PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

Capitolul 1

Actele normative care reglementează managementul situaţiilor

de urgenţă, activitatea de apărare împotriva incendiilor şi
activitatea de protecţie civilă

1.1 Extras din O.M.A.I. 712/2005 şi modificat cu O.M.A.I. 786/2005, privind

instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă

ART. 4
Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este
componentă a pregătirii profesionale şi are ca scop însuşirea
cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii şi
reducerii efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă sau ale
dezastrelor la locul de muncă şi în incinta instituţiilor şi operatorilor
economici.
ART. 6
(1) Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă se
realizează prin instructaje şi prin participarea la cursuri, aplicaţii,
exerciţii practice şi antrenamente, în funcţie de tipurile de risc
specifice.
(2) Periodicitatea aplicaţiilor, exerciţiilor şi a antrenamentelor este
stabilită de Instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii
în domeniul situaţiilor de urgenţă, aprobate prin ordin al ministrului
administraţiei şi internelor.
ART. 7
Instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă este
obligatorie şi trebuie să aibă un caracter permanent şi susţinut în
timpul desfăşurării procesului de producţie şi la locul de muncă.

Instructajul periodic

ART. 21
Instructajul periodic se execută cu toate categoriile de salariaţi pe o
durată de cel puţin două ore şi are ca scop împrospătarea, completarea
şi detalierea cunoştinţelor dobândite prin instructajul introductiv
general şi prin instructajul specific locului de muncă.
ART. 22

1
 Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale şi a
graficului de instruire, aprobate de conducătorii instituţiilor, manageri
sau patroni.
ART. 23
Tematica orientativă anuală de instruire, adaptată fiecărei categorii
de salariaţi, se structurează de regulă astfel:
a) actele normative care reglementează managementul situaţiilor de
urgenţă, activitatea de apărare împotriva incendiilor şi activitatea de
protecţie civilă;
b) obligaţiile generale şi specifice ce revin fiecărei categorii de
salariaţi;
c) condiţiile care determină ori favorizează producerea accidentelor
şi avariilor tehnologice şi cauzele potenţiale (riscurile) de incendiu
şi/sau explozie specifice; normele, regulile şi măsurile de prevenire a
acestora;
d) descrierea, funcţionarea, întreţinerea şi modul de utilizare a
instalaţiilor şi sistemelor de protecţie destinate prevenirii avariilor
tehnologice şi incendiilor;
e) modul de acţiune a salariaţilor în cadrul serviciilor de urgenţă şi în
sprijinul acestora pentru realizarea intervenţiei operative şi pentru
limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.
ART. 24
Tematica orientativă se adaptează şi se completează pe parcursul
anului, dacă este cazul de către cei care execută instruirea cu
concluziile şi învăţămintele rezultate din:
a) controalele efectuate privind respectarea prevederilor legale şi
îndeplinirea sarcinilor stabilite;
b) natura, frecvenţa şi amploarea incendiilor, exploziilor şi altor
situaţiilor de urgenţă produse pe raza unităţii sau în sectoare de
activitate similare.
c) modificări ale legislaţiei specifice.
ART. 25
În graficul anual de instruire se menţionează periodicitatea
instructajelor şi se precizează zilele în care acestea se execută
eşalonat, pe locuri de muncă şi categorii de salariaţi.
ART. 26
Intervalul de timp între două instructaje periodice se stabileşte de
conducerea instituţiei în funcţie de specificul condiţiilor de muncă din
unitate, cu respectarea următoarelor termene:
- cel mult o lună (30 de zile), pentru personalul cu funcţii de execuţie
sau operative, care sprijină serviciile de urgenţă (structurile de
răspuns) în cazul producerii situaţiilor de urgenţă;
- 1 - 3 luni, pentru personalul care lucrează nemijlocit cu aparate,
maşini, utilaje şi instalaţii tehnologice (tehnicieni, maiştri, subingineri,
ingineri), precum şi pentru analişti, cercetători şi personalul din
laboratoare;

2
 - 3 - 6 luni, pentru personalul auxiliar din secţiile şi sectoarele de
producţie, control tehnic, cercetare, proiectare, de întreţinere şi
reparaţii, investiţii, transporturi, precum şi pentru cel care lucrează în
instituţii publice;
- 1 - 6 luni, pentru personalul auxiliar care are atribuţii de
organizare, conducere şi control (şefi de secţii, ateliere, instalaţii,
depozite etc.), pentru cel din conducerea operatorului economic sau a
instituţiei, precum şi pentru cel din structura autorităţilor publice
locale, a administraţiei publice centrale şi a instituţiilor statului.
ART. 28
Pe timpul desfăşurării instructajului periodic se pune accent pe
demonstraţiile practice, salariaţii fiind angrenaţi în executarea unor
operaţiuni specifice.
ART. 29
Verificarea persoanelor instruite privind cunoştinţele însuşite şi
deprinderile formate în timpul instructajului periodic se face prin
sondaj, insistându-se de fiecare dată pentru clarificarea problemelor şi
eliminarea deficienţelor constatate.

ART. 30
Anual se efectuează o verificare de fond pe bază de teste tip
chestionar asupra nivelului de însuşire şi cunoaştere a problematicii
care a făcut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnându-
se în fişa individuală de instructaj.
ART. 31
(1) Instructajul periodic se face de către persoanele desemnate de
conducătorii instituţiilor, managerii operatorilor economici sau patroni,
astfel:
a) pentru personalul de execuţie, de către conducătorul locului de
muncă respectiv;
b) pentru personalul încadrat pe funcţii tehnice şi administrative din
sectoarele de producţie şi din compartimentele de cercetare,
proiectare, întreţinere, reparaţii, controlul calităţii, aprovizionare
tehnico-materială şi desfacere, de către şefii compartimentelor
respective;
c) pentru şefii de secţii, sectoare, compartimente funcţionale şi şefii
de departamente, de către conducătorul tehnic.
ART. 47
După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fişelor individuale de
instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală.
ART. 48
După completare, fişa individuală de instructaj în domeniul situaţiilor de urgenţă se
semnează de persoana instruită şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat
instructajul.
ART. 49

3
 Prin semnătură persoana instruită demonstrează participarea la instructaj, iar persoana
care a verificat instructajul confirmă, pe baza examinării persoanei instruite, că aceasta şi-
a însuşit cunoştinţele.
ART. 50
Conducătorii locurilor de muncă răspund de păstrarea fişelor individuale de instructaj
în domeniul situaţiilor de urgenţă pentru personalul din subordine.

1.2 Extras din LEGEA Nr. 307 din 12 iulie 2006

privind apărarea împotriva incendiilor

ART. 1
(1) Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi
specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de
informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul
prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei
operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi
protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor
situaţiilor de urgenţă determinate de incendii.
(2) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile referitoare la situaţii de urgenţă,
factori şi tipuri de risc, intervenţie operativă şi evacuare au înţelesul prevăzut în
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
15/2005, iar termenii şi expresiile specifice apărării împotriva incendiilor au următorul
înţeles:
- incendiu - ardere autoîntreţinută, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu, care
produce pierderi de vieţi omeneşti şi/sau pagube materiale şi care necesită o intervenţie
organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;
- cauză a incendiului - suma factorilor care concură la iniţierea incendiului, care
constă, de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul
material care s-a aprins, precum şi împrejurările determinante care au dus la izbucnirea
acestuia;
- mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor - sisteme, instalaţii, echipamente,
utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanţe şi autospeciale
destinate prevenirii, limitării şi stingerii incendiilor;
- organizare a intervenţiei în caz de incendiu - ansamblul măsurilor tehnico-
organizatorice necesare stabilirii forţelor, responsabilităţilor, sarcinilor, mijloacelor,
metodelor şi procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea şi salvarea persoanelor şi
animalelor, protecţia bunurilor şi vecinătăţilor, precum şi pentru stingerea incendiilor;
- pericol iminent de incendiu - situaţia creată de cumularea factorilor care concură la
iniţierea incendiului, declanşarea acestuia fiind posibilă în orice moment;
- prevenirea incendiilor - totalitatea acţiunilor de împiedicare a iniţierii şi propagării
incendiilor, de asigurare a condiţiilor pentru salvarea persoanelor şi bunurilor şi de
asigurare a securităţii echipelor de intervenţie;
- stingere a incendiilor - totalitatea acţiunilor de limitare şi întrerupere a procesului de
ardere prin utilizarea de metode, procedee şi mijloace specifice;

4
 - utilizator - persoana fizică sau juridică ce foloseşte un bun, cu orice titlu, în interesul
său, al altuia sau în interes public;
ART. 2
Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu
caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condiţiile prezentei legi,
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi
juridice aflate pe teritoriul României.
ART. 21
Utilizatorul are următoarele obligaţii principale:
a) să cunoască şi să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite de
administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator, după caz;
b) să întreţină şi să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru
apărarea împotriva incendiilor, puse la dispoziţie de administrator, conducătorul
instituţiei, proprietar, producător sau importator;
c) să respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le
organizează sau le desfăşoară;
d) să nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al
proiectantului iniţial al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau
mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în
vigoare;
e) să aducă la cunoştinţa administratorului, conducătorului instituţiei sau
proprietarului, după caz, orice defecţiune tehnică ori altă situaţie care constituie pericol
de incendiu.
Capitolul 2

Obligaţiile generale şi specifice ce revin salariaţilor angajaţi la

Căminul de persoane vârstnice, Constanţa

2.1 Obligaţii generale (conform Legii nr. 307/2006)

Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi

dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi
faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul.
Persoana care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc
serviciile de urgenţă, sau poliţia şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi
stingerea incendiului.
În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţă, fără motiv
întemeiat, autorul răspunde contravenţional sau penal, potrivit legii, şi suportă cheltuielile
ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie.
În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional
posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă ori la solicitarea
victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului
serviciilor de urgenţă.
În cazurile de forţă majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice
care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de
transport au următoarele obligaţii:

5
 a) să permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenţă şi al persoanelor care acordă
ajutor;
b) să permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii
pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la
bunurile proprii ori ale altor persoane;
c) să accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea
terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie,
tăierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau
evacuarea din zona periclitată şi să acorde sprijin, cu forţe şi mijloace proprii, pentru
realizarea acestor măsuri.

2.2 Obligaţii specifice

Salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul căminului de persoane
vârstnice, sunt obligaţi să cunoască şi să respecte următoarele:

a) să-şi însuşească şi să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor,

aduse la cunoştinţă, sub orice formă, de administrator sau de conducătorul instituţiei;
b) să cunoască modul de acţiune în cazul producerii unor situaţii de urgenţă, căile de
evacuare, amplasarea şi modul de utilizare a mijloacelor de primă intervenţie din dotare
(stingătoare şi hidranţi);
c) să utilizeze substanţele, instalaţiile, aparatura şi echipamentele, potrivit
instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de către administrator;
d) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi
instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;
e) să comunice administratorului sau cadrului tehnic p.s.i. din instituţie, imediat după
constatare, orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei
situaţii stabilite de aceştia ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune
sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor;
f) să coopereze cu persoana care are atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă, în
vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
g) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă (Capitolul 5),
în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu;
h) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă,
referitoare la producerea unor incendii.

Capitolul 3

Condiţiile care determină producerea accidentelor şi cauzele potenţiale (riscurile) de

incendiu sau explozie şi măsurile de prevenire a acestora

Pentru prepararea şi încălzirea hranei în condiţii eficiente, Cantina Studenţească a

fost dotată cu o serie de aparate moderne, în marea lor majoritate fiind alimentate de la
reţeaua electrică dar şi de la reţeaua de gaz: cuptor, tigaie basculantă, maşină de tocat,
mixer, instalaţii frigorifice, etc. Înaintea utilizării acestora se va verifica starea de
funcţionare a instalaţiilor utilitare (electrice, gaz, ventilaţie), înlăturându-se operativ
defecţiunile care ar putea genera un incendiu.

6
 Împrejurările care pot genera apariţia, dezvoltarea şi propagarea incendiilor la locul
de muncă, pot fi constituite din:
- Sarcinile termice şi densităţile acestora, din încăperile sau compartimentele clădirii,
care ar putea fi amplificate de funcţionarea instalaţiilor de preparare a hranei (plite
electrice, cuptoare, instalaţii de gătit alimentate cu gaz, etc.).
- Clasele de combustibilitate şi de periculozitate ale materialelor, substanţelor şi
produselor utilizate, sau întâlnite la locul de muncă. De exemplu: mobilier din lemn,
materiale textile (perdele, lavete, halate, etc.), materiale plastice, hârtie, cartoane.
- Sursele de aprindere existente: flacăra maşinilor de gătit alimentate cu gaz, scântei
cauzate de folosirea unor prize sau prelungitoare defecte, arcuri electrice, aparate
electrice de încălzit, resturi de ţigară aruncate la întâmplare.
- Condiţiile (împrejurările) care ar putea determina, sau favoriza producerea de
explozii sau incendii: scurgeri şi acumulare de gaze în incinte închise şi neaerisite, care
ar putea fi determinate de neetanşeitatea instalaţiei de alimentare cu gaz, contactul flăcării
maşinii de gătit cu diverse materiale textile (halat, lavete, prosoape de bucătărie, etc.,
utilizarea lumânărilor, torţelor sau artificiilor pentru ambianţă în sala de mese, folosirea
prelungitoarelor şi a prizelor defecte sau cu improvizaţii, suprasolicitarea instalaţiilor
electrice, contacte electrice imperfecte, utilizarea unor siguranţe, sau a altor dispozitive
de protecţie a instalaţiilor electrice, necorespunzătoare.
Alte cauze:
- neefectuarea operaţiunilor de întreţinere şi reparaţii la echipamentele şi aparatura
utilizată, conform graficelor stabilite;
- utilizarea unor produse combustibile, uşor volatile, în spaţii închise şi neaerisite;
- nerespectarea locurilor stabilite pentru fumat;
- acţiune intenţionată.

Pentru prevenirea apariţiei incendiilor se vor lua următoarele măsuri:

- se va verifica de către personal specializat pe instalaţii electrice, ca tensiunea de
alimentare şi frecvenţa să corespundă valorilor nominale ale consumatorilor;
- prizele electrice la care se conectează aparatele, trebuie să fie dotate cu legătură
de împământare;
- conexiunea priză-ştecher trebuie să fie perfectă, pentru a se evita supraîncălzirea
acestui ansamblu şi topirea izolaţiilor, în timpul funcţionării consumatorilor;
- puterea însumată a tuturor consumatorilor care fucţionează la un moment dat,
nu trebuie să depăşească puterea nominală a circuitului electric de alimentare;
- pentru protecţia circuitului electric şi a consumatorilor, se vor utiliza numai
siguranţe calibrate;
- cablurile de alimentare a aparatelor electrice vor fi protejate de orice sursă care
ar putea să le afecteze izolaţia prin acţiune mecanică sau prin încălzire;
- pentru aparatele alimentate cu gaz, se impune racordarea acestora la instalaţie,
prin intermediul unor racorduri flexibile, omologate;
- între maşinile de gătit şi reţeaua de distribuţie a gazului, trebuie instalate
regulatoare de presiune şi valve de oprire;
- încăperile în care sunt instalate maşinile de gătit electrice sau cu gaz, vor fi
ventilate corespunzător. Se va evita amplasarea acestora în apropierea materialelor sau a
unor obiecte combustibile (perdele, mobilier din lemn, etc.);

7
 - maşinile de gătit vor fi dotate cu hote prevăzute cu sisteme de protecţie
corespunzătoare. Tubulaturile şi hotele aferente maşinilor de gătit, grătarelor pentru fript,
cuptoarelor pentru copt, etc., vor fi curăţate şi degresate săptămânal şi ori de câte ori
situaţia o impune;
- cratiţele şi tigăile cu uleiuri şi grăsimi vor fi manevrate cu atenţie sporită,
evitându-se scurgerea acestora pe suprafeţele încinse ale plitelor. Se interzice prepararea
alimentelor direct pe flacără sau pe plite încinse.
- în cazul incendiului declanşat la grăsimile şi uleiurile încinse în care se prepară
hrana, se interzice stingerea cu apă. Flacăra se va stinge prin „sufocare” sau prin
acţionarea unui stingător cu pulbere;
- se va evita amplasarea surselor de încălzire şi preparare a hranei în apropierea
materialelor combustibile (perdele, feţe de masă, lambriuri, etc.);
- la mesele festive, lumânările şi artificiile vor fi aşezate pe suporturi rigide,
incombustibile, evitându-se contactul acestora cu diverse materiale uşor inflamabile;
- orice intervenţie la aparatura din dotarea cantinei, va fi efectuată numai de către
personal specializat şi numai după deconectarea acestor consumatori de la instalaţiile
utilitare aferente (electricitate, gaz, apă);
- se vor respecta cu stricteţe datele efectuării reviziilor tehnice şi a lucrărilor de
întreţinere.
- maşinile de gătit (plite, cuptoare, etc.), cu alimentare electrică sau cu gaze, vor fi
supravegheate pe toată perioada fucţionării lor, de către persoane care au fost instruite şi
care cunosc modul de utilizare a acestora;
- revizia, întreţinerea ori repararea instalaţiilor frigorifice, a maşinilor de gătit, a
instalaţiei de alimentare cu gaz sau cu energie electrică, se va efectua numai de către
personal autorizat şi instruit privind regulile şi măsurile de prevenire şi stingere a
incendiilor, care se asigură în exploatare;
- fumatul se va face doar în locurile special stabilite.

La terminarea programului de lucru se efectuează următoarele operaţiuni:

- se întrerupe alimentarea cu energie electrică şi gaze, a maşinilor şi
aparatelor, cu excepţia aparatelor frigorifice a căror prize se recomandă a fi
prevăzute cu dispozitive de protecţie;
- se verifică dacă sunt închise toate robinetele de gaz de pe conducte;
- se evacuează deşeurile rezultate în urma desfăşurării activităţii şi se curăţă
locul de muncă;
- se sting luminile, rămânând în funcţiune instalaţia pentru iluminatul de
siguranţă;
- se verifică siguranţa căilor de acces, intervenţie şi evacuare din încăperile
respective;
- se predau cheile la locurile stabilite de administrator.

Reguli privind fumatul

FUMATUL ESTE INTERZIS IN INTERIOR !

8
 Locurile şi zonele în care este interzis fumatul se marchează prin indicatoare -
FUMATUL INTERZIS - realizate conform prevederilor standardelor în vigoare.
Prin instrucţiunile specifice de prevenire şi stingere a incendiilor sunt stabilite
locurile special amenajate în care fumatul este permis. Aceste locuri se află în exterior, la
principalele intrări ale clădirii, la o distanţă corespunzătoare faţă de locurile în care există
pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.) şi faţă
de locurile în care există materiale solide combustibile (lemn, textile, hârtie, carton
asfaltat, bitum etc.).
Aceste locuri vor fi delimitate, marcate prin indicatoare cu inscripţia “LOC
PENTRU FUMAT “ şi vor fi dotate cu scrumiere.
Se interzice:
 depunerea în scrumiere, a altor deşeuri de materiale combustibile (hârtie,
carton, textile etc.);
 golirea scrumierelor şi vaselor în coşurile de hârtie sau în alte locuri în care
există materiale combustibile;
 aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigară sau chibrituri aprinse.

Zilnic, la terminarea activităţii, locurile în care fumatul este permis vor fi

verificate, iar resturile de ţigări şi chibrituri vor fi evacuate.

Capitolul 4

Descrierea, funcţionarea, întreţinerea şi modul de utilizare a mijloacelor de

prevenire şi stingere a incendiilor

Instalaţiile de protecţie împotriva incendiilor fac parte din măsurile de protecţie

activă la foc, cu rol important în asigurarea cerinţei esenţiale "securitate la incendiu" a
construcţiilor, a bunurilor materiale, precum şi pentru securitatea utilizatorilor.

Instalaţiile de hidranţi interiori asigură posibilitatea utilizatorilor de a realiza

intervenţia, în faza iniţială a incendiului, cu debitele, presiunile, durata de funcţionare,
lungimea jetului şi a furtunului normate, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice
specifice. Furtunele au lungimea de 20 metri, sunt prevăzute cu racorduri tip C şi ţeavă de
refulare cu ajutaj de 16 mm.

-Ţeavă de refulare şi rolă de furtun tip C

9
 Pentru folosirea acestora, se sparge sticla cutiei hidrantului cu un obiect dur, se
racordează, prin rotire, capătul liber al furtunului, se desfăşoară rola de furtun către locul
incendiului, se montează ţeava de refulare la celălalt capăt al furtunului, se deschide
robinetul cu ajutorul rozetei şi se îndreaptă jetul de apă, către baza flăcării.
Atenţie ! Nu folosiţi hidranţii dacă incendiul este de natură electrică, până
nu se debranşează clădirea de la tabloul electric !

- Hidrant interior

Hidranţii exteriori, situaţi în faţa, respectiv în spatele cantinei, sunt de tip

subteran – DN 100 şi de tip suprateran – DN 80, cu două guri de evacuare tip B, asigură
legătura la conducta principală de apă a oraşului, pentru alimentarea echipamentelor şi
utilajelor de stingere a incendiilor, conform reglementărilor tehnice specifice şi a
standardelor de referinţă, corespunzând la cerinţele de racordare.

Stingătoarele portabile cu pulbere (P6), se uilizează la stingerea începuturilor de

incendiu din clasele A, B şi C, în spaţii închise sau deschise, fiind recomandate pentru
stingerea incendiilor de natură electrică (aparatură electrică cu tensiuni de alimentare de
până la 1000V). Recipientul acestora este executat din tablă de oţel prin procedee de
sudură omologate, sau din aliaj de aluminiu. Robinetul este executat din alamă, fiind
prevăzut cu mâner de susţinere, braţ declanşator şi manometru indicator de presiune.
Agentul de stingere este pulberea ecologică uscată universală ABC-E 40%, care asigură
stingerea cu eficienţă maximă pentru toate tipurile de focare. Pulberea nu conţine
substante periculoase pentru sănătatea oamenilor şi a mediului înconjurător. Gazul
propulsor- azotul (N2), este un gaz ecologic fără modificări de presiune la variaţiile de
temperatură. Caracteristici tehnice generale:
-Presiune de lucru: 14 bar;
-Presiune de probă: 25 bar;
-Control presiune : vizual pe manometru;
-Temperatura admisă : -20°C ... + 60°C.

Stingător cu pulbere, tip P6

10
 Caracteristici tehnice specifice stingătoarelor cu pulbere:

Cant. Timp min. Lungime

Tip Focar Diam. x
pulbere descarcare min. jet
stingator tip H (mm)
(kg) (s) (m)
21A
P6* 160x500 6 12 4
113BC

*- prevazut cu furtun de refulare asamblat cu duza de evacuare

Stingătoarele de incendiu trebuie plasate în locuri vizibile şi uşor accesibile.

Instrucţiunile de funcţionare trebuie să fie lizibile. Piedica de siguranţă trebuie să fie
prezentă.

Stingătoarele trebuie să fie în stare bună, fără urme de rugină sau coroziune.
Stingătoarele de incendiu trebuie inspectate periodic pentru a vă asigura că sunt în stare
bună de funcţionare.

Cum se folosesc stingătoarele de incendiu

Este important să ştiţi cu exactitate locul unde se află stingătoarele de incendiu şi

tipul acestora. Stingătoarele de incendiu pot fi grele, de aceea este o idee bună să luaţi un
stingător în mână pentru a vedea cât este de greu şi dacă il puteţi mânui cu uşurinţă. De
asemenea, este important să citiţi instrucţiunile de folosire tipărite pe fiecare stingător.

În cazul în care va trebui să folosiţi stingătorul într-un incendiu real trebuie să ştiţi cum
să-l mânuiţi:

1. scoateţi piedica de siguranţă;

2. îndreptaţi furtunul la baza focului;
3. apăsaţi pârghia pentru a permite eliberarea agentului de stingere;
4. mişcaţi furtunul astfel încât să stingeţi incendiul.

1. 2.

11
 3. 4.

Tot timpul aveţi în vedere să nu vă apropiaţi prea mult de foc! Distanţa

recomandată de la care puteţi folosi stingătorul în siguranţă este de 4-5 metri de la focarul
de incendiu.

Sistemul de detecţie şi alarmare incendii, realizează o supraveghere şi o

comandă unică, asistată de unitatea centrală (centrală detecţie şi alarmare).

Centrală detecţie şi alarmare incendiu

12
 Starea de alarmare se va declanşa diferenţiat ca mod de semnalizare, pentru
următoarele situaţii: detecţia unui început de incendiu caracterizat prin degajare de fum,
detecţia unui început de incendiu caracterizat prin creşterea rapidă a temperaturii sau
declanşarea manuală prin intermediul butoanelor de avertizare. Semnalizările, în caz de
alarmare, vor fi semnalizări acustice (sirene interne), sau optice (lampă flash). Centrala
de alarmare este o centrală adresabilă la care se conectează reţeaua de detecţie şi
semnalizare. Reţeaua de detecţie conţine detectoare de fum, detectoare de temperatură şi
butoane de alarmare manuală.

Detector optic de fum (temperatură) Buton alarmare incendiu

TACTICA DE STINGERE

FALS INSTRUCTIUNI CORECT

Incendiul trebuie atacat

din direcţia vântului

Incendiul se stinge începând

din faţa focarului

Dar: incendiile de materiale care se topesc

sau curg se sting atacând de sus şi spre
spatele focarului

13
 Intervenţia se face utilizând în
acelaşi timp stingătoare
suficiente şi nu unul după altul

După stingerea incendiului

controlaţi ca acesta să nu se reaprindă

Stingătoarele utilizate nu vor fi reamplasate

la locul lor

Stingătoarele utilizate
vor fi reîncărcate

În cazul izbucnirii unui incendiu, primul pas care trebuie făcut este de a se alarma
persoanele aflate în clădire la momentul respectiv şi de a se anunţa imediat pompierii
(112). Încercaţi stingerea incendiului doar dacă:

1. focul este încă mic şi redus ca intindere;

2. nu sunteţi în pericol de intoxicare cu fum;

3. aveţi o cale sigură de retragere din calea focului;

4. instinctul vă spune că puteţi stăpâni situaţia.

5. ajutaţi la evacuarea persoanelor aflate în interiorul clădirii.

GHID DE ALEGERE A STINGĂTOARELOR

PULBER CO SPUM
CLASA DE INCENDIU
E 2 Ă

A. MATERIALE SOLIDE
X X
(hârtie, carton, lemn, textile, plastic, cauciuc)

B. LICHIDE
X X X
(benzină, petrol, ulei, alcool, vopsea, etc.)

14
 C. GAZE
X X
(metan, hidrogen, propan, acetilenă, etc.)

D. METALE
X
(litiu, aluminiu, potasiu, sodiu, magneziu, etc.)

E. INSTALAŢII ELECTRICE ŞI
CONSUMATORI ELECTRICI SUB
TENSIUNE DE PÂNĂ LA 1000V X X
(prize, cabluri de alimentare, calculatoare,
motoare electrice, transformatoare, etc.)

Capitolul 5

Modul de acţiune pentru realizarea intervenţiei operative şi pentru limitarea şi

înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă

Pentru realizarea intervenţiei în condiţii eficiente, trebuie acţionat încă din faza de
început a declanşării incendiului, respectându-se următoarea procedură:
- dacă la locul unde vă desfăşuraţi activitatea se constată apariţia unui incendiu, care
este în faza incipientă şi care poate fi stins fără probleme, se va înştiinţa în timpul cel mai
scurt conducătorul locului de muncă şi se va interveni asupra focului cu stingătoarele din
dotare, conform instrucţiunilor prezentate în capitolul anterior (de regulă se va folosi un
stingător cu pulbere). Nu se va acţiona hidrantul interior, decât în momentul decuplării
reţelei electrice;

15
 - dacă incendiul scapă de sub control, prima măsură care se ia, este alertarea forţelor
de intervenţie, alarmarea şi evacuarea persoanelor aflate în clădire la momentul respectiv.
Alarmarea angajaţilor aflaţi la locurile de muncă, se face cu ajutorul alarmei, prin
apăsarea butonului pentru incendiu, în locul indicat de cele două săgeţi:

- Buton de alarmare în caz de incendiu

Evacuarea se va face sub îndrumarea administratorului, respectându-se traseele de

evacuare. Se va evita îmbulzeala, nu se va alerga, nu se va ţipa şi se va păstra calmul.
Dacă pe căile de evacuare se constată existenţa fumului, evacuarea se va face în
poziţie „aplecat”, iar gura şi orificiile nazale vor fi acoperite cu o batistă sau tifon (de
preferinţă umezite), pentru a nu se inhala fumul şi compuşii toxici rezultaţi în urma
procesului de ardere.
Până la sosirea pompierilor militari, se va anunţa electricianul şi fochistul de
serviciu în vederea deconectării clădirii de la instalaţia electrică, respectiv, a instalaţiei de
gaz.
Se va încerca localizarea incendiului, prin degajarea din faţa flăcărilor a
materialelor inflamabile (hârtie, cartoane, lemn, materiale textile), iar după decuplarea
instalaţiei electrice, se va acţiona asupra flăcărilor cu hidranţii interiori şi cei exteriori.
La sosirea forţelor de intervenţie, se va indica acestora locul de unde a pornit
incendiul, natura materialelor incendiate, iar dacă este necesar se va acorda sprijinul de
care au nevoie pentru susţinerea acţiunii de stingere.
După stingerea incendiului, va supraveghea locul respectiv, pentru a se preveni
apariţia unor noi focare.

16