Campal. Philippide
Campal. Philippide
Campal. Philippide
PROBA 1. CITESC
A.”
Înfășurată în văzduhul moale Plutește peste brazdele întoarse,
Lumina cu picioarele pe cer Și brazdele lăsate să se zvânte
Pășește-agale. Sunt buzele pământului răsfrânte,
Copacii rătăciți pe câmpuri cer Care cer
Cu crengi flămânde muguri de pomană. Sărutul rodnic de la cer!
Când stă s-apună, soarele e-o rană
Din care curge-amurgul din belșug. În fâlfâiri tăcute,
Pe-aicea vremea se destramă-n vânt. Zăbranic orb pun corbii pe șesturile mute.
Și, iată, tot văzduhul se stinge ca un rug, În goană noaptea trece spre apus.
Când noaptea-ngenunchează pe pământ. Văzduhul surpă umbre pe câmpie,
Înfășurând în veșnicie
Apusul fâlfâie din zdrențele umede. Pământul care doarme dus
Țărâna-mprăștie miresme crude. Cu fruntea-n poala zărilor de sus. ”
Miros străpezitor de paie arse
(Alexandru Philippide- Câmp)
*străpezitor=praștie, săgeată; zăbranic=văl de doliu din mătase; șesturi= ramuri uscate,
vreascuri.
B. Partea cea mai joasă (10-20 m altitudine) se află pe lunca Siretului Inferior, unde, pe un
teritoriu de lentă scufundare, s-a format o mare zonă de confluențe, spre care se recurbează
râurile sub forma unui evantai. Altitudinea maximă este de 300 m, la Pitești. Relieful
Câmpiei Române se caracterizează prin văi largi și interfluvii netede, numite popular
câmpuri, cu mici depresiuni formate prin tasare și sufoziune (crovuri).
Alcătuire litologică
Câmpia Română a fost formată prin depunerea sedimentelor în mediul acvatic. În
consecință, întâlnim în mare parte loess.
Din punct de vedere tectonic, Câmpia Română face parte din Platforma Moesică.
Soclul platformei este de origine hercinică, iar sedimentele superioare sunt de origine
carpatică. Sedimentele datează din mezozoic și pleistocen. În lunci, acestea sunt foarte
recente, datând din holocen. Stratele din jurasic și cretacic conțin zăcăminte de petrol.
Cuvertura de loess acoperă câmpiile tabulare, ajungând pe alocuri să aibă o grosime
de 40 m. Pe alocuri întâlnim dune de nisip. Prezența nisipurilor determină apariția unui
relief de dune, ca în sudul Olteniei, în estul Câmpiei Române (de-a lungul Ialomiței,
Călmățuiului) și Câmpia Tecuciului (la Hanu Conachi).
Clima este temperat continentală. În vest se resimt influențe mediteraneene, în timp ce
în est amprenta continentală este mai accentuată. Îndeosebi estul este caracterizat de veri
fierbinți și ierni geroase. Crivățul, un vânt rece și uscat, vine iarna dinspre nord-est.
Temperatura medie multianuală este de 8-11grade C, media lunii este de 18-23grade C,
a lunii ianuarie variază între -3— -5 C în est și de -1— -3 C în vest. Valoarea medie
multianuală a precipitațiilor este de sub 500 mm în est și de 500-700 mm în vest.
Predomină soluri negre și cu un conținut bogat de humus. De-a lungul râurilor,
solurile sunt de luncă. În trecut, Câmpia Română a fost deseori numită ”grânarul Europei”.
(Internet)
1
ÎNȚELEG
A.1)Scrie cărui gen literar îi aparține textul A și precizează trei trăsături ale acestuia.
2)Precizează care sunt caracteristicile textului literar.
3)Rescrie trei figuri de stil diferite. Numește-le.
4)Scrie o trăsătură a limbajului folosit de autor în text.
5)În ce anotimp este surprins câmpul descris? Motivează răspunsul.
6)Expesia din text, Când stă s-apună, soarele e-o rană/Din care curge-amurgul din
belșug,exprimă ideea:
a.culoarea roșiatică a apusului;
b.soarele trimite sulița de foc și rănește pământul;
c.cerul este brăzdat de fulgere.
7)Rescrie trei sintagme care să constituie imagini artistice diferite.
8)Scrie care sunt elementele de versificație întâlnite în poezia de mai sus.
9)Care este tema poeziei?
10)Scrie care este semnificația ultimelor două versuri.
FOLOSESC
1)Rescrie, din textul A, o propoziție care să conțină o personificare.
2)Transformă propoziția de mai sus în propoziție simplă, negativă.
3)Desparte în silabe cuvintele următoare: zăbranic, precipitații, răsfrânte, tectonic,
multianuală, platformei.
4)Subliniază doar vocalele din cuvintele de mai jos: moale, pe-aicea, Călmățuiului.
5)Scrie pe spațiile punctate cuvintele potrivite aflate între paranteze (la/l-a, sau/s-au,
sa/s-a, l-au):
Țăranii..............pregătit pentru a merge.......câmp. Mircea.......dus în mijlocul lanului.
A căutat apoi o scuză ......un motiv să plece. Mama lui..............văzut alergând. Doi frați........
ajutat să termine treaba ca să nu supere pe mama......
6)Alcătuiește trei enunțuri în care substantivul câmpie să fie nume predicativ în cazuri
diferite.
7)Scrie câte două enunțuri în care fiecare dintre cuvintele date să fie omonime: broască,
mine, vie, mare, unde, luna.
2
MOMENTUL ORTOGRAFIC
Scrie corect textul următor. Fii atent la așezarea în pagină, la scrierea corectă a
cuvintelor, la folosirea semnelor de punctuație.
toți copii din căruța acea l-au întrebat pe tata de ce iar fi plăcut treiere grâul cu alt
cineva. Iel l-ea răspuns că altu nu ar fii luat bani mulți. Ceilanți sătenii iau spus lu-i tata că
dacă ie atent nu trebuie săi fie frică că pierde grâul. Zioa la cânp e lungă și călduroasă dar
însă numi pare rău că munces aicea findcă de acilea mancăm pâine. Frațimei se m-ai culcă
lângă căruță la prânz, pentru că fiindcă e obosiți. Ieu nu mă culc nici o dată supt căruță că
mă apucă căldura.
SCRIEREA IMAGINATIVĂ
Scrie o compunere, de 20-25 de rânduri, în care să-ți imaginezi o zi ploioasă la
câmpie. Poți folosi informații din textele de mai sus.
În compunerea realizată de tine, vei avea în vedere următoarele cerințe:
Vei folosi povestirea și dialogul;
Vei prezenta faptele într-o ordine firească;
Vei utiliza o exprimare corectă și frumoasă;
Vei respecta regulile de scriere corectă a cuvintelor, a semnelor de punctuație și de
ortografie, de așezare în pagină.
Poți începe acum, apoi rescrii întregul text în caietul de teme.