UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANŢA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA DREPT

SUBIECTELE LA EXAMENUL DE CRIMINALISTICĂ

- sesiunea ianuarie 2019 -

1. Fazele identificării criminalistice

Procesul de identificare criminalistică parcurge două faze :

a. delimitarea grupului căruia îi aparține obiectul scop al identificării

-se creeză posibilitatea restrângerii sferei cercetării prin orientarea verificărilor spre o categorie de
obiecte din ce în ce mai limitată

b. individualizarea sau determinarea obiectului concret (ex: proiectilul găsit în corpul victimei a fost
tras cu un pisto, apoi se individualizează datorită caracteristicilor pistolului lăsate pe proiectil)

2. Metodologia identificării criminalistice

Examinarea comparativă- compararea elementelor caracteristice generale și particulare , exterioare sau

de conținut , cu elementele caracteristice ale persoanelor sau obiectelor

Cuprinde două faze :

a. delimitarea grupului de persoane sau obiecte suspecte pe baza unor caracteristici asemănătoare

b. examinarea comparatică a caracteristicilor asemănătoare, ajungându-se fie la obiectul căutat fie la

excluderea celor care prezentau elemente asemănătoare

Trebuie să se aibă în vedere și principiul potrivit căreia toate lementele lumii materiale se află în
continuă mișcare și transformare .

Efectuarea examenului comparativ se efectueaza de regulă pe baza unor modele de comparație create
experimental. Pentru modele trebuie respectate anumite condiții :

-să se cunoască cu exactitate persoana sau obiectul de la care probin

-să se țină seama de condițiile în care s-a format urma la fața loului

-să conțină suficiente elemente caracteristice de individualizare a factorului creator

Rezultatele obținute pot avea caracter de certitudine(pozitivă / negativă) sau de probalitate.

1
 3. Acţiuni premergătoare cercetării la faţa locului şi cercetarea propriu-zisă

a. stabilirea locului comiterii infracțiunii și punerii lui sub pază pentru conservarea urmelor .

b.acordarea primului ajutor victimei

c.fixarea împrejurărilor care se pot schimba (temperatură, miros, caracterul iluminării)

Cercetarea propriuzisă are două faze :

-faza statică – înlăturearea pericolelor, delimitarea locului, constatarea morții victimei , selecționarea martorilor
asistenți și reținerea persoanelor suspecte.

Se procedează la fixarea poziției obiectelor principale, a victimei (fotografierea , filmarea , se execută măsurători
între obiecte)

-faza dinamică- implică antrenarea mijloacelor tehnice , este permisă mișcarea obiectelor și examinarea lor ,
fotografierea de detaliu , ridicarea urmelor sau microurmelor.

4. Trusele criminalistice

Trusele criminalistice universale- instrumentar divers, se pot efectua principalele operatiuni de cercetare ,
împărțite în compartimente.

-compartimentul traseologic – fixarea și ridicare urmelor de pe mâini picioare instumente de spargere

(substganțe pulverizante, pensule, folii adezive pentru transferul urmelor papilare )

-compartimentul pentru executarea măsuritorilor și marcajelor(bandă metrică, jetoane numerotate, cretă)

-compartimentul pentru executarea desenelor și schițelor(rigla gradata, busolă)

-alte instrumente (de amprentare a perosanelor si cadavrelor, diamant pentru taiat geamuri)

Truse criminalistice specializate

-truse pt testarea stupefiantelor (tuburi reactivi-substanța suspectă se pune în tub și acesta se colorează)

-truse pt marcarea unor obiecte (substate fluroscente – folosite in flagrant)

-truse pt revelarea urmelor papilare latente cu radiație de tip laser (descoperirea urmelor și fixarea lor
fotografică)

-truse cu destinație specială (cercetării accidentelor de circulație, exploziilor și incendiilor)

5. Laboratoarele criminalistice mobile: noţiune, elemente componente

Unitățile de poliție, parchetele au la dispoziție laboratoare criminalistice instalate pe autovehicule de

diferite tipuri, pe elicoprere sau nave.

Laboratoarele mobile dispun de pincipalele truse universale și specializate, instrumente optice de

examinare (microscoape simple, stereomicroscoape), detectoare de metale,cadavre sau substante radioactive.

6. Metode de examinare microscopică - examinarea optică

Lupa- instument optic simplu de mărit (obiecte, înscrisuri falsificate)

2
 Microscopul optic -instrument optic , utilizat în desfășurarea procesului de identificare.

Metode curente de cercetare în microscopie

-vizualizare în câmp luminos a obiecteleor opace, transparente, destinată cercetărilor traseologice, ale
urmelor biologice.

-vizi

7. Metode de analiză spectrală

8. Metode cromatografice

9. Alte metode fizico-chimice de examinare folosite la investigarea în cercetarea la faţa locului

10. Metode combinate moderne de analiză

11. Sisteme moderne de detectare şi identificare a agenţilor biochimici

12. Rolul fotografiei judiciare şi al înregistrărilor video în investigarea infracţiunilor

13. Noţiunea de fotografie judiciară şi clasificarea fotografiilor judiciare

14. Fotografia de orientare şi fotografia schiţă

15. Fotografia obiectelor principale şi fotografia de detaliu

16. Procedee speciale de fotografiere la faţa locului şi fotografia digitală

17. Procedeele de fotografiere a cadavrelor

18. Măsurători fotografice

19. Fotografia semnalmentelor

20. Fotografia de fixare a rezultatelor unor activităţi de urmărire penală

21. Fotografia judiciară de examinare în radiaţii vizibile

22. Fotografia judiciară de examinare în radiaţii invizibile

23. Microfotografia

24. Holografia

25. Noţiunea de urmă a infracţiunii şi clasificarea urmelor

26. Desenele papilare: noţiune, proprietăţi, clasificare, detalii caracteristice, poroscopia şi crestoscopia

27. Consideraţii privind formarea urmelor de mâini

28. Descoperirea urmelor de mâini şi stabilirea vechimii acestora

29. Procedee de revelare a urmelor de mâini latente

30. Fixarea şi ridicarea urmelor de mâini

3
 31. Expertiza criminalistică a urmelor de mâini

32. Urmele de picioare: noţiune, clasificare şi formare

33. Cercetarea criminalistică la faţa locului a urmelor de picioare şi expertiza criminalistică a urmelor de
picioare

34. Investigarea odontologică judiciară

35. Cercetarea urmelor de buze

36. Cercetarea urmelor de urechi, de unghii, ale nasului şi ale frunţii

37. Cercetarea şi interpretarea la faţa locului a urmelor de sânge

38. Expertiza biocriminalistică a urmelor de sânge

39. Cercetarea urmelor de salivă

40. Cercetarea urmelor de spermă

41. Fundamentul ştiinţific al investigării şi identificării biocriminalistice pe baza profilului ADN

42. Efectuarea expertizelor ADN

43. Cercetarea firului de păr uman

44. Elemente de investigare odorologică judiciară

45. Metoda portretului vorbit

46. Metode tehnice folosite în identificarea persoanelor după semnalmentele exterioare

47. Metode criminalistice de identificare a cadavrelor necunoscute

48. Caracteristicile de identificare a vocii şi vorbirii

49. Expertiza criminalistică a vocii şi vorbirii

50. Metode biometrice de identificare

51. Înregistrarea dactiloscopică în cazierul judiciar

52. Înregistrarea persoanelor dispărute şi a cadavrelor cu identitate necunoscută

53. Cercetarea urmelor corpurilor delicte folosite în spargeri

54. Expertiza urmelor instrumentelor de spargere

55. Cercetarea urmelor mijloacelor de transport rutier

56. Cercetarea urmelor de incendii şi de explozii

57. Elementele de construcţie ale armelor de foc

58. Clasificarea armelor de foc

4
 59. Elementele componente principale din care este format un cartuş

60. Elementele tragerii

61. Urmele formate de armă pe cartuş şi pe glonţ

62. Urmele de împuşcare

63. Descoperirea şi fixarea armelor de foc şi a urmelor acestora

64. Descoperirea şi fixarea muniţiei şi a urmelor lăsate de muniţie

65. Expertiza balistică criminalistică - examinarea tehnică generală a armelor de foc

66. Expertiza urmelor formate de armele de foc

67. Identificarea armelor de foc după urmele formate pe glonţ şi pe tubul cartuşului

68. Sisteme informatice de identificare a armelor de foc

69. Probleme speciale rezolvate de expertiza balistică criminalistică a armelor de foc - refacerea inscripţiilor
ştanţate pe arme etc.

70. Noţiuni generale privind cercetarea criminalistică a înscrisurilor sau documentelor-consideraţii

preliminare

71. Manipularea înscrisurilor

72. Refacerea şi reconstituirea înscrisurilor deteriorate sau distruse

73. Stabilirea autenticităţii unui înscris sau document

74. Stabilirea vechimii unui înscris sau document

75. Cercetarea criminalistică a hârtiei şi cernelurilor

76. Caracteristicile de identificare a scrisului de mână

77. Identificarea persoanei după scris, pe baza expertizei grafoscopice

78. Cercetarea falsului prin înlăturarea de text

79. Cercetarea falsului prin adăugarea de text

80. Cercetarea falsului prin imitarea şi prin deghizarea scrisului

81. Cercetarea textelor dactilografiate

82. Cercetarea falsurilor produse prin falsificarea impresiunilor de ştampile

83. Expertiza criminalistică a falsului de documente de identitate

84. Modalităţi de falsificare a bancnotelor

85. Expertiza criminalistică a bancnotelor falsificate sau contrafăcute

5
 86. Contrafacerea prin editare computerizată, falsificarea timbrelor, a monedelor metalice şi a operelor de
artă

87. Obiectivele cercetării la faţa locului

88. Elemente tactice specifice pregătirii cercetării la faţa locului

89. Cadrul tactic general al cercetării la faţa locului

90. Măsuri preliminare cercetării la faţa locului

91. Reguli tactice specifice cercetării propriu-zise la faţa locului

92. Fixarea rezultatelor cercetării la faţa locului

93. Sistemul unităţilor şi laboratoarelor de expertiză criminalistică

94. Reguli tactice aplicate în dispunerea constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor criminalistice

95. Tactica efectuării expertizelor criminalistice

96. Aprecierea şi valorificarea concluziilor expertizelor criminalistice de către organele judiciare

97. Structura şi conţinutul planului de urmărire penală

98. Versiunile de urmărire penală: noţiune şi clasificare

99. Tactica elaborării versiunilor de urmărire penală şi modalităţile de verificare

100. Valoarea probantă a declaraţiilor de martori

101. Recepţia faptelor şi împrejurărilor de către martori

102. Prelucrarea informaţilor şi stocarea memorială de către martori

103. Declaraţiile de martori - reactivarea memorială

104. Pregătirea ascultării martorilor

105. Reguli şi procedee tactice criminalistice aplicate în ascultarea propriu-zisă a martorilor

106. Particularităţi ale psihologiei victimei

107. Tactica audierii persoanei vătămate

108. Psihologia învinuitului sau inculpatului după săvârşirea infracţiunii şi în momentul interogatoriului

109. Modalităţi tactice de ascultare a învinuitului sau inculpatului

110. Mijloace tehnice de detectare a simulării

111. Organizarea şi desfăşurarea testării la poligraf

112. Pregătirea percheziţiei

113. Percheziţia încăperilor sau a locurilor închise

6
 114. Percheziţia locurilor deschise

115. Percheziţia corporală

116. Percheziţiile destinate căutării persoanelor şi cadavrelor

117. Percheziţia destinată căutării unor anumite obiecte, percheziţia efectuată asupra unui grup de
persoane şi percheziţia repetată

118. Ridicarea de obiecte şi înscrisuri - cadrul tactic criminalistic

119. Pregătirea şi organizarea confruntării

120. Regulile tactice de efectuare a confruntării şi efectuarea confruntării propriu-zise

121. Fixarea rezultatelor confruntării

122. Aspecte psihologice ale prezentării pentru recunoaştere

123. Pregătirea prezentării pentru recunoaştere

124. Particularităţi tactice privind efectuarea prezentării pentru recunoaşterea persoanelor

125. Particularităţi tactice privind efectuarea prezentării pentru recunoaşterea cadavrelor

126. Particularităţi tactice privind efectuarea prezentării pentru recunoaşterea obiectelor şi animalelor

127. Fixarea rezultatelor prezentării pentru recunoaştere

128. Noţiunea, obiectul şi funcţiile reconstituirii

129. Principalele categorii de reconstituiri

130. Dispunerea şi organizarea reconstituirii

131. Efectuarea reconstituirii şi fixarea rezultatelor

132. Principalele probleme, obiect al probaţiunii, ce trebuie clarificate prin investigarea morţii violente

133. Modalităţi de probare a infracţiunilor de omucidere

134. Reguli generale metodologice aplicate în investigarea omorului

135. Primele măsuri luate de organele de urmărire penală în cercetarea omorului

136. Cercetarea la faţa locului în caz de omor - faza statică

137. Cercetarea la faţa locului în caz de omor - faza dinamică

138. Cercetarea la faţa locului - examinarea cadavrului

139. Particularităţile cercetării omorului săvârşit cu arme albe şi cu corpuri contondente

140. Particularităţile cercetării omorului prin asfixie

141. Particularităţile cercetării omorului săvârşit prin împuşcare, otrăvire sau alţi factori

7
 142. Dispunerea expertizelor medico-legale în cazul investigării omorului

143. Dispunerea expertizelor criminalistice în cazul investigării omorului

144. Elaborarea versiunilor de urmărire penală în cazul cercetării infracţiunilor de omucidere

145. Evaluările de tip profiling privind personalitatea făptuitorului în cazul cercetărilor infracţiunii de
omucidere

146. Efectuarea unor acte de urmărire penală în cazul cercetării infracţiunilor de omucidere

147. Particularităţile cercetării omorului în cazul cadavrelor dezmembrate sau al cadavrelor nedescoperite

148. Particularităţile cercetării furtului şi a tâlhăriei

149. Particularităţile investigării furtului din locuinţe şi din buzunare

150. Particularităţile cercetării furtului din şi de autoturisme, de bagaje, din hoteluri etc.

151. Problemele principale care trebuie clarificate prin investigarea delapidării

152. Efectuarea unor acte de urmărire penală în cazul investigării delapidării

153. Tipuri de sisteme bancare „subterane” întâlnite în criminalitatea financiar-bancară

154. Principalele aspecte, obiect al probaţiunii, care trebuie clarificate prin investigarea accidentelor de
muncă

155. Cercetarea la faţa locului a accidentelor de muncă

156. Efectuarea unor acte de urmărire penală în cazul investigării accidentelor de muncă

157. Particularităţile metodologice privind investigarea accidentelor de muncă din domeniul minier

158. Particularităţile metodologice privind investigarea accidentelor de muncă sau a avariilor din domeniul
petrochimic

159. Particularităţile metodologice privind investigarea accidentelor de muncă din domeniul construcţiilor

160. Particularităţile metodologice privind investigarea accidentelor de trafic rutier

161. Metode de ambalare sau disimulare în vederea traficării drogurilor sau substanţelor stupefiante

162. Metode de mascare a mirosurilor specifice unor droguri

163. Modalităţi de ascundere în trafic a stupefiantelor

164. Moduri de operare frecvente ale traficanţilor de droguri

165. Modalităţi de depistare a traficanţilor de stupefiante

166. Investigaţia penală în domeniul criminalităţii organizate: organizarea, pregătirea şi realizarea

flagrantului

167. Efectuarea urmăririi penale în investigarea traficului de stupefiante

168. Constatarea infracţiunii flagrante în cazul faptelor de corupţie

8
9