Protecția liniilor electrice

Dr. ing. CONSTANTIN IULIA

6 noiembrie 2018
Schema monofilară a unei LEA 400/220/110 kV din SEN
B1
B2
Q1 Q2 Q51

P1 Usync

1600/1 TNCC1 MET

0,5FS5 Usync
10VA

1600/1 TNP1 TP1

5P30
30VA
TC 1600/1 PDB
5P30
60VA Usync Usync

1600/1 TNCC2 TNP2 TP2

5P30
30VA
P2

Q0

Q52

Q9
Q8

TT

w1:0,2 10VA
w2: 3P 50VA
w3: 3P 30VA
LEA 400 kV, 220 kV, 110 kV
GRUPA 1 (GRUPA 2) de protecție - funcții:
GRUPA 1 (GRUPA 2) de comandă - control :
21 – protectie de distanta (DIST) 25 – control sincronism (synchro-check)
50 – maximala de curent de fază instantanee (IOC) – interblocaje
51 – maximala de curent de fază temporizată (TOC) ER – înregistrator evenimente (event recorder)
50N – maximala de curent homopolar instantanee (IOC-N)
51N – maximala de curent homopolar temporizată (TOC-N)
67N – homopolara de curent direcționată (DEF)
51HS (SOTF) – declanșare la conectare pe defect (switch onto fault)
59 – maximala de tensiune (TOV)
68 – blocare la pendulații (power swing blocking)
78 – mers asincron (pole-slip, out-of-step)
85 – teleprotecție (teleprotection) PDB, funcții:
25 – control sincronism (synchro-check) 87BB – diferențiala de bară
79 – RAR (autoreclosing) 87BF – declașare de rezervă la refuz de întreruptor
FL – locator defecte (fault locator) 50EZ – protecția de capăt (end zone)
ER – înregistrator evenimente (event recorder) ER – înregistrator evenimente (event recorder)
DR – osciloperturbograma (disturbance recorder) DR – oscilo (disturbance recorder)
 PROTECȚIA DE DISTANȚĂ

1. CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA PROTECȚIEI DE DISTANȚĂ

2. PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE
3. CALCULUL IMPEDANȚEI
4. CARACTERISTICA DE IMPEDANȚĂ
5. ZONE DE DISTANȚĂ
6. DIRECȚIONAREA PROTECȚIEI DE DISTANȚĂ
7. REANCLANȘAREA AUTOMATĂ RAPIDĂ
8. SISTEME DE TELEPROTECȚIE
1. CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA PROTECȚIEI DE DISTANȚĂ

 Impedanța măsurată;

 Rezervare încorporată (trepte superioare);

 Alegerea și coordonarea simplă a reglajelor;

 Asigurarea cerințelor de rapiditate, sensibilitate și selectivitate;

2. PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE

𝑈𝑠𝑐
𝐼𝑠𝑐 𝑍𝑟 =
𝐼𝑠𝑐
𝑍𝑠

𝑈𝑠𝑐

PD
 3. CALCULUL IMPEDANȚEI

Calculul impedanței în terminalele numerice

ZS fwd Releu Zsc fwd E – tensiunea electromotoare a sursei

ZS – impedanța sursei
𝑈𝑠𝑐 Isc fwd RF Zsc – impedanța de scurtcircuit
Zsc rev Usc – tensiunea de scurtcircuit
ZS rev
Isc – curentul de scurtcircuit
Isc rev RF – rezistența arcului

Cu ajutorul valorilor măsurate ( URN, USN, UTN, IR, IS, IT, IN ), în funcție de tipul
defectului, se determină:
- 6 bucle de măsurare: 3 fază-fază
3 fază-pământ

Obs! Buclele de măsurare sunt monitorizate și măsurate continuu.

 Calculul impedanței în releele clasice

Releul de distanță RD-110

Măsurarea impedanței – principiul balanță electrică

ii Z
Condiția de acționare:
iu
𝑖𝑢 = 𝐾𝑢 𝑈 𝑈 𝐾𝑖
𝑖𝑖 ≥ 𝑖𝑢 =𝑍≤
𝑖𝑖 = 𝐾𝑖 𝐼 𝐼 𝐾𝑢

Unde:
𝑖𝑢 , 𝑖𝑖 – curentul redresat
i R1 R2
I – curentul primar
u U – tensiunea primară
f101 I f201
U
4. CARACTERISTICA DE IMPEDANȚĂ

Caracteristica poligonală – SIEMENS Caracteristica MHO - SEL

X Zona de
defect

Z+
Caracteristica de
funcționare a protecției
de distanță
R ZF2
Z+F
F
2

RF
ZF1
Z+F1

ϕload

Defecte ϕSC1
în
direcția
opusă
Releul de distanță RD-110

Diagrama de acționare cu trei trepte, Rarc = 0

- cerc cu centrul în originea axelor R, X

X
𝑍𝑁
𝑍𝑠𝑐

𝑍𝑓𝐼
Regim normal de funcționare: 𝑍𝑓 < ZN
𝜑𝑠𝑐
𝜑𝑁

O Defect: 𝑍𝑓 > Zsc

R
𝑍𝑓𝐼𝐼

𝑍𝑓𝐼𝐼𝐼
Zonă de blocaj
 Diagrama de acționare - Rarc ≠ 0

Cerc cu centrul în originea axelor R, X Cerc cu centrul deplasat pe axa R

X X
Rarc
𝑍𝑁 Rarc 𝑍𝑁
𝑍𝑠𝑐 𝑍𝑠𝑐

𝑍𝑟
𝑍𝑟
𝜑𝑠𝑐 𝜑𝑠𝑐

𝜑𝑟 𝜑𝑁 𝜑𝑟 𝜑𝑁

O O R
R

Zonă de blocaj Zonă de blocaj

 Releul de distanță D114 – diagrame de acționare

• A elementului de demaraj • A elementului de măsurare

X
X

K2 O1
r

K1 O O1
66˚ ε R
O R

Zonă de blocaj

- cerc cu centrul deplasat în cadranul I - cerc cu centrul deplasat pe axa R

 Releul de distanță D400 – diagrame de acționare

• A elementului de demaraj • A elementului de măsurare

jX
jX
0,85 Zr
z z
0,75 Zr z z
z Z
z
0,5 Zr z z
z z
0,35 Zr zO1 z K1 K2
z O
z 2
z z
z z
0,08 Zr
φ zφ z
z z
R z z R
0,12Zr

- elipsă înclinată cu un unghi 𝜑 - tip “MHO” – cerc cu centrul deplasat

5. ZONE DE DISTANȚĂ

𝑍3

𝑍2
𝑡3
𝑍1
𝑡2

𝑡1

PD1 PD2 PD3

distanța

Caracteristica de acționare în trepte – dependența între treptele de timp și

zonele de acționare
 6. DIRECȚIONAREA PROTECȚIEI DE DISTANȚĂ

Releele clasice

RD-110 D114 X

30°
Zona de
blocaj O U
R
U
O
Zona de 60°
acționare I Zonă de
blocaj

- unghiul de sensibilitate maximă – 60˚ - unghiul de sensibilitate maximă – 30˚

inductiv capacitiv
Terminalele numerice de protecție

A. AUTO-POLARIZARE

- Determinare: cu ajutorul buclei de defect (unghiul fazelor curentului de

scurtcircuit și a tensiunii de scurtcircuit / semnul impedanței de scurtcircuit
măsurate)
- Pre-condiție: releul măsoară impedanță inductivă
- Condiție: Uf > 10%Un

Limitări :
• defecte de zero volți;
• compensare serie;
B. POLARIZRE ÎNCRUCIȘATĂ

- Determinare: cu ajutorul fazelor sănătoase (unghiul dintre curentul de

scurtcircuit și tensiunea de pe faza sănătoasă).

ZS ZK
EL1
USC
ZS ZK 𝐸𝐿1 = 𝑈𝑆𝐶 + 𝑍𝑆 ∗ 𝐼𝑆𝐶
EL2
UL2+L3
°
EL3
ZS ZK 𝑈𝐿2−𝐿3 = 𝐸𝐿2−𝐿3 = 𝐸𝐿1 ∗ 3 ∗ 𝑒 −𝑗90

Avantaje :
- compensare serie;
- defecte de zero volți.
C. UTILIZAREA UNEI ”MEMORII DE TENSIUNE” PENTRU
DETERMINAREA DIRECȚIEI

- Pentru defecte trifazate și apropiate;

- Durata de memorare între câteva perioade și până la 2s;

- Dacă valoarea tensiunii măsurată este indisponibilă – resetare a memoriei –

se ia în considerare ultima decizie direcțională validă până cnând tensiunea
măsurată se restabilește (ex: declanșare trifazată definitivă).
 7. REANCLANȘAREA AUTOMATĂ RAPIDĂ

- Revenirea la funcționarea normală după eliminarea de către protecții a unui

defect pe o linie aeriană.

Clasificare – după numărul de faze pe care se produce reanclanșarea:

• RARM+RART – rețele de înaltă și foarte înaltă tensiune;
• RART – rețelele de medie tensiune;

PAUZA DE RAR:
• 0,8 – 1,2 s - comunicație între capete / LEA cu prelungire
locală automată a tr I
• 1 – 2 s - fără comunicație între capete / LEA fără cu
prelungire locală automată a tr I
 Producere
defect

Operare Resetare
Funcție
TNP
Timp
operare
Contacte Contacte
DEFECT TRECĂTOR

Energizare Separare Arc deschise Energizare Realizare închise

bobină decl. contacte stins complet circuit ancl. contacte complet

I
Timp Durată Timp
deschidere arc închidere
Timp operare Pauza de RAR

Durata defect

Reanclanșare inițiată RAR pregătit pentru

de protecție următoarea funcționare

Funcție
RAR
Pauza de RAR Durata impuls
de închidere
Blocare RAR
Timp
 Reanclanșare
Operare Resetare pe defect Operare Resetare

Funcție
DEFECT PERMANENT TNP
Timp
operare

Contacte Contacte Contacte

Energizare Separare Arc deschise Energizare Realizare închise Separare Arc deschise
bobină decl. contacte stins complet circuit ancl. contacte complet contacte stins complet

I
Timp Timp Timp Energizare
deschidere arc închidere bobină decl.
Timp operare Pauza de RAR

Reanclanșare inițiată Deblocare RAR

de protecție
Funcție
RAR
Pauza de RAR Durata impuls de
închidere
Blocare RAR

Timp
Control lipsă tensiune și control sincronism

A B

clt cs

clt/cs clt/cs

Control lipsă/prezență tensiune: Control sincronism:

- prezență U bare, lipsă U LEA; - ∆U = 10 %;
- lipsă U bare, lipsă U LEA; - ∆f = 0.05 Hz;
- lipsă U bare, prezență U LEA; - ∆φ = 20˚ / 25˚.
- prezență U bare, prezență U LEA;
8. SISTEME DE TELEPROTECȚIE

Schema PUTT Schema POTT

Emisie Impuls Emisie Impuls

Zona 1
Zona 1
Zona 2 T2
Zona 2 0
T2
0 Declansare Zona 3 T3 Declansare
Zona 3 >1 0 >1
T3
0
Receptie Impuls 0 &
Receptie Impuls 0 & Tr
T

Schema cu Blocare
Emisie Impuls
Zona 1
Zona 1
Zona 2 T2
0
Zona 2 T2
0
Zona 3 T3 Declansare
0 >1
Zona 3 - directie spate T3 Declansare
0 >1
Receptie Impuls Ta
& Tr
Receptie Impuls &
&

Emisie Impuls
&
Comunicația pentru protejarea liniilor electrice de transport
LEA 400 kV, 220 kV, 110 kV
A B

TNP TNP

Suport fizic : FO/PLC

TP TP

Sistem de teleprotecție

Sistem de protecție
 8. BLOCAJUL LA PENDULAȚII

jX Dreapta
caracteristică
XP = XA + ZDIFF

XA ZDiff

(1) scurtcircuit
(4)

(3) (2) pendulații - vectorul impedanță intră

(2)
în zona de acționare a PD
(1) (3) pendulații - vectorul impedanță nu
ϕlinie

RP = RA + ZDIFF
depășește zona de sesizare a
-RP -RA RA
pendulațiilor
R

(4) pierdere a sincronismului

Caracteristica de
acționare a PD
-XA
Blocajul la pendulații -XP
CONCLUZII REFERITOARE LA PROTECȚIA DE DISTANȚĂ

 Dependența redusă față de regimul de funcționare și de configurația rețelei;

 Deconectarea rapidă a defectelor apropiate;

 Rezervă pentru elementele alăturate ale rețelei cu ajutorul treptelor de reglaj;

 Timp de declanșare prelungiți pentru unele defecte pe linia protejate (erori de

măsură, rezistența de arc, suprasarcină, etc.);

 Declanșare neselectivă la defecte apropiate în spatele releului – corecție prin

RAR;

 Nu se poate asigura criteriul de selectivitate pentru liniile scurte.

PROTECȚIA DIFERENȚIALĂ DE LINIE

1. CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA PROTECȚIEI DIFERENȚIALE DE LINIE

2. PRINCIPIILE DE REALIZARE ȘI OPERARE AL UNEI PROTECȚII
DIFERENȚIALE CLASICE (CU MEDIU DE COMUNICARE CABLU FIR PILOT)
3. IPROTECȚIA DIFERENȚIALĂ DE LINIE ÎN TEHNOLOGIE NUMERICĂ
 Considerații generale asupra protecției diferențiale

 Protecția diferențială de linie, este o protecție 100% selectivă și este responsabilă numai de eliminarea defectelor
în zona protejată (zonă delimitată de transformatoarele de măsură de curent de la capetele liniei protejate). In
aceste condiții nu este necesară o corelare în timp cu alte sisteme de protecții dintre capete

 Se bazează pe prima teoremă a lui Kirchhoff (suma vectorială a curenților care intră sau ies dintr-un nod este
zero în orice moment).

 Protecția comandă declanșarea instantanee a ambelor capete, ceea ce o recomandă pentru poziția de protecție de
bază pentru anumite linii de transport, criteriul principal de utilizare constituindu-l lungimea linei.
 Principiul balanței de tensiune

 diferența de curent este transformată în tensiune

 pentru curentul de functionare normală sau de defect extern cele două tensiuni electromotoare secundare ale
transformatoarelor de curent sunt în opozitie de fază și nu generează nici un curent prin cablul fir pilot sau prin releele
conectate în serie.

 Rp este rezistenta cablului fir pilot si Rp/2 rezistenta setabila a unui rezistor si sunt conectate la secundarul unui
transformator sumator.

 în caz de defect extern căderea de tensiune pe releu va fi 0 deși tensiunile de la capetele liniei protejate vor crește

 în caz de defect intern semnalul de ieșire al transformatoarelor sumatoare vor fi în opoziție de fază și prin cablul fir pilot nu
circula curenți. In relee vor apare tensiuni de actionare care vor contribui la actionarea releelor diferentiale din ambele
capete ale liniei

 releele diferențiale vor acționa și în cazul unui defect intern alimentat numai de la un capăt, celălalt fiind deconectat.
 Principii de realizare și operare al unei protecții diferențiale clasice
(cu mediu de comunicare cablu fir pilot)

A B

E E
Rp/2 Rp Rp/2

EA EB 2EAmax
E
EA EB

2EBmax E

E 2EA

2EB E

a) Funcționare în condiții normale b) Functionare la defect extern

E
E

2EAmax 2EBmax

c) Functionare la defect intern alimentat din ambele capetete

Principiul circulației de curent

 curentul transferat în zonă produce o circulație de curent prin cablul fir pilot fără a produce o circulație de curent în
releu.
 pentru un defect în interiorul zonei protejate, curentul secundarelor TC nu vor fi echilibrați și va apare o circulație de
curent diferențial, prin releu.
 Schema de principiu a unui sistem diferențial cu circulație de curenți fără frânare poate fi aplicat pentru a proteja un
echipament când transformatoarele de curent sunt situate în apropiere unul de altul.

TC1 TC2

I1 I2

Id> Releu de curent

diferential
 Protecția diferențială de linie în tehnologie numerică

IDiff Operare
5 necondiționată

Supravegherea permanentă a îndeplinirii legii 1 Kirchhoff

Limita necondiționată
4

Zona protejată
Operare condiționată IdMinHigh
C
3

A B

2
Secția 1 Secția 2 Secția 3
Canal de comunicație
IED IED

1 Secția 3 a pantei
IdMin
𝐼𝑑𝑖𝑓𝑓 = 𝐼1 + 𝐼2 Secția 2 a
Blocare
0 pantei

𝐼𝑓𝑟 = 𝐼1 + 𝐼2 0 1 2 3 4 5
Sfârșitul Secției 1 Sfârșitul Secției 2 IFr
Protecția diferențială numerică realizează trei tipuri de analiză:

 evaluarea curentului de frânare cu ajutorul caracteristicii de acționare.

Protecția diferențială de linie este individuală pe fiecare fază, curentul diferențial este suma vectorială a tuturor
curenților pentru fiecare fază. Curentul de frânare, pe de altă parte, este considerat ca fiind cel mai mare curent de fază
din orice capăt al liniei și este comun pentru toate cele trei faze.
Valorile situate deasupra caracteristicii formată de IdMIN și Secția 2 a pantei vor da punctul de pornire pentru acea fază.
Nivelul pentru IdMinHigh este o valoare setată ce este utilizată pentru a micșora temporar valoarea sensibilității în diferite
situații (Când linia este energizată; Când un defect este exterior liniei protejate;În cazul funcționării comutatorului de
ploturi la transformatoarele de putere).
De asemenea, există setat un curent diferețial de valoare mare ce poate fi utilizat pentru declanșări rapide în caz de
defecte interne însoțite de valori mari ale curenților

 Analiza conținutului de armonici de rang 2 și 5 a curentului diferențial. Apariția acestor armonici peste un nivel setat
individual pentru fiecare fază va bloca acțiunea de declanșare.

 analiza curentului de secvență negativă prin intermediul căruia se disting defectele interne de cele externe. Astfel, se
compară unghiul de fază al curentului de secvență negativă de la capătul propriu al liniei cu unghiul de fază al sumei
curenților de secvență negativă de la capătul opus al liniei.
 Limita de defect
120˚ 90˚
intern/extern

Dacă un curent are valoarea prea

mică, atunci nu se poate face NegSeqROA
măsurarea și este presetat 120˚ (Unghiul de operare al protecției)

180˚ 0˚

IMinNegSeq

Zona de defect extern

Zona de defect intern

270˚

Caracteristica de operare a discriminatorului de defecte

CONCLUZII REFERITOARE LA PROTECȚIA DIFERENȚIALĂ DE LINIE

 Dependența redusă față de regimul de funcționare și de configurația rețelei;

 Declanșare rapidă pentru defecte situate pe elementul protejat;

 Nu asigură rezervă pentru elementele alăturate ale rețelei;

 Se poate asigura criteriul de selectivitate pentru liniile scurte.

 Selectivitate absolută

 Utilă în aplicații complexe (linii cu 3 sau mai multe capete)

 PROTECȚIA MAXIMALĂ DE CURENT

Principiul de funcţionare: Supravegherea permanentă a curenţilor de fază

şi/sau a curenţilor de secvenţă zero

Selectivitate

Curent Curent şi
Timp
electric timp
 trepte de timp sunt
 valorile curentului de însumate şi setate în  sisteme cu caract.
defect variază în cascadă de la • independentă I=ct.,t=ct
funcţie de locul consumator spre (sol. adoptată în SEN)
defectului sursă • dependentă I=f(t)
 Sisteme (relee) de protecţie maximală de curent cu caracteristică dependentă

 Sistemele (releele) de protecţie maximală de curent cu caracteristică dependentă t = f(I) se folosesc,

de regulă, în reţele complexe de medie tensiune având avantajul că, în anumite situaţii asigură o
selectivitate mai bună şi timpi de eliminare a defectelor mai mici decât sistemele (releele) de protecţie
maximală de curent cu caracteristică independentă (perechi de valori constante I = const., t = const.).

 Caracteristicile de acţionare t = f(I) ale Sistemelor (releelor) de protecţie maximală de curent cu

caracteristică dependentă t = f(I) sunt reglementate de IEC 60255 care defineşte o serie de
caracteristici după cum urmează: Standard inversă (SI), Foarte Inversă (FI), Etrem de inversă (EI),
Timp definit (TD).

 Protecţiilor maximale de curent cu caracteristică inversă sunt necesar a fi variate uneori în conformitate
cu timpul de acţionare necesar şi caracteristicile altor dispozitive de protecţie utilizate în reţeaua
electrică. În acest scop, IEC 60255 defineşte o serie de caracteristici (tab. 2.2).
 Definirea caracteristicilor standard ale releelor maximale de curent

Caracteristica releului Ecuatie (IEC 60255)

Standard inversa (SI) 0.14
t  RMT  0.02
I r 1
Foarte Inversa (FI) 13.5
t  RMT 
Ir 1
Etrem de inversa (EI) 80
t  RMT  2
Ir 1
Timp definit (TD) 120
t  RMT 
Ir 1
RMT – reglajul multiplicatorului de timp

(a) Caracteristici conform IEC 60255

Caracteristica releului Ecuatie (IEC 60255)

IEEE Moderat inversa TD  0.0515  
t   0.02   0.114
7  I r  1  
IEEE Foarte inversa TD  19.61  
t   2   0.491
7  I r  1  
Etrem de inversa (EI) TD  28.2  
t   2   0.1217
7  I r  1  
US CO8 Inversa TD  5.95 
t    0.18
7  I r2  1 
US CO2 Inversa cu timp scurt TD  0.02394  
t   0.02   0.01694
7  I r  1  
Caracteristici tipice timp/curent pentru un
Caracteristici de acţionare
(b) Caracteristici adoptate in America de Nord releu maximal cu caracteristică inversă,
(IEC 60255)
standard