimitrie Mirulescu,
p. XV, la Bolva§nita, 0 am scris eu Dimitrie GhimboacI, p. n. invatatori;
am scris in 19 zile ale luni Ienuarie 803.

www.dacoromanica.ro
70 N. IORGA

Sà sl qtie cä in anul 814 s'au lovita de Neamt 0 de Muscali TnpA-

rAtia frentuzascl, adecI Parizu.
Mae s'au tinut atunci un an 0 jumAtate. A sä §tie cl in anul 1814
au fost fomete mare prestà toatà lumia, suta de cucuruzi la RAsava au
fost zo x., cat 0 multi omeni au 0 murit de fome ; la conturi§ta comenzi
au dat Inparatia pita. Scris-am eu invAtAtori Lazar Irachiescu, fiindti
eu in V. Bolvapita 3 anni invAtAtori.
Precum sA sà tie cand au rApiosat parintele duhovnic Gheorghie
Mirulescu: au rIplosat in II ale lui Dechemvri, Joi, in anu i8oz, fiind
duhovnic in Pecene§ca i I-au adus sAteani cu cam
(Alt preot, mort in 1850.)
InvAtItor Mihail Gheorghievici in 1814. (Locuitori:Velican, PAdurariu.)
In altar:
S. iconA s'au fAcut cu cheltuiala a lui Iancu Mian pentru ertaria
pAcatelor lui 0 a parintelui, Pau 0 Stana, 0 a toatä casa lor : Erina, Elia,
Pau, Stana, Draghina, CAtAlina, Stana, pentru vqnica pomenire, la
anu 1834.
Pe icoana Sf. Ioan:
S'au fAcut gastA iconI cu cheltuiala lui Ionb. Blidaru i Iancu
Budu, 1798.
Pe o tablä: 1798.
S'au fAcut acestea sfinte icone i raspiatie in zilele innAltatului Inpl-
rat Franti§cus al doilea i prin blagosloveniia preosfintitului arhereu
Iosif Ioannovi6u de *acabent §i prin indemnarea i ajutoru domnului
fendric BumbAcilä ci cu cheltuiala lui Iancu B4ulescu, paroh Dobro-
miru Milulescu, paroh Gheorghe. . .
Cutie de mir:
Santul i marele miril hramulA besericii sfn. mar. muö. Gheorghie in
satul milit. Valia Bolvacnita. Dat prin Iosif Ioan. *acabent, pravoslav.
episcop al Vercet. i altora. Anulti i8oi.

VI.
BORLOVENII-NOI.
Strane cu numele: Maria, Careba.
Cazanii de Viena:
S'au cumpArat gastä carte in biserica, de a sä ceti, cu bani de argint,
5 f. ; 1817.
Ioann Pistrilà,
paroh Borlovenii.
Octoih Mare:
Mast/ sf[A]na i dumnezgascl carte iaste cumparata cu osteneala
parintelui Joan Milulescu.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE 71

VII.
BOZOVICI.
Liturghie din 7276:
Masa sf[a]nta i dumnezeiasca liturghie s'au cumparat de la preotulti
Mihaili Popovici, paroh Bozo., cu bani gata de a bisaricii, x6 f., la anuld
791, Octomvrie in 3-1e.
(Prefata cu rugaciuni din 5 lune 1795, de la Dimitrievici.)
Prea-luminatului i stapanitorului Inparatului nostru Franti§custi
au doilea i credinCoasei sale oaste ca prafulti innaintea featii vantului
al ingerula tau celil putearnicil sä fie, näcajindu-i i gonindu-i pre ei,
A. le vie lord cursa care nu o §tiu si raula care 1-au ascunsu sa-i incun-
jure pe ei, sä caze suptii pie'oarele robului tau i spre calcarea o§tilorti
noastre sä fie, ca, tu e§ti apararea, ajutoriu i biruinta celoru ce na-
dajduesca spre tine, 0 tie marire Inna1%rnii, Tatalui i Fiiului i Sfan-
tului Dhii, acumix i pururea 0 in veacii veacilorü, amint.
Va Vastea, 14 Septemvrie 736 .
Io. acabent m. p.
episcopti.
Apostol din 1784:
Isaia MateeviC, invatatoriu (1853).
Acestii Apostol s'au prescos In 28 April, anu 818, de mine, preotul
parohul satului militaresc Bozovici.
Gheorghie Dimitrievit.
Cazanii din 1791.
Triodion, 1813 :
Fiind i noi din jos scr4 urmatorii celor batrani i inpreunl sluji-
tori preoti sfintei acwii beserici a BozoviCului, s'au cumparat acest
sf[A]nt i dzeesc ce sà cheami Triod in anul 1839 cu bani In argint 15 f.,
banca 37 f., 30. Am scris Septenvrie 14, la Zioa Crucii, in 843, spre
aducerea aminte.
Gheorghe Dimitrievi, paroh.
Nicolae Petri6an, parohii in-
preuna slujitori.
Penticostariu, 1845:
Vazand ca de lipsä este la intr'arnandoào stranile se sl %ilia can-
tarea, ci lipsand Inca un Penticostariu, i venind acesta Penticostariu
in manile nostre, nu am lasat aca carte se sa duel de la mana, numai
1-am cumparat cu bath gata 14 f. argint, in anul 853, in luna lui Maiu
23 de zile.
Am scris in BozoviC, in 22 Maiu, axm 855, fiind preoti noi cecti de
jos scri0:
Gheorghie Diinitrievi, paroh,
ai Nicolae Petricean, paroh.
(Nota despre präpadul de ape din 191o: « multe pamante roditoare
au fost innecate n.).

www.dacoromanica.ro
 72 N. IORGA

VIII.
BUCHIN.
Ceasoslov, Ramnic, 1753.
Triodion, Blaj, 1771.
Strastnic, Blaj, 1773.
Penticostariu, Bucuresti, 7290:
Spre aducere aminte insamnezti in aCasta carte, fiind eu invatatoriu
in aceste 2 sate, Buchin i Presian, i fiind d. parinte Atanasie Bunul,
paroh in sus numitele sate, nascut in Car: Sebes, din neam stralucit
forte, nu gandireti, cin 1stii1, urmatori i cetitori, c tocma Bunul e
numile cel adevarat; nu ci Bona, insa pentru dui:64a i bunetele lui
im iau indraznire a-i zice Bunul; in sfarsit, sarutandu-i manile si mul-
tamindu-i pentru tota povala i invalatura, raman totdeuna aplecat..
Bochin, in x x Iunie 1861.
Vladoyan inv1I., nascut in satul Plucova.
Anthologhion pe scurt, Ramnic.
Mineiu Septembre, Buda, 1804.
Apostol, Minnie, 1784.

IX.
CICLOVA MONTANA.
Triod din 1777.
X.
CORNEREVA (CONIAROVA).
Pe strane: Bejan, Geana, Stangu, Conescu, Duicu, Petrunescu,
Becota, Vulpas, Armas, Talpes.
Apostol, 1683:
(Nota din 1863 :) ACasta sfantl carte Sfintilor Apostoli s'au cumparat de
batrani nostri la anul 18o5 cu xo f. si a doa oara s'au prilegat iaras cu
10 f., i iata acuma a 3 oara me-am dat eu truda de abia 1-am prochitit,
fiind tot ruptil i cinos. Acestea lucruri s'au facut prin ispasa cetito-
rilor, care nu cetesc numai cu ochii, ci cu manile tot sa rupà i sa man-
, jasca, ba inca i copcile de arame li-au scos. Pentru aceia rog acum pre
tot cetitoriul ca mai departe paguba sl nu &à mai Lel. C5. acela va fii
vinovat lui Dzeu i Stapanirilor. i invatatori sa faca bunatate, cea mai
mare grija sa aibe prutcilor care au de-a invata, sa li se de dictandii
a scrie, si in manile lor numai la cetire in sfanta besarica sa sä incredin-
tAza. Cu aciasta raman plecat pentru isprava. Nistor Branzai, l'anul
1861.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE 73

Cazanii de Ramnic, 7256.

Eu Bran ( ?) Cortano, candii amU fostil in Tara Banatului si
doream de Tara-Rumaneasca, ca eramg oral tanarii i làsamü rudele
mele, yeti mei, in Tara-Rumaneasca i multti imi arde inima, ca tot
omul de tara sea doreste. Fevru. 18, leattI 1768.
Triodion, Blaj:
Dat in Corneareva. in zi-lea spre 12 Ianuarie . . seara, au fost mare
cutremur i iarna grea; intru acest annu au fost i boall forte gre,
adeca mnata, si multi au murit din acea boall, cat in zioa zapostului de
tot 6 rapasati au dus la groapà, intra care si maica preoteasa a parin-
telui Constandin Ursulesco au fost, si in vreme aceasta au fost inva-
tatori Martin Cristescu in Cornereava, in 13-lea Fevruarie 1838.
Anthologhion din secolul al XVIII-lea.
Penticostariu, 7276:
Dimitrie Branzai, invatatoriu, la anul i8o8.
Mihailti Gheorghievici, tinerimei invatator, la anul 1814.
Strastnic, Blaj:
Iscalesc: Nestor Popescu, p. Cornereva, Iosif Popa, 1. n. invätatori.
Luat de la Pavel Itu cu 6 florini. Cernescu. Senatori: Lazar Cernescu,
Ion Talpes, Iliia Garas.
Invätatoriul tinerimii Mihalü Gheorghiovici, 1813.
Ianuarie 8. *tefan Muntean, paroh Corne[reva].
Cazanii de Viena:
De la Nicolae Stoica, protopop. D. Cernesco invatator.
Penticostariu, 1841:
Semnat la Mehadia, 1854, de « Dim. Iacobescu, protopresviter
Mehad[iei] ».
XI.
CORNI (CORNIA).
Inscriptie : [ters]... Masta [sfanta si dumnezeiasca biserica...] innal-
tatului InpArat..., preaosfintitului domn... [episco]pul Versetului prin
domnul protoprezviter Dimitrie... [Me]hadia, cu indemnaria domnilor
domni... vi Valianu si Simeon Lalescu prin innaltul domn compani
comendant Gheorghie Popescu, cu administrationt laitnant Alois Mensec,
domnu strajamester i priconainemer Iacov Lalescu, inpreuna cu admi-
nistrationt stratisnester Ioan Lalescu, inpreuna cu senatori Teodor
Herec si Semen Udria, prin epitropi Petru Nemesu si Nicolae Hralescu,
inpreuna cu alesi, domnu strajamester Teodor Hrelescu, Andrei Valian,
Gheorghie Brundas, Semen Adam, Gheorghie Zabaila, Andrei Lalescu,
Teodor Sadovan, Nicola Sadovatu, Ilie Boedin, ibraiter, Nicolae Nemas,
Petru Herec, Petru Valian, Nicolae Valian, prin mine Mihail Velcelian,
zugrav, in Variova Montana, la anul 1868. i d. caprariu Vuc Zabaila,
juratu satului Cornia.

www.dacoromanica.ro
74 N. IORGA

Octoih, Ramnic, 1750.

Evan& lie, Bucuresti, 1760:
Masa sfanta i dumnezeiasca Ievanghelie s'au cumparatü de preo-
tuhl popa Patru din Corniia, cu bani florinti 13, 1770, Septemvrie.
Penticostariu, Ramnic, 7293:
Aasta sfmta i dumnezeiasca carte Penticostariu s'au daruitt milo-
stenie de buna' vointà a dumnalui jupanula Nicolae Bona din Mehadiia
sfintei bisearici Corni, carea are hramulii Uspeniia bd[i]ti (in zilele
Imparatului Francisc), in zilele eparhialnicului nostru in Verset, Exe-
lentiia Sa domnula episcopti Petru Vidacti, in zilele domnului proto-
presviter Nicolae Stoica, in Mehadia, acolo in Corni fiind paroh Ni-
colae Draganescu ..., in Corni fiindü capitanti domnu Maxim Bran-
covetchi . .. 18 Fevruarie 1818 ..., avandü jupaneasa jupanul Nicolae
Bona pre Nastasia, muerea lui ..., prin toatä stradaniia jupanului stra-
jamester Spriridon Zabaila.
Mineiu, Buda:
Precumli sà sa stie cà parintele protopresviter Nicolae Stoica au fa-
paosat in 6 Dechemvrie 832 si pana 24 Iunie 833 au fost administrator
domnu protoprezviter loan Thomi6 al Caransebesului, si din 24 Iunie
au ajuns domnul protoprezviter Lazar Radac din Verseti ... Mihail
Mihalescu, paroh in Cornii.
(Mineiele-s aduse la 1807.)
Octoih cu Catavasieriu, Buda, 1826.

XII.
DOMANIA.
La strana: Sf. Ioan Damaschin.
Mineiu Iunie, Ramnic:
Slujind dara i cu preasfintului jarvenic de la anul 804 ca diacon,
iara ca preot slajäsc de la anul 82o, urmatori fiind intru Domnul ador-
mitul raposatul parintele Nicolae, am scris eu, preotul Iosif Pepa, pa-
rohul Domasnia.
XIII.
DUBOVA.
Triod, Blaj 1771:
A. Tochelie n. invatatoriu (c. 1860).
Strastnic, 1783 :
Scris-am intru acest Minei intru cuprinderea sfintei slujbi prin
mine.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII I PROBLEME BANATENE 75

Dubova, in 5-lea Avgust.

Greg. Imbrosu,
invatatoriu,
Ionnu Pirtea,
n. invätatori.
Simion Dobramirescu, n. invatatori. Gruia Imbrescu.
G. Dulgeriu, in anu 839.

XIV.
GLOBUL CRAIOVEL
Evanghelie, Bucuresti, 1760:
Spre pomenire sa fie pentru mine, preotul Ioan PopoviC preotul,
1853.
In anu 1876 au fostu o ceartà mare infra preotul Ioant Goga i inträ
poporul din Lapusnicel, caci dansul era in timpul acesta ca preot la
eu (sic), 0 din cearta aceia au fost preotul stramutat, in luna Martie,
in parochia Tuferi si in Aprilie 876, in 3-lea, s'a aprins Lapusnicelul
si au ars 45 de cask' i toate rodurile lor. Aceasta s'a intamplat tocma
in Sambata spre Inviere a lui Hristos, i s'a tinut focu pana Luni dupa
Pasti, cad ei au gonit pre preot fàrä vinà, i Dumnezeu s'a maniat pre
dansii. Eu subsamnatul preot am fost la prilejul acesta de fata si am vazut.
Spre suvenire. Globu Craiova, in 5-le Aprilie 876. Zaharia Popo-
vici, preot.
Biserica din comuna Borlovenii Nou, care la anul 1877 de nou s'au
edificat, s'au sfintit in 5 Noemvrie 871.
Strastnic, Blaj, 1773:
S'au cumparat aasta Strastie de la mana lui Pavel Itu din SI lasu-
de-Sus, cu bani gata, 6 f., in 17 Noemvrie 8oi.
Si cu Triod, 15 f., face 21 f.
Ioan Popovici, invätatori den Valea Bolovasnita nascut, fiind invata-
toriu Globulti Craiovi in 29-lea Martie i800.
Ilia Basilescu, invatatoriu.
Penticostarion, Ramnic, 7293:
Vasile Bogoevici, mai micul intre ermonahi, erodiaconii.
(Nota despre ploaia din 1910:) multi oameni au tracut de la locu
unde au avut casele lor vechi si au fugit la dealuri. S'au scrupat
(sic) 40 de case. Multe vite s'au innecat: boi, vaci, porci si hoara.
Mare si multe vaiete au fost in al 14 zi de dimineata, c scazusa apa,
si au coborit lumea care cu mare frica din somn au skit si au plecat
goi in mormint si in alte part.
Au rupt els i peminte, i s'au dus lumea la neamuri i pretini.
Triodion, Blaj, i800.
Apostol, Blaj, 1802.

www.dacoromanica.ro
76 N. IORGA

Mineiu pe August, 1836:

N. B. Sa crez si sa nu te increzi.
N. B. Staria i averia ta, mai ales bani, etc., in mana copiilor sa nu o
dai, macar de s'ar i jura, ea n'o sin, numai decat o topesc: nu adaug,
ci o räsipesc; cine nu stie cum sa o faca acelt (sic) bani, nu stie nici sa-i
tina.
N. B. Din Tara-Rumaneasca sä nu se tie nevasta, ca te sudomi, au
mult mai bine o Turcoicl sau Nemtoica naime. Fugi de javrà fudula,
cauta la ochi mielului rusinos. Pavel Tersiè, ingineru.
Ceteste si nu ispiti. Crede si nu bath. Cercetând ia aminte si pro-
povedueste. Fii drept si nu minti. Fi intru toate credinCos adevarat. Ai
nadejde, si mice vei ruga vei cgstiga, caci Donmul are vistirii nenuml-
rate si magazii nernasurate, si din toate a-ti da ie toate.
Craiova, in 30 Avgust. Paul TerziC, 1861. . . art ingener....

XV.
GLOBUL RAULUI.
Pe un Triod:
Acestt Triodt s'au cumparat in luna a lui Octom. 26 la anul 798 de-
aprariu Nicola Suvegau i epitropu Lazar VAlsanu i cu toata cheltuiala
Glodenilor de la invatatorul Ion Preaserelandint (sic) Marga, cu
bani gata, 22 fl., 30 xr., i cu al nostru ajutort spre lesnire.
Gheorghe Vladue'an, paroh Plugovan, Octomvrie 26 798.
Iona B. . . e frait[er].
SA sä stie cand am venit eu, Petru Paros, preot, de la Versitu, Sep--
temvrie in 8, 8oi, atunci am primit parohia.
Ilie Baros, Schiller.
S5 sa stie arida m'amt facut, adeca m'am nascut: in anul 1767,
Iunie in ro, eu, Petru Baros, i m'am facut diacon Avgust in 15 si preott
iara Avgust 23, 8om.
Si am scris cu mana de tarana. . .
$i parohia am primit-o Septem. in 8, in anul 1816.
(-I- 1826, Februar am.)
(Menciunea lui Lazar Sutescu, ingropat « inaintea biserici, in fata
oltariului ». Langa el, Ludvih, dupa datina « cataneasca, soldatinca,
prin darea Ca de 3 oH cu foc la groapa, aici s'au ingropat, i preotul
lui cel catholicesct slujindt trupul cel mort, insa i preoti cet pra-
voslavni6 cu toga cumpanii am fost la aceasta jalnica petrecere». Fusese
ingropat, dintre militarii straini ai companiei, altul mai vechiu, capi-
tanul Pastovici, <i hontolanele lui s'au stropit cu isop prin preoti. .
Hontolanele Sfincii Sale s'au isopit. ACasta a noastra mosie i injugare-
cu moartea lásam acestor frati slujitori ».)

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII I PROBLEME BANATENE 77

XVI.
IABLANITA.
StraStniC, Blaj, 1773:
Sä sà tie cand s'au sfintit bislrica Iablanita, in 18 zile a luni Octom-
vrie, anu 825, in zioa Sf. Apostol i evanchelistu Luca, de protoprez.
Nicolae Stoica al Mehadii i preoti Nicolae Dimitrieviü, paroh Mehadii,
prot. Constantin Ourgiuca, paroh Petnic, i preotul Gheorghie Trailovici,
paroh Iablanita, diacu Dimitre Mager, Meh[adia].
In Iabl[anita], in 18 Octom. 825.
Gheorghie TraiIovi, paroh Iablaniti.
Evanghelie, Bucurqti, 1775:
SA se stie, anda au fostii razmirita cu Turcu, in anu 1788, intru
acestti ang amti fost robiti de Turci, 0 am fugitg pestä Mura§u, la Cri§u
AIM, 0 am qazut5 acolo 4 luni: ne-au hranitti Inparatu, Cate 6 zloti, si,
candil amti venitti [nalpoi la pamantul nostru, n'amti aflatü nemicil;
si petrile au fostti arsa; ce ce sa vede acuma, totti de nou s'au facutg. In
Iablanita, 6 Noemvrie. Zaharia Tatucu, 1788, paroh Iablanita.
(Cutremur « spre zapostatu »).
Scriu aici ca s[a sa] stie cine vra ceti cà sant preotit de episcopul
Iosifti *acabent, anul de la Hs. 789, luna Iuni. Z. T., p. I.
Triod, Blaj, i800:
La anul 825 s'au dogatat besarica satului Iablaniti cu tot[a] cheltuiala
ce s'au cheltuit de la inceput 'Ana in sfar0t, bani gata 6.000 f. Fevru[a]rii
16. Z. T., p. I. 1).
Preotit la anul 796, Aprilie 20, prez. Gh. Tr. Z. T. p. Preotit de
episcopu Iosif Ionovi6 acabent. Iabl[anita], Nikolae Tthattuku.
Scris-am eu aicea spre suvenire precum, fiind eu oranduit de episcop
sà fiu la manastirea Sfantului Gheorghie la slujba dea inpreunä cu
varu-meu Pavel din Corni, in zioa Sfintelor Pa§ti, am slujit cu domnul
arhimandrit Chenghelat i cu cinstitii calugari cei mari, in zilele Prea-
stralucitului arhiereului i Mitropolitului nostru Stefan 0 in zilele prea-
luminatului Inparatului Si craiului nostru Frantiscul in I-lea, in 10-lea
Aprilie 1832. Nicolae Tatucg.

XVII.
IESELNITA.
Icoana Maicii Domnului cu Isus : 1796, Iulie 13.
Octoill, 181 :
Nicolae Radutesco, ghemainatt din I§alnita, au facut-o a6asta carte
in Buda cu cheltuiala lui 0 au platit 8 f., florinti, in argint, dinti anul
-832, in luna lui Iunie in 13, care iastä scrisa cu mania de taranä si cu pana
- 1) $i aici: Zaharia Tárucu, paroh Iablanitei.

www.dacoromanica.ro
78 N. IORGA

de gasca, iara mana va putrezi, dal% scrisoarea in veae sa va pomeni,

amin.
Angekauft worden von Nicolaus Radoceszko, Gemeiner im Granz-
Regiement (=Wallachisch-Illyrischen), ao 13, die 2 Juny 1832.
Triod, Blaj, 1813:
Ioann Vasilescu, preparandelnic invatetori (1836-42, la Jupanec, la
IeFlnita 1849-54).
Nume: Pestrita, Usonescu, Hap din Petnic.
Pe un Catavasieriu: Caransebq, in 8-lea Iulie 834, Johann Wasilesko-
praparand. Ioann Vasilesco, preparand din a 3-lea curs.
XVIII.
JUPALNIC.
Strane cu nume: Ragobete, Dam§ariu, Mocu, Magdescu, Avram,
Metariu, Bacila, Gamboa0, Gergiulescu.
Penticostariu, Ramnic:
Insamezi intru acest Penticostariu Ca am fost dascal in 4 ani, and au
fost popa Pltru aici in Jupalnic, dupà moartea a tltane-meu, popa Joan
Popovici, iar acum, fiind preot popa Pavel Magar, iar am fost 0 cu.
dansul 2 ani dascal, cari face peste toti ani 6.
In 24 Aprilie 814. Thoma Popovici,
invätatori.
Acestii sfantii 0 dumnezeesca Panticostiert este a Sfintii Sale Orin-
telui Petru Popovien, parohu Jupan. 19 April 793.
Masa sfanta 0 dumnezeiasca carte ce sä chiama Penticostar iaste
cumparata de dum. Banul Barbul de pomana la biseareca la Dragoiani,.
ca sa fie de treaba bisearecii, care cuprinde in sine slujba de zi 0 de
nopte.
(Blastamul:) i am scrisü eu, Costandinii gramaticulti, snä diiaconul
Draghici ot Margineani, Ap. 5 dn., It. 7236.
Cazanii de Viena:
Scris-am eu cest supt scriat (sic) un zio de zapostitu de branza, adeca.
in 12-lea Fevruarie, anu 1833, fund preot administrator in J[upal]-
nic din ani 1823, ca sä sa pomeneasca de cetitori. Dat Jupanicul, 12-lea
Fevruarie 1833. Cel smerit Stefan Boldea, preot, nascut din Borloveni.
(La 1855 Iacov Boldia. Insemnarea obi§nuità de la 1795 a lui Ni-
colae Stoica.)
Iacov Boldja preparand.
Am cetit aicea ..., in luna lui Martie, inu anul 833, Paul Musta.
18 77, crasnic Ilie Basavan. 1912, Ienachie Bopiag.
Scris-am 0 eu, fiind invatatori in Jupanec in annu 1844, 1845, 1846,
1847, 1848.
Jupanic, in 7-lea (59) Fevruarie 1848. Johann Vassile Kotta, Lehrer.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII 5I PROBLEME BANATENE 79

Triodion, i800:
Traian Kalbasa, invatator, 1882.
Gheorghie Rozjanu, scolari la invatatorul Stancu Stoicovici (si << Theo-
dor Cltoi, scolari )>, la acelasi, 1821).
Scris-am eu Nico.frazavan, fiind in iscoll la Staico Stoicovici, inva-
%Mori, i822.
Acesta Triodii s'au cumparatü in luna Martie si a cumparatil cu
flor[in]ti 26 Pavel Magar, preot, Enda Nicoll crasnict, si mai nainte
de atudea au fost aici dascal Petru Petrovici din Dolnea, la
anu 1798.
Vazand pre alti frati si invalatori mai mufti aici in cartea aCasta isca-
liti, ma indraznii si eu a ma iscali inteinsa, ca sä sä pomeneasca veodata
cine va ceti, ca mana va putrezi, dara scrisoarea in veac sa va pomeni.
Simbata, in 27 Fevruarie 82o. Staico StoicoviC, invIcatori.
Acuma iasta Ioan Maila crasnic bltran, de 8 saptImani de and
slujaste la bisearica Jupanicului-Nou batranu.
Pe un Octoih Mic, Pesta:
Acest Ohtoic si Tipic estä a bisaricii Jupanecului, cumparat cu bani
gata, 15 f. banca (supt Imparatul Ferdinand,) intaiul mostinitori In-
parat al Austriei.
Gruja Imbresco,
national Lehrer.
Triod:
(Iscalit), Ilia Mageru, titor sfintei bisarici, 847.
Am cetit multe iscusatoare prologuri de ale Sfintilor celor ce au
facut minuni in legea veche.
Lexiconul lui Varinus.
XIX.
LAPUSNICEL.
Math' sfanta carte s'au cumparat cu bani din casa bisarici, la anul
1859, fiind eu Ioan Lupsesco capari chirhenfater.
Johann Lupschesko, Kirchenvater.
Pe un Penticostariu:
ACasta sa stie precum s'au inceput a sa lucra la biserica in 12 Iunie
la anu 1839 si s'au gatat in 18-lea Iulie la anu 1840, and s'au sfintit
in i-lea Septemvrie anul 840, de domnul prot. Lazer Radac al Me-
hadii. Am scris pentru luarea aminte, ca sä sl pomeneascl.
In anul 1853 au plecat catanile la Timisoara, sa pazasca cetatea.
Zum Andenken.
Gefreiter Kalcsun.
(Insemnare
,
a a trecut Imparatul cu Imparateasa la 23 Octombre 1817.) '

www.dacoromanica.ro
8o N. IORGA

Pe o Evanghelie:
Precum sl sa stie cà gasta sfantä Evanghelie a satului Lapusnicel
s'au scris la anu x811, luna lui Martie, prin mine, Petru Careun.
Precum sa sä stie cà aéastä sfanta Evanghelie este a satului Lapusnicel.
In x-iu Septemvrie 1802.
Dimitrie Timbovi6u.
XX.
MEDIIA (MEHADIA).
Pe paretele bisericii romanesti:
(1780 zidire, 20 Iu lie 1781, sfintire, Iunie 1782 ceasornicul, 1788 arsa
de 1 urci, 1794 inoire, Maiu 1796 sfintità, 1838, 23 Ianuar cutremur,
1843 rezidire, 1908 sfintire.
Pe strane, nume: Lalescu, Cincheza, Hicleanu, *osoi, Trapp, Ca-
pu§1, Chiticeanu, Bocicariu, Fenesanu, Popescu, Botoaca, Magiariu,
Cenna, Bidiviu, Zepeniac, Bozoca, Guleran, Batacel, Micliu, Zarescu,
Vetica.).
Insemnare in bisericl:
1780 s'au zidit si s'au acoperit beserica Sf. Nicolae in ora i §tabu
Mehadia.
1786, 787 s'au zugravit toga beserica i icone noi s'au facut.
1788 razmirita tur6asca, in Octomvrie au ars Turcii beserica Me-
hadiei i alte beserici din sate.
1794 iar acoperira beserica Mehadii.
1795 cu maorii pe din läuntru o dreasaramii i o grijiram cu 110 0
cu ferestri, cum sa cade.
1796, domnu episcop Iosif *acabentii, in 9 Mai, Sf. Nicolae au sfintit-o.
1798 adunaram ceva bani pentru sezuri, jaturi, tocmiram si le facuram,
apoi i ormanu de lumini.
1799 facuram stranele si jatu episcopesc cum iaste il facusa prea nalt,
0 1-am mai scurtat.
In inventariu:
1730 s'au zidit biserica intii.
1731 s'a flcut turnul.
1781, in 20 Iulie, s'au sfintit.
1782, s'au pus orologiu in turn.
1786, Iulie 6, s'au inceput a sal zugravi biserica.
1788, arsa de Turci,
1794 iar s'au acoperit biserica.
1791 (5 ?) s'au facut stranele.
1796, in 9 Mai, s'au sfintit.
1796, s'au adus 2 clopote.
1798 s'au facut 31 scaune.
1799 s'au facut jatul d. episcop i s'au flcut ormanu epitropilor.
1796 ( ?) iconostasul de lemn, de Nicolae Stoica.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE 8i

1797-1810 I jeti a protopopului, 2 strane de cantdreti, i orman al

epitropilor de lumini, 31 jeturi barbatesti, 3 jeturi ale protoprezvite-
rului, in pridvor de-a stanga, parte a maica-sa Varvara, soacra-sa Cate-
lina Ilinescu, si a protopopitii Natalia1). Nicolae Stoica de Hateg, proto-
popul Mehadii.
(Protocolul de inventariu, la Buracu, o. c., pp. 46-7.)
Pe un vechiu manuscript de Psalmi romano-slavoni (c. 158o-600)2):
Omul ce-i va fi muiarea rosanoask mearga la razboi, ca razboiul este...,
iara omult ce-i va fi muiarea urata, sa nu mai cee moarte la Dumnezau,
ca lacueste cu moartea in cask iara omulti cui va fi muiarea frumoasa
sa nu mai mearga la nuntä, ca nunta-i in case. *i am scris eu, robul
lui Dumnezeu, de Mang de terana; mana va putrezi, iara slova
in veacil va trai.*i am scris in zile luminatului Domnii Stefan Racovite
Voivodü, cand era forte grele nevoi in %ark candil au fostti oeritü eke
bani 45 de oe, si de moil Cate tl. 9, sit de tot satu sa plateasca cate O
carcinane (sic) cu ate tl. 5 pl., bani 12, Si de croitori tal. 2, bani 9, si de
lautari ate tl. 2, bani 9, si era eke 3 zapcii dui:a un sfertti, la Ghenare I
dna 1765.
Pe Indreptarea Legii a lui Matei Basarab:
Th. . . iromonah. Istichemea ( ?)3), It. 7240:
Sa sal stie ca aasta sfanta carte ce sl cheaama Pravila amü dat-o eu,
prioteasea Manila popii lui Iona de pomank ca sa se pomeneasca pand
in tota viiata lui, iaru cine s'arU ispiti ca sa o instineaze sa fie suptu
blestemu sfinçiioru parinti de la Nechiia 318, c amü dat-o in zilele
luminatului Domnii *tefan-Voda, la anul de la Zidirea Lumii 7274.,
Agustil 19 dni.
ACasta carte s'au daruit de episcopul Filchentii PopoviC la biserica
Mehadii, hram S. Nicolae, si la toti protopopi, la toti preoti, sa fie
spre cetire. Nicolae Stoica.
ACasta sfanta Pravda' au adus-o in Conereva popa Ioan Popescu,
carele, in anul 1771 fiind aice p. protopopu Sebesului si al Mehadii,
au venit si el la porunck unde, sara, s'au jucat in carti 31, la berberiu,
si 9 fl. au perdut; 1-au parat cineva 'Inca si de altele, si el de dimineata
s'au dus acasà, iara protopopii ne-au trimis dupa el, pe p. Somoil din
Mehadia, p. Lupu din Plugova si eu, Nicolae Stoica, si in Bogatin
[-am aflat.
El zisa cä dá drept peste coaste, iar noi lasatim pe S. [Sa] la Cone-
reva. El au fugit in tarl indarat c n'au mai venit.
Pravila aceasta au luat-o popa Lupu; eu, cu Leonte si Andrei
Terzici, am aflat-o. Spuseram toate dom. episcop Vichentie Popoviéti,
si au luat-o si o dete protopopului din Mehadia Nicolae Stoica,
protopop.

1) V. piatra ei de mornant, la plame.

2) Textul intreg la plan§e.
2) Ela tiv. ..; la .
6 A. R. Studii i Cercetdri. XL.

www.dacoromanica.ro
fiz N. IORGA

Testamentul Nou, !grad (1648):

Scris-am eu, Pltru Ianosevici, paroh M[ehadiei].
(PP. 1-4 :)
Aceasta cartea ce sà chiama Testamentu o am vandut popei lu Andrei
ot Jab lea in bani inOrAteqti, eu, Inochentie, in zilele parintelui epi-
scopului Anthim, leat 7213.
(La Buracu, o. c., p. 44.)
Cazanii de Minnie:
Ierei Athanasie Stoica de Hateg fu preotit in Ramnic de episcopul
Grigorie in anu 1744, in anu 744, 45, 46, 47, 48, de uniti fu urgisit eau, in
an. 1749 si 1750 veni in Sebesi preot, din Sebesi fu in Obreajia paroh pus.
Anu 1750 in Caransebes fu instalatia noului episcopu Ioann Gheor-
ghievi6, unde 6 Mehedinti acolo fiind, c i ei cerura 'Inca un preot bun
sä li se deia. Episcopu le fagadui a le da, si asa facu oranduiall o cocie
cu 5 cai, veni in Obreajia, unde maica-mea Varvara cu fetità nou-nas-
cuta, Varsavia. /ntr'ae'a zi de la Hateg ajunsera, si asa fu porunca: acea
cocie indata sa-1 incarce cu ce are si in Mehadia sa-i aduca, c i veni.
Doi ani far de case sezura la obercnezu i la Marin Ibraiteru. La 'eel
din urma sant nascutii eu, Nicolae, anu 1752, Fevr. 24, unde-i acuma
Ion ileaga. Tatl-meu fu aicea paroh de la 1750 pink' 786, de la 786
'and parohia sa fratäne-meu Gheorghe; Sfintia Sa ramasa . . . du-
hovnic. Anu 788 fugi de Turci 'Ana la Balaton, la *iria cu toti, de-acolb
iar la Logoj duhovnic, apoi veni in Orsava Vechie, avänd podagra, du-
rearea pièoarelor. In anul 1792, Martie 21, au raposat. Eu cu 4 preoti
cu cinste I-am petrecut, i puindu-1 in groapa in beserica. Ajunsa din
Tara si frate-meu Costa.
Anu 1750 au venit tata-meu, par. Athanasie Stoica, de la Sebes in
Mehadia, fiind preot pus in Obrejie.
In anu 1750 ( =1752), Fevruarie 24, in Sambata Sfantu Theodor
Tiron sant nascut eu, Nicolae Stoica, feéioru p. Athanasie c i Varvara,
in casa jupanului Marin Ibraiteru, la fantana Posoda.
Fui la invatatura "Ca rumaneasca 763 la Timisoara, intai pentru
sarbie, apoi la nemtie.
Anul 1763, and m'am dus eu la Temesvar Domu-Chirchen 1) fu gata.
Inca balti multe in cetate erau, unde ne dam pe ghiata, destule locuri
largi, unde ne jucam cu popicul, clinga, de-a poarca, cu lopta mica.
Episcop Sarbilor Vichentie Vidac, catholicilor Graf Enghel erau.
Anul 1764, 65, 66, 67, 68 si ceva in 69 i venii iar acasà.
1770, 71, 72, 73 iar la Temesvar, Verseti; 1774, 75 in Carlovet,
1776 acasä, c i aice ma insurai.
1777 fui diacon.
1778 la inceput preot in Corni, si ma randuirà a mearge in oaste la:
Prais 2).
9 Domkirchen, biserica mare catolici.
Prusian,, Preuss.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 83

1784 ma randuirl in oaste spre Cunland, in Niderland 1).

1788 ma randuira in oaste spre Turci a fi.
Pe un Liturghieriu:
780, Mai 19, s'au sfintit biserica noastra in Mehadia.
781 s'au [facut] turnu . nemtescit
786, Iulie, Iulie 6, a inceput a zugravi beserica in Mehadia,
1792, Mai 22, am primit eu protoprezviteru Mehadii de la par. pro-
topr. *tefan Dimitrievi6.
1795, Mai 23, de la Corni la Mehadia m'am mutat eu cu ai miei.
Nicolae Stoica, protoprezviter. -
Pe Mineiul de Tunic, Ramnic:
Scris-am eu, Dimitrie Demetrievial, fiind invatatori, la anul i8or,
si care slujeste din anu 1799.
Acesta cup 2) de 12 luni, adica 12 Mince, sant daruite Sfantului
erarh Nicolae, hramul sfintei biserici a orasului Mehadii, §i. s'a daruit
de dumnealui jupanu Gheorghe PetroviM pentru pomenirea sufletelor;
ertarea pacatelor a tot neamul dumnealui. i am scris acestea cuvinte
eu, Gheorghe radoniai, fiind calla la ducheanul dumnealui, la 21
Dechemvrie 1787, pentru ca sà zica fiestecarele carele se va indeletnici
a ceti aceste slove: Dumnezeu sa-i erte. i am scris aceste slove cu mana
de tarana, cà mana va putrezi, dar scrisoarea sa va ceti, i nurhele miéu,
Dimitrie, sal va pomeni.
Scris-am eu, Dimitrie Dimitrieviü, fiind invatatoriu in Mehadia, arnil
18or, Iunie in 20 de zile.
Keasta dant./ Evanghelie slovenscoe am cumparat-o cu 19 fl. de la
un Ardelean in 1792. Eu dar am scris acuma, in Mehadia, 26 Martie
1834; eu, Nicolae Stoica de Hateg, protoprezviter. ,
Aceste carti de doosprezece Minee sant daruite sfintei biserici hra-
mului sfantului ierarh Nicolae in orasul Mehadii de socrul mieu Gheorghe
Ioan Arnautu. Cine sä va indeletnici a ceti, rog sa zica: Dumnezeu
sä-1 ierte. Tunic 19, 1785. Gheorghe Stoica, paroh.
Aicea am scris Gheorghe Magiaru, caprari si cantareti a bisericii hra-
mului Slantului erarh Nicolae. Am cantat de la anul 1796 pada la anul
1832, tot in strana stanga, i cine m'au invAtat glasurile: parintele prota
*tefan Dimitrieviéti i parintele Nicolae Dimitrieviü, Hristofor Stoica
de-a'mpreaung i dumnealui Ienache Stan, negutatori, i parintele prota
Nicolae Stoica, a 2-lea protopop, invatatoriul nostru. i in viata noastra
am primit pre preasfintitul nostru episcop Vichentie, Iosif acabent,
Petru Vidac i Macsim ManoiloviM, sa le erte Dumnezeu pacatele
lor. Eu am scris cu mana mea, Mehadie, in 25 Martie 1832. Gheorghe
Magiaru, Iagodariu. . . 3).
1) In Tara-de-jos.
2) Grup.
3) Din Iagodina. V. Buracu, o. c., PP. 44-5.
t*

www.dacoromanica.ro
84: N. IORGA

Pe un Apostol:
In anul 1830, Iunie in 4, au murit popa Nicolae Dimitrovici; in anul
1830, Noemvrie in 8, au murit popa Costa Stoica; in anul 832, Ianuar
in 8, au murit protopopu Stoica. In anul 833, in Septemvrie, au venit
protopopu Radac in Mehadica.
In 4-lea Septemvrie 1837, rn'au hirotonit Innalt Preaosfintitul d.
episcop Iosif Radacu pre mine, Ioan Dimitrievi, preot.
La Biserica catolicir
Historia Parochiae Mehadiensis ipsiusque loci, inscriptum a° mille-
simo octingentesimo trigesimo quarto.
(Inceputa ro antiquitus Mihald dicta ))] la 1273, supt Laurentiu Heder-
vary, conte de Timisoara).
Huic ecclesiae 1) nomenclatio sufficienter ostendit primos accolas loci
mehadiensis Hungaros fuisse...
Servis demum, Illyris atque Bulgaris successerunt Blachi sive Valachi
sub regimine Caro li t-imi regis a Mari Nigro, ad hanc plagam migran-
tes etiam Mechadiae. [Nota:] Valachi ut praefati Illyri Bulgari post
desolationes Turcarum subintraverunt. [Nola :] Blachi, reipsa quidem
Valachi in turcicis provincii dispersi sunt, tarnquam residui Dacorum
considerandi.
' [Dela 1740 parohia, 1780 introdus provisoratul i varna, sarea.
La 1741 militia statornica. La 1743, la Jupanec lazaretul. Biserica va fi
de pe la 1758.1788 Mehadia e arsa, dar nu biserica catolica: ea da anno-
naria Pasei stabilit. Lipsa 13.n1 la pagina 91.
1848. Suntque turbines inter Bohemos cum Irnperio et Graecorum
proprii (sic) Serviorum contra Hungaros, qui et Valachos nostros in
defectionem, sornniato regno resuscitanti, alliciunt; huius traditionis
curam pensionati ducunt, ast, ubi Hungari partium studium reposuerunt
et iuste cum regnicolaribus gentibus processerint, omnis altercatio
cessabit.
(a Molimina sat iniusta », ale Sarbilor impiedeca pacea. Romanii
raman credinciosi. Insurgentii batuti, la Varset si la Becicherecul Mare.
Apare, cu alii herounn », « Excelenta Sa Bern, dictator ».)
<

' .Et hoc fertur : Hungaros adeo exasperatos haberi ut se libentius Russo
subdent quam Austriacis, et ista causa erit quod Russis non ita obs-
tent ut ,Austriacis, quos pluries iam domarunt, imo dicitur negotium
pacificationis coeptum haberi, prout et fertur principem haereditarium
Austriae in regem Hungariae Posonii .... corona B. M. V. coronatum
fuisse, etiam exercitui in bello hoc assistit.
(1850, la bai vine episcopul catolic de Nicopole. dS'a aiuns in 1852
la « finis rebellionis Hungarorum ».)
Verum quidem Hungarorum maxima eo tendere ut se ipsos guber-
nent. Ast Imperium centralisationem arctius praefert, quare bona
1), Biserica Ungureasci de aproape.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 85

oeconomia in Hungaria harmonia vix speranda et gloria gentis trun-

catur, quae factioso suo superlativo semet ipsam extorrem fecit, ,nam
aristocratia nobilium dudum a semita iuris et iustitiae defecit. Horum
arrogantia omnem statum subripuit taliter, ut nullus nisi ficto nomine
hungarico in Hungaria publicum nanciscebatur officium, caeterae
Eutem totius Hungariae partes, populationes tam recentiorum quam
antiquiorum in sublata constitutione regni medelam sperarent, qun
propulsata rebellione, iura Hungaris omnibus communia reddidit,
prout dudum omnium desiderium exposuit, et iusta civium harmonia
indigitat.

XXI.
MEHADICA (MEDICA).
Biserica e din 17 Februar 1835.
Evanghelie, Ramnic, 1742:
Sà sä stie cA a'easta sfanta Evanghelie iaste a parintelui popii Radu
de Rosiea, si au datil la Corb[ea]. Si am scris eu, popa Cracea ot Sti.
Horg. Si au multamit po... popii Radului popa Patru ot 0. .. pentru
aensta sfänta Evanghelie.
Popa Ion, protopop de Cladova.
. Parintele pop Parvul ot Corbea, si ea zisil Dimenaca sA stàmü
aicea ( ?) i sA da la becu 1) si lasau ( ?), canal va pleca in jusu la Teligradii,
veni dumnita.
Biblia de Blaj:
Anul 1794, vara, fu seceta mare, cat înü tot pamAntu in Banatuf
Timisor1i, SArbii in Pusta grau nu facura i flaman[zirl]. 1795, prima-
vara, pan la ajunsu bucatelor multi pareasimile nu lasa. AiCa unele sate
prin munti Cate ceva bucate facuse. Era Sarbi cersitori. Sarbi invatara
a manca malai i mamaliga, colease, ca nu stiiau.
1795. Domnii adusera aicea samanta de hrisca, helda, haiden, prodac:
acum o cercara i iaril o lasara. Nicolae Stoica de Hateg, protoprez[viter].
Triodion, Blaj, 1800:
SA sa stie cà s'au cumparat acestii Triod cu cheltuiala carora au fa-
cutil bine, oameni din sat, care catil au vrutii, sA die lor pomana in satu
Mehadica, i s'au rupt.
La anul i8oz pe vremia Inparatului Frantiscus al doilea, inparatindil
in Viena, i fiindu ep[is]cop innaltii preaosfintitula domnul arhiereula
nostru Iosif Ioannovi6 de Sacabentil, al Versetului, si 1-am cumparat
cu bani gata, 14 fl., si am scris in luna lui Fevruarie i-a zi, eu, prentul
Pavel Rascovie", parohil in Mehadica.

1) Begul, Beiul de Cladova.

www.dacoromanica.ro
86 N. IORGA

Penticostarion, Sibiiu, x8o8: Nume: Vadratu, Uricheatu, Bujor,

andru, Francu, Marcosca, Cona, Gherghinescu, Neagu, Pepa, Theo-
doru tefavie'ti din Logojg. Mai r-iu, an 8o6.
Cazaniile, Viena: Nota lui Nicolae Stoica. Apoi : Keastä Cazanie este
aleasa predici acuma de iznau1) scoasa de pe limba muscoviasca in limba
rumaneasca pring sfatulg innaltu preaosfintitului Sinodu in zilele (lui
Francisc I-iu i lui Iosif acabent). S'au adusg si la parohul satului Me-
hadica pradata, care este supusl de Dumnezeu pazitei eparhii sale, si
s'au platitu cu 7-lea, sapte, florinti in Mehadie, protopresviteratu, la
anulg Domnului 1797, in luna lui Octomvrie 25 de zile, i amg scrisü
eu, preotul Pascalg Rasevi'd, la anulg 1800, in luna lui Mai in 12 zile.

XXII.
OGRADINA VECHE.
Apostol, 1683:
Adam Ianosii Ilona, Lupu, Gheorghe, Patru, Toma, Armanca,
Marincu; fiece la cc trebi sà pomenasta (sic) aceste nume, carele o
cumparat-o eu Adamu catana, lt. ot Spanas 2), am daruit, la Orsava,
biserica Ogradeni, Inie ii ( ?) 1732.
Pe o carte ruseasca din 1745:
SA sa stie precumti aCasta carte este al mieu, si cine va afla, sä aibi
iara la mine a duce, adeca Nicolai Anthonoviell.
Anno 1758, r-ma Ianuarii. Signatum Ogradenie Georgie de Perssian
(si armeneste).
Pe un Slujebnic, dat la 1805 de oberleutnant Vasile Stefanovici,
venit la 1799 din Ardeal (sarbeste).
Acestil Slujebnicg la-o cinstitg oberlecmang Stefanovièu, ding Calu-
gherova nascutg, la sta biserica satului Dubova, care se-ao facutti cu
truda lui, in anulg 8o5, pentru pomenirea lui.
Pe io carte sarbeasca din 7295:
Cartea gasta este facuta de negutatorti Ioanng Crestanovici la biserica
Ogradeni, in annu 1823.
XXIII.
ORAVITA.
Pe o piatra de mormant langa biserica:
Teanaiov Xeiorov. My.
Eravedv 132encov, eéve, ttr) nael219.ng nueleyco, daa xarivecov rdv
advrov flocaga, ?Iva drcixrcov, mode t3eorgwv rof yivovg, b xO2notg'
' Afleacip xarardov odya rOv r Ico Jcivrnv, gsurroeov, rot; dr' yr e tov , yivog
1) IznoavA.
2) Spanische, soldatli spanioli.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATH SI PROBLEME BANATENE 87

ZA,sov Cur' ei, rfig KoCcing, daoi.91:tvorra iv 'OectflirCgt seal dvagravd,uevov

Tcp acp 1.5up ndbcp 1).

Apostol, Liov, 1731. In josul prefetii:

Demiter 7238.
Triodion, 1731:
Acest slant Si dumneziesc Triod iaste ala sfintei besearici din Ro-
manesti, cumparata cu bani gata, galbeni 3 de auru, galbenul de florent
4, bani 40, care fac florinti 13, bani 40.

XXIV.
onSovA.
Carte ruseascl din secolul al XVII-lea:
AC'asta carte sa sA stie ca iaste cumparatä de dumnealui Ursul Bräi-
loiuluj de ... , ca sà fie de (c. 165o).
Scris-am eu, popa PAtru ot Dragoian; si am scris eu, popa Dumi-
trasco ot Dragoiane (c. 165o).
Masa carte este a popei Dumitrasco ot Dragoeni, i cine s'ari ispiti
elu sa o instrineza, sa fie blastemula acelor 318 sfinti pa[ri]nti
ot Nichiia.
Nicolae Popovièa scolar au fost si au chintat pe ela si au scris in
24-lea Augusta 1831.

Apostol rusesc, 7230:

...mix. CM CTA AfICAk 436 KOCTA SA S for. 10 poturi W BCE lICTHAPO
WTH,A GTE4sAHA.
...XHAAHAApA H IVIIXONCHIO Ot( toms* CTPCI 4(3X'HIVE1q II 48AOTISNIII,4
XCTOKA IIHICOAAk Mlipli4HKHCK4r0 OrpWAKA, SA CASHCH, SA WO KWS H 341
POAHTMH fro.
cine-1 va lua, de-1 va duce la alte, parte, se fie foresatu de la
vldca Hs.
&Nog Ivintiacog, dedicat lui Panos Marutzi, fiul lui Anastasie din
Ianina; editor Alex. Kankelarios, Venetia 1755. Tipografia lui Dim.
Theodosiu din Ianina.

1) Trofeul lui Hristos. Vazand crucea, strtine, nu trece curios, ci roagI-te de

ImpAratul a toate, domnul domnilor, mantuitorul neamului muritorilor: aseazfi
trupul lui Joan negustorul, al lui Dimitrie, care-0 trage neamul de aici, din
Kozani,nnort la Oravica i odihnind la piciorul Fiului Ten.

www.dacoromanica.ro
'88 N. IORGA

Psaltire ruseascA, 1771:

Psaltirea a sfintei beseri[ci] Orsavei (c. 1780).
A'easta Psaltire este a sfintei beserici a Rusavei bkrang.
Octoih din 1792:
Acesta Octoih este alü sfintei biserici al orasului Rusavei, hramul
Sfintului Nicolae, la anul 1792, Rusava.
Nicolae Theodorii, invAtAtori in Cornia, 25 August 82.
Triod, Venetia:
Kai TO& aim role einotg N. Katabcbtri -coi; Kerirdc.

XXV.
PARNTONTA.

Antimis, 14 April 1792, de la Iosif *acabent.

Evanghelie, 1775:
Aèastà sfdrità Evanghelie iaste a biserici Prvovii, hramul Santului
proroc Ilie Thezviteanul.
Prvova, in 16 Fevruar 796. Iliia Calzun paroh.
Liturghii 1814:
Aceastea Liturghii s'au cumpairat de tatd-meu cu bani gata, 12 florint
13ancA, din cutiia mica, bani bisAricesti, i [e]sta a bisdrici Prvovi . . .
S'au cumparat in 25 Octomvrie, anul 1825. Ilie Caltun, capelan, parch
si fil.
XXVI.
PECINISCA.
La strane:
Dumitru Grecu, Bujanca, Golopentsa, Boba, Lalescu, Grama, Belba,
Sulma, Cosei, Dumitru Grecu, Draghi.
Pe o icoank' a Maicii Domnului:
1837, Mi[hail] Po[povici], maler, Oravita.
Cruce de altar, data, intru pomenirea fratelui Joan, de Pavel Gheor-
ghiev Lazarovici din Timisoara, la biserica « neunita a din Toplita,
29 Iunie 1819.
Apostol, 1784, Bucuresti:
In x-lea luna lui Ianuarie, anu 838, s'au cutremurat pamântu, Marti
sara, la 9 6asuri spre Mercuri.
Pecenesca i Bai, din anu 829.
Insemnare a lui Nicolae Coseu, n. 1851, la 1894, « Detemvre ».
Liturgke, 1797, ruseasca.
Evanghelie, cu cheltuiala lui Caulitii, 7307.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII I PROBLEME BANATENE 89

Penticostariu, Moscova :
Iscglit: Damian Caulitii, grajdanin din Novisad, data la Toplita,
din Tinutul Mehadiei, 16 Februar 1804.
Cdntdri de Buda, sarbesti, tipgrite (Sgort Ham n-kciano) (Illyrische
Kirchengesiinge) cu cheltuiala lui Constantin Caulitii, de la Novisad, 1835.
Data de Saguna bisericii din Mehadia, 16 Maiu 1838 (insemnare
sarbeasca).
Protocol dela 1869:
Nume : Bugeanca, Nicolae, Pau Grecu, Moisi Cosei.
A astrucat localul unde se conservg mobilele bisericii...
(La anul 1871 era in toata comuna abia 65 « partae » ).
In doui randuri din feliurite slabiciuni i patimi nu i-a succes a
deveni la punerea temeliei mult doritei beserice...
Lemnul ce-i fàrã tragatori...
SI meargg la taiatul lemnului, la stamparatul varului, e.c.t...
In dimineata s. Pasti a imparti pasti la popor...
In lunea Pastilor a iesi la mortarie 1).
(La Dumineca Tomei « ruga comuni », « a iesi cu litia la tarina » x
ai « in lunea Rosaliilor ».
Rugaciuni la « mormanturi cu « trasul campanei »; « coborirea
cu funea>> a mortului. « Cinterimul batran. »
La 1876 constituita comuna bisericeasca.)
Danturi publice pre ulite i tinerimea fara asistenta parintilor pe-
trece pang noaptea tärziu la asemene danturi pre ulite i prin birturi,
si adesea din asemene adungri se nasc cerce (sic), chiar i batai, spre
desonestarea zilei de praznic... Car de nasip sau pamant ori voter.
(Pentru zugraveala, Jiva Radac din Varset. Arata « mai multe icoane
pre pleh, frumos lucrate », o oferg o steaguri bisericesti », cu « ciucuri
de sarmg auritg r.
1891, unirea cu Bailor.
Biserica noug e din 1884. Pomeniti: Carol Tarzi, Vas. Popovici preot.
Comitet parohial, pecete.
Darul lui Nistor si Maria Muica, Iai 1893.)

XXVII.
PETNIC.
Pe o carte:
Semnat in 13-ten Martiie, Joi, inaintea amneazg-zilei, de mine, cel
din jos iscalit, cu mang 'de taring, in anul de la Hs. 1830.
Lepadat Domaschnianu, National Lehrer.
(Un Giurgiuca la 186o.)
1). Cimitir.

www.dacoromanica.ro
90 N. IORGA ,

Octoih, Ramnic, 1763:

Insamnare ca O. se ctie cand au nins in 28-ten Aprilie, anul de la
Hs. 1836, iara dupa aceia au cazut bruma 3 nopti, cat 0 bucatele s'au
vatamat 0 padurea s'au uscat; Pettnik, den I-ten May 1836.
Cand s'au inecat 8o de case de la Lugoj, au fost valetul anului 1836.
Domansnian, Lehrer.
Cand s'au flcut ccola in Petnic au fost väletul 1834, fiind eu sus
scrisul invatatori mai intai in sat, paroh fiind cinstitul nemesnic Con-
stantin Ourgiuca. Petnic, 10 Noem. 795.
Evanghelie, Blaj, 1776.
'Vasa sfta 0 dumnezliasca Evanghelie este a bisaricii Petnicului;
scris de mine, preotul Constantin Gurgiuca, parohul Petnicului; 803
anu, in Martie.
Cazanii de Viena:
Aceaste synodalnice aleasa predici santti print' sfatulti Innalt Preosfinti-
tului nostru Synod in zilele prea-innaltatului Imperat Domnului Dom-
nului Frantiscusii a doilea dupa moscovie pre limba rumaneascl
scoasä 0 in Vienna tiparite, care cu osardia pravoslavnicului episco-
pului nostru a Caransebes-Vermului, domnului Iosifii Ioannovie'il de
Sacabentti, s'au adusii 0 in toate satele de Dumnezeu pazitei epar-
hiei sale inpartite 0 platite. In Mehadia, 29 Octomvrie 795.
Nicolae Stoica, Mehad. prot.
Mineiu de Buda:
Acest Minei este a bisarici Petnicului; scris de cel smerit erei Con-
stantin Ourgiuca, paroh Petnicului. Datum 7 Ianuar 811.
Platit 0 dat pentru ertarea pacatelor, spre pomenire celor din case
a lui Petru Denescul 0 a lui frate, Gurgi, cu pretu II fl. Cand au murit
Petru Denescu, cu valetu 1828.
Alt Mineiu:
Pre tota persoana ce sa va indeletnici a ceti o rog ca pentru truda
0 osteneala, ca am cumpärat acest Minei 0 cu celelalte 1 1, sä ma po-
meneasca, 0 sa ctie, fiind eu preot in Petnic, preotit 22 Martie 803.
Constantin G., dupl numele socru-meu, paroh Petnic.
(Insemnare din i839:) Biserica satului Petnic s'a zidit in anul 1822
0 1823, in anul 1824 s'au sfintit, in anul 1828 s'au zugravit tinda,
de popa Gheorghie Ourgiuca.
Haringu, adeca zvonu cel mare, and s'au adus, au fostu valetu anului
1839.
Am fost invatätori 18 ani aicea in Petnic.
(1854, paroh Spiridon Giurgiuca.
In x8io Giurgiuca arata ca. Mineiele sunt dela Nicolae Stoica. i la
1802, etc., tot Giurgiuca.)

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE 91

XXVIII.
PLEVI5EVITA.
Pe o icoang a Maicii Domnului:
/Vasa icoan'a s'au dàruitü prin cheltuela invatkorului Lazar Frumosu.
Mihailü PopoviC maler; Oravità, 837.
Pe un chivot: A1exiovi6 obärfraiter si saltanemerii1), 831,. Mehadia.
Minologhion, Blaj, 1781.

XXIX.
PLUGOVA.
Pe un Mineiu de Buda :
A6astä carte, carele iaste Mineul lunii lui Avgust, s'au cumparat ai
s'au platit cu bani gata, fl. 8,zo, x. de dumnealui Pau Dragan, al
nostru skean, si 1-au daruit bisareci noastre carele are hramul Ador-
mirea Näscatoarei de Dumnezeu i pururea feCoara Mariei, ca sa-i fie
spre pomenirea lui intru vieata de veci, amin.
Semnat in Plugova, in 8 Ianuarie, anul 8o8,
Gheorghie Vladuean,
parohul Plugovi.
Pe o carte
Platit de Ilie Adimescu, cu io fl. 1795. Au raposat robu lui Dumne-
zeu Nicolae Baros.

XXX.
PRIGOR.
Inscriptia :
S'au fäcutti aCasta sftà bisearica pe vreamia st'apäniri Inpalrayului
Frantiscus I, i s'au sfintit de episcopu Iosifü Ianovi6 Sac[abent], la
anul 1802, in Avgust, i s'au zugfavit prin blagoslovenia d. arhiepiscop
Petru Ioannovici Vidacti, i protopopii alil Mehadii Nicolae Stoica,
iar prin companie comendant Ignatie Oresievici, Pavii lainat 2), si de ico-
nomie comendat Spiridon Ionasti i namesnicti Dimitrie Dogoevici
de Bania, i prin preotul Ilie Campeanu si Andrei Let, parohialnicti diia-
conn Theodor CAmpeanu, slujitor Iancu Mathei, frair Zahariia Br.
senatorii, i pitropii PIrvu Sälariu. Zugraf Stefanti Popovici din Ora-
vita; s'au sfarsit 1867, Octovre 8.
Pe icoana Sf. Mihail, cu « bogatul nemilostiv » supt picioare :
Masa icoanal a platit-o maioru Obrescu, 1700 si 20, Petru, Anuta.

1) Salzeinnehmer, perceptor la sare.

2), Laitnant.

www.dacoromanica.ro
92 N. IORGA

Pe un steag:
Domn ubarst i reghemens comdant Vaiman, d. maiori Forsthubar-
;I;
si Seravita, d. capitan si comp. comandt Alecsandru Ion Nicsici si
Popoviè, järtfindu-se aeastI sf. jartfa pre vremea innältat. nostru In-
pIrat Frant-Iosif I-iu prin acesti urmatori ostasi, spre a lor pomenire
podoaba sf. biserici a satului Prigor, fiind pre sara Moldovii, in orasul
Galati, luna lui Aprilie, anul Domnului 1855: dom. aprari Pavel Chim-
pian, Vuia Burac, Stefan Verindian, Ioan Matti, Sol[o]m[on] Verin-
dian, fraitarii Pau Miculesco, Latar Negoita, Ioan Caraba, Ghemaru
Meil Vintila, Flor Miclau, Pau Caraba, Paun Bulvanescu, Stfa. Ghim-
bosa, Gheorghe Bulvanescu, Paun Miulesco, Toma Matei, Marco Lazarel,
Adam Verindian, Grig. Dubovan, Vas. Marconesco, Iosim Vintila, Nica
Tira, Pau Vitila, Lics. Rotariu, Chiril Vintila, Lics. Verindian, Iosim
Calciu, Ianos Miclau, D. C. Pavel Vintila, Nicola Burac, Dumitru Baros,
Sand. Glimbosa, Pavel Sifcu, Gavriil Cornianu, Ioan Salariu, Stef.
Rusa, Latar Chimpian, Ioan Cornian, Iacov Matei, Gregor Bulvanescu,
Ioan Verindian, Novae Burac, Ilie Rosa, Nicolae Banos, Achim Tira,
Fraint Holtar, Petr. Matei, Damian Marcovescu, Matei Cornianu.
Biblia din Blaj:
(Insemnari de familie :) 1752, Fevruar 15 spre x6, spre Sambata S.
Theodor Tiron, sant nascut eu, Nicolae Stoica.
1761, Iunie 24, la nasterea S. Ioan Botezatoriul este nascutl Natalia
Ilinescu.
(Insemnäri ale lui Stoica de la 1792.
Familia : Iosif, Elisaveta, Natalia. Fiii: Alexie, Varvara, Nicolae,
Ana, Nicolae, Maria, Gheorghie, Dimitrie, de la 1778 la i8oi : « preu-
teasa, ingreand din nou, au lapadat ».)
SI a stie precum eu, invatatoreul Iannu Borozanu den Bania am
adus aasta Biblie de la Dalboeti la Prigor, a au fost luvat-o preotul
Andrei Campeanu, parohul Dalbosatului, i eu adus-o de la el, fiind
eu invatatori Prigorului, pre vreme aeaia and am adus-o; sà sa stie
a am adus-o in 31-a Mai, an 814.
In and care m'am nascutd eu, popa Ilie Cinca ( ?), au fost veletul
1753, amid m'am insurat 1775, andd m'amd preosit: 1782, cand au
robitd Turcii, au rapausat popa Dumitrascu, and au robitd Turci
la Mehadia, 1788.
XXXI.
RUDARIA.
Pe o carte:
Rudaria, in 13 Iunie 1854.
Ioanu Sirbu,
paroh Rudaria.
Pe o altä carte: z,. . . i dumnezeiasa carte ce sà chiama Octoihd a
lui Dumitrasco Popovie'd, i amd scrisd cu maul de Wang .

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 93

Cumpärata cu 7 f., 30 xr., bani de argint; scris-am eu, preotul Ioan

Sirbu, paroh in Rudaria, in 25-lea April, anul 832.

XXXII.
SASCA MONTANA.
Pe strane: Chirilä, Muia, Tec, Gropan, Sporea, BItu, Croitoru,
Gherman, DAret, Cristov, elar, Retezan, Jianu, Meda, Alesa, Rusovan,
Mänescu.
1777 ziditg, 1832 reparatà.
Penticostarion, 7275:
(Mentiunea protopopului Milosevici, 1821.)
Insämnare ca in 30-lea Aprilie 836 au nis de au stkut albA pre Drágoi.
Mineiu, Ramnic, 1776.
Pravilioard, Bucurqti, 1781.
Triodion, Râmnic, 7290.
Apostol, sec. XVIII:
.. . Au aruit Vintill (1841). Costantin Alemandrovici (1841).

SLATINA.
Triodion, Blaj, 1813:
Spre aducerea aminte m'am sutpscris: Florea Surru, invkAtoriu in
Slatina Mica, la anul 1858-9.
Pe un Antologhion:
Gheorghie Bogovi6, par. Sadovii si Slatinii, la anul 1843. Vasilie Bogo-
vie, invAtatoriu. Dimitrie BogoioviC, paroh Sadova §i Slatina. Grigorie. . .,
invatatori in Sadova, la anul 8o8.
Liturghii, Sibiiu 1852.

XXXIV.
TEREGOVA.
Cazanii, Rimnic, 7256:
(Semratura parohului Grozavescu).
788. De la parintele, de la dumnealui. . . Maruco din Caransebes,
pentru dumnealui rapaosatul jup*Inul Nicolae IanoviCti i pentru a tutu-
ror pristavitilorti pomenire. . .; Noernvrie 786. Popa BA. . .
ThomiC protop. Caransebesului. (La p. roo :) Nicola IlieviC. (La
p. 107 :) Gheorghie Stoica, protoprezviter.

www.dacoromanica.ro
94 N. IORGA

1840. . . Nicolae Velovan, invatatori, Ioann BumbacilA, parohul Tere

gova. Gheorghie Bumbacilà.
Apostol, Bucuresti, 1784.
Liturghii, 7295.
Mineiu, August, Itimnic.
Alt Mineiu, Ramnic:
*i am scris eu, logofAtul Gheorghi Bumbacilà, la anul 1793.
Mineiu, April:
(IscAleste, 5 April 1815), Simeon Martesco pl. invAtatori, IanAsu
Copoèanu, Frentii Paulescu. SA sA stii canda s'au adusti cArtile, 795.
SA sä stie candti s'au inceputti rAzmerita, de mil fugitti de Turci, 738,
Petru Bumbacilà, paroh, 1819.

XXXV.
TOPLET.
Pe o Psaltire:
Masa' Psaltire s'au cumpArat pe bani Toplitului, .si s'au nAscut
din 823, si au adus-o pentru bisAricA, sA sA ceteascA toate catismele
pe paresim Pastilor, 835 I.
Anthologhion, 1745:
Acest Minei iaste a sfintei biserici a ToplitAlui, cupgrat cu 23 f.,
bani Toplicenilor si ai Bärzenilor, a Pecenescii, a Coramnicului si ai
preotilor, 1749.
Psaltire, Buda, 18o2:
In anul 85o am legat gasta Psaltire prin mine, cel din jos subtscris,
in luna lui Ianuarie in 30-lea.
Peter Balteanu, cantori. Ci si eu de ce nu, pentru aducerea aminte,
sl ma inscriu aicea: Peter Lazaresko, National Lehrer 20, Pettnik.
Iliia CArAiman am invAtat Saltire.
Ceasoslov, Sibiiu :
Acest folositor Caslov 1-am cumpArat din Tara-Romaneasca, de la
orasu Cerneti, cu bani gata, 3 sfantici si. un tAnAr 1) argint, fiMd eu acolo
in i8-lea Martie 185o, pentru aducerea aminte, si fiMd eu si invAtAtori in
statia Topleti. Petru Lazarescu, tinerimei n. invAtAtori. Negoita Haselka.
Cazanii, Viena:
Masa carte iaste a sfinti bisArici si a lui DumnezAu si a capului Besä-
rici, adecA a lui Vasilie Popovici, parohul Topletului, Noemvrie in 22.,
anu 18o2, datil in bisArica Topletului.

1) Zehner.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII I PROBLEME BANATENE 95

Cine au scris au fost mare nebun, cä au zis ca-i capu bisericii.

A6astá santà si dumnezeiascA invataturk adea Propovedanie, iaste
a s. bisAriè a militarescului sat Top let, de A. T.
Acathistul Saguna, Sibiiu, 1855.
Santa Scripturd a Vechiului fi Noului Testament, Iasi, Goldner, 1874.

XXXVI.
TUFARI.
Strane cu numele: Ciuru, Mejdink Boariu.
Psaltire, sec. XVIII, in-x2.
Penticostariu, 7293.
Anthologhion, 1786:
Acest Minei a satului Tuferiu s'au prologat in Orsova in 2-lea Avgust
1859, cu cheltuiala s. Tuferiu i Coramnic, in pretu cu 8 flor. argint,
ca sà sä stie. In Tuferiu, in 28, Avgust 8... Gheorghi PopoviM, paroh
in Tuferiu, Mihael Golopenta, Natione invAtkoriu.
Triodion, i800.
Apostol, Blaj, 1802.
Chiriacodromiu aguna:
Protopop D. Iacovescu, la Mehadia paroh Gh. Popovici.
Si am primit-o din Orsova, in luna Noemvrie, annu 1857, fiMd cape-
tan in Orsova Marco Rotar i oberlaitnat de administratie Hemchi si
fraiter de statie Simion Bugariu... Gheorghie Popovici, paroh in
Tufari.
Octoih mic:
....Polustav 1-am cumparat eu, preotul Than Pitigae, cu bani gata, doi-
sprke florinti, la annu 170 ; pentru gastä m'am iscàlit, ca sa sa
creazk
Octoih Mare:
Ioant Rodosani1eavi65, invAtkor.

XXXVII.
VALISOARA.
La strane, numele: Terebugä, Blidariu, AndArca.
Pe o icoana":
ACasta sf. icoanä s'au facut prin cheltuiala fee'orului al jupanului
prefus Novae Oprea, Ioan si a maicii dumnealui, Catarina, in 15 Av-
gust 1830.

1), Protoss.

www.dacoromanica.ro
96 N. IORGA

Cartea Evangheliilor, Saguna:

Aceasta santä Evanghelie s'au cumparat prin inteligenta fostului
paroh Goga, nascut din corn. Gherbovet, de granicerul fostul caprariu
loan... Spurei, neul casei 1 II, cu sotia lui Idita, cu pretul de treispre-
zece fiorini valuta austriaca, din Sibiiu.

XXXVII I.
Insernnare de pe la 168o 1):
Bani pi la cine:
La Patru Creta. La finu Patru. La Tigani. La Martina Ola. La Mihai
Tarca. La Iona Samescul. La Ianasa Meta. Ian 4u Tinatill. Gurgi
Armasa. Pau Scobici. Mihai Brumari. Mihai Bruamri. (Pe margine:)
Pe iarna platita.

1) Ms. la Institutul de Istorie Universali.

www.dacoromanica.ro
 NSEMNARI DE CRONICA, DE PR OTOPOPUL
NICGLAE STOICA I ALTII 1):
Anu 1387. Inparatul turcesc Murat cu oastea sa, batand pe cniazul
sarbesc Lazor, Ma Serbia. Acestui Itnparat turcesc Tara-Romaneasca.
s'au predat, apoi iara de-ai ( ?) lui Baiazet fu predata de tot.
An. 1395. Vodä Ion Mire'a pusa pace cu Turcii, inparatul Baiazet,
si preda taxa supt Turci.
Anul 1493, batandu-sa Ungurii cu Leasii pentru Coruna inparateasca,
cu acest prilejti Turcii de la Beligrad facu opreala, mai toata Tara Ungu-
reasca calcara (U. R.).
1724 au inceput Inpar. Carl a drege baile Mehadii.
1737 arsara (A.).
1737. Rasmirica, ciuma.
1739. Liniste. (L. M.).
1746 baile iara Ca mare cu sendila acoperita (A.).
1738. Omir-Pasa 2) in fortul Mehadiei s'a asezat domn Oamenii
lor din Halmaj, veniçi cu poclon, Pasa pe viaVI le-au poruncit ca ei in
haia çarà, catra Oravita, nici sl mearga, nici cuvant de venirea Turcului
sa le dea, ca altfel toate satele Halmajului, cu oamenii, vor peri. i le-au
spus el in cutare zi la toatä casa pane sau malaie, azime, coleasl gata
sa fie si Turcilor trecatori prin Halmaj darabe in mänä sa le dea. Carii
asa au si facut. i oastea turceasca peste Cal* i Stancilova la Potoc,
Socolari coborind, foc i sabie au pus. Aceasta s'a intamplat in sarba-
torile Rusaliilor, cand erau acolo in sate jocuri (danse), oameni, feciori,
muieri, fete marl, la joc adunati. Tiranii de Turci cu caii, dupl dealuri
satele vazand, in fugl au alergat, o ceata pe un salt, alta pe altu. De la
Socolari, Racajdia, Cinchiciu, Iertof, Vränint, Iladia, Oravita, Brosteni
0111 si la Varadia, peste Cams, au trecut, oamenii, feciorii, junelasi,
neveste, fete man Si mici chitite, cete mari turme au luat. La 3 zile,
cei ce s'au intors, ciopoare robii prin Halmaj la Mehadia, la Pasa, i-au
trimes: Turcii copiii (pruncii midi) in disagi mari, cite ce bagati, pre
cai i-au adus.
1) S'au pus in ordinea cronologicd. In arAtarea originii: L. M. Liturghieriul de
Moscova, L. R. Liturghieriul de Rdmnic, C. R. Cazania de RAmnic, A, Apostolul,
P. 0., * Protocolul de ordinAciuni a, P. S. Protocolul Socotelilor, P. B. Protocolul
Botezatilor.
2) PAr. Buracu citeazA (o. c., p. 18, nota) ca realitAti geografice actuale dealul
Omir a, * oga§u1 Omir a.

1 A. I? St,,dij si Cercetdri. XL.

www.dacoromanica.ro
98 N. .1 ORGA

Cu aceasta Turcii, sau acela Pasa, ii rasplati patimile care acelea sate,
oamenii lor, in Valea Rea, anul 1717, Turcilor facuse.
Turcii, unii cu robi s'au dus, iarl alti verbaluiau seimeni, nu numai
pre Cams, ci si de la Sebes, Logoj, Chizatau si Be lint, Ciacova, mana-
stirea Samgiorgiului, Denta arsera i robira, dar i voluntiri (seirneni)
cu simbrie aduse.
Mare le herteg Franti la aceasta actie sau batalie de la inceput 'Ana
la capat de fata a fost, macar ca unii zic ca nainte a fost plecat, fiind
prins de friguri, i adevarat ca, din räceala rea, le-a avut. Alta, fiindca
in Beciu Inparatul neputincios, bolnav era, si, in loc de hinteu sau ca-
ruta, din Madian 1) cu leagan pe 4 muscoi bine sezand, in sus a plecat.
Doua trupe de cavalerie, cu stindarde inainte i &rapt, pazitori avand,
a fost petrecut. De care inalta calatorie mie in Mehadia i Cornia mosi
batrani ea asa a fost ne-au povestit: ca Turcii de prin padurile Cheii
Slatinei lui Florei, cu Romanii carasoveni, pogoniceni, seimeni, cu to-
poare i securi padurea d'asupra drumului Cheii taind-o, curmezis
peste cale au incalcit-o, drumul mare de tot 1-au incuiat. Acum vazu
marele hertog planul Turcilor, ca armea inparateasca este inchisa.
Indata inclarapt a stat, i cu husari usori porunca scrise ghenerariului
graf Konigsegg la armea ea nu poate pasirui Cheia, ca-i drumul astupat
si padurile sant pline de Romani armati; Inca i cu artilerie foc din
paduri jos dau, ca indata o trupa usoara de panduri i artilerie ceva
indata sa-i trimita, ca sa poata merge la Caransebes. i, asa, viind de
la Mehadia artilerie, 6 canoane cu munition, multi timermani cu mi-
litari tireni i mureseni, i reghiment infanterie, altul cavalerie, ajun-
sera inainte, si in Cheie intrarl; Turcii din paduri, cu tunuri i pusti
splimarete; Romani seimeni, cu turbane turcesti in cap asa schimositi,
nica pasa, nicä aga, nicl baraicter, cu steaguri, cu canoane, mici i mari,
de ceresi salbatici (padureti), nejipuiti i ingaurite, foc värsa. Dar, des-
chizindu-se bateria inparateasca catra un fertariu de Cheie a juca
focul prin padurea mare, Otomanii i Romanii, vazand ce o sa fie, fuga
au dat i intealti munti au scapat . . . Alti mosi povesteau ca lanais
Bumbacill fusese pasa in padure, and s'a astupat Cheia in drumul
Slatinei.
(Cronica Mare a lui Nicolae Stoica, in Dragalina, o. c., III, pp.
202-3.)
Urita fapta a Romanilor, seimeni turcesti, de la Logoj pana la Sla-
tina, Carasoveni, Pogoniceni, cu Teregovenii, ce au ajutat Turcilor
in anul 1738 sa astupe drumul Cheii Teregovei, ca oastea inparateasca
in Mehadia s'o inchida, si alti lotri, curuti d'a lui Rák6czy, ce erau pe apa
Bistra, in Chizateu si in alte sate, jucau-cantau: « Tine, Doamne, tot
asa, nici cu Turcu nici cu Neamtu )). Care asa s'a resplatit: in Noem-
vrie 1738, Joia, in Caransebes zi de targ, pe porunca reghimentele
1), Meadia ?

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII I PROBLEME BANATENE 99

de raitari husari plecand, pre ameazi Caransebesul, cu targul ski, de

toate partile far de veste lovind, oameni, femei, copii, fete, preoti, ne-
gustori, in biserica romaneasca i nemtasca, ce la Franciscani scapase,
cu ei inpreung ascutitului sabiei si a pustelor jertfl s'au dat, biserici
si case focul le-au mistuit; d'aci reghimentele au plecat catra Carasova:
asa au lucrat si incoaci, p Ana la Slatina au taiat si au ars, ca sa se po-
meneasca . . .
Domnii din Timisoara, intre altele, au zis chinezilor: « de ce voi
santului steag cu cruce n'aci fost credinciosi, iara steagului fárà cruce
v'ati inchinat ?
Chinezii au raspuns:
« Steagurile cu santa cruce trei ani toate bucatele i verdeturile
campului nostru ni le-au mancat i grea foamete am rabdat; in paduri
coaja de cer am mancat, iar, viind steag fara cruce, adunand satele,
le-au inpartit bucate, si seimeni cu simbrie, care au voit, s'au pus.
(Aceeasi, ibid., pp. 188-90, 202-3, 219-20.)
1758, 1759, 760, s'au fdcut baia cea mare si ceale 2 mici, no. i 1 2.
Apoi s'au zidit birtu mare, grajdiu, sopronu i alte bai li-a direasärä.
In 1768 veni Inparatu Iosef, de le vazu toate.
1760, porunci d. episcop I. Gheorghieviè, la Rai sa-i faca i lui casa
de scanduri.
1760 s'au facut casele la Bäi, cu scanduri, tot ghiluite i bagate, adecl
inbucate una cu aka, si s'au facut in zilele Inparatesei Maria-Terezia,
fiMd arhiereul nostru Than GheorghieviC, al Caransebesului, iproci.
Iar la anul 1761 s'au facut cerdacul, tot in zilele Maririlor Lor.
Anno 1760, Mai 20, s'au prestavit raposatul Marin Ibraiter din Me-
hadia, i, pentru caci s'au ingropat, au dat la biserica, cà s'au pus in
curtea bisericii, 2 galbeni, i cu aceia au cumparat 2 carti: aCeasta sfanta
Leturghie i o Psaltire, iar moscoviceasca, ca sa fie la hramul Sian-
tului Nicolae pentru pomenirea lui si a tota familia. Preotul Athanasie
Popoviè, paroh Mehadia.
De la 1760 esirá creitari de arama, iar cei mici de argint sä stransera
in Inparatie. Galbini erau 4 f., sä radicara 4 f., 20 cr., apoi 14 cr., 20
cr., apoi 30 cr., apoi esira banii hartie.
1761, Mai 8, Luni sara, dupa cilia', au fostu perirea lunei, ca 2 sau
trei ceasuri.
1761. D. episcop I. Gheorghievi6 porunci i Cardac sa fie, si facurä
Inca i grajdiu i cuhna. Protopopu Gheorghie Ilinescu dete bani 300
f. in sama tatane-mieu. Athanasie Popoviè, paroh Meh.
Popa Costantin tipografu ramniceanu in an 1767 venise in Te-
misvara, la episcopu Vichentie IoanoviCu Vidac, i ceru sa-si scoata
slobozenie sa faca ad tipografie cu cheltuiala popi Costantin. Eu fui
de fata la acea . . . Episcopu nu primi .
(L. M.)
7*

www.dacoromanica.ro
zoo N. IORGA

1768 fu stea cu coadA.

A. 1768, 14 Avgust, Inca fu stea cu coadA: eram in Temesvaru.
1769. TrecurA Leasii din Tara-Rumaneasca, bAtuti, prin Mehadia
la Aradi.1 : cu ei era mai mari Pototchi, Crainschi, Ora ceia ce Muscali
pusArl Crai in Polsca pe Poniatovschi.
1769. Muscali cu Turci si pe Poleaci in Moldova i-au batut.
1769. Pre aiéa erau hotii in Halm Aji: din Sopot, Misa, cu altii din
alte locuri, i pe la satele lor Ii spanzurarà. Toti oameni si copiii in
HalmAji Ii adunarà acolo, sa vazà, sA se spAim Ante, i esi poruncl inpA-
rAteasel ca sA nu sA insoare panA nu va sti rugaciunile i poruncile. So-
boru in Carlovitu.
(L. R.)
770, 771, 772. Poleacii, vr'o mie, prin Mehadia trecura la Arad. SI
dusArA. Ei avea doi Voevozi: Pototchi si Crasinschi. 773. Muscali
puserA Crai Lesilor pe Poniatovschi.
770, in vara a6asta au sezut rlitari in Mehad., Petru Pustalia, ca au
fostii multi.
770, Iu lie I, au trecut la Ardeal.
770, Iul. 8, au venit d.d. Ioan GheorghieviCMitropolit la Wile Mehad.,,
iar in anul 769 s'au fAcut Mitropolit, luna lui Agustu 15.
770, dupa Paste, pentru militArie au venit sà sA facI Margina.
770, s'au fAcut arhireu la Arad Pahomie.
In 1770, in Mai 2, oberstleit. Papila, cu alti 2 ofiteri de miliie, veni..
(P. 0.).
1770-72. Polecii zdrobiti, prin Mehadia trecand la Arad, se dusAra.
Ei aveau 2 voevozi: Pototchi, Crazinschi.
(Octoih, RAmnic, 7214).
770 veni Papila militari, Mile nu primi.
770, Mai 17, militarul d. obrislaitnant Papila, cu alti ofitiri, venirA
de la Sebe§ in Mehadia.
1771, Aprilie, fugirà Mehedintii.
1771, Mai 21, sl joarà Mehadia a fi militari. Din tote satele Marginii,
de la Jupanic pan1 la Ilova, multi oameni fugirà in tail si hoti s. fAcurA..
Nic. Stoica protopop. (L. M.)
1771. La Pasti, Mehedintii de miliarie in Tara fugirA, insä niciun an
in Tara, de rAu Cazacilor, nu putura a sedea, ci sa intoarsArà, sä fie militari.
(P. 0.)
1772, in Fevruarie, cei fugiti in Tara intraserà iarA. Multe mii de
suflete se duserl in Banat, pe lang5. Tisa: prin sate se asezarà (L. M.).
1772. Pe Mehedinti, Topliceni, Peceniscani, GIobeni, Conerevinti,
intorsi tocma sus, la Tisa, la MurAs, de aice Ii mutarl prin sate.
1772. Inparatul Iosif, cu Siscovi6 inspectoru si alt ghineral, veni prin
Halmkji la Mehadia: erau douA companii acute de la Jupanec Ora
la Rusca. Si Inparatul sangur slobozl ca toti cei dusi in sus, iar sa se:
intoarcl aicea acasà. Casäle lor erau vAndute. (P. 0.)

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATH SI PROBLEME BANATENE IOI

Insa in an. 1773 veni Inparatul Iozef, vazu militarii nostri in santi
si slobozi ca toti cei dusi in sus la Tisa iar sa vina acasà.
I773 sa facu a doa militie : Clisura, Halmaji, Petnic, Corni, Teregova,
Slatina. (L. M.)
1773. Reghimentu Chichinda sa strica, si ofitiri aice venira, adeca:
adusara ofitiri si unterofitiri prin sate si aicea.
1773 veni ghineral inspector de granita. Siscovie' O. grof Clari Long,
prezident, cu episcopu Temesvarului si administr. Ep. Verset, Vichent.
Than. Vidac; facura Clisura, Halmalju, Craina si Timisu militari.
(P. 0.)
1775. SA incepurä hoti si din Halmäji a fi, ca tarani din Tara venira.
775, Ianuarie venise episcopul Vichentie Popovi6 in Vercelli.
1776, holii Pataseni, Borloveni si din alte sate erau. (P. 0.)
1776. Eu veni de la Carlovati, 31 Ianuarie.
1776, ma cununaiu in Sebes; 2 Fevr., acasa.
1776, eu diacon, invatatoriu ( ?), apoi si preot.
1776, cautaram sa fiu Deutscher Lehrer. (P. 0.)
1777. Iara sa cetirà articulele prin sate. Tata-meu, plrintele Athanasie
Stoica, cu d. obrist Papila, oberstlaitnant Hiabel, capitanu Flamer
umblara.
777. Eu diacon in Corni, apoi preot.
777, in Sf. Dumitru, in Versät, pe episcopu Vichentie Popovici norodul
il batural.
777, pe ep. Vichentie Popovici la Sf. Dimitrie in Vercet norodul il
batura. (P. 0.)
1778, s'au dat puste la militari. (L. R.)
1778, oastei preot pe mine ma randuira; am plecat la reghiment
Peter; iar m'am intors indarat. (L. R)
778, fui in Prilipati, la hoti pe deal in sus ; cezui cu ei. Cum plecai, omo-
rail pe popa. Iarna. venirl hop 16 la Bozovici, in beserica. Papila si
episcopu ii pardonarl, apoi ei fugira; numai 8 venirl: cu ei Petru mergia ;
si sa dusera la oaste. (P. 0.)
1779, toamna, facuram beserica in Corni. Apoi in Mehadia, la anu
sa sfinti. (P. 0.)
1780, Iulie 19, s'au sfintit beserica noastra Mehadia, si lacustele iar
atuncea au venit intai, apoi iar au mai vinit, in z ani.
1780. Caransebesu, cu niste sate pe Bistra, sa militarira, adica Obreja,
etc. (L. M.)
1780, 781, 782, 783, 784, 785 fu intliul mapirung 1). Inginiri Ne0 6o;
erau dom. ofitiri si cadeti. Inteacestia ani venirl si lacustele in Banat.
(L. M.)
1780, Iulie 22, au venit lacustele in Mehadia. (L. R.)
1780 pang in 1783, in tot reghimentu Mehadii valah-iliric lacustele au
fost, iar in 1784 s'au prapadit; insa timpi buni nu avuram pang in 788.
(P. B.)
1) Mappierung, luarea hartii.

www.dacoromanica.ro
102 N. IORGA

1781 veni d. episcop Vichentie Popovici la Bai ; ma trimeasl la Timis-

var, la apoteca, dupa medetina. Acolo era d. episcop Etelenta Moi[se]
Putnic. Ii spusai la ce am venit. Zisa ca episcopu cu bube pe frunte au
fost acolo la Temisvari; au vrut, zisa, sa se sarute cu mine si nu am vrut,
vazandu-i bubele ; zice : #Spune-i el Mitropolitul Vichentie Vidac au murit
si cum ni cade pe el au pe mine sa stie. Eu veni la Bai aci, ii spusei; el
zisä #Ce ? El sa nu se teama de mine, ci sa sa teama de Budeanu ofronie,
ea traieste bine cu d. ungurestb>. Semnat Mehadia, 12 Ianuarie 1811,
noaptea dupà cinà. Nicolae Stoica, protoprezviter. (P. 0.)
1782, s'au pus, la Iunie, ceasornicu. (L. M.)
1782 a fostil iarna grea: s'au uscat nuci, si piersecii n'au fostd.
782, a impartit inginiri pamanturile si holdele. Au fault podul la
lazaret, de caramida, c lacustele au m5ncat cucuruzul si iarba.
782, au pus 6asornicu in turn la Mehadia.
782, 783, 784 au fostü omide flocoasa, care n'au vazut: au mancat
frunza padurii i pomii tota, darl au datu alta frunza pan la Seg. Sim-
petru. Naintea acestora au fost lacuste, iar 3 ani, la 780.
Preot Athanasie Stoica, fostii preotit la 745, Mai 23. (L. M.)
1784. In acestti anti s'au aratatti unü omit la Ardealti, Hora c Close
(sic), de au arsii casele c curtile a nemisilor Oa in parnantu, si au
perit nemisii si iobagi multi, si au perit si ei. (L. M.)
1784, Iunie, au trecut in Ardeal arhireul Ghedeonti.
Gh. P. Papila, obirstleinant, in Sebesu fu.
784, au fostil omide multe, de au mancat frunza pomilor.
1785, Mai 12, au dus 9 hop la Jupanic, de i-au insemnatri in obraz,
le-au pus sp5nzuratoarea si roata, pan volt fi vii, in temnità, cu lega-
turi de fierü la mani, la picioare, la grumazi, c sa le dea la zi o jumatate
de postil de pane si apa, p'an la moartea lora. (L. M.)
1785, Avgust in 1, veni capitan Cosanié la ispection.
Iar la Av. 15, tot in anul 785, veni Radnit capitan, iar la ispection.
785, Av. 29, au fost chemat diiaconu Gheorghie Stoila la Sebes, la d.
Wm. Vichentie. 1785, Avgustu 6, nu s'au adus struguri in biserica,
ca n'au fostu copti, nu s'au aflatü.
Gheorghie Elinescu, protopopul din Sebesq, s'au prastavit la 769,
Septevrie 1.
785, Sep. 15, au venit ghenarar Gianai 1) c cu un domnu de Unguri,
Coimrat grofu: der Herr General Major Genaine mit Sr. Excellenz den
Herrn Comissarius v. Bacco ; war 26 7ber 785.
Genei umbla si randuia cantonu sa fie; 785 2).
(L. 0.)
1786, ep[isco]pu Vichentie PopoviC in Verset au raposatil.
1787, acabent ep[isco]pil in Verset, iara 19 Dechem. 1805 in Verset
au raposatu.

1) Genayne.
9 Restul, deosebit, la urmi pe ani, formand Cronica lui Nicolae Stoica.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE 103

1788, Fevruar 9, domnu gheneral baron Papila cu ghen. Palavicini

au luatu Rasova de la Turci.
788, Julie 27, venirl Turci multi si batura pe Papila, luara Rusava
si satele pana in Lazul Mare, adeca pull in Pecinisca.
788, Avgust 17, lasara Nemtii Mehadia i venira Turcii; ei mearsera
aproape de Logojelil, apoi in 19 Qctomvrie arseara Mehadia i trecurl
Dunarea.
(L. R.)
788, 24 Octomv., venira ostile nemtesti in Mehadia.
Razmirita din anu 1788, 789, 790, cu Turcii fu. Moscalii o incepura,
ca Turcii de ei in Cram sa apucasà. Craiul Praizului Fridrih cel laudat
muri, apoiu i Tnparatul Iozef la sfarsit 790, in Fevruarie, muri...
Inparatul Leopold II Inpal at se pusa. Lisa Ungurii faceau niste lucruri
urate asupra Inpàr%ii, Inca i Frantuzi in Niderland. Craiul nou al
Praizilor incepu cu Turcii de pace, asupra Inparatului, a lucra. Turcii
fagaduirl Praizului bani a-i da, unsprdzece milione.
(C. R.)
In anul 1788 Turcii arsera Mehadia, Caransebesul, Biserica Alba' si
satele lor inprejur, insa pe la Biserica Alba nu multe, ca'è putini Turci
furl. Ina in districtul Mehadiei si a Caransebesului foarte putine ne-
arsa scapara. Halmaju, adeca 13 sate, pradându-i Turcii, inniu s'au
asezat la casi, apoiu Pervoa, Luncavita, Globurau, Conereva.
1789, 90, i altele sä adunara i, fiind far de vite, care cum puteau,
Cate ceva coverce, bordeie ii facura, i sä aseza slabe.
(Cronica lui Nicolae Stoica; ms. bisericii d.n Corni.)
In 24 Julie 789 batura pe Turci; 28 Iulie Iasara i Mehadia; 7 Avgust
789 au venit de la Fenis. 789, Avgust 17, iarl venira Turcii. Gheneral
Clerfait ii batu de tot, si fugira peste Dunare.
(L. R.).
1789. In Mehadia paretii bisericii 'Inca calzi erau, platele caselor arse,
de la intrarea Turcilor de 2 luni cu stir si loboda mare crescute, nu sä
cunosteau. . . Locuitorii satelor de la Ogradina pana la Rftseva, Topleti,
Pecenesca, Mehadia, Iablanita, Petnic, in Hahnaj, i, cvartire 2 ani fiind,
altora lucrau. De a se hi-A.11i de fomete cu poame ce ramasera i cu padu-
rete o sampara; de se intAmpla vr'un mort, sape n'aveau de a-I ingropa;
pomene, praznice, nuntile de tot incetase; boi de a ara, nu era. . . In
locul caselor arse de Turci, bordee rnici in pamantu Ii sapase, cu lo-
boa, stir i cu boz le acoperira, insa nu numai de socati, si de fiarl
sàlbatc, ce sä inmultisera, nu sä odihnea. Dudau pildurii era asa de
mare, ca satele nu sa vedeau. Nu e cane, nu e mfitä, nu e porc, nici vacl,
nici vitel. Feciorii mari, ce fugisera in Halmaj, ce venira, locul satului
sau al casii nu 1-au cunoscut: in loc de a auzi cocosul cantand, auziau
Iupii urlând. . si pe copii de 5-6 ani de la un bordeiu la altul prin
marea pat:lure mumAnele Ii pierdea. . . Mile, de frica fiarälor, 5 ani
ramasera pustii, i abia maiorul Gheorghe Duca, cu oamenii si, deschise
calea intr'acolo.

www.dacoromanica.ro
104 N. IORGA

(Cronica Mare a lui Nicolae Stoica; Dragalina, in « Calendarul Rorni-

nului*, 1906; Buracu, o. c., pp. 32-34.)
1790. Au venit Inparatul Iosefa infaiu la anu 1768. tnpäratu Iozef
a reposat in Bed.
1790 intrat Leopold IL
1793, au ráposat, §i s'au fäcut Inparat Fran.* II, §i sä incepu rlz-
mirita cu Frantuzii.
(L. R.)

www.dacoromanica.ro
 INSEMNARI ASUPRA RAZBOIULUI DIN 1788-9,
DE NICOLAE STOICA 1)

Lai am plecat compan. Globurile in 27 Dechem. 787 Ora in To-

pletd, de acolo, in 9 Ianuar 788, veniramd acasä, si iarl in 26 Ianuar
plecaram. 29 Ianuar 788 luararnd Rusava, si totd in tabara am fostd pang,
in an 790, Noem.
Nicola Patrasco spune:
SI sa stie ca anul 1787, Dech. in 27, eu am plecatd militariu la tabärä
cu Turcii, si din Top lett rn-am intorsd, 9 Ianuar, si 1788, Ianuar 29, cu
gheneral Rd. Papila si gheneral Palavicini, am luat Rusava: erau mo
de Turci ad; llsand armele, s'ord predat, si am sezut ate 6 osori,
ne-a platit cam flu , Ora toamna 788, Iulie 27, fund noi aci cu alt
reghement nemtascd, Raicaschi, si a 3-lea patalion Betintd. Noi adeca
cu toti eram Ioo; inca de husari Grefend si vr'o 400 dragoni Virten-
berg ; suma noastra 5.000 de oameni. Ne-au lovitd Turcii de la Cernetd
pe uscatii : 5 Pasale cu calareti si pedestrasi de la Cladova, la Teachiia.
Nemisd-Pasa 12.000, celalalti peste Aliond 3 o.000. Noi am stiut intr'aceia,
ci n'am crezut ca n'or ajunge. La Jo 6asuri dimineata ne-amd lovitd si
pe apa si pe uscatii; noi, in reteradie fiind, ne-au spart, feCori prastiiati ;
reghementu nem., flind adunatd, Inca s'au rupt din reghementu
nostru valahis, si ne-au luat 13 si catva tunari am pierdut. Am scapat
unii in Halmajd, la Rudlria, altii la Tepl[et], catra lagheru in Lazu Mare,
la Mehadia. Turcii atuncea au robitd din milk. corneani pe frait. Cegun
Caltun, Gherman Traill,Sandru, TheodordLazarescu, Martini' ',blau,
acesta au scapatd din Ostrov cetate, Iona Suvagau. La 7. . . zile. . .
au venit puscatd aiéti. Ca si alti fiCori corneani au petit, adeca Ursu
Cocosd, Francu Nicola, Sandru, Pau Nemes, ghem[ainer] 2) Francu
Zabaila, Tabuga, decat 9 au scapat. Si au venit gheneralu sarbd baron
Papila, pentru nenorocirea, de Jupanec. . . std, si 27 Iulie pana la 17
Avgustd 788 ord navalit Turcii la Crume Vartenenlebend. Turcii sant :
un tuna la Stoghird, Veziru Iusufd-Pasa, si incepura a da in lagherd.
InteaCastä zi au returuitd oastea, si lasara Mehadia, si aie'u veni Veziriu
Iusufd-Pasa. Vartenenleben in Ceaia, apoi la Fanesd veni Joseph /I,
Inparatu nostru, cu oaste frumoasä de granatiri. La 25 Aug. ajunsara
2) Ms. biserica din Corni.
2) Soldati de rend.

www.dacoromanica.ro
i 06 N. IORGA

Turcii la lagherti: pe gh[eneral] Palavicini in capg ranira, la 29 Ghenarti,.

30. Dupà aceaia s'au reteruitg pa raw de la nova, si lgsa Caran-
sebesu Turcilorii, apoi mearsa lagheru naintea Logojului. . . Lugoju si
läsara Beserica Alba, Versetu ( ?). ..
In anul 1788 Turcii arsara Mehadia, Caransebesu, Beserica Alba si
satele kr inprejur, insä pe la Beserica Alba nu multe, caci putini Turci
full, iara in districtul Mehadii si a Caransebesului foarte putine
nedoarse scapara, Halmagu, adeca 13 sate. Pradandu-i Turcii, intai s'au
asezat la casa-si, apoi Pervova, Lucavita, Globu-Rau, Conereva.
Anu 789, 790 si altele sä adunara si, fiind far de vite, care cum
puteau ate ceva coverce, bordeae isi facura si sa aseza, slabi. Anu 792
veni porunca la satele de la Caransebes pana la Orsova Veche, toate
ate vor putea la drumu are sä se scoata si in rAnd sä se reguluiasca, si,
asa, 793, selisti cu cuiburile ce facusera, sa sparsara si la drum esira, apoi,
dupa z,ce ani, adecl anu 18ox, unele sate incepura a cauta cu multà
ruggune, ca iara la selistea kr 6a veache indarat sa se mute, si slobo-
zenie capatara cei din intai din destrictul Caransebesului: Slatina
Neunitilor, Rusca, Bucosnita, apoi Fenesu, Cuptoarea, Valea Bolvas-
nita, Corabnicu si Tufarile, ipro,i.
Nicolai Stoica de Hateg, protoprez.
(Ms. bisericii din Corni.)

www.dacoromanica.ro
 ALTE NOTE ALE LUI NICOLAE STOICA
[Insem]näri.
... pentru besearica Mehadii... 681 au fost, in vremea Turcilor
naintea caselor lu Ourgi Bo. .. Din 1716, in razmirita, s'au [stricat ...
[Dup] rgzmirità acolo mai bung fu facutg... [locu]inta la ann. 1737 0
iarg... [hramul] Sfgntului Nicolae, insg ne... u iara Luni dupa Pasti
Brza... dupg Pasti, preoti au fostii. .
... Turcii, asezandu-se scamnul fervalter... Venind domnii de
Scaunii, de lgzäret, de... 15 negotatori, precum: Dima Sgpianu...,
Top1i6anu, Lupu Slacnariu, Nicola Bugariu, Neagoe..., cojocari, si
alti negustori, Stefan Ezanu, Gheorghe..., altii la armintie, ibraiteri
j. Nicola Petrovin, Marini-I [ibraiterul]. . . ariu de scamnil Hrista, cu vr'o
7 catane, au venit, si aicea s'au asezatü, carii inpreung cu Mehedintii
fgcurg o besearica mica in grading', intra casa acuma a parintelui
Nicolae Dimitrovièii si a dom. capetan Gheorghie Metcheril, in care
beserica de la ann. 1739 pang 1750 au slujit. Preoti au fost Gheorghe
Ilinescu si popa Lapgdat, apoi si popa Evstatie 0 popa Athanasie
Stoica, si, fgcandu-se a 4-a besericg, a 3-a s'au stricat, si s'au facutii
scoala, si Inca un platü.
A 4-a beserica la an. 1750, de nuele, marisora era, frumos zugrävita,
cu candilile ceaste de argint inpodobitg, intr'acest locil unde sta. 6asta
de acuma; harangu mare Costa Balda 1-au dat.
A 5-a beserica iaste 6astä de acuma, ziditg preste Ca veache,in urmg
cu blagoslovenie... cu voia tuturora s'au stricat, si au ramas 'ea noo
spre ddnsa. Pang la sfintire s'au... [fá]cut o mica capelg, in care s'au
slujitri. La 6asta besearicg s'au zidit doi ani, adeca ann. 1779 si 1780, §i
s'au sfintitti. Epitropi erau: Petco Petroviai, j. Gheorghe loan Arnautu
0 Enachie Sterovi6, carii, dupg ce au sfarsitii besearica, au inceput
si au facut si scoala rumgneascg de dreapta besericii, langa Pascaloane.
Ann. 785, 786, 787, toga beserica s'au zugrgvit, si iconele noi s'au
facutti si alte vesmante preotesti. Turnu era frumosti, in carele 3 clo-
pote erau, carti besearicesti i de tot fealiul erau.
In an 787 incepusg gatirile de razboiu cu Turcii, si coborau osti din
susit incoa6a.
Inceputul anului 1788 luarg...
788, Iulie 27. Acolo ne... Toplet. Oastea noastrg... cercarg a A,
apropiia, insl n... bätura 0 iarg sä intoars... si 12 Avgustil scoasa.

www.dacoromanica.ro
108 N. ZORGA

in. . . in dealu ce-i zic Stoghiril. . ., nemica nu folositu Turci. . . spaima

in lagheru nostru i intra Mehedinti i sateani: avusease. . . porunca, ii
adusese acasl-c sa. . . i toti ofitiri cà nu-i gluma. . . intre incoace,
incepura toti a se. . . care incotro putea, negustori din. . dar, vazand
.ca in Sebq bat pe Tiganii. ci mana aiCa, iar sa villa multi ci din al[te
0/.0]
788, 16 Avgust 788, toatä oaste ci in sus trecura, care vazand Mehe-
dinti, tap oameni: femei, prunci, cari... catrb puteau, cu copii in spinare,
fugeau prin paduri la munti innalti, insa nice acolb de Turd n'au sca-
pat. Parintele protopopu Stefan DimitrieviCu, cu p. Athanasie Stoica ci
cu p. Gheorghie Stoica, cu epitropi : j. Petco, j. Enachie, cu craznicu Barbu
Mageriu, radicara ce putura.
An. 1788, Avgust in 18, cu zorile, odata cu zioa, intrara Turcii in
oracul nostru Mehadia. Cei d'intai alergara dupa oastea noastra, pre
carea la podu Cernatului o ajunsera. Cu ariergarda, Grefen-husaren-
reghiment, sä lovira in deal: peri ritmaisteru Baconi cu 10 husari ai sai,
iara Turci preste o suta. Turci alergara catra Glob pe deal, coborara
cltra Corni, ajunsera ariergarda, raiteri, Virtenberg-dragoni, far de veaste,
din ogacu lu Brabete; puccarl veo 7 raiteri, altii scapara in tabara la Corni.
Ai noctri sà dusera la Rusca, stAtura. Alti Turci jafuirä besearica noastra,
casele tuturor oracanilor, beserica..., [sa ur]cara pana la senm in turnfi, cum
A veade. Puscat-au sfintii cei zugraviti prin beserica. . . dele ci cu lan-
cele lor Ii bajucurise: ochii le scosese, gurile le sparse.. ., toata beserica
o spurcase. La aca jalnicl intamplare sosind dunmealui ispravnicul de la
Cernet, boeriu Chiriacti, au luat Zlatoustu tatani-meu, a popi Athanasie,
ci Apostolul, aflandu-le de Turci bajucurite, ci alte carti rupte, lapa-
date au vazut pe afara. [Si] aca, avand blagoslovenie i slobozenie, in 26
Avgust 788, la S. Adrian si Natalia, vazand bajocura tufeasca, forte [ne
scar biram] 1). . .
Noi am venit la Logojil cu reghementu, in care era Inparatul Iosef. Ne
mana la argeale la Deva, intre [care] erau vr'o 220 de feeOri cu capi-
tanu Iovcila, iara femeile, copiii goli, ne-au slobozit Inparatul la Timi-
coara. In 17-a Septem. am plecat din Logoja, in 21 ajunsaram in Timi-
coara. Sã inbracara in 31 Septem.; plecara catra Vascova, de acolb la
Oravita. Am dat straji la toate cuznitale. 15 Octomv. cram in Sasca :
acolb primitim veastea cl ne-au prapadit vr'o 50 de fee'ori, c capitanu
Iovcila, obrlait. Stanila la drumu. . . la Tarigrad, fiind noi in Sasca de
doa ori cu Nemtii.
1788, Octov. 20. Auziramil in Sasca din Ilia Brata Petniceanu ca
nu-sti mai multi Turci in Mehadia decAtii vr'o mie. Gheneralu TaldoniC,
cu Harahu, priimind porunca, ne randuira, reghem. Veze sa mearga
asupra Mehadii cu I divizionil husarti de Vurtember, cu ofiteru lor, al
nostru Vurter, cu reghem. sA fie avangarda i comp., iar cu husarii nainte
sa mearga lait. Iovcila, carele cu o patrola, elü ci 6 husari, 24 Oct. 1788,

2) Nu aflu continuarea. Ea nu poate fi lunga.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII SI PROBLEME BANATENE 109-

au si venit in Mehadia. Insl Turcii, 21 Oct., atinsase Mehadia i fugisa

la Jupalnic. Iovi1à afla oameni morti, arsi de preu[na], care ii vazusa
si Martinti Caltunt, Vlascaru frait., fiind trimisti de obrsteru inaintea
lui Iovi1à furisq, carele de 2 ori a fost trimist. Iovsila, viindti, au luat
de la 13orloveni tori i divizion husari cu a lui obrster. Sosind in Meha-
dia, aflara patrula de Bartinen; adeca 26 Octom. In 29 sosi i ghen.
Varteneleben. In 30 Octom. 1788 ajunsaramb i noi aici ( ?): obrsteru
cu reghementu in Mehadia, Varteneleben; sau Inca la Logojti am adunat
mortii, iproi. Turcii cu porcii i alte putori s'au arsti. Mehadia o afla-
ram intai la ogasu Dumitrina, cu santti din Belareca, i orasu cam cu
santd i cu palasade intaritti, i cu tarcuri de parnantti pline de dat cu
tunurile. In Mehadie aflaramti 3 cask 2 inparatesti i una a lui Tremerti,
adeca nemtasca. Lucia i fac casà slabe, rumanesti i aganesti, veo 27,
din care Inca soldatii nostri cateva au arsti. La toate casele in podti afla-
ram znopi de grail, de pe la Corni adusa, i duleci i) 91 alte lucruri turcesti ;
pin sate s'au gasitti cal-rifle si bivoli napustite in graba. Biserica noastra
in Mehadia ardea, i cea nemtasca intreaga nearsa. Eu am trimisti pe
preoteasa mea Natalia la Corni, sl vada ce-i si cum, si au gasitti casa
dumnezeiasca i lacasul mieu de pagani arsl. Si 16 de casa crestinesti
in fum pagariescti prefacute, gardu bisericii mai de totti; si la casa mea
jumatate au aflat standu, care in urma de ai nostri s'au arsu. Obrsteru
nostru, Hiebelti, au sezutti pana in 17 Noem. in Mehadia, i s'ati dusti
stabu la Bozovièti. Eu am mai sezutti panä in 4 Ianuar 789 in Mehadia,
si m'amil dust la Bozovi61, ca aveam vite ( ?) 450 i copilu, Alexie.
Scris-am eu, Nicolae Stoica, reghiment feldpater, ca sa se tina minte
Inca.
1789, in 14 April, am plecatt, si au sositti stabu din Bozoviai in
Globuräu. Aci amü ezutti stabu pana in 30 April, si ne-amti dust]. la
Mehadia, si pre toata iarna ate i divizion de noi s'au schimbatti; si am
avut i companie de Franchen, cu cativa calareti ai lorü. Aflaram pe
obristleit. grof Nujan comend. Esirà fi6orii in lagherti; capataram multi
ofitiri streini : fu randuit maioru Gh. Duca cu 4 campan. sà mearga la
Aradg, i Paidali, 2 maiorti, apoi Slimpt i cu obristleit. comp. i s'ati dust,
iara in 23 Iunie plecà i dum. obrist Hiepelti cu stabu la Aradti. Eu
1-am petrecut pan in Logojti, si la 5 Julie am fostti iar indaratti in Meha-
dia, la reghement comand obristleit. Nujan, cu maioru Rachiti6. Turcii
de la Topletil tot ne faceau nevoie, une ori 2, 3, altä data taiara 7 husari
de Erdedi reghi. Iar, in 24 Julie, viind Turcii Inca noaptea, in varsat
de zori, au gonit svadronu din patrolä de la Topletti 'Ana in Mehadia:
taiara x leit. de Erdedi, i dimineata dui:A 6 6asuri ajunsara Turcii,
vr'o 12.000, la morminturi nerntesti i s'au inceputti bataia. Al nostru
comendant era ghen. maior Vaai: avea un reghement nemtescii Stain.
adeca 2 patal. içerii 2) nostri di pe coasta tunand, si dincoacea, si

2) Dovleci.
Schutzen.

www.dacoromanica.ro
 10 N. IORGA

peste eau, spanise raiter. Turcii deadara navall spre tunurile din Bin-
chinetti. Veo 50 Turci trecura Belareca; al nostru reghementti era cu
tunurile, ghiulelele. Intoarsara Turcii, iarii asisderea ii ucisera.
Ghinarariu, prin sfatul maiorului RachiteviC, facu din Neamti 2
patalion, doa careuri cu tunuri, i plea' içarii aripa dreaptä, husarii
stanga. Turcii deader-1 cu I tunti de doa on i incepurä a sl
trage indarate. Ai nostri cu tunurile dau: Turcii pedestrasii incepura a
fugi, calaretii stau i sa trage incetu, apoi aplecara si in fuga. Aèasta era
la 3 Casuri dupà amiaza, i ai nostri mearsera ca vr'o doa mii de pasi,
si-i lasara sl se duck ii gonirl. Turcii sa dusara la Cheaia Coramni-
cului : acolo orti lucratti santuri, cosuri cu pamant, taria.Noi n'amti merstl,
si, macarti ca veastea dreapta din Tear% veni ca sant Turcii insantati foarte,
nu ne-am incredintat Rumanilorti, ci, indatl, in 26 Julie, dupd porunca
lui Clerfait gheneral, fiind Crisamaister comendant, am retiruit indarätti
din Mehadia i toate satele. Iar a doilea an fugira unii pana in Logojti,
iar reghementul nostru cu cel nemtesc am statutti la. . . Au venit felt-
taigtimaister Clerfe cu f. m. 1. Vartenele[be]n iproè cu destula oaste aici.
Pomiani gospodi. In razmirita 788, 789, 790, cu ce s'au robitti, ce au
muritti, soldatti din Corni, 47 de fiZori frumosi, iara, and au intratii
Turcii de la Mehadia pana in Logojti, Bistra, Pogoniè, Pila, Uipalanca,
Biserica Alba, PanCova, altii Turcii, cu Mavrogheni-Voda a Bucurestilor,
s'au robitti catra MOO, de Cara-Mustafa, prin sate; cu tot suma
robilorti crestini scris in Tarigrad: saptezeci i doao mii.
789, Iulie 26-lea, fiind a doa oil de la Mehadia, eu m'amti suitti aicea
in dealu Mori. Reghem. odeahneau, eu mancarn prune; altii plecara,
plecai i eu, dar cautai a ramanea in urma, ca cazu un sitar domasnean
in lunca Posti. sa intampla langa el Scobti Badea: eu liii slujii, doi
fiori facura un crou si-I ingropai. i iar alergai, ajungand fanurile
magazinei Mehadii ipro6 spanise raiter. Seara incui tare soba, iar, in 27,
la Podu Feanesului ne-amti randuit. Asteptaramti a ne goni Turcii:
ei au venit pana la Corni Si putini pe drumu mare. Un gheneral cu 3
reghementuri, adeca Varteneleben, i colonel Valist, i colonel Daltonti,
I colonel VeCai, i colong ghener. Venchaimti, alt ghen. Auerspergti
si Inca vr'o doi, felttaigumaister grof Clerfet, cu toga oastea, am venit
seara aicea di pe lunca Postii in susti pana in dealu Domasnii tot plin.
Eu am trasii noaptea acasa in grajdi, insa frica m'au scosu. Am
adusti straja in satti i patrolä, ca soldatii ardeau i prapldea, tra-
gea !Arne, iar in urma sa odihni. Neamt, Nemtoaice, i-am gonit,
i-am ingrozit cu 24 de hoti. Dimineata, mai noapte, de zori, obristlait.
nostru 6 regh., fiind intai cu regh., au pornit cais la Cernetu. Iata Turcii
Ii vazu ( ?): fuga Turcii la podt.i, sà asteapte; ai nostrii coboara, Turcii sä
slobodti. Ai nostri militari dart foc spa Turcii. Compania lui Raitis luarà
un mkt frumos: ghener. dede 15 galbini si-1 lua. De la Cernegau venirà
reghementu intreg nostru pe dealti pang. in. . . zarita in deal pusara
tunurile, si incepura a da in Turcii, iar tabäru multtk; zioa amiazazi,

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII I PROBLENIE BANATENE IxI

ajunsaramil la podu Valea Bolvasnita. S randuira Inca in lunca in

coloane, i venira in tabere. lark' Turcii aveau tunurile la Biserica Sparta,
totil deaderl pana chitirà reghementurile tunurile lor de la spanzu-
ratori, i incepura a da. Turcii, vazandil, in graba is radicara ale sale si
incepura a fugi; ai nostri din taina mare ii gonescii incet, Turcii, din
Bangoata prin Bansänetti, pi la viia lui Grigorie i prin padure, iar altii,
cu tunurile drepte, pe drumu mare au fugitii. Ai nostri nu i-au gonita
nimicl, i, vazand cä nu-sil in Mehadia, au intrat: numai o cask', a lui
Nistoril Dopasti au spart Turcii, iar ai nostri noaptea si a doa zi de
lipsa focului sparser% cateva, cat sangur felttaigmaister Clerfet i Soiti,
cu altii, cu sabiile goale, alergau si nu lasau sl strice. Si s'au oprita,
glajmester Metcher stie. Si asa din 6 Avgustil pang in io Octom. 789
tot in lagherti eram in Mehadia. Facuramti veselia de Beligrad ai
pentru Focsani i Martinesti, PorCani i pentru Targu-Jiiului izbavire,
ai asa pang. . .
789, Octomv. z2-ce am plecatil la Aliona-bergii. Am sezuta doo zile
in Drenecti, si trimeasä in seara S. Paraschivii, inpartirea la fièori in
locti de pita la unii criza, altii orizti lipsa, si a doa zi ne-arnti dusil in
Alionti. In 2r Oct. veni felt-marsalu Laudont: deadera toate tunurile.
Bataie Frantuzului, dirni Corni 19 pedestras si z calareti.
(De altà mana:)
Iarà eu, Ilia Caltun, viindü cu companie de la straja, fiind patroalä,
am salasluitü in bordeie pang la Dumineca Floriilorü, apoi am plecatti
de aka Si amü facutil Pastile in satulil Ducliana, aproape de Timocti.
Marti dupa Pasti veni poruncl ca sä triacl unit diviziong in Ostrovo
Pravoti, celialalte companii ramasara in Zupnina, apoi au venitil la
Pravova i tivizion din Ostru: amt.' lucrata unti redutti si am predatii
in pace la Izvoara.
Au fostir randuitti in luna Iunie 30 laidenantu Mona de la reghementu
t. I i cu mine sa margemti la caraula la Bani pentru reghimentu nostru.
Mergandti noi Inca pre drumti, sa retiruisa ghineralu Clerfai cu toata
ofstea de la Caraula si de la Radovami la Obersea, catra Dunäre; numai
straji lasase de catra Calafatti, iara armadia, dimineta, in varsatu zorilorti,
pre jurnatate sa pitulasa pe ogase i tufi, chitise tunuri care bine de
300 in rinda si din daratu parilorti vr'o 200 de corturi, nima fiindü
intr'insele. Iara Turci ori fostii gilt' la Calafatili si gata a veni spre
batae la Car-aura. Iar la ro Casuri din zi sosi poronca de la printa
Coburgd sa fie si la Standii, i noi primira bani i meditinuri pentru
felceri. Venira la Garla i o divizionil; a 2-a zi porunca sosi sa nu ne
puscaluimil mai multti cu Turci. Scris-am eu, Iliia Coltunti, caprari
fiindti.
Companiia Globului Rau i cu a Petnicului ni-amti tinutti toata tam
la ; Izvoara, Gruia, Pristolii, la gura Timocului si la Garla, la Mori,
si la Saka, totu patrola amil fostü, i cu sitari din totil reghimentu,
fiinda comendantil d. majoril Duca. Apoi de catra toamna au venita
obroster Libsa de multe ori puscaluindu-ne cu Turci pre apa. i.

www.dacoromanica.ro
112 N. IORGA

pre Slat, aici. In luna. . . arra plecata de Garla divizionu nostru,

0 am plecatu in Cerneta, din Cerneta ama trecuta pi la Cladova,
0 n'au data curtele de ernata la VArbita Mica, 0 Mama la tona
la Cladova, 0, priminda poruncl, in luna , 0, anu 790, vinirama
acasä, 0 §ezuräma pang primAvara, iarä primAvara plecarama la
Bahna 0 de la Bahna peste Dunlre, la Barza-Palanca, mai toatà vara, 0,
iara intarapta acasà.
In anul 793, Fevruarie r r zile, au plecata feCorii no0ri la. . .
(Ms. bisericii din Corni.)

www.dacoromanica.ro
 NSEMNARILE LUI NICOLAE STOICA SI ALTELE
DIN MEHADIA, DELA 1792

1792, in Aprilie, primii protoprezviteratul Mehadi. (P. 0.).

1793, in Fevruarie, pleca un batalion a lui reghiment la oaste asupra
Frantuzilor.
1794, Ianuarie, Fevr. si Martie, adeca toata vara, au fost seceta asa
de mare, cat, unde au fostti raurile mici, precum apele satelor, au secat;
de la Domasnea !Ana in Belereca n'au curs, ci numai unde si unde i
cate o balta: numai cat se vedea unde si unde ca curl. Si s'au facut
foamete mare in Banat si Tara Ungureasca, Scumpeatea 6a mare au
fostu pe la Temesvara si in Verset, caci nici bucate, nici fan nu s'au
facut, ca si ei cumparau cu 9 cr. oca cucuruzu, si grau au fosta mai
scump. Vitele dela Pusta si porcii le-au adus ai6, la padure; cine le-au
primitu in ernat in parte, adeca numai jumatate din ceale scoase sa le
dea omului in primlvara. (A.).
Apoi iarna 795 au nins asa, cat au nametitti case, de totu le-au aco-
peritti, cat oameni pe cos au esitii, altii au sapatti pe suptü case de au
esitü, altii au sapat si pe supt namete au esit din casi. Vacile pe nameti
mancau varful pomilorti. Iarna rea de Martie: care au avutti hrana, au
traitti bine. Vara au fostil ploioase .
1795, Iunie 23, s'au trimis de la Inparatie aid, la Mehadia si in totti
reghimentul, niste saminta de bucate noi, adeca: haiden, irièca, si unii
o samanat-o naintea Sampetrului, dar Mehedintii dupa Sampetru au
semanat-o. Mercuri, in 4 Iulie i800, nu s'a mai aflat iri6ca, adeca haidin,
a nu placu oamenilor. Vr'o doi ani cereal* apoi sa lasara de a'ea porunca.
(A.).
795 raposl protoprezbiterul Stefan Dimitrievie", si 795, Mai 23, venii
de la Corni in Mehadia : facui casa mica pre pimnita lui Majors. In Noem-
vrie 795 ma mutai intr'aCa casutä. (P. 0.).
1796, 5 Fevr. poruncl de la ghener. comanda Banat, grof Soro, fiind
bubele mafi la Mehadia, pruncii mureau. Ai'ea capitan Rujca, feldceriu
Naimaer scrisara in sus la toti mortii astupati la groapa sa sä duel.
1796, i April, porunca veni de la epp., eu protopr. cu 3 preoti la Lo-
goja, la spälarea piéoarelor, a face sa mergem, la care pr. Petru PopoviC,
a Jupalnicului, ca cel din urma, in loc de Iuda, zisl sa fie, si dupa esire
pe mine tare s'au mlniiat, catu. d. ep. cu alti nu 1-au putut dezminiia,
zicand ca el moare pan la anu; insä cu ears. 799 au raposat.
8 A. R. Studii,si Cercetdri. XL.

www.dacoromanica.ro
114 N. IORGA

1796, 29 April, spre fAuta noastra rugMune de la Inal. Imparati veni

rezolutie ca i noo sesiune, 4 iohuri, sa ni sa dea.
Tn 1796, 14 Mai, al 2-lea, apoi a 3-lea, apoi a 4-lea, apoi 5-lea in Avgust
a 6-lea patalion. Feeorii care full la Raia 1) avura mai bine, iara cei
dusi in Tara Talineasca avura flu. Ca sà pug pace, si venira 3 pata-
lioane, i8ox. (A.)
1797, Mai 21, la Jupanec pe supt nuci intravinii eu cu domnul ober-
laitnant Joan Veselinovici a Mehadii, district-comandant, in caruta,
mergand catre Orsava. Pe drum vazuram lacuste mii, i porunci la sate,
fan, paie sa caute sä aduca, sa arda gardurile i prin vini, insa eale in
pal:lure scapara, altele insa in pamant incuibate zaCa.
797, la 14 Iulie, esirà la Jupanic mari, venira in hotarele Mehadii, in
Iablanita ; auziram ca ei au ajuns pan la Buda. Din zo Avgust 797 pang
in i-lea Septemvrie 797 ceva in Halmaj, pan in Teregova.
797, 10 Iulie, veni domnu episcop Sacabentg in vizitatie la Bai,
Orsava, Halmäj, Conereva ; 14 Avgust dela Rai au plecat. Persone avura
22, iara cai 14 si 8 muzicanti ai sai, 'Ana in 1799, Octom., d. d. Veselin
capitan. (P. B.).
798, 30 Mai, esi din ea2) in casa Safti Postoni din Corni, iar cu chi-
rie, cum fusesem inainte.
798, i8 Oct., in satu mic Lapusnicel o muere nascu un monstrum,
adeca trup cu 2 capete, 3 mani; insa una la alta: la una 10 degete, in
gura capului drept un dinte, trupul de la mijloc in jos un semn de dobi-
toc, ceva parte barbateasca, ceva femeiasca; avu coadl cat un deget
lungä, ceva flocoasa ; care in 19 Octom. aci, in Mehadia, feldceriu intr'o
sticla cu rachie tare 1-au pus si supt pecete la stab in Biserica Alba
1-au trimis. (P. 0.).
798, zo Avgust, venira Ext. Sa dd. Petru Petrovi6 Temisv. la Rai ai6a.
1799, 22 Fevr., lait. Maghiner din Orsova au pleat ca aci i far de
grobniti zidite multi morti la besericl sa ingroapa, i d. eppii mie porun-
ceste acolo sä vad ce e i sl-i scriu, sa stie.
1799, 13 Iunie, venira Ex. e. Petru PetroviC Temesv. ai, i i Avgt.
indärät.
7799, I Iunie, ea cei ce au aur, argint statatoriu, cu cantariu Inparatii
sa-1 dea la topitoare i vor primi cal-11Ra i banii. 181o, 22 Fevruar (pen-
tru depunere; sArbeste). ( VIs. Corni.)
1799, Avgust 30, la moara mea incepu Ignati maoru a lucra, i aurari
eruga lucreaza. (P. 0.).
1799, Noemvr. 20, iarna s'au inceput, 3 dimineata, zapada . .
10 dimineata. D. capitan Veselinovièu din Petnic, Mehadia, vrea sa
degere de ger.
20 Dechemvrie, unor militari dela comanda de la jupanic pan in Meha-
dia le-au degerat picierele.
9 Craina.
2) Casa veche.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE i Is

Topleceni la podu lor au aflat un feCor dela Glodureu mort: seara

1-au dus in sat si pan dimineata 1-au inviat iara. Abea in 4 Ianuar 1806
a sa muia geru incepu. Tot Ianuar ger, nea. 8 Fevruarie nins-a, si 18
21, 24, 29 Fevr. inghet: 'Aril in io Mart ninge. 23 April pe munte nea.
6, 7 Iunie bruma, 9 Iunie la Dubova peatra. (P. B.).
i800, in Avgust 12, lacustele ias dela Tara-Rumaneasca incoaC'a peste
Jupanec; venira noptile la munte. Inca din i800, luna Mai, satenii,
oameni, mueri, copii, prin d. ofitiri, randuiti cu bate, maturi, le omo-
rau pana la 12 Avgust, si au pierit. (P. B.)
1803, Martie, incepura in Tara TurCasca, la Belgrad, Sarbii a sl bate
cu Turcii, si iata 3 ani sa batura cu ostea Inparatului. (A.)
1803, Iulie 18, domnu oberster Orescovièu ma chiema' si intreaba:
pote sa' face Cheia din taina pe Glob cdtre Iablanita. . ., fiindca erau,
29 (17), multi ofitiri, inginiri si 5 capitani cu ei. Adeca zisese 5 poduri
Cheia: tot gata, va pläti 2.400 fl. Eu le zisei: 2.000, iar ei zise: 2.900 fl.
Si 19 Iulie cu Borchescu si to aurari tigani a lucra incepui. Capitani
venirá la obersteru, sa vaitara ca6 cu mine au tocmit, ea si ei cu satele
o pot face far de poduri, si-mil zisa sa ma las. Peste un an statu; nu sa
lucra nimic la ea. (P. B.)
1804, 23 Oct. Eu in Caransebes fui la oberster Orescovi6u: vorbisam
de Cheia Globului, sa incepem. in 15 Noemvrie 1804 ate o suta omeni
incepura a lucra, in 15 Martie 805 au fost gata tot drumu si chilendru
pusa: fui de o vazui. (P. B.)
1805, Iulie 29, iara plecara 3 batalione din acest v.-i. 1) reghiment
la oste, iarl 4 batalione in Temisvara. (L. R.)
1805, Avgust t-iu, iara plecara 3 patalioane intregi, la vr'o 4.000 fe6ori,
si ajunsera toamna, cu ploi grale, pang in tam Baerului 2). Atun6 Fran-
tuzii luara Ulmu, in 3 Octomvrie.
In 1805, Avgust 15, s'au sfintit beserica de la Bani, de episcopul
Ios. Sacabenta. Lovira ploile, si in 2 Dechemvrie cazu bolta. 19 Dechem-
vrie, si episcopu Iosif Sacabent a rapausat.
[18051 Frantuzi in 3 Octom. luara Bee'u si Brinu 3).
1 Ianuar 1806 s. n. facura cu noi pace. 13 Fevr. 1806 venira patal
[ionele] acasà. (L. R.)
Apoi 3 patalioane a noastre din Baeriit incepura a fugi prin Saltburgii
in Staermarc, apoi de la Edenburg 4) tot cu iarna grea plecara prin
Tara Ungureasca in Sebes la stabil', si in 10 Fevr. 1806 acasà. Multi
de gerii au prapadit. . . An 1806 s'au facut pace, iar cu Frantozi nu s'au
batut.

1) Valaho-iliric.
2) Bavaria.
2) Briinn, Brno.
4) Odenburg, .opron.
R

www.dacoromanica.ro
x 16 N. IORGA

i8o6, Mai 20, sosi la Bani un mitropolit, Meletie Thivaisn al Eghip -

tului, Alexandria, 32 ani, in Bucuresti, om de vr'o 78 ani, cu arhidia-
conu sat', iar batran, i un protosinghel; in ziva de Rusalii de la lazaret
prin Jupalnic venira. (A.)
1805, Mai 2o, baron Duca au venit in Temisvari, comandiri-gheneral.
i8o6 . Iosif Putnic.
z8o6, Noemv. ii, in Verset, instalatie d. eppü. Petru IoanoviCu de
Vidacti.
807, Noem., d. capitan Maur d. c. . nascutit din Mehadia, d.
oberlaitnantu Baslinovi6 tü, Siptem. cel nou de la Inparatie, iar la
.
x-iu Dechem. s'au facutti multamità si dom.
Anul 1807, Noemvrie, s'au citit sistema cea nouao a granitei, cu veselie,
prin invatatoriul Dimitrie Dimitrievici: o au si talmácit-o de pre nemtie.
Anul 1807, in Avgust, Septem., am ars un cuptoriu de caramida sA
facem bolta in beserica Mehadiei, x8o8, i un cuptoriu de var. (L. R.)
18o8, Servianii luara dela Turci Negotinu, Cladova, toata Craina.
i8o8, Iunie II, veni erthertog Ludvig grent-director, de la Biserica
Alba pe langa Dunare la Bdi i ai6a, ipra. (P. B.)
i8o8, Julie 19. Ex. Sa baronu Duca, comandir-gheneral, la Bài sosi,
iara la 22 Iulie incepura a sapa Wile de friguri i acoperira culmea la
izvorul cel ferbinte.
8o8, Maiu 35 i I-iu Iunie, preotul de la Crucita, cu alti omeni, facura
niste vorbe mari, scrisori urate, care mergau ca asupra Inparatiei sa faca
larme urate; pe cari i-au prins i i-au dus la Temisvarii in judecata.
8o8, Septemv. 15, incepura maori a zidi scola rumaneasca, unde au
fost platit bohtu intru aCasta 'Luna, i sa facu iar aka randuiala in reghi-
ment, adeca: alta sistemä noa; un capitan in Sebes, Martinovschi, doi
rehnungsfireri 2), pusa i ofitiri in tot reghimentu vr'o i2. (L. R.)
i8o8, d. Iosif Putnic eppti in Pacratit
i8o8, in Iunie, print Ludvig, grent-director, cu trei chenerari, bar.
Duca. St. (sic) Iulie, Radivoevien: trecura in sate.
In anu i8o8 au fost iarna grea, ca toate vitele au murit. (C. R.)
1809, Fevruarie 5, au plecat tot reghimentul valah-iliric, iar cu graba,
in oste, in sus. 8 Fev. va tinea in Sebes revizie.
1809, Avgust, s'au facut pace cu Frantuzi in Been. (L. R.)
181o, Mai 7-le 3) prin p. nameastinicu Nicolae Pepa din Domasnia
ai p. Ioan Draganescu cu par. Corni si dom. oberlaitnantti Cletl de-aiCa
trimis-au argintu besericescti la Oravita, adeca a beserici St. Nicolae
din Mehadia: sase candele de argint curat, de la besear. St. Nicolae
din Orsava Veache, 2 candile 5i o cadelnita mare, noao, frumoasa de la
Ogradene, 3 candile si de la Lapusnicti, 3 candele mai slabe, care toate
in Oravità s'au sfarAmat, le-au topit, i pretu lor in banche in i-le Mai
810 le-au adusti.
') De Teba.
2) Rechnungsfahrer.
2) Tot manuscriptul din Corni.

www.dacoromanica.ro
 OBSERVATII $1 PROBLEME BANATENE 117

In 16 Mai 8ro fu mare vijalie de la Panaova prin Besearica Alba pe

Carasti pana in Ha lmajii, carea la Beserica Alba cu grea peatra tot au batut.
In 21 Mai 8ro pe Stäncilova si pe toti muntii nalti au ninsti; la Cone-
reva pan langa sat nea fu.
30-le Mai 8ro, dom. maioru Dimit. Popoviail aduna Mehedinti, du-
tar% loc de scoala rumäneasca, pe langa beserica noastra A o punk iara
zidurile a-au fost hauctvahtu9 in 2.500 f. banche sä se vindk insa, fiindO
el acelea ziduri Inca an. 1804 pentru scoala rumaneascl si strajarie erau
de la reghem. cumparate, care ziduri an. 8o8 Inca sa mai naltasä si sa
diresase, si cu ferestri sä facusa, numai cat trebuia a sa acoperi, pentru
care oamenii nu sa loveau catra dom. majoru, unii una, altii alta.
18ro, Octomv. 24, de la Beau veni Ex. domnu Cosind, gheneral-feld-
maresal-laitnant, la baronu Duca : sa dusk' de vorbi ceva cu Turcu Rege p-
Aga, si s'au intorsii.
Militarii reghimentului in 6 Ianuarie 18ro ajunsera acask (L. R.)
In anul 18ro sd vandu in luna lui Iulie oca de faina de cucuruziu cu
36 cr.; de la Apr. pan in 30 Iunie sa vandu oca de came cu 26 cr. (L. R.)
An. 8ro, in luna Septemv., adusara Mehedinti, pe porunca dom.
major lemnu mare de scoalk iara 3-le Octomvrie 8ro la mine in soba
venirá 7 Mehedinti timermani cu säcurile, sa Copleasca la zisul lemna :
Dumitrascu Petchescu, Simion Radivoescu, Vasii Sarbu, Stoedin Tho-
mescu, Nistor (gol), etc. Era de fata: j. Dimitrie Steroviau, Gheorghe
Cincheze, caprar de econorn, Nicola Trapaa, senator, si asa noi toti che-
maram doi timermani nemti, anume: (gol). Chiemaram un domn
capitan Enghelbert la noi, si strajamesteru Gruia Capusa, sa scrie con-
tractul, si asa tocmiram cu 3 timermani nemti sl lucre si se acopere
aceale numite ziduri dupa cum li s'au aratat, pentru small, pentru
invatatoriu si pentru strajarie, lucru cum sà cade: ei sa lucre, noi sa
dam materialu tot, si lora Maria se platimii bani noo sute de florinti,
adeca goo f., si un acovq de yin de beut, si eu dadei din bani bisericesti
ce erau la mine, in 3-a Octom. 81o, capara in mana maistorilor..., too f.
In i r-a Octom., Gruia Lalescu merge cu cuciia la Racitä, fier, cune
sa cumpere, el inpreura cu Nicola Trapa asi cu Ilie Manolescu, sena-
tori : venira la mine si le &Wei bani de a cumpara ceale de lipse. . . 300,
adeca trei sute de florinti in trei banche. Nico. Stoica, protop.
15 Noemv. 18ro, prin ju. Gheorghe Cincheze, econ. corpr., trimisai
la dom. obr. *nerh, cum ea' mearge Vladuti Cena la Oravitä, O. cum-
pere cune de scoalk i B. V. roo f., roo.
19-a Dechemvrie 18ro de la domni veni Gheorghie Cincheze, economic-
corpralu, cu senatorula Mehadiei, Nicola Trapaa, cerura bani pentru
timermani scoli, si dadei incl. . . zoo. Ei doi imi spusera cum cd Gruia
Lalescu, de la Racita fiind, n'au adus alta far decat numai doà maji
de fier suptire de cune, care fier s'au dat aiCa Tiganilor de fier, si au
flcut cune mad si cune de sendill pentru scoala, si plata n'au luat.
Hauptwacht.

www.dacoromanica.ro
 z8 N. IORGA

Mehedintii adusera tot lemnu, mare, min; plata n'au luat.

Meedintii adusera sendila, si plata n'au luat. ACasta Nicolae Serbu
iubil. corpral au priimitu pe ma' de la oameni. La 24 Dechem. 810
era scoala 3 fertare acoperità.
12 Ianuarie 181 r. Nicoli Trap6a, senator, si Vasilie Fenesanu, ghefrai-
terului, cu carte le dldei Inca_ 200 f. 1).
1813, Turci cu Regep-Aga, cu Veziru cu mare oaste, in Craina venira.
813, 10 Avgust, cu tunu omorara Pe Haiduc-Velco in Negotin, i luarà
santurile cu Negotinu.
813, 14 Avgustu, luara cetatea Cladova; 15 Avgust Techia ; Serbii
fugira.
813, io Sept. luara Turcii Pore6a; Turcii Ii taiara, Ii robira.
813, I Oct., luarl Turcii cetatea Beligradu, abatu, adeca tota Serbia.
Slrbii ce au scapat, Regep-Aga unora au ajutat.
813, Inpäratia ture'asca pe Regep chiama acolo : Ii manard undeva
la oaste; el fu, i porunca inplini; fu cinstit i indärat a veni slobozit ; din
Tarigrad esi: 814. (P. B.).
814, Octom. Regep-Aga in Rustiuc de Pasa fu tale. Go6au 2) s'au
turcit.
814, Noemvrie veni oaste turCasca inparateasca in Craina. Apoi veni
Veli-Pasa. Turcii intra bine. Ostrovenii lui Regep sa bat cu cei inpa-
ratesti la Cladova.
814. Companiile noastre, cu ofitirii, sàadunarà in Tufa:1i: vr'o 4 corn-
panii erau ostea Inpar. turcesti, cu pasale: sà batea cu fratii lu Regep
din Ostrov ; in Cladova esiea. (P. B.).
1815. Turcii din Ostrov cetate (Neg-Orsava3), Adacale), fratii lui Regep-
Aga : Adem, Bechir 8i Sali-Aga, toata vara sa batura cu cei inparatesti,
para. in Noem. 815. ali-Aga sa duse in Cladova, la Veli-Pasa, i sa
vorbirà sa predea Ostrovul cu acort 4). i in 20 Noem. veni Pasa in cetate.
815, 23 Noem. *an-Aga, avand bani la unii de a ustri in Rusava,
acü ceare sa-i dea, i mare comisie, domni d'ai nostri, 2 maiori auditori,
capitani, incv[si]tie. (P.B.).
in an 1817. Au venit Inparatul Fruit in Banat, si au mers pre la
Bai, la Rusova si la Mehadia. (L. R.)
Anul 1824. Au inceput Inparatul a direge Baile Mehadii.
(L. R.)

1) Plnl aici manuscriptul din Corni.

2) Gosant-All.
3) Nagy-Orsova.
4) Acord, capitulare.

www.dacoromanica.ro
 0 SCRISOARE BANATEANA DIN 1800

Alu dumneavostra Pau Maria m inchint [mul]tg doritA sanAtat(

la celt iubitt alü. . . nainte si la iubita muica ma inchint cu s[anatate]
[Cele ce] amt auzitg mie nu me-au parutg bine ca. . . de acasi,
si mie 'lint pare bine.. . Lasa-me sa-lt intrabti ce mai faceti, curni
petra[ceti], [dar nu san]teti sanatosi, i a'easta mie in cade cu greu i.
tare intristatt, cA muica va fi tare beteagA. . . [Dum]neavoastrà zicet]
catra mine ca-i tare sanatoasa: [mai] bine sa-mt fiji spust dingtii de-
catt pe urma, [ca multa] inima rea me-ati facutt mie acuma decatt
e[ra]... mai intfii, aria amg intrabat de sAnatata[tea] doritA. Fatuta
ml Patriuta, i eu taicuta... te dorescii pe tine. Sanatate de la mine si
la d[um leata]. Marico, i sa ai grijä de fata, sa n'o bati, i sa p[azesti]. . . ca
atuncea n'or fi bine de tine, si de vorba [6-amg] vorbitg. Taica, sa.
nu ma asteptati, numai dum. sa vini pi la mine si sa-mi aduci o pareche
de rna[nusi], o sabie i carpa 'da de matasa, a rosie. . . hant. Sanatate
vl va fi acia i Varna. . . pentru cartea ce me-ati trimesg de la Rila,
si mie me-au parutt foarte bine si va la. . . tai si la toti si la toate dint.. .
(2). . . sotesct sà-i claruiasca Dumnezeu sA facA si. . . fice in scurta
vreme ca (lett (sic) si ma inchint. . . i la domna maica poftesct sana-
tate..., ca. Ioang Drag. . . cu. . . ila parintele A. . . saruta manele drepte
a Fiintiilort S[ale]. . . Poftescg sanatate la nast i nasa, poftescii.
eara lord, el Dumnezeu sanatate i iara sanatate. . . la most Gheorghie
Rajant si la Lupu Zabaila b. . . si la dascAlt Pavelg Sadovanu, ski
maltamesc pentru scrisoarea ce me-ai scrist, i sa faceti ca [s]a ma ertati
Ca m'aint pututg sa va scriu degraba. . . sa plece fee'oru care au aciust. . .
vA rAmanea voitori de bine la toti sateni si care. . . va org vrè sl stie
de mine.
Sig. Temesvar, den 31-ten Januari 800. Ballan 1).

1) Originalul in Biblioteca Institutului de Istorie Universala.

www.dacoromanica.ro
 TABLA CUPRINSULUI
pag.

I. Izvoare ale altei istorii a Banatului 3

II. Baza istoricfi io
III. Romfini ai Slavi t6
IV. Cele dintai forme medievale: Arpadienii ai Banatul 23
V. Românii ai Severinul 29
VI. Cavalerii biinateni ai Angevinilor ai urmaaii lor 33
VII. Banatul de rfisgrit fatfi de invaziile turceati 45
VIII. Noua armata româneasdi a (Gtinicerilorn ai noii carturari . 57
Anexe 63
Inscriptii ai insemari din biserici 66
InsemnAri de Cronick de Protopopul Nicolae Stoica ai altii . . . . 97
InsemnAri asupra razboiului din 1788-89, de Nicolae Stoica . . . . to5
Alte note ale lui Nicolae Stoica 107
Insemnarile lui Nicolae Stoica ai altele din Mehadia, dela 1792 113
0 scrisoare bgnateana din 1800 119
Ilustratiuni. Pl. IXXI
Harta Banatului, 1776, din Grisellini

www.dacoromanica.ro
 N. Iorga. Observatii ci probleme bethatene. Pl. I.

MiNs-

-.V!.
;

!, A j
-740-,- .
f ,
qte:P.--310"
Romani din Banat
(dupa" cartea lui Bdhm, citatfi in text).

A. R. Studii i Cercetdri.

www.dacoromanica.ro
N. Iorga. Observatii fi probleme bdmitene. Pl. II.

Romani din Banat

(dupi cartea lui Böhm, eitata in text).

A. R. Studii i Cercetdri,

www.dacoromanica.ro
N. Iorga. Observatii i probleme bcindtene. Pl. III_

Ii
t.

Lozt

Costume românesti, din comuna Corni.

A. R. Studii i Cercetdri.

www.dacoromanica.ro
N. Iorga. Observatii F i probleme &Malone. Pl. IV.

^.4
t7"--

If

-
t.

171 ;"
7.1
- z

....- .,.... .. . .. . N't .

.
.1.....
nrP
Z -... .

..k,-...... . . .,

ill;.... ., .. D il :' 1'. i e ...AC; d,Jer7.1 ort-ii'llt,' ...i' 21

Costume din Comuna Globul-Rfiu, cu o icoan'a.

A. R. Studii i Cercetdri.

www.dacoromanica.ro
 ji ILA .
; 49 .
-
GQ
ppws
';'24..
0
4.-

a
0-

..1.
,,
,. reAl .... 7. .:,
E

r, _,.,:-_-_,,....-

..., .0.-1
... -, . loio--, \.
5,-
3
Or
Le

Vedere din vechile Bái Herculane (Muzeul general Cena).

www.dacoromanica.ro
 bdndtene. probleme si Observatii Iorga. N.
-

Valea Cernei (Muzeul general Cena).

www.dacoromanica.ro
N. Iorga. Observalii i prohleme bdndlene. PI. VII.
Banatului (Munul general Cena).

www.dacoromanica.ro
.4. R. Srudii i Cercetdri
N. Iorga. Observatii fi probleme bdndtene. Pl. VIII.

, -,I. 1,,k -, XI 2
;Lt. f ..-,5- ,i, t qt.:,Er
-

A _I '''' , :""-t. ',,,I.

. .
.
,it
,-...
.. ,, r 1.,T
I, '1.
L
U. -
°--""1
1"-t ' A
,- :7 ' 1 ]
: '4 i i d. L1.0 C-it k . r 'lir i L.,,,'
.
.0K--
. ' M
,..i. j'iq. 1
41, t
1

, ,'i ri .,,,;
.1: .0 ,. r ft c, ,,....i=.4
I& .
.t t 1 .
,
ii ,
, On
4..
. ' OA/ r,
,t.......
VsJ,
4t . f lii,
, 4'
.....
, * ,
k ri:0-f'f. .. 17.1 ,.4
w "..A.--f." ,'
-14: ,...;4',,A" . i,..,
r- . 42''
..I -..... m
I°
ft.1\ .A.,,:i.i.. ;.-.1...),E1 ,,. . -,,,z4.4. :.

,' t. v, - . , 5 ..' 4. 4,-.-4

..2,
. i:t4-vi:).11' .*I.iiiN-''.;
c /.1-4., .4..
"'"' ''f-ce ' t , -:. 1 . N .... ,. ' :C.&
il*::,- :'-As 'ti4,-.'''.:'- N'.;.;,i '7..' ,' %,,; 1' "0:1V
;61...,4 0, iq; 1!..t.Ink **.51.' G. 'IP: 'If,: %

: LI .

. .... vt. .. l'..

, .i. op. ,..., ..' 5.. ,., .,.- ,._. '
, ..
z
..
,-14 4.:,-.F.,.LA.::471:).A.!::,` '" .---' ''. k ''''' 4

Stfinci langa Plugova.

A. R. Studii i Cercetdri.

www.dacoromanica.ro
 N. lorga. Observatii ci problerne bandiene. Pl. IX.

t_ r
,.
r
P ".

4
, . N

71Amv.'fff swam Mllyd. 6. .1CIAG. 4,

H Mitt H31,1,V.Irh .1 WAS.. lti,L L.1T .
_.

., ...Air.
aro, se ol 4.1y1 .1. K
3.111.11.1.

Z`l e,' 07
fi-
,..Stre4r4/.1
4,-1x,or 4 J jtt.,4
.

. 1 jetiff vf. v-,- zt.

. ,
'ellgitC ; :44.7e 7 cAt

Rastignire slavona, tiparita, biserica din Mehadia.

A. R. Studii §i Cercetcbi.

www.dacoromanica.ro
 N. Iorga. Observatii i probleme bdndtene. Pl. X.

::
kb- -.0-
! *74 0 14-,.., .. %,.(14..) .t-ls . rhi 10)
%If

. . v
. . .-,- ve:-.. . . ;->c- "'1
1,47 _4 e 4kr, V( firliaqt
.
A-of A A et-,-itVi e A H I Ice ei f ft :4
,A, tt NI 4 H ', eyein A. tc, .,,V. E Al M N,.. X .,..t.-J AR E2.4isa f 1-1 .
---411 ,
I
At I g tol,Amit (tACHX As I 14.MH ft.Ai A ic
.1' gi-i HY M '" if V - ,cc-PAI 'Ot 0 ril A ti,.4114-)t
4.../1 A friA n
' pa .
*-414 .44A.
f-v
,
:
-..
:,, f1)rts/v/4.cl
ir:;;,
--,-,',7

..,
hp ill
.--
- .,t,
p-i C RA `Rit h'Xf g PkR VIA MA
-'.
iu
MAUI
,
nA 11147li n0"til Tit : li, rt;SY 4f1
r ...
-. '-'41,..
,,,, CA. Ivo/Jet cic_11-1.cJVIEAK.4, CA,C ICE ef ,440414 ,Ifi '
;IA A, t,kr . , -i
".+ . 0- .. L
- t4
rtpLlc\ ietrIe7fHticLiAN mulct tic) 1; pf 4: . I'

W . -- 7E yvitAioKE C J1,11,01-1, fAtitz,vi nithOm

f'
n )(vie A01+,1,E1i t ;;;144 -0 LI Wh 1-1/0- rn
,
PIS

CitHHc&8 tirvitt"trif k'x ../1 icXliki13?4 !pi

4;
-,
A-14. I I "
. C I CA MXirifki .117E 1111 lit/ I-1G%
77
, T1 OlVtivITTIE 11%
t
. C MA elre.Htt:5 ,7/11rti IVA x C111 As 411 ti
:61)- I
K
ft., /Writ, iZGA 7-7Z H1. . CH A ;V, E4 e
sOr
po- inati LW Hair i AAA PLuilli1f.1 turiff- merni f /h ..1)(1.4 .
f .

.,Z)41-AHMEte,o,F,I',./,114:0 Ai-101d; civic M:ifo?Sy

6 -A
z,
. 11, t 11 Jr. fiefrif H 14-4 t Axit :lc A (AF.. (mei
'.4
04-

,
IthirritAarh
7
feta . Mive m G r ituvist
tr%41EAte FAME 6yettc,Ve glom gof rAN.,
-- 1
Aur
r
0 '
, . e

'
r -
Psaltirea slavo-rornânä dela Biserica din Mehadia.i.
A. R. -- Studii i Cercetdri.

www.dacoromanica.ro
 N. Iorga, Observe. 4i probleme bdndtene. Pl. XI.

%-V
'r ' i. # r 1 .. ..1. t 1 . b., ,. - .1 i i l
i

III tf.itf iv 110

.^ '. 47 ''''
ill X f A iqN:-.--. IVO i4f (Hit..) t.44ti.F.43,y,dt...t.
' .i. .- 4

.2'1.
, , ...-...,.
;
it A 1.11BM-11e . ti tA tc IN Cti AN ;11.1114,1 . A cfq.knloiaf-1-1 4.-'''
t -) I.
. ........ 1 .
, .

i;
AIWA% me Atti_t
- AtA G.MAE . Els titu(filmni Wkkt .,'"`Alt.
.
T--
24k Ottiot. trE VI ii0 WICEAEti 41 ti .1.,
fit ti C 6 iceT111491141itt; '.`
,... .1'

AYt.IV ir 414 rit cuff 1116ATArc A )(AAA .;644%I1ii

7 .,-.... i ....-...._,,
.
.
, .
fit H -1X-1tan1ii4 is% ivoilili" 1:$1) lwA Fl.
4
.--......
-- t . .. r
',..1rii

F
....,.. , 0.?1. . 11 f AA fill" 1-17.iti ttl 1-1 i., 1 ii (3.14 f ' ,
.

. ,
...",-
-i,:s-P--
..,'" A r f X ti *. Ws rA 1 a 11 111F4rrifinifItH
, - I .
, ..
7i
.9rt A
"
t 4
4 :
_Aittlil lilsZ)11-AAN tirt.'"Aits.A $ 0 HP10 0T1(lliE
.

,..-0 p.z.).r. , c..Vt

Mlifg 91% AiItt * -
Y..1-..
; I

1,11

WI* irAc 1;4 HE , 1111-1 t BATS rrlir4 Fir"

,. i IF. mr III( , 4 .11c ii I s A 0 ti RN. IS% f 1-1 T11 (A\ ricti,
.
Amt
E

:.. 11 A E ctoi Vilify". ifirIVA\

A
' _.
MON ? 47)rrLHA, `L
i* 4
! .. *i4Ailinii-I rA MANI, Me 4
.
. it1115 0411114^1?X' .
.
-rirA ,
- 1,, )( . %
q
II isr'll A .? t 4110 A. 11,1 ; AAA. :*18,,f ri:1491,4t IIS t
Pa ft'?

,
.,
: $''6111.1. rim T O IC ;VC III A Antis' . ii"*. t lc A, ot% 1: 0 h. tit\ WA>
, ,.... /141
,- ,
.

,
,
..,.
-
,,,87;46 At-0 Mh
tt
. ti
-1.,E lc 2(1141-taIX . Pt 4,14o Hi( 114.1/161
...

EIT110+
!
IA AAN. Ko 14 ill 't iVti.A A
A

4I. 4
1 , .
7
nek 0 ( .x, (.1 I.- ..A
-....._ .
031T. Ali" . 446X,P As P4( A ( lilt 4 At ICA. ISA, fitoft* 'XIII 1

::--- '
'I
I

irto1 VC/ AAA- Tv; )jrt t9 .1f. . H 4,./VX.1.11

.
, CriN C H A+ -,,,..
' 1 I

; .
i
ID L-ill

..1

47.7* ,-.,
1/4.!"

Psaltirea slavo-rornand dela Biserica din Mehadia. 2

A. R. Siudii i Cercetdri.

www.dacoromanica.ro
 N. Iorga. Observatu i probleme bdwitene. Pl. XII.

,*-1F.-(,,,-; Ar''''''''''' --'-` -"4 - --

7 weHi .iiiikiliffiegit fwv(i-ok
, _ ..
rnhriffInil CA AC .
0
; .. '

,
,*..
1..
.

/ ..14:
,
' ,) Ai fitri4111Ky:Worv4rr'eVK A 4 ti 0 E VOX (kit/AA 41 i .

i ,,,,f_:-
t ( et :.
, Al,---..., , ----
WI, A n
IIII-14,V X 11.1.1A4 d*:, In( ii X in X.1111-I (AM 4 t iy16-1(6A.7.--,
- i
-

I
ir". t IL" pii tif ft 5VA,131.1 , kt 51674KiiA ft -airy I . 1 Z144)( 7
,.40., .;; -. ..(4,7 ___
t de
. CP/IM HIE FIE fiprAME 11. fill ,A).(111,70 Ar.V. KA ij;
,4

r!
.. 1
"Z`
t-t.sw ;cacti 41n.111tiiiiti4 .1-11464rri. Vor rizAivt-tia?ax-':
- ,
.---' '. i A.
T
t
..-- i
.51 eh\ . riXISII IIIA--...
............_, .. C-1-
.4)P.1 3A7 Cligii 17 X IV fl f rill. ptItt'0),-;1.
. 10 a/ ", 1 . ..--/ ...- - ..
. V 4} A

:
4i Ir6' 11 il ii 5w/1 RA EHIA hwX, C KO E ik . iiiH ril f 141,0; 14,
,
1

, 1..,
M 1-1.Z.V if. KI4 li-A cYcl)Acrrix' cx,--)( . tioirm(s
... , ' J.
-, - --....,.
I
.tht
;R. finis-LI H7RH if 16 6-A--illii. 6e iso ri 14 . "1 /9111 4( ; ri
Iniaffffilttitil:-6(117i.HXC f%
I.
g. eVV.,_T i 41A/Pg P-Ii
.4 ,.. 1..,-;-- ;,-;"
.HfOrgirt 114 reirsu Eri . 7
I

., 1.1.117 K rimi nrs' ,eti

, i .- ,.,
,14 ) MA. 01/M Fr ItNifli.-A. . III HI IX ti E r ii Ts C.& *Tilt H II
....--- --- .. .-.
1...__

ic2F,11,Y tiCp it KEeyk npf1E11 ViEAE iiiiiingriiiiik! .:i)

!

i:,... .7
1
.
unimeiser is-Cp771- nut& !MIR iiLvt itEfFt cfr
.... ' ., ..-.....
.

u,1 ) .
.-.
7:-.
f-tEli t II f Af
1-tHEC.644h1CACHLTIOT61WfielTIA
,-.,_ .-. -- --.._ ."-
,
I
I/

,,
:-.:-- -
AnZp I-14X
/
. 51,1,-orn4.- vEVIICV. -9
. tit/E
"'
nii 0am-if
, '
-
.
/ -g

.
.4.3
' ,/
1

tit 1-.7)( Wilt HE rriVielnepti . ii CA) ClliA ICE( v

, . ' ,
iii er wiA;11-1 vorwr Cmto Cli.0 f . allits'o? A% c'A
..._

, .0

c7C
C'rptifiNHAC-3g1(112ktyleinlACri .1-11-1,0 k-la Ft AfrA_,_ .. A

--"--
114H tt tykti4;ict. . Illit.110nHAt A C.) AI
-
re-4c ACJI4 ilk
it- .
cre
1

_4--
.4.-
r,
. CEAAH E110. iirD .1.111-tCArilf;t4 q
t "'ACE 1\'' WI:ill .
A

relay,.( ,
f
rf- Ivo , za-,;-7 7; 7, 4 i 'if / f 1:4,4.11 4):. ''''' r n
ID; sX I

1 r-s1 ),
1/4.
,... r .
1,-,-, -:1/1. ."-.',...P.'" iy,?,y1 ... rv
.
1
li. ,-:
._
'!.9.,
't 1 L4,4 $i,
t
..r.

Psaltirea slavo-românà dela Biserica din Mehadia.-3.

A. R. &lulu 1i Cercetdri

www.dacoromanica.ro
 N. Iorga. Observatii i probleme bdndtene. Pl. XIII.

e
.,, ..,,..
'"7141/111111,
,.......,
_
.---.
F. ... , ...- ----- ligc.4.sK 4
A La K C.) t_.,..,'"A-A ,A,14 pca 4.r ! rink CAA it I i MA ,
ii-, trim
r',77"
/171-1 NMI-MA /1/121,H-X*44MA fp E Igo ILIA
, IA AA E .413

I z... .
....
1

H A d Ei 0 iii, H it ZE A4 H III . U111 ti E M. 1-1 (1, At NZ ME

/ Pi .7 ---.. V ' i /
A E t AAE riff UN A A XT111. . 11-1M VI, WI,ICRIFI (WART% .'

, '.A..., . -rili- -7 Ii."., - P

Y,;(11rA41' . Wil C.3/%4 2( GpIli W12 T.-1H C in E Hill (Al; II(
) , ->c-
, ; *A7

,
.
Tlf 1-tAt r_S7K.rtcf?.% cicfpfiVV HE MAMA CAlifila
W-itiCA Ft
.,..............
.
,..) .., : -7
ititlitlellIECE 0111(111E 6egiiirteirlf fiEllEAE
"...I.....
..J
.

I S ,

r " tif Ell /A Ci A rtriVINJi-TX. A Ce..J . ft- C ,

7 11 i
mnix... Alit Cyril IS L I Ai AE tYAC...) hf (NW M /N A .t.
g - r ,
14 ITIA Al A MA IS HA Irk . Hilo CH where TIVVC IS OrHcFn'/;111
2 , ----.. - 7 -. ' / , f
. ILLIttilpaIX Alit trtive r 1FIAE CAM 10-1 ft
+r-r
)lys0Alh
, --. - E
*'
tkr yr, 7 .ilifilpe, IA, Alit Wir'er ii A E CAM V1-11-1...
-
rOwti MIVO E....)Iell-A 106 4- 1114.- nOAOWEHH CXT"
lc A H e III f 6 ii-H 4. Cf_') 42b 1- /t4X Holl(H + Ailib..15. IcA li ET E
:11r4 (1) H'H tsc:C+
-
n )6,11 A ,i( titi,k . cl.Anf% ofn AC I A
-
,,..... _, 1:------

-,t
, ..1
i -r. , -, 4---. -... I a..
--;
.-; Ill HM OA filillt IN. H ii-A CO Worn-. fir/Atli li . litki3OAIVR 4,,,t1
,
..........._.....
7 ->c- ...." ' m ' I

7 '-- I
H fir 8 II4 ZA rile it HT10/1401", ft;CJ .

VErintlii f WI. $119.**

. 'Ns_ / 1
/. 1

""e- -,-, ..----

Ill H A E EI (-3 1.- Pt r )1 I-1 A C.) VI gE 1.114-"H ifilf A ilikhl A\
4A &lick_
,
ly
. -..-4, z --e:.
AAACH4:11.1k; al Ifil Irt FO MO r I-0 A ti CEK A Eng
m I ,
7 -7 .,
li'V ,
VW,/ COCAAtii.%CtiOEX 1174H HX LIM. .Icl,M Ael)klIti
--, r ..-- , IA'
.r.he----4 CEAE1111711AIDS. . CO 6' 41 f V % Fi ZIli".1 KIT 111-11111,
t
, , v ., . - ..
,, , Pic I AT, it - Lt A ta7o t s ht (1,A,4iliFi4sen1n,44. .T CA. ill
I KA I .
I

?t, 1I
$01.
IL

ett, '
Psaltirca slavo-rornfinb dela Biserica din Mehadia..1..
.4. R. -- Snail i Cerceutri.

www.dacoromanica.ro
 N. lorga. Observatii i probleme bandtene. Pl. XIV.

4EIVPellii
6.4
A Kit C)(41AErroemi-ifilii4X1-1)(Af AM( AYR
-
lc we'/Vi X till fill ii-i NA i-i _ RE cc) Hie EThottA Ito
.

E 1 Fi Ft )(ITC( m E ivork. Wild(

141-111- re -aid:6 ili.1..,.
- - , _ >
_. Kitt VorrXiii-i c_.3.4)( . A 11 El-FIR/4 Orlemo7givr .

. , ,--- .,--e--
i
CAtAritirt 6.0 AA Mr Er0 . C 4 V , m' g ii 4 t- AZ,/ '-:

..
TN Nix rii fii I i-li C 64 AYH . 111 1A1E GrA4H045 Fit
,; )
.
-
t.,.
CairliALS PTAH ts'It 4," . 1,1, E Ze. illro A r x. 1-0(134- NWrti 44
''-' t.
.,- tliHAEIC-;1,ArLe4 MAAITTE li in/ E 13-1 A Y 11 )(li 4 A4 ifit otii

,'
-
Inti AE.1311 AXisoimailth : /-1-11-7SE ChM/kb
-,....
;IV
,
.. V
3
__.......,.. ,..
/ e. -7 re.,_ 'X,
11.K c :1141i4 WI . titilli FS 4 HOMO f 2f. lq gi-IX41.4
..., ..\. t.', -
,
f' N,
? lip
- ,, i_. 7 ....... 7
A XII . tyl is' 0 bill A EVO IS rh H /13 0
W.4..

lOirk CZ421Aini Z Agii +Mr( Ictillk--,.

V A ISHITei A\ ,
C., _...
t4, AYH wri NE e:IX IV giC9.1-Zia. Aenowkirnti CAN I

v ..7 , 7 ......

k V 11,/ii VA170 etintS0r1111111EA4Or . !LH tritlig -.. .

A4.rmreiri l' X ill tki-i (17.) x is.:k A 26-1 6, ti FIE 4%.,

lirfaill&Enii. 6olOicii C.:3- Yfri. . ii.rnim A-it PAH :(c

,..

II C.-.) in 1411'111-1 AFC) C '1.11, . Hii,o.lick ICA HE '-'

7
oy- zp ti1111. C liVill-A . 11.1 11 n xo t x. if ivi---iii uciE14-7
.
r -; . t:
1 ),
-.. '-, 4,--, 0
11:1117+ A )(AA H Mx. .. Ill Als'll B1.1)E1111-1.ELIH HE :
/ , ''.. , .. . ). >, 1r ., - -
cort4 V, . um um V 15 I ut. Ft 417)( ri DA t 1H It MI E
f
9 E Ai' III E . ilf ii AO WC tl CA\ CIV-CMTPV1-1ECI.A4W
- ,
CA'h Heir104,0694eth H441 :---*L144;iiita
kr-
Ilf ,
. : 4 1

.,

r 444%;
.=".4
.2
, N

.
. ".

Psaltirea slavo-romfinA dela Biserica din Mehadia. 5

A. R. Studii i Cercetdri.

www.dacoromanica.ro
 N. Iorga. Observatii yi probleme bdmitene. Pl. XV.

. t
,
/Ditty(
I
"i4/1,1 X H AT. A Crl
, ---
-..--

'e,-
:- CAA ,
.......-_-..._.
MCA
,
fiftyA4; n ruf 111 H CI' liblik,-_,
VI-1111041f fifty
.ii-----__

.f....
li we. r'ca r 6 VAft liflpH cis it yAnnth .pttur ,..:.
7
-1------.'
elACJ,MACp
:
,...,...,7,,,r,

1 f-- ---47-4".?'
8- .A4.,-; ---,....-__;s-,:,
S.

7s, ._.......
&
Ill(114(ffil3'HIH
_
i E S A, li A ci te.?(H f_511, X rpx.1-1 /111-1 WE Mi.,
.

/,0Z1 TIA -
. I
,
cAl-IL
, r"...,A
, , -I
MA e l c 0 4 p f,A- --X 14 FIX rix AA Arne . ,
',,/ --I, - I 7 41........ / ' .....
CO CI Unit is coin 4 /1%.," no Mkt El'il . &PI C rri La
FOt +14)(CM,I,A icleKH111111-1 A)(1i . 6C-1. 7ilErk
---- cir-- ,.)
nruirk/E .1A7 AA 419X1Tl4rE KAKERIA . GvLiiit Y?
c-L-_.
------ ...7.-- --.1---- ., . . i't4
1114;A4 /1111-1 . tytHES7CY Hemp( Lull ; .

-1-tHE
- VT1 ,
H )(EA !TM-CA\ . LJ r rig rip MIA S'iasre put 41
?"-- -,:-.--- - , / - -;
C ik . 4, c..3 HAMM" AWN cf HA Aryl-11111e . RC)
. C.
./-7 -, / 1 .7
e-A,..... k1
trp rm. fro Voir tt ti E AI A . WHITE tr 1 r f y re- 1
r _ .--.1 .
Alert Kit (1)-ii Kfl'KC.3 itAllp f ri pH .zil is'i ut W0 cris
I
. .
, 1.,
. I ,--
. -----_- --, 4441
151.1111E . 14E/144a-4 -IE fi IV iti.,E C X P- IS'E/14/111-flt
,---__
. / t,
.
1,1 Er111 ektitH 4. --1EVO _11y/i4/11:\ pilcX-1111-1111H-A1-aA
Mail\ . 111H11X./1,1X FM/ KlItl.A1'1,1E / "
'
-..----- g/ --;17----
, . ..._ _:-... ,

1 _ , o , ,
c_34Nif Um ri, .'" 11
C %WE *.trier nprI fro . fi IA/VH/1111i -
AYH 11 pir1CX K VI CS1111H AYH .
.1:

Z11 IVL/1-111. EVO C__.)7R111.1-11KA

El f3V..' I
-A---
'& C KA ri-lY Agii ift7f acp% rrixf -, '..--.--- .--
. li 1V65Kicit14. tiVeit 1.1
1 ,-..,
11 r 1 p A i i VC, Er 0 . 111H KC) Crl Xii 1 -
--ar"IIHAE
: -7-'1....,A41) A' . '.. ,: ,Iii 1--,
E
I
I. 14/HIllii1141A. .

e 51, - -1,-. - .c.,2-: r-

, Zii.,:1:.7 4.7- .. ,
.:1
,,,,..,....,,, :--
1, rip., , ,
,
/

7t. -
4.4..
( : 1:
2- .
'"2: 4 'I '''. C ..7 r"
.
7' - V;i-.-
.:=.1:7 11:7 Ora 111.40, r ' 93 1)

l'i 1E- :11. ,t'ir

:6-- ,-. , ;,1f4i S". ';' e'
ti
i''''. d
s ,i# A 9 0 4. i 1 A ?1:771 /
7
r .'''Si:/,','

''.0
).
..,:.

...:,....- wheig , ..': : 3

. . SY r ...

Psaltirea slavo-rornan'd dela Biserica din Mehadia.-6.

A. R. Studii i Cercetdri.

www.dacoromanica.ro
 N. Iorga. Observatii ci probleme bdndtene. Pl. XVI.

410,PFHPA7
, .- ... e.":. .,.../ I 4,... -737k7.t.
1 -5
lig Ft . 14 iv ai. 1. C ;Fs taii m e .. lc' 11. & As iv I tri KW 1.
CAhlillit Mt 410 b if 44011111VLST;Aahli4 . it CPCIernii T., .1'
-. . _

z. (Ili C311/VIE Hitt /14.161 III 11 K 'LK fife 11P1:11 tiOAL3 .

. 1
-.
'..A.....
/ '?
4 1 c 1 V V FIR/1111i C_.) A AA E Hi 11 AA I iH MN WI IS C-1 /-0 CrIX r
kt
ti
- 7 or 4. A.

IS 0 ALI. . 11-1M0 Y1 KII C EARIAT/111 EA 6 e 'ricer*,

... ......

4
W- i ,.....4
I t ) ,
liE U.1 H 'Ali Ai, 21. p in K r It C il'ili. .
.

Rif IJ .1.- . 71. I-160 .,-....._ t., 1

, , 1 ....7. -".."- A
1...
W% V% rnii0H eCiti% .117.0FIX itipH(...GLXr1
/ ..
4-
f
Ci
`6 nail( lie.
, ?(.- -,x-- -
HE C.321:prh ITT KA rn [co 11 C3L'Aft--1,:
,,..
,

'reef . li-IY E 'W rail ISE A Eilliiiii r11Ege4() - , 1

Ad)rnip;, .whi4 rk7Re MEI-114 MtiOrInilLfAAHO)}..- :.';:'
-/
-,..-....
.s - -... ft--
CA. KU FUN .11104mf iifit,ErHAE it14/1t.. HA tErn
I ::""41%
.
P

W.
rk in x ilxrxri.-. HETIfiliAllA cl->iii3O NI 0 r Tv g tan,
. r"
m fili Ix .i4KK oi-o AYt.)-4 ba wit CA TIT 4 ii ri tiff i-t -. .,
1_4_ -...1- .1 `g i
1111S0I-1 IS 0 A 1.1 ., 1-1 111 Ill A., FI in .ii 0 A4 c A
. , / ' ---- , 1

IBA A-E IVA 11 f . NI IVO /MOH CA ti 1.--ept 5 ts-t-r 1 C----

"...N..

IAIA V e 416-4.1i .W A-E Ci: 1111Z ITIOATTI1 43 I

--.._.... ---x "e
1

,
0 1-1Af Vit:(111.1CH ALI . C Moffitt ICI,Ver4 HISO ,

AC....11S( .11410 L'Il rue/FIE/1E IXAII)IkVaPH Ills tio RfA

x
..... . /1....... !, / . .3

k
I a'r rt o vi ii IS% CA\ iltillil?f, tiVliklth ; ILI t? ACC) Trigek__
1
CEAHAtt el.AlltiO
TI4CXIIHA-E1EigA;ift ; IIIH
e . igritIC..)(UtO CIC WE° rilOitif
`1.71I.S\ 11/11IHHE
erir-..

-----
:.

, -.... c I i
1

lc' VA4 tif &ME . 41fIE li (II C WA, `rf 6-;"1

-2!. 32.,,.97) .--ict Wr 3,7 Jc- x ut < _4 Jr.'s,' t z.: ,T .."
"--
);
n r fi; , , .t,/ j n
2a $ r l'7,., .3) 41Sa
/
e.,
1, j'i , . , .. r -
1I

',., 7 gyr 7_, '4,r.:." ,-

.
-s /,
4:"

let
r
/ -- 31/.4,2ir dv-,C6,9,7".
,
N.E1)20.47.17,0
r. 4.-- zr..0
3 V I' , 2 C
',I/ f'' si 1/4tZ.:

f ,0 , 4. U.- ., i:7t, t li4ipk

---/
cy
' ,...-;
Ir.
'-'- v)/. y ql,i t '. re Aci
s
r
,
.
-
(C , 9 , .4'-,l :341
,nr
q .ps
c-'.
-ow. ..-,
. ,... ,....:-.........._'..-a4,....__.............. OC., a _

Psaltirea slavo-rornanl dela Biserica din Mehadia.-7.

A. R. -- Soda i Cerretdri.

www.dacoromanica.ro
 N. Iorga. Observer fii p probleme &Mater.. Pl. XVII.

-.:
r, f.3. ,., --,
,-.--
1
. c* A di 4)A7. A4 ...
")(gc) -I:4 lir( A4 in_14/!ig 15.
/., --
Ket eq. 4 tilv clInx, m*1SH liggoi-4 5 R11 IIHE .
".

It.
* , ,,,
MR MO
. /01 V-0 e Kris CiAilielA Hirt CflAILitlfiktIE -
1
/.'
ix i
. IkZ 9, Lt/rt-. 174 Crrif AY/1/1---A 7.73 irlAiklets. (14
4C
--.... -, . 7, 1, crsi
lc,.. ..rI{IA hi MI, An A% C 4 1-0 fil A . onf pro A ri)k E 0 kJ A4 X..
,---- _ ..
/ ,
IC.:-01. IV4ril &E ill 11 IVE., . cfA-ii Ic'e_N yt I X.
t,
n 'Li\ CorY &E WARE& g 010 L."12' . CI 0 av iiii, r131-1
V . ,
A
211, 9. ME X.1' X AA' . y I-0 VC A)(11 il., 74C frt,ITUES X. iiilf -- il
4 A If ii7R,!Sfr IC Iiii R. A ICH X, 791% ill g X. ill E A d)Cicii, . 114
I .
1
Kr69,01 AS' 1:. Ilia (LIKE Aft Or c...3VS.'rnta ifilgo-77. .11111 " 1
.-.------ 4
1114 11 Ai ii bi CY Gil Yfl YI-1 point 7-5.
Lu ti &x.li
-4
r't tit
;-.... -.---... .---. I _.2 7 , -,
AgiN IV eg 111Cy !IA( 111441 . liftriK0EirtiNttiSE.Lit,R1 eii,
/ -I 1
I
-/ ;....,,
;
nflAnii Ingo C2s... Lu Ft /14 X. icif.Artx, trnFg 5 )((-3 it
-e--- -,
TTH 2/: HA (...) mAnt . H -.
5rei IS A & Ill& '--7
/1 lir 6 CAAKH
I /
- ..
4,1
.
in HAAR. . tu iirfrE IS OH) V; 56".4eit uu-tAAXE
nro -..,.....
r:
( A ;FAIN . pill-WWI Icor AC' E I 6"1. . 111rX.
,

I
Z II X. ic?killo CY/41-1 SI-Iti 17 . iiri.CISA:-/N ....:
t' ,
<

.,. MIA 110'

1',
s
....
6
Ulli 11 r 14,4 rail AA(1/4 .ntrnisk-ist
cnY
'ji.- inlet &lir itArt.-/if .
, 1
,
t /
K1
A N% HI Mo ll C1:1
OV111 Mgoi-lAlli . uniriplii41(
1 .
It'll CESATngitniiiiX 1cgro(tni?nt3i.Y.m617KE
:

ri .'
ts%HE 1-141cA54nii . 1-111,12f.frii 2(11XTFIl
..4
,
, .

reit 1/1". i C:,* , ry-, ly, , f-ea S" I

I. 3 Xr , ! 77 P, , , ): L- . ,r ^ 1 , ', ',1,1, -
.,-,11
1(1, 32,,rc,i-i 3;,),
t. r 'I ' .$ 4/ , a t1:1
't
., ;<, . , ..,4y, ., ,... I -*/
t .
r- ', c
.- .
/ ! -4
.
'77
(-1
71dr,7
.
..L.,
nn',(!.)--: . -,,t/45:
,
. ;
i 1°. F
.. -
-0...4 .L. i'>40i6e°
..
'
116,1,..._.......-.21..-..... -1._..:_k, .....-,.. A . - _ . ...
f ,. -........w.

Psaltirea slavo-rornana dela Biserica din Mehadia.-8,

A. R. Swill i Cerreldri.

www.dacoromanica.ro
N. Iorga. Observatii fi probleme bancitene. Pl. XVIII

6 .
:$-. Tak:. J
rie[l

- 7:7!'

4114,3 ' '

r
4:Ct
'400
4 to ,1174 id)

v-At...1-s5.4Ya e r t toVd RIZ

Inscriptie pe o pion. din curtea bisericii din Mehadia:

pomenire a Nataliei sotia protopopului Nicolae Stoica si a sotului ei.
A. R. Studii # Cercetdri.

www.dacoromanica.ro
 Ir

v
-,
aPsoi Klirsee Ze,,S4..
.4
fairLe,,,(44:, t

Observatii lorga.
01114
4PrtA AM114~104~144 4
04; agermgrpt 4*1419e40 ;,4, .. Ez G&KEu'pr& HA &ANON' BEI141111.
WM,Ir li..- deq t CTivirsi HA r6C110AH 80336i1X%: "'Alm Z.
t
ekeif 47.3%1141

ci
,,,krirx viatiVr. W3RE,11 a3% TLMHIliM Agwg MO.; ic-

bdnatene. pro/Verne
UOk.rHCA 4/KIHI-CTRO1/414. .1114pHTA
3 ' (t65: rt. )11.5565%2 fae U WA MOA4T561, flHMH CBATIlia TOcnomi, a no-
XsitAti Oust M0,4+ TentIOM : oN/13cAis IIM tis:VrAliA;1111 ffiXt462, rliKW 644.
.0.
o. g. &OMAN; rOcnoio 5% X1460T4: MO- E-C4 r3sAiii 5% mirk sockpicitat.
fM11%, [Wt.; Mud ac,a,gT% itvinIAHH461 4OriAl-
e SOW moimil, AOHM*1 eCPAL. 76 no3 A.411.114 5111 dosio,44.ra A11.1 cams
- a ti,C515t+TI &,.,', H MANTI lAing 52 HiMIL 5O(-
KilitUl1M41 1;3% MifT5161)(2 : From TOP1 gert, EOM
roL.trh - 4.3C656e1.1 1.16C% LTC1133AKOH.4.1 NALIIHn.
1131-AgCHNHIj 50335i)(2 K2 TI641
rc; flOAH T0050,30f OilAI.;11111 rAit2 maeo.
tifitIANTI IS00501iM2, H FlOKA0111iMCA X,44;
/A... .
0
V II' CAeltAlpi rw ;+32 MipT5WX2 50091160i ; aloe
, 1.64 e*CTI. EOM HAMM, W nom,. isfirtN, helps
.
a3cana. . r

Ap ,s4v7., M711114 76.011,111HiMA14111t '';':,..

-u
rAitq MO A I lJ a MO i r (Z. flutmirecA Hirai ,*
not.rpVii4Te u;cuesitaiA 3sAvo+: 1103oni.41-1 apes
. i e
Insemnare de danie a lui Andrei saguna, in sarbeste, nitre Biserica din Mehadia
(16 Maiu 1938). Biserica din Pecinisca.
www.dacoromanica.ro
 .'
N. Iorga. Observatii fi probleme bdnotene. Pl. XX.

sadmianwsnses am.

r
;
v.

t.) .
Pr

if T:
2
C- VAS
f'rr° RAtt
t.j
1N-104 '71

if

"AA P/AN
4t;11
IC xc
*itzlE VA?,

ito_croAA.
a

. Ape dit'Irpg CNHE ,

cylIzmit'it.,1
litke 6
I
(la AnTrIAr W A 110:
.Po NOWA Dt p3VEAts'Ziti4A
tAAtITHAE AllOCtrOATACils V:t% writ 4.
fr.N.r.i sncifiwa ir f.;ir' hilHA .Arighi Jf Ar
4,4:74 1 J..' Li HOmvs irrwrapt14 , mit; id mail EIRE di-
-S-7 4 m num pa iop,o,ot
Intl Ai 1,,SW itliii ,
WzAi
7
.1
,tue1;441 A Vn% otireini fl ni;A)e)4 roEth .
HAtycpt.iin t 3. _ 46 :ton AH1 trAtfr A nii rioridik J(6onui
i
RATE *),AX
wanes ;ma 2AVAItlialirgAgel AONIA ro5 mfxilri
j7.., .
-
.ry
0016\1 . .
..t,
pAcko,,,,qt. Onilifirt obis KoeGoA::
1-1..-"Sfik in\ 710.... 4it rh 1 gh'OC AOKINTAt WN Kg Kt AAA Kr(
k
ClialOrg Ag AllivrionoAii ;,i Oirrto-
ATIVet TRE C S ly !Ai:kin; Ky0 ,Its4 .4111.0 1' I t.'
irtg,

UXHABECTLIPI
ars 1U 4.
111% Irpe 1 w.zrs Nail t
'*41:1
(4 An ifelnutropiti 110 Orroila flAE
IP AY Tynip44 AARVidpiqui 4ITY170-
.1
r94IA ion acimitr, LirtriononiE ;

:I!
--la A Zt11; icE 4A Haiti Eft AY XC: eAtah
Vri) AY
N-7

JLE

i Utift.
Orkellns ewit1661d TynorpitP1
tit
I 0

1171-1.-Cf'c'" I
411
Apostol, Bucure§ti 1784. (exemplar din Banat).
V. Bianu i Hndo, Bibliografia, IT. p. 284 §i urm. (fiirà eliseu).
A. R. - Studii i Cercetari.

www.dacoromanica.ro
 N. Iorga. Observatii F probleme loner Om PI. XXI.

is-214'64T*

...(1 e
.

'..
. 'i:

( I)11 INI. I'd I /,

NII;I A On I NH NI" H 't NI 1.0) I .

1 V ";.;
(:0MI (1;',
! ."1

Mcdalia comemorativa pentru adunarea Bufanilor.

A.R Simla i Cure f 1.

www.dacoromanica.ro
 4/
14.0 HUNGARIA.

. ... ,-.
47.:,..:.
0 f.
:. fi.

. .... I' ; ... 0

I/ .: .....14,;(4.... .

12 -- w.c....,...:,;-:-*..,
.. 0
S. ' WriaPt
et :' *it .....": ,
.m. 0 v.,

...."
I

/
K1.46d.
---"--`4,4 4k 6 .614 Grdali

Ar
°"'''' 17. . °F17.talir.b.r..

)2,.

'KJ.

E-014". P.4

PtiAmf,
d

rl`

>7Thi. V

6td

,_r `71..fdva, 6

Rdlepcg.

TABULA_
BANNAT1LSTEMEJENIS
S
a Geomc tris
SS NILM Ii c R A.
copfccta.
tivant in minorcm forrnam
redunit,
saci.clve ionsttudmis, ct kfitudin
"f'g, adj ec
jc.k,-1,Aareafcq1fef.a.t1
ANN.° RS, MDCCIALWI
. laqurtinareippricalpo t.

l'inoborun
,
Y).

v.
417:

EG

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro