A cincea duminică a Postului Nașterii Domnului: Despre Sfântul Ioan Apostolul și Evanghelistul

Cateheza a V-a

Sfântul Evanghelist Ioan

Pregătirea aperceptivă și Anunțarea temei

Iubiți frați și surori,

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu suntem la cea de-a cincea cateheză și

ultima a acestui post. Am încercat să ne aducem aminte de faptul că Sfânta

Scriptură este o Carte inspirată de Duhul Sfânt, că autorii Evangheliilor sunt

oameni apropiați fie de Mântuitorul fie de Sfinții Apostoli, iar în ultima

întâlnire am poposit asupra vieții, desigur pe scurt, a Sfântului Luca. Acesta a

fost cel mai învățat dintre cei patru autori, a fost medic de profesie și a lăsat în

Noul Testament două scrieri, Evaghelia și Faptele Apostolilor. Din episoadele

cu caracter unic, adică care nu se mai repetă la alți evangheliști amintim doar

Pilda Vameșului și a Fariseului și Pilda Fiului Risipitor, de-o frumusețe

inegalabilă.

Dacă cei trei sfinți autori Matei, Marcu și Luca au istorisiri foarte

asemănătoare, scrierile lor semănând destul de mult atât la nivelul planului

cât și al evenimentelor relatate, cea de-a patra evanghelie prin sfântul Ioan are

un caracter aparte, este mult mai teologică, motiv pentru care autorul ei a

primit supranumele de Ioan Teologul. Despre el vom vorbi astăzi.

Tratarea temei

Sfântul Ioan era fratele lui Iacov, fiii lui Zevedeu, iar înainte de

apostolat se pare că a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul (In. 1, 35). Tatăl

său a fost un om înstărit întrucât avea bărci de pescuit. După pescuirea

16-20). El face parte din grupul restrâns al Apostolilor foarte apropiați de

Mântuitorul Hristos, alături de Petru și Iacov, ei fiind martorii unor

evenimente aparte ca învierea fiicei lui Iair (Mc.5, 37), schimbarea la față (Mt.

26, 37) sau „dialogul dramatic” din Grădina Ghețimani. El a fost prezent la

cele mai importante episoade din viața pământească a Mântuitorului. A fost

alături de Mama lui Iisus la răstignirea pe Cruce (In. 19, 26-27), lui i-a fost

încredințată, este primul dintre Apostoli care ajunge la mormântul gol, după

ce femeile îi anunțaseră (In. 20, 2-8). El este un fervent predicator, participă și

la sinodul de la Ierusalim și este închis împreună cu Petru, iar sfântul Pavel îl

numește „stâlp al Bisericii”.A cincea duminică a Postului Nașterii Domnului: Despre Sfântul Ioan
Apostolul și Evanghelistul

Cateheza a V-a

Se pare că la începutul apostolatului, spun unii bibliști, atât el cât și

fratele lui aveau un comportament mai aparte, erau adesea pripiți, chiar

impulsivi, motiv pentru care, erau numiți fiii tunetului (boangeres).

Iubiții mei,

Sfântul Ioan a ajuns în Efes în preajma dărâmării Ierusalimului.

Împăratul Domițian (81-96) l-a exilat în insula Patmos, iar sub Nerva a revenit

în Efes. A murit în timpul împăratului Traian la adânci bătrâneți, după

tradiție la vârsta de 100 de ani. El este cel despre care Mântuitorul i-a spus lui

Petru, „Dacă vreau Eu ca acesta să rămână până voi veni, ce te privește?, In.

21, 22, de unde unii au tras concluzia că Sfântul Ioan nu va muri.

Iubiți frați și surori,

Sfânta Evanghelie după Ioan are o importanță capitală și ea a fost

completă asupra vieții și operei de mântuire a Mântuitorului, iar pe de altă

parte pentru a fi un răspuns împotriva ereticilor care îndată după Înălțarea

Mântuitorului au apărut.

Mulți dintre Sfinții Părinți susțin autenticitatea acestei Evanghelii și a

faptului că autorul ei a fost Sfântul Ioan. Dintre aceștia amintim pe Teofil al

Alexandriei, pe Sfântul Irineu de Lion, Clement Alexandrinul, Origen s.a.

fiind pe lista canonică a unor Sfinți ca Atanasie cel Mare și Grigorie de

Nazianz.

Din analiza textului s-a dedus că autorul era un evreu, adică Sfântul

Ioan, întrucât fraza este simplă, dar corectă, fără cuvinte foarte complicate.

Cunoașterea în amănunt a geografiei Țării Sfinte, a topografiei, a obiceiuirilor

evreilor întăresc faptul că autorul a fost de origine iudaică.

Unii au negat faptul că autorul acestei scrieri ar fi Sfântul Ioan, din

cauza prologului, a introducerii în Evanghelie pe care o considerau scrisă

după modelul filosofiei stoice. Însă aceștia nu au luat în calcul faptul că

Sfântul Ioan, ca de altfel toți autorii Bibliei, au stat sub influența Duhului

Sfânt, mai mult Sfântul Ioan a stat în apropierea Mântuitorului Iisus Hristos și

a exprimat despre El un adevăr teologic și nu o filosofie.

Scopul scrierii este foarte clar exprimat în In.20, 31 „iar acestea s-au

scris ca să credeți că Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu și crezând să

aveți viață în numele Lui”.A cincea duminică a Postului Nașterii Domnului: Despre Sfântul Ioan Apostolul
și Evanghelistul

Cateheza a V-a

Sfântul Ioan a mai scris și cartea Apocalipsa, care încheie canonul

Epistolele Sfântului Ioan.

În fiecare an Sfânta Biserică Ortodoxă îl sărbătorește în ziua de 26

septembrie.

Intuiția

Privind la icoanele din Sfânta biserică îl putem vedea pe Evanghelistul

Ioan cu un vultur în spatele său, în planul secund . Despre acesta Sfântul

Irineu de Lyon spunea următoarele „iar a patra Ființă era asemenea

vulturului care zboară, ceea ce indică darul Duhului care se poartă peste

Biserică.”

Recapitulare

Reținem așadar că Sfântul Ioan era fratele lui Iacov, ei fiind fiii lui

Zevedeu. A fost cel mai apropiat ucenic al Mântuitorului motiv pentru care

mai este cunoscut sub apelativul de „ucenicul cel iubit”. El este autorul celei

de-a patra Evanghelii, dar și al Apocalipsei și al celor III epistole, cunoscute ca

fiind Epistolele lui Ioan.

Aplicare

Iubiții mei,

Sfântul Ioan a scris pentru a ne întări credința noastră, pentru a ne face

cunoscută viața Fiului lui Dumnezeu și pentru ca noi să urmăm Modelul

Suprem. Aceasta este acutalitatea de neînlăturat a Sfintei Evanghelii după

Ioan și a sfintelor Evanghelii în special.

Bibliografie selectivă

Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediția Jubiliară a Sfântului Sinod, EIBMBOR,

București 2001;
Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediția Sfântului Sinod, EIBMBOR, București,

1986;

Învățătura de Credință Creștină Ortodoxă, EIBMBOR, București, 2008;

Pr. Ioan Mircea, Dicționar al Noului Testament, EIBMBOR, București,

1995;A cincea duminică a Postului Nașterii Domnului: Despre Sfântul Ioan Apostolul și Evanghelistul

Cateheza a V-a

The New International Dictionary of the Bible, J.D. Douglas, Merrill C.

Tenney, Regency Reference Library, U.S.A., UK, 1987.

Sfântul Filaret, Mitropolitul Moscovei, Catehismul Ortodox, Ed. Sofia,

2007;

Pr.Prof.Ioan Constantinescu, Studiul Noului Testament, EIBMBOR,

București, 2002;

Lect.Univ.Dr. Constantin Preda, Cartea Neamului lui Iisus

Hristos,EIBMBOR, București, 2006;