CONCEPTUL STRATEGIC

BUCURESTI 2035
PREZENTARE WORKSHOP INTERNATIONAL DE
HIDROGEOLOGIE URBANA
UTCB - BUCURESTI

Liviu Ianasi

11 decembrie 2012
beneficiar
Primaria Municipiului Bucuresti

elaboratori
Universitatea de Arhitectura si Urbanism – CCPEC
prof.dr.arh. Constantin Enache
lect. dr.arh. Liviu Ianasi
urb. Mihai Alexandru
IHS Romania srl
dr.arh.Nicolae Taralunga
dr.arh.Sorina Racoviceanu
EMI Invest srl
dr.arh. Mircea Enache

Colectiv format din 37 autori, consultanti si colaboratori –

urbanisti, arhitecti, ingineri, economisti, sociologi, peisagisti
CONTEXTUL ELABORARII

Dezvoltarea Bucurestiului in ultimii 20 de ani

Necesitatea elaborarii unui nou PUG

Nevoia orientarii strategice in contextul globalizarii

Uniunea Europeana si sansele de finantare

CONTEXT

• 10 ani de descrestere si restructurare

economica
• 10 ani de crestere economica
• 10 ani de polarizare sociala
• 20 ani de ne-parteneriat PG-PSect
• coabitari dificile primar-consiliu
• tensiuni continue cu nivelul central
Studiul este structurat in trei etape, parcurse intr-o perioada
totala – dar fragmentata in trei parcursuri – de 12 luni:

Etapa 1 cuprinde: documentarea, elaborarea rapoartelor de expertiza, analizele SWOT

pe domenii si diagnosticele partiale, diagnosticul starii teritoriale si diagnosticul
starii Bucurestiului, viziunea precum si doua seturi de directii strategice majore:
unul pentru “dimensiunea teritoriala a dezvoltarii” si celalalt referitor la
dezvoltarea capitalei ca oras.

Etapa 2 cuprinde: sistemul de obiective strategice si cel asociat de directii de actiune,

asa cum au rezultat dupa avizarea rezultatelor etapei intai si dupa consultarea unor
categorii de “actori urbani”, precum si identificarea politicilor publice, a
programelor si proiectelor necesare implementarii conceptului strategic, cu
identificare schimbarilor legislative si institutionale necesare;

Etapa 3 cuprinde, pe baza dezbaterilor si propunerilor formulate de catre factorii

profesionali si de decizie, planul de marketing si comunicare precum si
structurarea unei brosuri in vederea prezentarii Conceptului Strategic pentru o
informare publica mai ampla.
« 5 aspecte fundamentale pentru
dezvoltarea Bucurestiului » :

-Contextul (general si cel al « teritoriului de

sustinere si influenta »)

-Orasul productiv

-Orasul functional

-Orasul durabil

-Managementul orasului
FAZA I - RAPOARTELE DE EXPERTIZA:

1 - Dimensiunea teritoriala a dezvoltarii Bucurestiului –

modelare matematica
2 - Macropeisajul si peisajul urban al periferiilor
3 - Orasul productiv – aspecte econmice si demografice
4 - Elemente privind competitivitatea
5 - Evolutia urbanistica 1830-2000
6 - Locuirea in Bucuresti
7 - Infrastructura de transport si mobilitatea
8 - Infrastructura tehnico-edilitara
9 - Spatiul public, calitatea vietii si peisajul urban ca resursa
fragila
10 - Calitatea mediului
11 - Gestionarea resurselor de apa
12 - Guvernare locala
13 - Finante publice
ORASUL
FUNCTIONAL – dezvoltarea tentaculara
ORASUL
FUNCTIONAL
ORASUL
DURABIL
ORASUL
DURABIL
ORASUL
DURABIL
FAZA I - DIAGNOSTIC:

Bucureştiul anului 2011 este rezultatul unui proces de dezvoltare

incoerentă şi inegală, lipsită de o viziune clară pe termen lung şi
nesprijinită de cooperare teritorială, nesustenabilă şi generând
dezechilibre sociale, dezvoltare care a folosit inadecvat resursele
nevalorificând competenţele distinctive locale şi care nu s-a concentrat
suficient asupra creşterii calităţii vietii locuitorilor, calitate înţeleasă ca
rezultat al concurenţei mai multor factori de naturi diferite: de mediu
natural şi construit, economico-sociali, culturali, istorici.

În consecinţă, astăzi, nemulţumirea cetăţenilor faţă de starea oraşului

este generalizată, performanţele capitalei de catalizator al economiei
româneşti în ultimii 10 ani au fost mult sub aşteptări, în timp ce
competitivitatea scazută în context european şi global împreună cu
reputaţia sa nefavorabilă plasează Bucureştiul pe ultimele locuri în
clasamentele europene privind atractivitatea şi calitatea vieţii.
FAZA I - DIAGNOSTIC:

................................................................................................... Fără
planificare integrată şi coerentă, susţinând interesele strategice
ale comunităţii şi fără o urmărire consecventă a direcţiilor
prioritare de acţiune astfel definite, de către instituţii calificate
şi transparente, deschise spre parteneriate şi sprijinite de
cadrul legal şi de politici naţionale şi regionale, multe din
resursele urbane potenţial valorificabile încă existente se vor
consuma ineficient, deteriorând calitatea vieţii cetăţenilor şi
compromiţând şansele pe termen lung ale capitalei României în
competiţia urbană globală.
CONCLUZII ALE ETAPEI I A STUDIULUI

1. Dinamica accentuata a dezvoltarii, caracterizata de procese:

necontrolate strategic, neorientate, necoordonate, nemonitorizate
2. Tendinte principale observabile:
• Expansiune iradianta
• Expansiune intensa caracterizata de risipire/etalare [sprawl]
• Expansiune tentaculara
• Cresterea vulnerabilitatii cadrului natural
• Agravarea “exceselor climatice”
• Dezvoltarea inceata a infrastructurilor de transport in raport cu expansiunea
necorelata a utilizarii solului
• Neutilizarea strategica a potentialului spatial si necoordonarea dezvoltarii
activitatilor economice in plan spatial
• Cresterea decalajului intre expansiune si echiparea tehnico- edilitara
CONCLUZII ALE ETAPEI I A STUDIULUI

2. Tendinte principale observabile:

• Deteriorarea structurala a fondului construit
• Continuarea degradarii accentuate a patrimoniului construit de valoare
cultural-istorica
• Cresterea polarizarii socio-economice a capitalei, buzunare de saracie
• Cresterea decalajului intre nordul si sudul orasului
• Cresterea numarului de universitati dar mai putin a performantelor
academice
• Evolutie inceata a sectorlui de cercetare stiintifica avansata
• Cresterea sectorului de comert de mare suprafata IN oras
• Scaderea ponderii tinerilor in totalul populatiei, nu si in zonele sarace

3. Decalaj crescand intre nivelul de dezvoltare a Bucurestiului si cel al

“teritoriului sau de sustinere si influenta”
CONCLUZII ALE ETAPEI I A STUDIULUI

4. Dunarea si Marea Neagra constituie doua « competente distinctive »

neutilizate
5. Intarzierea concretizarii coridoarelor europene modernizate are efecte
negative majore
6. Economia e mai dezvoltata ( “statistic”) in raport cu restul tarii, dar clar
insuficient pentru o competitie europeana, sau chiar macro-regionala
7. Restructurarea economica macro-teritoriala si intersectoriala poate fi
caracterizata ca “anormala”
8. Potentialul de dezvoltare urban reprezentat de sectorul educatie este
insuficient si/sau sub-utilizat
9. Patrimoniul public municipal nu are inca evidenta clara si nu este utilizat
eficace si eficient; se adauga lipsa unei politici funciare articulate, care
sa favorizeze montajul unor operatiuni urbanistice de amploare
CONCLUZII ALE ETAPEI I A STUDIULUI

10. Existenta unor proiecte publice majore - insuficiente insa ca numar - si a

mai multor interventii izolate bune nu a creat “plus-valoarea” sociala
necesara
11. Decupajul administrativ nu ajuta planificarea si coordonarea dezvoltarii
aglomeratiei urbane
12. Se inregistreaza o adevarata “falie” de comunicare/cooperare - o ruptura
politico-institutionala si de politici si programe - intre nivelul central (al
guvernului) si nivelul capitalei
13. Planificarea spatiala regionala care sa “produca efecte” e cvasi-
inexistenta
14. Lipsa de corespondenta intre decupajul administrativ la scara supra-
municipala si realitatea spatiala a dezvoltarii urbane este un impediment
major
15. Primaria municipiului Bucuresti si-a “diminuat” constant institutia
capabila sa asigure planificarea si coordonarea dezvoltarii urbane
16. Planificarea urbana (putina) a fost cu precadere “tarziu-reactiva”
RECOMANDARI GENERALE
SI PENTRU ETAPA A 2-A A STUDIULUI

1. Demararea de catre Primarie a unor studii specializate, absolut

necesare unei planificari avansate (inclusiv PUG):
• Structura actuala a economiei locale si dinamica ei prezenta
• Dispunerea spatiala a activitatilor economice, in oras si in teritoriul de
sustinere si implicatiile asupra mobilitatii in Bucuresti
• Economia “informala”
• Dinamica locurilor de munca (numar si amplasare, pe profile) si a tiparului
zilnic de deplasari, in special cele oras-teritoriu
• Identificarea cu mai multa acuratete – mai ales prin anchete focalizate - a
discrepantelor sociale in Bucuresti si in teritoriul sau de referinta
• Evolutia, caracteristicile si starea platformelor industriale situate pe
teritoriul municipiului
• Audit care sa permita actualizarea Listei Monumentelor Istorice din
Municipiu – se poate astfel fundamenta o politica publica realista in
domeniu
RECOMANDARI GENERALE
SI PENTRU ETAPA A 2-A A STUDIULUI

1. Demararea de catre Primarie a unor studii specializate, absolut

necesare unei planificari avansate (inclusiv PUG):
• Studii de prognoza pe termen mediu si lung privind nevoile de apa si energie
si investitiile necesare pe aceste perioade; in mod prioritar este necesar un
“audit energetic” prospectiv al capitalei
• Amorsarea elaborarii unei “politici verzi – schimbarile climatice si energia”
care sa treaca de stadiul declarativului nefundamentat economic
• Structurile de institutii si de asigurare a serviciilor publice la scara locala si
regionala, in raport cu organizari la scara internationala sau experiente
regional-europene
• Structurarea unei Agentii de dezvoltare economica urbana si a unor Agentii
mai suple si proactive pentru aplicarea unor politici publice locale si/sau
pentru dezvoltarea unor anumite teritorii/zone din oras
• Structurarea unei Agentii/Institut Municipal/Metropolitan de Planificare
RECOMANDARI GENERALE
SI PENTRU ETAPA A 2-A A STUDIULUI

2. Implicarea nivelului national in dezvoltarea capitalei

3. Participarea Capitalei la lucrarile unei comisii interministeriale pentru
planificarea dezvoltarii teritoriale a a tarii
4. Urgentarea constituirii unei “banci operationale de date urbane”,
functionala si (partial) accesibila, si totodata a unui sistem sintetic de
indicatori relevanti pentru starea capitalei
5. O atentie sporita acordata “pariului cultural al Bucurestiului”
6. Asigurarea, din partea si cu sprijinul Primariei, a unei vizibiltati sporite
pentru viziune si directii strategice
7. Transmiterea catre toate partidele a solicitarii de a formula si transmite
un punct de vedere privind diagnosticul, viziunea si directiile strategice
de dezvoltare stabilite in aceasta etapa
RECOMANDARI GENERALE
SI PENTRU ETAPA A 2-A A STUDIULUI

8. Dezbaterea, pe parcursul etapei a doua - eventual cu extinderea duratei

fazei – a continutului primei etape si a obiectivelor strategice pentru
Bucuresti 2035, cu TOATE organizatiile non-guvernamentale interesate
identificate
9. Utilizarea si in etapa a doua a unei “campanii de recoltare de solutii” de
la specialistii in domeniile legate de dezvoltarea urbana, prin folosirea a
doua reuniuni tip focus-grup;
10. Continuarea folosirii Site-ului CSB-2035 pentru diseminarea
rezultatelor primei etape a Conceptului Strategic si pentru colectarea
opiniilor specialistilor si publicului larg.
EXERCITIU MASTER – SCENARIUL “IF NOT”
VALORI
ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035

Accesibilitate – Deschidere

Dinamism – Continuitate

Caracter – Constiinta

Chibzuinta – Responsabilitate
Adaptabilitate – Mobilitate
VIZIUNEA

(1) Bucureştiul este, în 2035, o metropolă influentă şi integrată

european prin durabilitate şi caracter, reinventata inteligent şi sensibil, o
comunitate deschisă şi evoluată, o capitală dinamică şi creativă.
(2) Municipiul este un nod cu activitate intensă de cooperare în reţele
multiple, bine conectat cu regiunea, ţara şi lumea prin infrastructuri
articulate, echilibrat grupate într-un sistem spaţial de poli şi coridoare, dar
şi prin porturi, aeroporturi ori portale digitale, un oraş care e caracterizat de
accesibilitate crescută şi mobilitate complexă.
(3) Capitala are o economie competitivă şi un comportament responsabil
faţă de mediu: o educaţie performantă şi deschisă favorizează dezvoltarea
tehnologiilor avansate şi a industriilor creative iar cercetarea bine
valorificată şi serviciile diversificate contribuie nu doar la atractivitatea
economică crescută ci şi la gestiunea inteligentă a energiei, a resurselor
naturale ori la protejarea biodiversităţii, deci la sustenabilitatea dezvoltării.
VIZIUNEA [...]

(4) Cetăţenii apreciază viaţa intr-un oraş sănătos, sigur şi cu identitate

bine conturată, cu locuire de calitate şi cu locuri de muncă motivante, fiind
membri ai unei comunităţi solidare, care protejează valori şi respectă
tradiţii, care este totodată conciliantă şi deschisă diversităţii şi cooperării,
o comunitate plurivalentă şi multiculturală care işi construieşte armonios
imaginea de succes.
(5) Dezvoltarea Bucureştiului este realist dimensionată, rezultatul unei
planificări spaţiale lucide care integrează nivelul urban cu cel teritorial şi al
unei finanţări coerente; administraţia publică locală este nu doar gestionar
eficient al resurselor ci şi constructor de parteneriate spre binele public –
cu nivelul naţional şi cel teritorial, cu vecinii, dar şi cu toate categoriile de
“actori” privaţi şi cu societatea civilă; beneficiind de adecvarea şi supleţea
cadrului legal, procesul de dezvoltare este monitorizat şi adaptat noilor
provocări şi aspiraţiilor comunităţii.
PRIORITATI PENTRU EUROPA 2020

1) consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării;

2) sporirea utilizării și a calității și accesului la tehnologiile informației și
comunicațiilor;
3) îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului
agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru
EMFF);
4) sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în
toate sectoarele;
5) promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării
riscurilor;
6) protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor;
7) promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul
infrastructurilor rețelelor majore;
8) promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă;
9) promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;
10) investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții;
11) consolidarea capacității instituționale și o administrație publică eficientă.
TRANSPARENTA – PARTICIPARE – DISEMINARE

www.csb2035.ro

Brosura ; prezentari ; media

URMARI ?

VA MULTUMESC