Monografie Sibiu PDF
Monografie Sibiu PDF
Monografie Sibiu PDF
1
Cuprins
Bibliografie ....................................................................................................................... 69
2
1. Prezentarea generală a județului Sibiu
1.1. Situarea geografică
Județul Sibiu face parte din Regiunea Centru, alături de județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita
și Mureș.
Județul Sibiu, simbol SB, este situat în centrul tării, sudul Transilvaniei, poarta de intrare dinspre
Muntenia spre Transilvania. Se învecinează cu județele : Alba, Mureș, Brașov, Argeș și Vâlcea.
1.2. Suprafața
Suprafața județului Sibiu este de 5433 km2 și reprezintă 2,3 % din teritoriul țării, clasându-se pe
locul 24 din acest punct de vedere și 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru.
Din suprafața administrativă a județului Sibiu de 543.248 ha ponderea principală este reprezentată
de terenuri agricole (56%) și terenuri cu vegetație forestieră (37%), restul terenurilor ocupând
doar 7% din suprafața totală.
1.3. Clima
Clima este temperat continentală cu nuanțe climatice în funcție de particularitățile reliefului: climat
umed și răcoros în zona montană și climat blând, mai cald și uscat în zona de deal și podiș.
Pădurile reprezintă o resursă importantă a județului Sibiu, fondul forestier cuprins în principal din
conifere și foioase, asigurând materie primă pentru industria lemnului, fiind și sursă de energie
pentru comunitățile din mediul rural.
Teritoriul județului Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale, bazinul hidrografic
Olt și bazinul hidrografic Mureș, ale căror cursuri de apă totalizează o lungime de 1331 km în
bazinul Oltului (râurile Olt, Cibin, Hârtibaciu și afluenții direcți) și 606 km în bazinul hidrografic
Mureș (râul Târnava Mare și afluenții direcți).
3
Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri glaciare și sărate) cât și lacuri
artificiale (pentru piscicultură, irigații, hidroenergie, alimentare cu apă și agrement), completează
rețeaua hidrografică a județului.
Apele subterane au straturi acvifere cuprinse între 1,2 și 10 m, cu debite variind între 0,2 – 8 l/s.
În zonele înalte adâncimile variază între 5 – 10 m, iar în zona de luncă pânza de apă freatică se
află la o adâncime mai mică, respectiv 5 m. Cadrul biogeografic deosebit de complex al județului
Sibiu dispune de o mare varietate de ecosisteme, o concentrare de habitate cu un număr mare de
specii rare, relicte și endemice în masivele montane Făgăraș, Cindrel și Lotru. De asemenea, zone
cu o bogată diversitate biologică, în special avifaunistică, se întâlnesc în luncile râurilor Olt, Cibin,
Hârtibaciu și Vișa.
În județul Sibiu, beneficiază de un statut legal de protecție la nivel național sau județean un număr
de 23 de arii protejate (12 rezervații naturale și 1 monumente ale naturii), a căror suprafață
însumată reprezintă 3,6% (19.395,8 ha) din suprafața totală a județului. De asemenea, siturile
Natura 2000 au o suprafață de 262.258,37 ha, aceasta reprezentând 48,07% din teritoriul
administrativ al județului Sibiu.
Flora județului Sibiu numără peste 5.500 specii de plante, dintre care 2.345 specii de cormofite
(67% din speciile din flora României). Un număr de peste 40 de specii sunt endemice pentru Munții
Carpați.
Fauna județului Sibiu este și ea bogată și diversă, dată fiind multitudinea tipurilor de ecosisteme
terestre și acvatice. În fauna județului Sibiu se regăsește aproape jumătate din totalul speciilor de
mamifere ale țării și 54% din cel al păsărilor. Resursele subsolului cuprind:
- rocile constitutive ale zonei muntoase, cu rezerve inepuizabile, folosite ca materiale de
construcție, din care se exploatează șisturi cristaline pe văile Sadului și Lotrioarei și zăcământul
de cristale marmoreene la Porumbacul de Sus și Arpașul de Jos;
- apele minerale clorosodice, utilizate în stațiunile Ocna Sibiului, Bazna și Miercurea Sibiului;
- sarea care apare în cutele diapire în Miercurea Sibiului și Ocna Sibiului, dar care în prezent nu
se exploatează;
- rezerve de argilă, pietriș și nisip folosite în construcții și în industria materialelor de construcție
se găsesc în zona depresionară și în luncile râurilor. Există de asemenea bogate resurse de gaze
naturale.
Din depozitele de gaz-metan din Transilvania, având cel mai curat gaz natural, cu un conținut de
până la 99% metan, o pătrime se găsește pe teritoriul județului Sibiu, dintre care cu semnificație
economică deosebită sunt cele de la Bazna, Copșa Mică, Noul Săsesc, Ilimbav și Ghijasa.
4
străbate teritoriul județului pe o lungime de 56 km, Cibin 80 km, Hârtibaciu 88 km, Târnava Mare
75 km, Sadu 45 km. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind amplasate în Munții Făgăraș
(Podragul, Podrăgelul, Balea, Doamnei, Avrig) și Munții Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic,
Jujilea). Dintre lacurile antropice se menționează cele 15 lacuri instalate în vechile exploatări de
sare din zona localității Ocna Sibiului (Lacul Avram Iancu este cel mai adânc lac de ocna din țară
- 126 m). De evidențiat sunt lacurile artificiale de acumulare Negovanu-Sadu pe Sadu, Gura Râului
pe Cibin, Brădeni I și Brădeni II pe râul Hârtibaciu și Ighișu.
Populația județului Sibiu, în perioada 2014 - 2018 a avut o creștere de la 463.228 locuitori la
466.472, cu 0,7 la sută, aceasta se regăsește în orașele menționate mai jos și în 53 de comune.
Grad de urbanizare este de 67,1% în anul 2018. Structura etnică: români 90,6%, maghiari 3,6%,
romi 4,1%, germani 1,6%, alții 0,1%.
Gradul de urbanizare
Urban Rural
Pe sexe la 1 ianuarie 2018 populația de sex masculin reprezenta 48,73 la sută iar cea de sex
feminin 51,17 la sută.
5
Grafic 1.2 Populația pe sexe
Populația pe sexe
Masculin Feminin
POPULAȚIA DUPĂ DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de vârstă și vârstă, sexe, medii de rezidență, macroregiuni, regiuni
de dezvoltare și județe
Vârste și Sexe Medii de Macroregiuni, Ani
grupe de rezidență regiuni de
Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
vrâstă dezvoltare și
județe UM: Număr persoane
Număr Număr Număr Număr Număr
persoane persoane persoane persoane persoane
Total Total Total Sibiu 463228 464077 464746 465421 466472
- - Urban Sibiu 313986 314004 313742 313165 313078
- - Rural Sibiu 149242 150073 151004 152256 153394
- Masculin Total Sibiu 226011 226389 226702 226916 227351
- - Urban Sibiu 150851 150790 150508 150016 149865
- - Rural Sibiu 75160 75599 76194 76900 77486
- Feminin Total Sibiu 237217 237688 238044 238505 239121
- - Urban Sibiu 163135 163214 163234 163149 163213
- - Rural Sibiu 74082 74474 74810 75356 75908
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
85%
7
Populația județului Sibiu, a avut o evoluție ascendentă, în intervalul 1948 - 1977 (o creștere de
43,7 la sută, urmată de o reducere în intervalul 1977 - 2011, în special după revoluție când foarte
mulți oameni au plecat la muncă în străinătate (-17,5 la sută), urmată iar de o creștere până în anul
2018, de 17,4 la sută față de 2011, cauza principală fiind dezvoltarea rapidă a județului cu investiții
străine și salarii bune, care a atras forță de muncă din alte județe.
JUDEȚUL P O P U L A Ț I A L A R E C E N S AĂM I N T E L E D I N:
25 15 5 7 18 20 1
ianuarie martie ianuarie ianuarie martie octombrie ianuarie
1948 1966 1977 1992 2002 2011 2018
A 1 3 4 5 6 7 8
SIBIU 335116 414756 481645 452873 421724 397322 466472
Populația județului
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
1948 1966 1977 1992 2002 2011 2018
Populația județului
Județul Sibiu ocupă locul 16 pe total țară la gradul de urbanizare și locul 22 ca număr total al
populației, conform direcției de statistică Sibiu în anul 2016.
8
1.9. Scurte prezentări ale reședinței de județ și ale principalelor
orașe
Sibiu - municipiul reședință de județ
Situat între Munții Făgăraș, Cindrel si Lotrului, orașul Sibiu este situat în depresiunea Cibinului,
străbătută de râul cu același nume, preluate de la numele latinesc al urbei care era
Cibiniensis/Cibinium. De asemenea, la nord și est orașul este delimitat de podișul Târnavelor
care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Gușteriței.
Așezat în inima țării, la răscruce de drumuri, orașul Sibiu închide sudul Transilvaniei, asemenea
unei fortărețe, pe care timpul nu a reușit niciodată să o distrugă.
Începuturile Sibiului se pierd în negura vremurilor. Cert rămâne faptul că, primele pagini ale
cronicii orașului se leagă de coloniștii sași, chemați aici de regii unguri, care doreau să-și
consolideze stăpânirea asupra Transilvaniei. Când au venit sașii, pe aceste locuri, în secolul al
XII-lea, au adus cu ei standarde de civilizație pe care le-au sădit într-o zonă eminamente rurală.
Structura socială a orașului este bazată pe o experiență de viață istorică și multiculturală,
diversitatea locuitorilor săi, aparținând diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând
orașului o aură specială.
Mai târziu, în 1692, datorită influenței austriece, orașul Sibiu a devenit capitala Transilvaniei
într-o perioadă în care orașul a cunoscut o dezvoltare economică și culturală extraordinară. În
acei ani a fost construit Palatul Brukenthal.
În 2007, Sibiu este Capitala Culturală a Europei (împreună cu Luxemburg). Este cel mai
important eveniment cultural din istoria orașului și un mare număr de turiști sunt așteptați să
sosească atât din țară cât și din străinătate.
Cunoscut ca un centru turistic de referință, orașul Sibiu se remarcă prin faptul că, orașul vechi,
înconjurat de zidurile vechii cetăți, este ca un nucleu pentru întreaga urbe.
Piața Mare, denumită și Ringul cel Mare, având o lungime de 142 de metri și o lățime de 93 de
metri, reprezintă centrul istoric al Sibiului. Latura sudică este monument arhitectural datorită
stilului medieval unic din această zonă. În 2006 piața a fost pavată cu piatră cubică și s-a
amplasat o veche fântână cu grilaj. Turnul Sfatului, terminat în 1588, este unul dintre cele mai
cunoscute monumente ale Sibiului, așezat între Piața Mare și Piața Mica.
Mediaș
Municipiul Mediaș este așezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, la o distanță de 39 km
de Sighișoara și 41 km de Blaj. În epoca romană pe teritoriul cetății actuale a existat un castru
roman. În 1267, în prima mențiune documentară, apare ca Medieșy. Acest nume poate fi legat de
numele unui trib secuiesc din secolul al IX-lea. Cetatea săsească din Moșna se află spre Agnita,
9
la 10 Km de Mediaș. La 18 km de Mediaș se găsește stațiunea balneo-climaterică Basna, atestată
documentar din anul 1302. Stațiunea beneficiază de izvoare de apă minerală, bogate în săruri,
nămol mineral și sare de Bazna. Distanța din Mediaș până în municipiul reședință de
județ Sibiu măsoară 55 km.
Cisnădie
Cel mai important dintre cele nouă centre urbane ale județului, orașul Cisnădie este situat la 10
km distanță de Sibiu, în sudul reședinței, la poalele dealului Măgura. Menționat documentar
pentru prima oară în anul 1204, sub numele de Heltau, așezarea a reprezentat, în regimul trecut,
un important centru al industriei textile, covoarele de lână confecționate aici ducând faima nu
doar a orașului, sau a județului ci chiar a țării, în cele mai îndepărtate colțuri de pe
mapamond. La Cisnădie în 1425, a fost construit primul turn cu ceas din Transilvania, tot aici
a luat ființă, în 1888 prima școală textilă din România. Cadrul natural propice a favorizat
locuirea zonei din timpuri străvechi, pe vatra așezării fiind descoperite urme ale civilizației
dacice și romane, respectiv monede grecești din epoca bronzului.
Centrul Istoric al orașului Sibiu este unul dintre cele mai frumoase din țară, unde s-au păstrat și
conservat multe monumente istorice și de artă, astfel enumerăm: Catedrala Evanghelică, Liceul
Brukenthal, Turnul Preoților, Biserica romano-catolică, Turnul Sfatului, Casa Widner-Reussner-
Czekelius, Casa Luțsch, Episcopia evanghelică, Casa Haller, Casa Hecht, Casa Albastră, Palatul
Brukenthal, Biserica reformată, Primăria Veche, Pasajul Scărilor, Casa Luxemburg, Casa Artelor –
fosta hală a breslei măcelarilor, menționată pentru prima dată în documente în anul 1370. Clădirea
a fost restaurată între anii 1962 și 1967. Pe fațada de sud se observă stema orașului care a fost
realizată în anul 1789, Piața aurarilor, Casa Michael Brukenthal, Casa cu pinion în trepte, Colegiul
"Gheorghe Lazăr".
Referindu-ne la Sibiu se poate spune că este județul cu 18 muzee și case memoriale. Caracteristice
pentru orașul Sibiu sunt: Muzeul Brukenthal și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale “Astra”.
Încă din secolul al XVIII-lea, guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal începe să-și
adune colecțiile de tablouri, antichități și cărți rare, pe care le va expune în muzeul ce îi poartă și
azi numele. Monument de arhitectură în stil baroc austriac, muzeul a fost deschis pentru public în
anul 1817.
Alte clădiri și monumente istorice: Biserica și Complexul Ursulinelor, Casa cu cariatide, Podul
Minciunilor, Clădirea bibliotecii Astra, a treia centură de fortificații, a patra centură de fortificații,
Turnul Archebuzierilor, redenumit apoi Turnul pânzarilor, Turnul Olarilor, Turnul Dulgherilor și
Turnul Gros.
Edificii religioase: Catedrala Mitropolitană, Biserica din Groapă, Biserica Romano-Catolică din
Piața Mare, Biserica Franciscană, Biserica Ursulinelor, Capela „Sf. Cruce”, Biserica dintre Brazi,
10
Catedrala Evanghelică, Biserica Evanghelică „Sf. Ioan”, Biserica Evanghelică din
Turnișor, Biserica Reformată, Sinagoga, Biserica Ortodoxă Sf. Luca, Biserica Azilului, Biserica
Evanghelică din Gușterița, Biserica Romano-Catolică din Terezian.
Alte monumente de arhitectură care-și păstrează nealterat specificul medieval sunt: Turnul Sfatului
(primul sediu al Sfatului Orășenesc), Biserica Parohială Catolică, Scara Fingerling, Pasajul
Scărilor și Biserica Parohială. De asemenea se mai pot enumera turnurile de apărare ale cetății
Sibiului în Evul Mediu, construite de meșteșugarii breslași, care se mai păstrează pe strada Cetății
și Primăria veche, construită în stil gotic în sec. al XV-lea. Aici a funcționat primăria orașului între
1550-1948.
UM: Număr
11
Numărul de unități, de cazare turistică a crescut pe total județ în perioada analizată, de la 109
unități în anul 2012 la 338 unități în anul 2017, o creștere de 3,10 ori, creștere care se realizează pe
toate tipurile de unități de cazare cu excepția taberelor școlare unde acestea s-au redus de la 8
la 7 unități, astfel: la hoteluri (+26,4 la sută), la hosteluri ( +400 %), la moteluri (+180%), vile
turistice ( +1050 %), cabane turistice (+ 233.3 %), bungalouri (+ 200 %), campinguri (+300 %),
pensiuni turistice (+ 364 %) și pensiuni agroturistice (+552%).
10000
8000
6000
4000
2000
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică, județe și localități
Tipuri de Județe Localități Ani
structuri de
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
primire
2012 2013 2014 2015 2016 2017
turistică
UM: Locuri
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Total Sibiu TOTAL 6125 6247 6547 10473 10036 10902
Hoteluri Sibiu TOTAL 3522 3630 3796 3936 3796 3853
Hosteluri Sibiu TOTAL 84 84 181 265 229 160
Moteluri Sibiu TOTAL 150 150 84 310 266 288
Vile turistice Sibiu TOTAL 151 151 221 411 441 607
Cabane Sibiu TOTAL 266 266 271 501 473 478
turistice
Bungalouri Sibiu TOTAL 28 28 28 24 24 54
Campinguri Sibiu TOTAL 60 60 54 204 176 256
Căsuțe turistice Sibiu TOTAL : : : 146 146 135
Tabere de elevi Sibiu TOTAL 676 676 685 630 596 603
și preșcolari
12
Pensiuni Sibiu TOTAL 518 532 491 1927 1841 1983
turistice
Pensiuni Sibiu TOTAL 670 670 736 2119 2048 2485
agroturistice
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, tipuri de turiști, pe
macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Ani
Tipuri de Macroregiuni, Anul Anul
structuri de Tipuri regiuni de Anul 2012 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
2013 2014
primire de turiști dezvoltare si
turistica județe
Numărul de turiști
600000
500000
400000
300000
200000
100000
0
2012 2013 2014 2015 2016 2017
Numărul de turiști
13
Numărul cazărilor în total structuri de primire turistică, a crescut de la un an la altul, pe
fondul creșterii numărului de unități de cazare precum și a dezvoltării turismului și a
organizării de festivaluri, expoziții, creșterea calității serviciilor pentru atragerea acestora,
etc.
Astfel numărul acestora de la 285.136 nopți de cazare în anul 2012, a urcat la 565.346
nopți de cazare în anul 2017, o creștere de aproximativ două ori. Creșterea numărului
cazărilor pe segmentul străini a fost mai mare decât în cazul turiștilor autohtoni.
În anul 2019, cu ocazia deținerii de către România a Președinției Consiliului UE, va avea
loc la Sibiu, o importantă reuniune a liderilor europeni, care va face pentru câteva zile din
Sibiu, capitala politică și turistică a Europei.
În aceeași perioadă (2017 - 2018) în procesul de învățământ au fost cuprinse 80.869 de persoane,
astfel: 20.930 în învățământul primar, 15.310 în învățământul gimnazial, 13.447 elevi în
învățământul liceal și profesional, 13.18 în învățământul postliceal și de maiștri, 12.884 în
grădinițe, 16.452 studenți, masteranzi și doctoranzi, 528 în creșe. Procesul de învățământ a fost
asigurat de 5.239 de cadre didactice de toate gradele.
2%
4%
26%
19% Grădinițe
Școli
Licee
Școli postliceale
Instituții de învățământ superior
49%
20930
20000
16452
15310
15000 13447 12884
10000
5000
1318
528
0
Unitățile școlare pe categorii de unități școlare, forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
UM: Număr
Unități școlare din Total Sibiu 128 129 129 127 128
învățământul
preuniversitar
15
Școli din învățământul Total Sibiu 2 2 2 2 2
special primar și
gimnazial
Cele 4 universități din Sibiu sunt: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea Romano-
Germana, Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu, Universitatea Spiru Haret-Facultatea de
Finanțe Bănci.
16
Unități sanitare pe categorii de unități, forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
UM: Număr
Cabinete medicale de familie Total Sibiu 284 292 290 288 290
17
Laboratoare medicale Total Sibiu 48 46 49 49 53
La sfârșitul anului 2017 în județul Sibiu, existau: 10 spitale, 2 dispensare medicale, 152 farmacii,
209 cabinete medicale de specialitate, 91 laboratoare de tehnică dentară, 39 cabinete de medicină
generală, 290 cabinete de familie, 451 cabinete stomatologice și 35 cabinete medicale școlare și
studențești. Din totalul unităților sanitare majoritatea sunt private cu excepția spitalelor, centrelor
ambulatorii de specialitate, dispensarelor medicale, centrelor de sănătate mintală, unităților
medico-sociale, centrelor de diagnostic și tratament, creșelor, laboratoare medicale, centre de
transfuzii și a cabinetelor medicale școlare și studențești.
În toată perioada analizată numărul unităților a crescut la: policlinici, cabinete medicale școlare,
cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice, cabinete stomatologice școlare, cabinete
medicale de familie, farmacii, puncte farmaceutice, laboratoare medicale și s-au redus la societățile
medicale civile și cabinete medicale de medicină generală.
Personal sanitar
Județul Sibiu Paturi în spitale Medici Stomatologi Farmaciști
mediu
Anii
2013 2604 1203 390 309 2673
2014 2574 1225 416 342 2614
2015 2574 1227 446 346 2663
2016 2574 1305 466 371 2822
2017 2574 1332 477 398 2973
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
În perioada analizată, numărul paturilor din spitale s-a redus, în anul 2013 de la 2604 la 2574, ca
urmare a măsurilor de modernizare a unui spital și s-a menținut constant pe toată perioada
următoare. Cadrele medicale care au asigurat desfășurarea activității în unitățile sanitare au avut o
creștere continuă la toate categoriile de personal, pe toată perioada analizată, astfel:
medici +10,7%, stomatologi + 22,3 %, farmaciști + 28,8 %, personalul sanitar mediu + 11,2 %.
18
2.1. PIB al județului și ponderea acestuia în PIB al României
2013 2014 2015 2016 2017
Total economie (mil.lei) 637456 668144 711103 762342 858333
Ritmul anual de creștere (an 106.9
103,5 103,4 103,9 104,8
curent/an precedent)
Indicele general al prețurilor 4,0 1,1 -0.6 -1,5 1,3
Regiunea Centru (mil.lei) 70503 73205 78265 84794 96703
Județul Sibiu (mil.lei) 13679 13907 14848 16768 19263
Ponderea județului in total 2,24
2.15 2.08 20,9 2.20
economie (%)
Sursa: INS – Anuarul statistic al României 2013-2017; Anuarul statistic al județului Sibiu 2013-2017, Comisia
Națională de Prognoză – Evoluția principalilor indicatori economico-financiari.
În perioada 2013 – 2017 produsul intern brut în valoare absolută pe ansamblul economiei naționale
a crescut de la 637.456 mil.lei la 858.333 mil. lei, o creștere nominala cu 34,6 la sută cu un ritm
mediu de creștere de aproximativ 6,9 la sută pe an, creșterea reală fiind mult mai mică, ca urmarea
a reducerii valorii acestuia cu nivelul inflației. Și produsul intern brut realizat în Regiunea Centru
a crescut nominal în perioada analizată de la 70.503 mil.lei în anul 2013 la 96.703 mil lei în anul
2017 cu 37,16 la sută (7,43 la sută ritm mediu anual). În județul Sibiu creșterea a fost de 40,82 la
sută superioară atât mediei naționale cât și celei pe regiune, ritmul mediu anual de creștere a fost
de 8,16 la sută. Creșterea produsului intern brut la nivelul Regiunii Centru și județului Sibiu a fost
de asemenea mult mai mică ca urmare a corectării valorii acestuia cu nivelul inflației în perioada
analizată. Creșterea produsului intern brut în perioada analizată a fost una reală, deoarece indicele
anual al prețurilor de consum a fost de 104,24 în anul 2017, luna decembrie față de anul 2012 luna
decembrie.
Ponderea produsului intern brut al județului Sibiu în total economie, a scăzut de la 2,15 la sută în
anul 2013 la 2,08 în anul 2014, după care a crescut până la 2,24 la sută în anul 2017, pondere
superioara celei din anul 2013.
Analizând datele de mai sus, se poate constata că, produsul intern brut al județului Sibiu este
superior mediei pe regiune și celei pe țară (nivel care este superior celui regional), urmare
dezvoltării acelor ramuri ale economiei naționale care valorifică superior forța de muncă și
resursele naturale, parte importantă a producției luând calea exportului.
3. Agenți economici
3.1. Numărul unităților locale active
Perioada
Denumire indicator
2012 2013 2014 2015 2016
Nr. unităților locale active 10031 10225 10603 10729 11160
Cifra de afaceri (mil. Ron) 26671 27688 29774 30661 33374
Investiții brute (mil. lei) 2618 4381 3365 3920 3176
Invesții nete (mi. lei) 1626 2222 2366 2465 2221
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
Numărul unităților locale active din județul Sibiu a crescut de la un an la altul, astfel de la 10.031
unități locative în anul 2012, la 11.160 unități locative în anul 2016, o creștere de 11,26 la sută în
intervalul analizat (a fost înființată o unitate nouă, la 3,3 zile). Cifra de afaceri a județului a avut
același trend ascendent în intervalul analizat, crescând de la 26.671 milioane lei în anul 2012 la
33.374 milioane lei în anul 2016, o creștere de 25,3 la sută, cu mult peste indicele prețurilor.
Volumul investițiilor brute a crescut în anul 2013 față de 2012, urmat de o reducere în anul
următor, de creștere în anul 2015 și iar reducere în anul 2016. Volumul investițiilor nete în perioada
analizată a crescut de la un an la altul cu excepția anului 2016, în care s-au redus cu aproximativ
10,1 la sută față de 2015, dar sunt mai mari decât cele din 2012 cu 36,6 la sută.
Unități locale active, pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2, clase de mărime după numărul de
salariați, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Ani
20
CAEN Rev.2 (activități Clase de Macroregiuni, Anul Anul Anul Anul Anul 2016
ale economiei naționale - mărime regiuni de 2012 2013 2014 2015
secțiuni) dezvoltare și
județe UM: Număr
21
R. Activități de Total Sibiu 90 104 107 130 161
spectacole, culturale și
recreative
Numărul unităților locale active a crescut constant de la un an la altul, în principal datorită creșterii
investițiilor străine și interne care au dus la dezvoltarea județului. În structură, analizând anul 2016
pe primul loc sunt unitățile din ramura de comerț cu ridicata și amănuntul (27,65%), urmate de
cele din industria prelucrătoare (10,7%), activități profesionale, științifice și tehnice (10,6%),
construcții (10,2%), transport (9,8%), hoteluri și restaurante (6,34%), activități de servicii
administrative (4,9%), etc.
Unități locale active, pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2, clase de mărime după numărul de
salariați, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
UM: Număr
Analizând numărul unităților locale active în funcție de numărul de salariați, se poate observa că
ponderea cea mai mare le au cele cu un număr de 0-9 salariați (86 %), urmate de cele cu salariați
între 10-49 (10,9 % ), după care cele cu un număr de salariați între 50-249 (2,6 %), și în final cele
cu peste 250 salariați (0,5 %).
Numărul mediu al salariaților pe activități ale economiei naționale (secțiuni și diviziuni) CAEN
Rev.2, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
CAEN Rev.2 (activități ale economiei naționale) Macroregiuni, Ani
regiuni de
22
dezvoltare și Anul Anul Anul Anul Anul Anul
județe 2012 2013 2014 2015 2016 2017
E. DISTRIBUȚIA APEI; SALUBRITATE, Sibiu 2177 2190 2115 2054 2049 2043
GESTIONAREA DEȘEURILOR, ACTIVITĂȚI
DE DECONTAMINARE
O. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI APĂRARE; Sibiu 3266 3178 3175 3207 3509 3604
ASIGURĂRI SOCIALE DIN SISTEMUL
PUBLIC
Q. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ Sibiu 5839 5951 6253 6585 6958 7231
S. ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII Sibiu 830 989 965 1060 1049 1174
23
Numărul mediu al salariaților în perioada analizată a crescut de asemenea pe tot intervalul analizat,
de la 116.234 la 132.369 salariați (creștere de 13,9 %), concomitent cu reducerea șomajului pe
aceeași perioadă. În structură ponderea cea mai mare o ocupă salariații din industria prelucrătoare
(37,8 % ), urmați de salariații din construcții (11,9 %), transport și depozitare (6,33%), învățământ
(5,9 %), activitatea de servicii administrative și suport (5,6 %), sănătate și asistență socială
(5,46 % ), hoteluri și restaurant (3,5 %), etc.
Populația ocupată s-a redus în anul 2014 față de 2013 cu 2,5 mii persoane, dar a crescut în următorii
3 ani ajungând în anul 2017 la 192,5 persoane (+ 4,05 %). În structură ponderea este ocupat de
ramura industrie (iar in interior de cea prelucrătoare) care reprezintă 36,5 la sută, urmând comerțul
cu ridicata (12,7 %), agricultura (10,65 % ), construcții (7,3 %).
192
190
188
186
184
182
180
178
176
2013 2014 2015 2016 2017
Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2,
sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
24
dezvoltare si UM: Mii persoane
județe
Mii Mii Mii Mii Mii
persoane persoane persoane persoane persoane
25
R. ACTIVITĂȚI DE SPECTACOLE, Sibiu 1,7 1,6 2,1 2,3 2,4
CULTURALE ȘI RECREATIVE
*Numărul mediu de persoane ocupate reprezintă numărul total de personal (salariat și nesalariat) care a lucrat în
întreprindere în cursul perioadei de referință inclusiv personalul detașat remunerat de întreprindere dar care
lucrează în afara ei.
Nu sunt cuprinse persoanele fizice individuale ocupate care figurează în balanța forței de muncă.
Sursa: INS – Anuarul Statistic al României 2013-2017; Anuarul Statistic al județului Sibiu 2013-2017
INS Sibiu - Ancheta structurală a întreprinderii
Populația ocupată
(mii persoane)
194
192
190
188
186
184
182
180
178
176
2013 2014 2015 2016 2017
Populația ocupată
Economia județului Sibiu este destul de echilibrată, aceasta este orientată către activitatea de
industrie, comerț, turism, producția și furnizarea energiei electrice, termice, gaz, apă caldă și aer
condiționat, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (județul dispune de stațiuni cu apă
termală, stațiune de schi, mulți turiști), etc. Județul Sibiu este un important centru administrativ în
centru țării , cu resurse umane, materiale, bogate, cu o forță de muncă instruită datorită instituțiilor
de învățământ de la Sibiu și Cluj unde se instruiesc tineri, cu multe investiții străine, cu un potențial
mare în domeniul turismului, a industriei de componente pentru autovehicule, datorită faptului că
mulți etnici germani care au emigrat în Germania s-au întors și au investit în județ. Acesta are un
potențial uriaș de creștere pe domeniile menționate și datorită poziționării județului pe axa
București, Timișoara, Budapesta, Bratislava, Viena, care odată cu terminarea autostrăzilor
București - Pitești – Râmnicu Vâlcea - Sibiu - Curtici și București – Brașov - Sibiu - Oradea -
Borș, va lega Bucureștiul (implicit Sibiul) de marile capitale europene.
26
3.2. Economia județului pe ramuri ale economiei naționale
Cifra de
Investiții brute
Activitățile Numărul unităților active afaceri
MIL LEI MII LEI
2015 2016 2015 2016 2015 2016
ÎNVĂȚĂMÂNT 86 99 16 22 2 1
...-Lipsă date
În cadrul economiei județului, după cifra de afaceri, locul principal este ocupat de industrie (în
special cea prelucrătoare), comerț, la mare distanță de industrie, transport și depozitare, construcții,
tranzacții imobiliare, intermedieri financiare și asigurări etc. În anul 2016 existau în județ 11.160
unități active, numărul cel mai mare aflându-se în comerțul cu ridicata și amănuntul, urmat de
tranzacții imobiliare, intermedieri financiare și asigurări, activități profesionale științifice și
tehnice, activități de servicii administrative și activități de servicii suport, urmate de cele din
27
industrie, construcții, transport și depozitare, hoteluri și restaurante, etc. Investițiile brute au fost
foarte mari în anul 2013 față de anul anterior, dar s-au redus treptat în anii următori, majoritatea
investițiilor fiind realizate în industrie. Ramurile în care s-au realizat inveștiții în intervalul
2015 - 2016 în ordinea volumului valoric sunt: industrie, distribuția apei, salubritate, gestionarea
deșeurilor, transport și depozitare, comerțul cu ridicata și amănuntul, etc.
4. Industrie și construcții
2. Marquardt Schaltsysteme S.C.S. România (capital integral german) face parte din grupul
internațional Marquardt. Fabrica din Sibiu a fost înființată în anul 2005. Marquardt Schaltsysteme
a intrat pe piața din România în anul 2004, la Sibiu, ca reprezentanță a grupului german Marquardt
GmbH, producător de componente electronice. Producția a început în 2006, după o investiție de 8
milioane de euro. După finalizarea ultimei extinderi a fabricii, care a avut loc în anul 2013, în
Marquardt lucrează peste 2.800 de angajați, atât în producție, ci și în alte domenii suport. Pentru
Marquardt, locația din Sibiu reprezintă și un centru de cercetare și dezvoltare. Cea mai mare parte
din produsele fabricate la Sibiu, precum și serviciile oferite, sunt utilizate în industria auto din
întreaga lume. În producție se regăsesc cele mai variate procese tehnologice: injecție mase plastice,
producție electronică, asamblare finală, producție micro comutatoare, proiectare și
programare echipamente industriale, atelier sculărie, vopsire industrială, etc. Firma avut o creștere
mare de la 1099 salariați și o cifră de afaceri de 540 milioane lei în anul 2012, a crescut la 2012
28
salariați (+ 83 %) și 913 milioane lei cifra de afaceri în anul 2014 ( +69,1 %), până la 2874 salariați
(+ 161,5 %) și 1521 lei cifra de afaceri în anul 2017 (+ 181,7 %).
3. SC KROMBERG & SCHUBERT ROMANIA ME SRL cu sediul în Mediaș ( cu capital
integral austriac) are obiect de activitate fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru
autovehicule și pentru motoare de autovehicule. Compania avea în anul 2012, 2064 salariați și
cifra de afaceri de 246,6 milioane lei, în 2014 avea 2169 salariați și 260,4 milioane lei cifra de
afaceri, iar în anul 2017 4292 salariați și 652,4 milioane lei cifra de afaceri.
29
o cifră de afaceri de 127 milioane lei, 207 angajați, 159 milioane lei în anul 2014 și 326 salariați
și 215 milioane lei în anul 2017.
30
Investiții
(milioane lei)
5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2012 2013 2014 2015 2016
a. dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului - 19,6 mil lei,
constând în: modernizare infrastructură rutieră, parcare, modernizare lacuri, modernizare
infrastructură de agrement;
b. sistem de management integrat al deșeurilor – 80 mil lei;
c. centura ocolitoare a municipiului Sibiu integrată în Autostrada SIBIU-DEVA;
d. CTP Sibiu - dezvoltator de spații logistice cu sediul în Olanda, construiește în Sibiu un parc
strategic de spații logistice de circa 56000 mp, valoare 1,1 mil EUR.
e. investitorul Prada de la SC Hipic Prod Sibiu construiește fabrică nouă în zona industrială vest
Sibiu;
f. SC ODU ROMANIA MANUFACTURING SRL, companie germană ce oferă soluții de
conectică și cablaje, mărește capacitatea de producție și construiește fabrică nouă pe o suprafață
de 48000 mp cu 500 locuri de muncă, spații sociale, cantină, 120 locuri de parcare;
31
j. IFM EFECTOR producător de senzori industriali a construit cea mai nouă fabrică a
producătorului german de senzori de poziție pentru parametri de proces, construiește automatizări
industriale. Fabrica a fost construită pe 6300 mp fiind a doua ca mărime din cele 8 unități pe care
le deține grupul german și va oferi 250 de locuri de muncă;
Construcția de locuințe a avut un trend crescător în perioada 2012 - 2017 când au crescut de la 669
unități în anul 2012 pe toată perioada analizată, până în anul 2017, ajungând la 2886 locuințe în
anul 2017 (+ 320 %), pe fondul investițiilor care au creat noi locuri de muncă, care au permis
atragerea de forță de muncă din alte județe, creșterea salariului net, permițând populației
cumpărarea de locuințe noi. Din totalul investițiilor efectuate pentru construcția de locuințe pe
toată perioada analizată, ponderea covârșitoare (peste 95 la sută) au fost efectuate din fonduri
private. Din totalul celor private, cele construite de populație au fost de peste 65 la sută și au crescut
de la un an la altul.
Locuințe existente la sfârșitul anului pe forme de proprietate, medii de rezidență, în județul Sibiu
32
Forme de proprietate Medii de Ani
rezidență
UM: Număr
Proprietate majoritar de stat Total 3617 3600 3649 3633 3744 3890
Proprietate majoritar privata Total 168260 168976 170454 172739 175308 178045
Locuințe terminate în cursul anului pe surse de finanțare, medii de rezidenta, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
33
Surse de finanțare Medii de Macroregiuni, Ani
rezidență regiuni de
dezvoltare și Anul 2012 Anul Anul Anul Anul 2016 Anul 2017
județe 2013 2014 2015
UM: Număr
- Urban Sibiu 18 : 61 : 88 :
Din fonduri private Total Sibiu 678 706 1501 2276 2580 2739
Din care: din Total Sibiu 678 706 1501 2276 2374 2381
fondurile populației
5. Agricultura și silvicultura
Județul Sibiu este amplasat în centrul țării. Din întreaga suprafață a județului Sibiu de 543.248 ha,
aproximativ 30% este ocupată de munți, 50% dealuri și podiș, restul reprezentând aria depresionară
de contact desfășurată între aceste forme de relief. Structura agriculturii este adecvată specificului
zonei astfel încât sectorul vegetal și cel de creștere a animalelor sunt bine reprezentate. În zona
montană și sub-montană, agricultura județului este profilată pe creșterea animalelor, preponderent
creșterea ovinelor, o activitate de tradiție. În zona colinară și de podiș se cultivă cereale, cartofi,
legume, dar este dezvoltat și sectorul de creștere a animalelor, iar în Podișul Târnavelor condițiile
sunt propice culturii viței de vie.
34
Suprafața fondului funciar după modul de folosință, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
UM: Ha
Păduri și alte terenuri Total Sibiu 201930 201997 201526 201351 200175
cu vegetație
forestieră
Ocupată cu ape, bălți Total Sibiu 5945 5952 5923 5927 5881
Suprafața fondului forestier are în structura sa în principal suprafața agricolă, care reprezintă
aproximativ 56 la sută din suprafață, urmată de păduri si terenuri cu vegetație forestieră - 36,7 la
sută, suprafețe ocupate cu ape și bălți, construcții căi de comunicații și căi ferate în proporție de
5,4 la sută și terenuri degradate și neproductive de aproximativ 1,9 la sută.
Parcul de utilaje agricole în perioada analizată a avut modificări semnificative, acestea crescând
de la un an la altul, la tractoare (au crescut de la 2872 la 5354 bucăți, cu 84,6 la sută în 5 ani),
semănători mecanice (de la 949 la 1159 bucăți cu 22,1 la sută), pluguri pentru tractor (de la 2531
la 3136 bucăți cu 23,9 la sută), cultivatoare cu tracțiune mecanică (de la 565 la 673 bucăți cu 19,1
la sută), mașini de stropit și prăfuit (de la 116 la 128 bucăți cu 10,3 la sută), la toată gama de
combine și în special la cele de cartofi (de la 279 la 324 bucăți cu 16,1 la sută) și s-au redus
vindroverele (de la 45 bucăți la 16 cu 64,5 la sută) . Numărul utilajelor față de alte județe cu aceeași
structură a terenurilor este relativ însemnat, determinat de dezvoltarea rapidă a județului cu
investiții străine și în special germane de unde au fost aduse și multe utilaje agricole, multe dintre
acestea însă sunt îmbătrânite și necesită înlocuire, iar proprietatea este în proporție de peste 98 la
sută privată.
36
Parcul de tractoare și mașini agricole principale din agricultură (la sfârșitul anului) pe forme de proprietate, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare și județe
UM: Număr
- Combine Sibiu 29 31 27 34 32
autopropulsate pentru
recoltat furaje
37
- Combine Sibiu 29 31 27 34 32
autopropulsate pentru
recoltat furaje
Suprafața cultivată în perioada analizată a crescut în anul 2013 de la 68616 ha la 69121 ha în anul
2014, la 73128 în anul 2015 și s-a redus la 70406 ha în anul 2016 și 68401 ha în anul 2017, sub
suprafața cultivată în anul 2013.
Pe culturi s-au înregistrat creșteri la orz și orzoaică, porumb boabe, leguminoase (mazăre și fasole
boabe), hamei, rapiță, soia și furaje verzi din teren arabil. Reduceri au avut loc la grâu și secară,
ovăz, plante uleioase, sfeclă de zahăr, cartofi, legume, etc.
Suprafața cultivată
Suprafața cultivată cu principalele culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
38
Principalele culturi Forme de Macroregiuni, regiuni Ani
proprietate de dezvoltare și județe
Anul Anul Anul Anul Anul 2017
2013 2014 2015 2016
UM: Ha
Cereale pentru boabe Total Sibiu 33857 34045 35909 36071 34426
39
Legume - total Total Sibiu 3117 2969 2910 2801 2776
Legume proaspete din Total Sibiu 1408 1387 1356 1272 1267
grădinile familiale
Furaje verzi din teren Total Sibiu 25995 26971 29689 26102 26455
arabil
Furaje verzi anuale Total Sibiu 4420 5597 4775 4433 4717
Porumb verde furajer Total Sibiu 1513 1806 1880 1791 2212
Teren arabil în repaus Total Sibiu 29192 27875 29110 1997 1249
Producția vegetală
Producția agricolă vegetală la principalele culturi a avut evoluții fluctuante în funcție de suprafețele
cultivate, condițiile climaterice din anii respectivi și funcție de producția medie obținută la hectar.
Astfel producția la cereale pentru boabe a crescut în anul 2017 față de anul 2013 per total dar s-a
redus la grâu și secara, hamei, orz, etc. Producția a crescut de asemenea și la orz și orzoaică,
porumb pentru boabe, leguminoase, rădăcinoase comestibile, furaje și s-a redus la cartofi, legume,
etc. Producția fizica în tone la cereale a crescut în anul 2017 față de 2013 cu 29,9 la sută, la porumb
cu 35,8 la sută, furaje perene 8,8 la sută și s-a redus în aceeași perioada la ovăz cu 19.4 la sută, la
40
plante uleioase cu 5,4 la sută, sfecla de zahăr cu 34,2 la sută, cartofi cu 5,9 la sută, legume cu12,5
la sută. Variațiile mari la producțiile obținute sunt influențate de lipsa utilajelor performante, a
îngrășămintelor (care sunt scumpe), a sistemelor de irigații, a personalului necalificat care practică
în multe locuri o agricultură de subzistență.
Producția agricolă vegetală la principalele culturi, pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și
județe
UM: Tone
41
Cartofi - total Total Sibiu 68274 66113 55590 63406 64129
Cartofi timpurii, semi Total Sibiu 879 756 730 629 801
timpurii și de vară
Legume proaspete din Total Sibiu 16858 16281 16073 14679 14961
grădinile familiale
Furaje verzi din teren Total Sibiu 386012 420454 431265 396645 428244
arabil
Furaje verzi anuale Total Sibiu 78604 100754 88583 76249 93518
Porumb verde furajer Total Sibiu 41657 51757 53015 43909 60807
Valoarea producției totale a crescut în toată perioada analizată, de la 942,2 milioane lei la 984,4
milioane (cu 4,5 la sută) lei, la producția vegetală a crescut în anul 2013, după care a scăzut în anii
2014 și 2015, urmată de creștere în anul 2016, producția animală a crescut în perioada 2013 - 2014
după care a urmat scăderea acesteia în anii 2015 - 2016 sub nivelul din anul 2012. La servicii
42
nivelul valoric s-a redus în anul 2013 urmată de o creștere uriașă în anul 2014 (cu 506,5 la sută),
urmată de o altă reducere în anul perioada 2015 - 2016, dar la finele perioadei, era cu 240 la sută
mai mare decât valoarea din anul 2012. Cu toate că valoric producția agricolă a crescut în perioada
2008 - 2012 (cu 4,5 la sută), în prețuri comparabile nu este vorba de creșterea reala deoarece
indicele prețurilor de consum în perioada analizată a fost de 105,5 la sută per total mărfuri
(ianuarie 2012 - decembrie 2016) dar la mărfuri alimentare indicele prețurilor a fost de 97,78 la
sută.
Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei
RON RON RON RON RON
43
anul 2017 față de anul 2013 și o creștere în aceeași perioada la bovine (+4,2 %), ovine (+5,5 %),
caprine (+ 5,6 %) și păsări (+ 11,7 %).
UM: Număr
Păsări ouat oare Total Sibiu 368457 363523 362555 395245 428631
adulte
Producția animală în perioada analizată a înregistrat o ușoară scădere în intervalul 2013 - 2017 per
total, de 4,8 la sută la greutatea vie a animalelor iar pe feluri reduceri avem la porcine (-10,2 %),
pasări (-15,6 %), lapte de oaie și capră (- 10,1 %), lână (-10,5 %) și miere extrasă (-41,7 %).
44
Creșteri se înregistrează la bovine (+13.8 %), caprine (+9 %) și lapte (+ 7,9 %).
Producția animală
Producția agricolă animală pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Greutatea în viu a animalelor destinate Sibiu Tone 23764 26475 24921 24717 22639
sacrificării pentru consum - total greutate
vie
Greutatea în viu a animalelor destinate Sibiu Tone 3374 4081 4109 4618 3841
sacrificării pentru consum - bovine greutate
vie
Greutatea în viu a animalelor destinate Sibiu Tone 10626 9745 10915 10324 9547
sacrificării pentru consum - porcine greutate
vie
Greutatea în viu a animalelor destinate Sibiu Tone 4123 6032 4530 4609 4493
sacrificării pentru consum - ovine și greutate
caprine vie
Greutatea în viu a animalelor destinate Sibiu Tone 5632 6608 5360 5159 4754
sacrificării pentru consum - păsări greutate
vie
Producția de lapte (inclusiv consumul Sibiu Mii 945 1054 1028 1012 1020
vițeilor) - total (fizic) hectolitri
Producția de lapte (inclusiv consumul Sibiu Mii 659 771 754 744 760
vițeilor) - de vacă și bivolița (fizic) hectolitri
Producția de lapte (exclusiv consumul Sibiu Mii 881 978 945 935 945
vițeilor) - total (fizic) hectolitri
Producția de lapte (exclusiv consumul Sibiu Mii 595 695 671 666 684
vițeilor) -vaca și bivoliță (fizic) hectolitri
Producția de lapte - oaie și capră (fizic) Sibiu Mii 286 283 274 268 260
hectolitri
Producția de miere extrasă Sibiu Tone 778 441 615 360 454
6. Transporturi
6.1. Rețeaua feroviară
45
Situația rețelei de cale ferată aflată în exploatare în județul Sibiu este prezentată în tabelul de mai
jos.
Lungimea căilor ferate în exploatare, pe categorii de linii de cale ferată, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
UM: Km
Electrificată Sibiu 44 44 44 44 44
În anul 2017, totalul liniilor de cale ferată în exploatare la nivelul județului Sibiu însuma 145 km
(exclusiv linii cu ecartament îngust), din care 44 km linii electrificate. Liniile electrificate
reprezintă doar aproximativ 22% din total (semnificativ mai puțin decât media Regiunii Centru de
aproximativ 47% și media pe țară de 30%), procent destul de scăzut, care denotă necesitatea de
modernizare a rețelei. Din total, liniile cu ecartament normal (la care distanța între șine este de
1435 mm) însumează 145 km, din care: cu o cale 101 km, cu două căi 44 km. Astfel, densitatea
liniilor de cale ferată este de 36,3 km la 1.000 km2, cu câteva procente sub media din țară și din
Regiunea Centru. Lungimea totală a căilor ferate în România este de aproape 11.000 km, din care
județul Sibiu deține doar aproximativ 2%. Aceasta se datorează atât reliefului județului Sibiu în
proporție însemnată muntos și deluros și deci inadecvat pentru construcția de căi ferate, cât și
faptului că, în Sibiu, de importanță majoră este transportul rutier, mult mai bine reprezentat și
dezvoltat în ultima perioadă. Destinații ale trenurilor care pleacă din Sibiu: Avrig–Făgăraș,
Avrig - Copșa Mică - Vințu de Jos - Teiuș–Brașov. Tot în județul Sibiu se găsește și rețeaua de
cale ferată îngustă pe direcția Sibiu - Agnita - Sighișoara (pe o lungime de 52 km), care este
cuprinsă într-un program de reabilitate și redare turismului.
46
Categorii de drumuri Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
publice
UM: Km
- De pământ Sibiu 47 49 47 54 54
- De pământ Sibiu 71 71 93 93 93
Rețeaua de drumuri publice din județul Sibiu are nevoie de fonduri pentru modernizarea acesteia,
gradul de modernizare a rețelei existente fiind de 56,2 la sută în anul 2017, față de 27,3 la sută în
anul 2013 (dublu). Deoarece în județ există drumuri (drumuri naționale, europene și autostrăzi)
spre Vest, capitală, orașe importante ale țării, este necesar legarea acestora la autostrăzile și
drumurile exprese ce se află în construcție și în Master-planul de autostrăzi ale României, pentru
47
fluidizarea traficului spre Europa Occidentală, București, Brașov, Cluj, Iași, Constanța, Craiova.
Principalele drumuri naționale și europene ce trec prin județul Sibiu sunt: E81 Satu Mare - Zalău
- Cluj - Sebeș - Sibiu - RâmnicuVâlcea - Pitești, E68 Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș -
Brașov, DN1 București - Ploiești - Brașov - Sibiu - Alba Iulia - Cluj - Oradea, DN7 București-
Râmnicu Vâlcea - Sibiu - Deva - Arad, DN14 Sibiu - Sighișoara.
6.3. Aeroporturi
Județul Sibiu dispune de Aeroportul Internațional Sibiu, care se dovedește a fi un punct forte în
transportul la nivelul județului. Acesta aparține Consiliului Județean Sibiu și este poziționat pe
drumul DN1, la 6 km vest de centrul istoric și administrativ al orașului Sibiu, fiind situat la o
altitudine de 443 m. În prezent se asigură legături directe interne cu București și Timișoara și
externe cu Germania, Austria, Spania, Anglia, Turcia și Grecia, existând 6 companii aeriene care
operează de aici: Austrian Airlines, Blue Air, Tarom, Atlas Jet, Carpatair și Lufthansa.
Inaugurarea aeroportului pe amplasamentul actual s-a făcut în 1943 și la doar un an mai târziu
începeau cursele regulate către București, Brașov, Oradea și Târgu Mureș. În 1959 a fost dată în
exploatare o nouă clădire a aerogării, compusă din parter, etaj, turn de control și sală de așteptare,
iar mai apoi, în 1970, a fost dat în exploatare balizajul și dispozitivul luminos de apropiere, iar în
1975 clădirea radarului împreună cu instalațiile aferente. În 1992 aeroportul a fost declarat
internațional, primele destinații fiind München și Stuttgart. În perioada 2006 - 2008 aeroportul a
fost modernizat și extins printr-o investiție totală de 77 milioane de euro. După finalizarea
lucrărilor de extindere, aeroportul din Sibiu are capacitatea de a opera aeronave de mari
dimensiuni.
7. Comerț exterior
7.1. Valoarea exporturilor și a importurilor și ponderea acestora în
nivelurile pe țară
48
Activitatea de comerț exterior (exprimată în milioane euro) a cunoscut o creștere relativ însemnată
în perioada 2012-2016, astfel: valoarea exporturilor a crescut de la 1825,2 milioane euro în 2012
la 2692,6 milioane euro în 2016 (cu 47,5 la sută), iar cea a importurilor de la 1735,4 milioane euro
în 2012, la 2065,3 milioane euro în 2016 (cu 19,1 la sută), ritmul de creștere al acestora fiind mai
mic decât la exporturi.
Ponderea exporturilor județului Sibiu în totalul exporturilor țării s-a menținut constantă în anii
2012 - 2013 și a crescut în următorii 3 ani ca urmare creșterii exporturilor județului Sibiu într-un
ritm mai mare decât cele pe țară. Importurile,valoric au crescut în toată perioada analizată, dar
ritmul de creștere a fost inferior celui al exporturilor, precum și ritmului de creștere a importului
pe țară, rezultatul fiind reducerea ponderii acestora în total importuri la sfârșitul perioadei.
Deoarece volumul exporturilor a fost mai mare decât al importurilor, ritmul de creștere a
exporturilor a fost mai mare decât cel a importurilor, balanța de comerț exterior a fost excedentară,
excedent care a crescut de la an la an, în toată perioada analizată, de la 89,8 milioane euro în 2012
la 627,2 milioane euro, o creștere cu 598,5 la sută.
49
Grafic 7.1 Comerțul exterior
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
2012 2013 2014 2015 2016
50
împletituri din nuiele 24040 20585 18351 15553 12020
Pastă de lemn, deșeuri de
hârtie sau de carton, hârtie
X
și carton și articole din
acestea 7565 10307 10561 10510 11612
Materii textile și articole din
XI
acestea 224459 165262 175577 162717 146798
Încălțăminte,
XII pălării, umbrele și articole
similare 32550 40237 46387 42482 42894
Articole din
XIII Piatră, ciment, ceramică, sticlă
și din alte materiale similare 6711 7273 6211 6519 5358
Metale comune și articole
XV
din acestea 139913 142776 162662 138795 142830
Mașini, aparate și
echipamente electrice,
XVI aparate de înregistrat sau de
reprodus sunetul și
imaginea 891435 931959 1068281 1298825 1663653
Alte produse
XXII
nenominalizate în altă parte 345 2264 1297 1358 1268
* date semi definitive
51
sau vegetale 1040 815 842 663 864
Produse alimentare,
IV
băuturi, tutun 10434 11157 13587 13879 15122
V Produse minerale 187095 84412 10307 7281 5398
Combustibili, uleiuri
minerale și produse din
distilarea acestora 186502 83177 7710 4578 4475
Produse ale industriei
VI chimice și ale industriilor
conexe 119776 149100 147546 88055 58041
VII Materiale plastice, cauciuc si
articole din acestea 131882 141023 163743 175889 201738
Piei crude, piei
VIII tăbăcite, blănuri și produse
din acestea 75801 82255 96243 94813 95856
IX Produse din lemn, plută și
împletituri din nuiele 7528 8359 7173 6990 7423
Pastă de lemn, deșeuri de
hârtie sau de carton, hârtie
X
și carton și articole din
acestea 13256 16235 17485 15597 15186
Materii textile și articole din
XI
acestea 179421 140708 154638 150680 143088
Încălțăminte,
XII pălării, umbrele și articole
similare 13846 17703 20215 18994 18237
Articole din
XIII piatră, ciment, ceramică, sticlă
și din alte materiale similare 19776 19784 17328 18215 17774
Metale comune și articole
XV
din acestea 226407 224138 264028 252327 262366
Mașini, aparate și
echipamente electrice,
XVI aparate de înregistrat sau de
reprodus sunetul și
imaginea 623807 774871 781985 921140 1050731
XVII Mijloace de transport 45849 52226 60817 67383 88466
Instrumente si aparate
optice, fotografice,
XVIII
cinematografice, de măsură,
de control sau precizie 49096 59198 29835 38620 44221
XX Mărfuri și produse diverse 12257 12716 15945 17930 15971
Alte produse
XXII
nenominalizate în altă parte 1431 1888 1775 2220 2239
* date semi definitive
Notă: Importurile de gaze naturale, cuprinse în capitolul “Combustibili, uleiuri min și produse din distilarea
acestora” sunt aferente întregii țări.
În perioada analizată, ponderi însemnate la export s-au înregistrat la următoarele grupe de produse:
mașini, aparate electrice, aparate de înregistrat sau de redus sunetul sau imaginea (61,8% - 2016
din total); materiale textile și articole ale acestora (5,1% din total - 2016); piei crude, piei tăbăcite,
52
blănuri și produse ale acestora (4,7% din total - 2016); metale comune și articole ale acestora (5,3
% din total - 2016); instrumente și aparate optice, fotografice (10,9 % din total - 2016); mărfuri și
produse diverse (4,9 % din total - 2016).
La import cele mai importante grupe au fost: mașini, aparate electrice, aparate de înregistrat sau
de redus sunetul sau imaginea (50,87 din total - 2016); materiale textile și articole ale acestora
(6,93 % din total - 2016); materiale plastice cauciuc și articole din acestea (9,77 % din total - 2016);
piei crude piei tăbăcite, blănuri și produse ale acestora (4,6 % din total - 2016); metale comune și
articole ale acestora (12,70 % din total - 2016); instrumente și aparate optice, fotografice (4,28 %
din total - 2016).
Takata Sibiu SRL (cu capital integral german) – are obiect de activitate fabricarea altor piese și
accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule, este membră a Key Safety
Systems (KSS) este unul dintre producătorii globali principali de sisteme auto de siguranță, cu o
cifră de afaceri de 390 miliarde de Yeni (3.455 miliarde de Euro) și cu mai mult de 12.600 de
53
angajați în Europa și 34.600 angajați în toată lumea. Fiind un partener competent și de încredere
al industriei auto, proiectează, dezvoltă și produce sisteme și componente pentru siguranța auto.
Portofoliul firmei constă în volane, airbag-uri, centuri de siguranță, componente de plastic, scaune
auto pentru copii, electronice și senzori.
NTN-SNR Rulmenţi SRL Sibiu cu capital integral francez, având obiect de activitate fabricarea
lagărelor, angrenajelor, cutiilor de viteză și a elementelor mecanice de transmisie, parte din Grupul
NTN SNR – situat pe al treilea loc mondial în topul producătorilor de rulmenți, cu una din cele
mai largi oferte de produse de înaltă calitate, face angajări în această perioadă. Rulmenții produși
la Sibiu ajung să fie folosiți în sectorul automotive, în aeronautică și industrie de companii celebre
în toată lumea. Renault-Nissan, VW, Volvo, Fiat, Suzuki, Honda sunt doar câteva exemple mai
cunoscute în țara noastră, lista fiind mult mai lungă.
Faurecia Seating Tălmaciu SRL Tălmaciu ( cu capital integral spaniol ) – cu obiect de activitate
fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule, membră
a grupului Faurecia care este lider mondial în 4 domenii de activitate: scaune auto, sisteme
interioare, exterioare auto și tehnologii de control al emisiilor. Faurecia este primul furnizor
mondial de cadre și mecanisme pentru scaune, tehnologii de control al emisiilor și interioare de
vehicule. Grupul este, de asemenea, cel de-al treilea furnizor mondial de sisteme complete de
scaune și este cel mai important nume din Europa în exteriorul automobilelor. Grupul Faurecia
este acum recunoscut ca un pionier în inovațiile tehnologice capabile să reducă greutatea
vehiculelor, să ofere soluții personalizate de confort și stil și să atenueze orice impact asupra
mediului. În același timp, Faurecia dezvoltă noi procese de fabricație care vor revoluționa
metodele sale de producție.
Kromberg & Schubert România ME SRL Mediaș (cu capital integral austriac) – are obiect de
activitate fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare
de autovehicule. Kromberg & Schubert Romania Me SRL face parte din concernul internațional
Kromberg & Schubert, companie producătoare de componente auto din Germania. La nivel
mondial, Kromberg & Schubert cu peste 48 000 de angajați în peste 40 de locații din mai multe
țări, firma este unul din liderii mondiali în furnizarea de sisteme electrice, cabluri și componente
din plastic. Subsidiara în România produce cabluri, sisteme electrice și alte componente auto
pentru producători auto din vestul Europei. Kromberg & Schubert Romania Me SRL deține patru
fabrici la Arad, Sibiu, Mediaș și Timișoara.
Simea Sibiu SRL Sibiu (cu capital integral austriac) - a fost înființată la Sibiu în octombrie
2005, fiind o entitate Siemens AG Oesterreich, subordonata Business Unit-ului: PD PA.
Firma are obiect de activitate, producția de echipamente și sisteme electronice, de complexitate
redusă și cu o parte de prelucrare manuală sporită. SIMEA este preocupată de generarea de soluții
54
inovatoare în domeniul proiectării și fabricației produselor electronice, a serviciilor suport în
cadrul competentelor sale forte: dezvoltare de produs (PLM), logistică și producție (SCM).
Datorită tehnologiilor de ultimă generație implementate la SIMEA, procesul de producție
se desfășoară pe linii automate de plantare componente electronice pe plăci, urmate de cositorirea
cu val, implantarea manuală și testarea funcțională în circuit. La final, produsul este inscripționat
laser, ambalat și livrat în Austria sau Germania.
Compa Sibiu este cel mai mare exportator cu capital românesc din județul Sibiu, un județ unde
opt dintre cei mai mari zece exportatori vin din industria auto. Producătorul de componente auto
Compa Sibiu exportă următoarele produse: componente pentru sistemele de injecție pentru
autocamioane, autoutilitare și autoturisme, piese și subansambluri mecanosudate destinate
fabricației de mașini și echipamente de ridicat, componente pentru turbosuflante pentru motoarele
Diesel și pinioane pentru sisteme de direcție, etc. Produsele Compa sunt exportate în 23 de țări,
printre care Franța, Germania, Statele Unite, Cehia, Slovacia, Belgia, Olanda, Anglia, Italia, China
și India, etc.
Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2, sexe, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare și județe
55
Numărul mediu de salariați al județului a crescut continuu de la 118.141 salariați în anul 2013 la
132.369 salariați în 2017, o creștere de 112 la sută, creșterea numărului mediu de salariați s-a
realizat atât le nivelul economiei naționale (111,3 la sută) cât și pe regiunea Centru (111,1 la sută).
Ponderea acestora în total salariați pe economie a crescut de la 2,66 la sută în anul 2013 la 2,68 la
sută în anul 2017, iar ponderea salariaților în totalul salariaților pe regiune a crescut de la 20,59 la
sută în anul 2013 la 20,75 la sută în anul 2017.
Numărul mediu al salariaților pe activități ale economiei naționale (secțiuni si diviziuni) CAEN Rev.2, sexe, macroregiuni,
regiuni de dezvoltare și județe
CAEN Sexe Macroregiuni, Ani
Rev.2 regiuni de
Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
(activități dezvoltare și
ale județe UM: Număr persoane
economiei
Număr Număr Număr Număr Număr persoane
naționale)
persoane persoane persoane persoane
TOTAL Total TOTAL 4443554 4507729 4611395 4759419 4945868
- - Regiunea 573807 579874 590125 611269 637749
Centru
- - Sibiu 118141 119662 119905 126764 132369
- Masculin TOTAL 2359341 2375452 2442469 2508302 2599249
- - Regiunea 306977 306411 315839 327237 341884
Centru
- - Sibiu 62241 63226 64196 67031 70757
- Feminin TOTAL 2084213 2132277 2168926 2251117 2346619
- - Regiunea 266830 273463 274286 284032 295865
Centru
- - Sibiu 55900 56436 55709 59733 61612
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NAȚIONAL DE STATISTICĂ
8.2. Șomeri
Numărul șomerilor a scăzut de la 9320 persoane în 2013 la 4770 persoane în 2017, o reducere cu
48,8 la sută, reducere care s-a manifestat și la nivelul țării (- 31,5 la sută), cât și pe regiunea de
Centru (- 46 la sută).
Rata șomajului pe județ, a fost inferioară atât ratei șomajului pe regiunea Centru cât și celei pe țară
în perioada 2013 - 2017. Rata șomajului a scăzut de la 4,8 la sută în anul 2013 la 2,4 la sută în
anul 2017 (la jumătate), la fel s-a redus la nivelul economiei naționale (de la 5,7 la sută la 4 la sută)
cât și în regiunea Centru (de la 6.3 la sută la 3,5 la sută).
56
Șomeri înregistrați pe categorii de șomeri, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
Rata șomaj jud. Sibiu Sibiu 4,8 4,6 3,7 3,4 2,4
57
Grafic 8.1 Salariul nominal brut
Salariul mediu net pe județ în intervalul analizat, a urcat de la 1543 lei în anul 2013 la 2149 lei în
anul 2017, o creștere de 39,3 la sută, creștere superioară inflației dar mai mică decât creșterea
salariului mediu brut, cauza fiind o fiscalitate mai mare pe acea perioadă și pe salariile mai mari.
Față de nivelul acestuia pe regiunea Centru, acesta a fost pe tot intervalul mai mare, iar față de
nivelul pe țară a fost mai mic cu excepția anului 2016 când au fost egale.
Câștigul salarial nominal mediu net lunar pe activități ale economiei naționale (secțiuni si diviziuni) CAEN Rev.2, sexe,
macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe
58
9. Activitatea bancară
Rețeaua teritorială a băncilor comerciale a fost într-o extindere permanentă până în anul 2008,
când pe fondul crizei financiare unele unități s-au închis, proces care continuă și în prezent (6
unități închise în anul 2010, 5 unități închise în anul 2011, 8 unități închise în anul 2012, 7 unități
închise în anul 20113, 5 unități închise în anul 2014, 22 unități închise în anul 2015, 7 unități
închise în anul 2016, 12 unități închise în anul 2017, 3 unități închise în anul 2018). Gradul de
bancarizare este foarte redus în mediul rural, chiar inexistent în unele zone și localități.
9 BANCPOST S.A. 1 1 -
10 BANCA FEROVIARĂ 1 - -
16 EXIMBANK - 1 -
59
17 FIRST BANK S.A. - 2 -
Total 25 71 2
Explicații Sept.
Persoane fizice total, din care: 2206,2 2349,1 2578 2759,8 3026,7 3251
Persoane juridice total, din care: 2785,9 2478,3 2299,1 2101,8 2102,8 2109,2
60
Grafic 9.1 Ponderea creditelor bancare restante din total credite
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
2013 2014 2015 2016 2017 2018
Procent
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018
Lei Valută
61
Grafic 9.3 Structura creditelor bancare după beneficiari
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018
62
Grafic 9.4 Structura depozitelor bancare după moneda de denominare
10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018
Lei Valută
10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2013 2014 2015 2016 2017 2018
Volumul creditelor a scăzut în perioada decembrie 2013 – decembrie 2014 de la 4992,1 milioane
lei la 4827,4 milioane lei, cu 3,3 la sută, a crescut în anul 2015 la 4877,1 milioane lei, după care
s-a redus din nou în anul 2016 la 4861,6 milioane lei, după care din nou creștere în anii
2017 - 30 septembrie 2018, atingând nivelul de 5360,2 milioane lei mai mare cu 7,4 la sută față de
decembrie 2013.
63
În cifre reale în perioada decembrie 2013 - septembrie 2018 avem o creștere de 2 la sută, deoarece
creșterea de 7,4 la sută în cifre absolute a fost diminuată de creșterea prețurilor (inflație), cu 5,4 la
sută (dec.2013 - sept.2018).
Ponderea creditelor restante în total credite a scăzut de la 19,1 la sută în anul 2013, la 19,05 la sută
în anul 2014, la 15,80 la sută în anul 2015, la 12,4 la sută în anul 2016, la 8,4 la sută în anul 2017
și s-a redus de asemenea la 7 la sută în septembrie 2018 urmare masurilor luate de bănci pentru
reducerea acestora principala modalitate fiind vânzarea creanțelor rezultate din aceste credite.
Ponderea creditelor acordate populației a fost inferioară celei acordate firmelor (mediului de
afaceri) 43,7 la sută în 2009 și s-a redus la 38,5 la sută în iunie 2014. Pondera creditelor în valută
a fost superioară celor în lei 62,9 la sută în 2009 și s-a redus la 55,7 în iunie 2014.
Volumul disponibilităților bănești a crescut pe toată perioada analizată (cu 44 la sută), acesta a fost
superior nivelului creditelor acordate pe toată perioada, astfel în 2013 ponderea creditelor în total
depozite era de 82,4 la sută, aceasta s-a redus continuu ajungând în septembrie 2018 la 61,5 la
sută. Creșterea în intervalul analizat a fost reală, deoarece nivelul creșterii depozitelor a fost de 44
la sută, față de 5,4 la sută nivelului de creștere al prețurilor (+38,6 %).
64
7 18655550 SC JLG 302,704,876 JLG EMEA BV 100 NL 80,985,998
MANUFACTURI
NG CENTRAL
EUROPE SRL
8 16590145 SC SWOBODA 256,027,674 Swoboda Erste KG 100 DE 53,434,401
HARTMANN
ROMANIA SRL
9 17830815 SC SIMEA SIBIU 223,806,898 SIEMENS 100 AT 30,683,016
SRL AKTIENGESELLSCHAFT
OSTERREICH
10 11910621 SC EUROFOAM 214,290,139 EUROFOAM GMBH 100 AT 63,619,872
SRL
11 10405877 SC 196,287,816 HENDRICKSON 99 AT 66,723,080
HENDRICKSON COMMERCIAL VEHICLE
ROMANIA SRL
12 10949666 SC KENDRION 179,087,293 KENDRION KUHNKE 100 DE 31,022,913
AUTOMOTIVE AUTOMOTIVE GMBH
(SIBIU) SRL
13 4896419 SC ATLASSIB 157,948,320 PERSOANA FIZICA 100 DE 10,966,383
S.R.L.
14 18337190 SC ODU 151,028,083 OTTO DUNKEL GMBH 100 DE 27,469,415
ROMANIA
MANUFACTURI
NG SRL
15 15327001 SC NTN SNR 145,486,808 NTN-SNR ROULMENTS 100 FR 118,590,431
RULMENTI SRL
16 15486112 SC HARTING 131,364,211 Dacia GmBH 100 DE 66,218,737
ROMANIA
MANUFACTURI
NG SCS
17 13244554 SC PHOENIX 128,250,261 P.M. INTERNATIONAL BV 100 NL 13,252,623
MECANO
PLASTIC SRL
18 15783830 SC GUHRING 125,754,855 Guhring KG 100 DE 113,322,254
SRL
19 13267914 SC BRANDL RO 123,457,264 BRANDL 100 DE 20,927,409
SRL MASCHINENBAU
GMBH&CO.KG
20 32214983 SC JAEGGI 114,333,041 Jaeggi Hibridtehnologie AG 100 CH 15,513,955
INDUSTRIES
SRL
Sursa: Agenția BNR Sibiu, website Ministerul de Finanțe 2018
Investitorii importanți din județul Sibiu provin din: Germania, Austria, Franța, Olanda, Elveția,
Belgia Italia, Ungaria, Grecia, etc. Principalele domenii de activitate în care s-au efectuat investiții
străine sunt: comerțul cu ridicata nespecializat al produselor alimentare, fabricarea de pese,
subansamble pentru autovehicule, comerțul cu ridicata și amănuntul al produselor farmaceutice,
al produselor lactate, materialului lemnos, fabricarea produselor chimice de bază, fabricarea de
produse din lemn și mase plastice, fabricarea calculatoarelor și produselor periferice, fabricare de
componente electronice pentru autoturisme, fabricarea de produse de cauciuc, varului și ipsosului,
transport rutier de mărfuri, domeniul turismului și hotelier etc. Cea mai mare cifră de afaceri a fost
realizată la sfârșitul anului 2017 a fost realizată de SC Continental Automotive System SRL de
3.762, 8 milioane lei, iar capitalul străin investit cel mai mare a fost de 1.362,4 milioane lei.
65
Bibliografie
- BNR Buletine statistice
- Institutul Național de Prognoză, Rapoarte 2012-2017
- Institutul Național de Statistică, Anuarul de comerț internațional al României
- Institutul Național de Statistică, Anuarul demografic al României
- Institutul Național de Statistică, Anuarul statistic al României, 2012, 2013, 2014 ,2015 , 2016
- Institutul Național de Statistică, Anuarul statistic al județului Sibiu, 2012, 2013, 2014,
2015, 2016, 2017
- Institutul Național de Statistică, Buletine statistice teritoriale
- Institutul Național de Statistică, Informații socio-economice despre județul Sibiu 2022-2017
- Conturi naționale 2012-2017
- Conturi naționale cu date regionale 2012-2017
- Baza de date Agenția Sibiu
- website-urile instituțiilor de cultură, universităților sibiene și altor instituții
66