RELIEFUL CARSTIC :

I. Introducere. Definirea reliefului carstic. Terminologie specifică:

Relief pe calcare = relief carstic + relief calcaros

• Relief carstic = grupare de forme de relief specifice regiunilor cu roci solubile, uşor
dizolvabile (calcar, sare, gips); cuprinde atat forme endocarstice cat si exocarstice.
• Endocarst : forme de relief care apar în subteran
• Exocarst : forme de relief care apar la suprafaţă
• Carst : toate procesele legate de circulaţia apei în roci solubile (calcar, dolomit, gips,
sare) şi formele de relief la care acestea dau naştere (la suprafaţă şi în adâncime)
Acesta a fost studiat iniţial în Podişul Karst din Slovenia.(unde calcarele au
grosimi de 4000m)
• Relief calcaros : relieful determinat de proprietăţile fizice ale calcarului(duritate,
omogenitate, permeabilitate) care cuprinde : platouri, masive, canioane, chei
• Canion : vale adâncă, îngustă cu versanţi în trepte ; apare pe structură tabulară, pe
calcare sau loess ; ex.-canionul Colorado
• Cheie : vale îngustă adâncă cu versanţi abrupţi, ce apare pe calcare, cu dimensiuni mai
mici decât canionul ; are fundul ocupat integral cu apă ; au profil transversal sub forma
literei V ; ex.- Ch.Bicazului
• Carstologie = ştiinţa care se ocupă cu studiul formelor carstice
• Speologie = ştiinţa care studiază peşterile

II. Caracteristici ale calcarului :

-- rocă sedimentară care se formează prin procese chimice(calcare anorganice),
biogene(calcare biogene), organogene(calcare organogene) ;
-- rocă de regula insolubilă, dar care la contactul cu apa bogată in Co2 devine uşor solubil

III. Procese specifice :

• - coroziunea (dizolvarea calcarului )in prezenţa apei incarcată cu CO2 sau disoluţia), ca
proces principal, datorată apei şi bioxidului de carbon;
- prin dizolvare rezultă la suprafaţă excavaţiuni de mărimi diferite : lapiezuri, doline, polii,
avene, uvale, iar in interior goluti subterane-peşteri şi cursuri subterane
• - eroziunea, prin scurgerea laminară sau turbulentă (evorsiune, turbionare, marmitaj);
• - alterarea biochimică ce degajă acizi (azotic, sulfuric, fulvic).

IV. Condiţii de formare a reliefului carstic:

• Condiţiile de carstificare:
a) Condiţiile litologo-structurale : existenţa unor roci carstificabile (calcar, dolomit, cretă,
gips, sare); structura petrografică;
b) Condiţiile hidrologice se referă la sursele care pot furniza apa, bioxidul de carbon (CO2) şi
diferiţii acizi (ape ascendente, atmosfera, procese biochimice, descompunerea resturilor
organice). Apele ţinuturilor reci conţin mult CO2, fiind de 4 ori mai agresive decât cele din
zona temperată. Totuşi în zonele temperate, mediteraneeane, subtropicale şi tropicale umede

1
carstul se dezvoltă intens. Aici litiera prin descompunere generează diferiţi acizi care
accelerează efectul coroziv.
c) Condiţiile morfologice : declivitatea pantelor, densitatea fragmentării, energia reliefului,
expoziţia versanţilor.
d) Condiţiile climatice, fitogeografice

V. Forme de relief specifice :

1. Exocarst :
 Lapiezuri = microforme de relief cu aspect de şanţuleţe de câţiva cm sau dm
separate de regulă de creste plate sau ascuţite ; cand sunt grupate formează câmpuri
de lapiezuri ; se pot forma prin eroziunea apei de şiroire sau dizolvare ;
 Orga = formă ce corespunde unui gol carstic conic sau cilindric vertical şi umplut cu
materiale;
 Dolina = forma de relief cu aspect de depresiune circulară sau sinuoasă, cu
adâncimi şi diameter de ordinal metri sau zecilor de metri ; se formează prin
disoluţie-dizolvare, tasare, eroziune sau prăbuşire ;
 Uvale = forme care rezultă din evoluţia dolinelor, din unirea lor în suprafaţă; pot
avea martori din vechile doline = HUM-URI;
 Aven = puţ carstic , gol mai mult sau mai puţin vertical, format prin eroziune sau
prăbuşire ;
 Polie = cele mai extinse forme exocarstice; depresiuni cu forme alungite cu fund
plat, circulare la exterior, adesea cu martori calcaroşi de tip hum-uri; se pot forma
prin unirea dolinelelor şi uvaliilor, prin prăbuşirea tavanului unei peşteri ;
 Văi carstice :
- văi seci = sohodoluri (văi unde nu mai curge nici o apă ; pot fi permanet seci sau
temporar seci)
- văi oarbe = apar pe traseul unor foste alibi de râu cu ape permanente, apa lor
peizându-se undeva in calcare brusc
2. Endocarst :
 Peştera = gol subteran cu diametru mai mare de 30 de cm, care permit accesul
omului în interior, formată prin dizolvarea efectuată de apa subterană asupra rocii ;
se formează prin : pătrunderea apei în interiorul rocilor şi dizolvarea acestora,
eroziunea râurilor subterane, prăbuşiri în interior ;
- Peşterile pot lua naştere în trei tipuri de rocă : calcar - carbonat de calciu (cazul
majorităţii peşterilor); sare - peşteri instabile şi meandrate; gips - galerii labirintice, în
unghiuri drepte.
--au părţi mai largi numite săli, galerii(tunele care fac legatura intre săli), sifoane(zone
inguste de legătură ocupate de apă)
--In România sunt considerate peşteri cele care au lungimi mai mari de 5 metri, in
SUA , mai mari de 6 metri

2
  --Forme specifice peşterilor :

A. Forme de tavan: stalactite ( formaţiuni de tip coloane date de precipitarea CaCO3

din picăturile de apă ) ; pete de leopard ( dâre ondulate de argilă)
B. Forme de podea: stalagmite (se formează din picăturile cazute pe podea prin
precipitare), coloane (rezultă din unirea stalactitelor cu stalagmitele )
C. Forme de perete: draperii carstice, perle de peşteră, linguriţe

VI. Răspândirea reliefului carstic :

- M.ţii : Pirinei, Alpi,Carpaţi , Alpii Dinarici , Penini, Mas. Central Francez etc
- zone cu climat cald şi umed : Australia, China, Jamaica, Cuba, Mexic(pen. Yucatan)
- cea mai mare peşteră din lume : Mammouth Cave din SUA, cu o lungime de 252 km
- alte mari peşteri : Postojna(Slovenia), Holoch(Alpii Elveţiei)
- regiuni reprezentative :
Podişul Karst (situat la graniţa dintre Italia şi Slovenia) :
- aici a fost studiat pentru prima dată carstul
- formele de relief prezente aici reprezintă carstul clasic
- de aici derivă termenul de carst, relief carstic

VII. Relieful carstic în România :

-răspândire: Carpaţi (Apuseni, Banatului mai ales), P.Mehedinţi, P.Dobrogei, P.Someşan
-rocile carstificabile: 4700 km²
- peşteri: Vântului (cea mai mare –M.Pădurea Craiului) ; Topolniţa(P.Mehedinţi); Izvorul
Tăuşoarelor(M.Rodnei); Scărişoara(Apuseni)