Necesitatea educației muzicale a copiilor

Student: Neculai Georgiana

Anul III PIPP
 Motto: Muzica trebuie să fie scânteia ce aprinde focul în sufletul
omenesc.
L.van Beethoven
Muzica, cea mai profundă şi mai complexă dintre arte, poate modela un copil în aşa
fel încât să-l ridice la un înalt nivel de înţelegere şi simţire. Ea exercită o profundă
influenţă asupra şcolarului mic declanşând stări afective şi sentimente care îl fac pe copil
să vibreze în faţa problemelor vieţii şi a unor manifestări morale, dându-i, aşa după cum
spunea compozitorul I.D.Chirescu, ,,impulsuri noi şi puternice de viaţă, de faptă şi de
luptă pentru ţara şi neamul său’’.
Muzica este ştiinţă şi artă. Ea are valenţe cognitive, raţionale, educative,
voliţionale, afective şi estetice, formând un tineret bogat sufleteşte, capabil să recepteze
frumosul din artă şi, prin aceasta, să fie apt de a cultiva frumosul în viaţă, de a-şi
disciplina continuu comportamentul conferindu-i corectitudine, principialitate, frumuseţe.
Educaţia muzicală, alături de alte obiecte de învăţământ, aduce o
contribuţie la realizarea educaţiei estetice a elevilor. Muzica angajează viaţa psihică a
copiilor sub toate aspectele ei. Prin lecţiile de muzică şi diversele manifestări muzicale ale
copiilor creşte voioşia, buna dispoziţie, se dezvoltă spiritul colectiv, se intensifică
emoţiile pozitive faţă de cadrul didactic, de locul unde învaţă şi se joacă. Prin educaţia
muzicală, nu este posibil şi nici nu trebuie să fie pregătiţi toţi copiii pentru a deveni
artişti. Se urmăreşte dezvoltarea sensibilităţii faţă de arta sunetelor, formarea gustului
estetic şi punerea bazelor capacităţii de a emite judecăţi de valoare.
Artele pot schimba complet si aduce energie procesului de invatare. Este o unealta
puternica atunci cand poti sa faci o legatura intre muzica si arte sau alte subiecte de baza.
Este demonstrat faptul ca muzica are o influenta pozitiva asupra dezvoltarii
cognitive a copiilor, a memoriei si a relationarii acestora cu alte persoane de varsta lor si
nu numai.
Spre exemplu, copiii de varsta prescolara care participa la activitati muzicale de grup,
precum diverse joculete muzicale sau interpretarea diferitelor cantecele specifice varstei
lor, vor fi mult mai sociabili, deschisi, vor cumunica mai bine si vor avea increderea de
sine dezvoltata.
Pentru o dezvoltare cognitiva rapida, specialistii recomanda de asemenea, pentru copii,
studiul unui instrument muzical pe placul copilului, cum ar fi chitara, pianul, vioara, etc.
Este demonstrat faptul ca studierea unui instrument sau cantatul cu vocea presupune
dezvoltarea sentimentelor de multumire si incredere de sine, stimuland in acelasi timp
actiuni complexe de coordonare a miscarilor si concentrare sustinuta. Într-un studiu
realizat în SUA s-a observat că micuţii de 3 ani care primiseră lecţii de pian sau studiau
muzica vocală au obţinut scoruri mai mari la testele IQ care au măsurat abilităţile spaţial-
temporale faţă de copii de aceeasi vârstă care nu luaseră lecţii de muzică. Un alt studiu a
demonstrat că micuţii care primiseră lecţii de pian si-au îmbunătăţit abilităţile spaţial-
temporale mult mai mult decât alţi copiii care urmaseră alte cursuri, inclusiv de calculator.
Cercetători din diverse domenii, de la psihologi până la sociologi, recunosc importanţa
muzicii pentru dezvoltarea intelectuală a copiilor. Mai multe studii au demonstrat că elevii
care ascultă muzică în timpul unui examen obţin rezultate mai bune. Este ceea ce
specialistii numesc “efectul Mozart”. Acelasi rezultat se obţine si dacă se ascultă muzica
lui Mozart înaintea unui test. Explicaţia este aceea că atunci când se ascultă muzică este
stimulată cogniţia, iar pregătirea muzicală are efecte pozitive atunci când se învaţă
matematica, dar si limba.

Pe langa faptul ca muzica dezvolta partea cognnitiva a copiilor, aceasta ajuta si la

dezvoltarea fizica. Potrivit specialistilor, muzica le stimulează copiilor creativitatea si
coordonarea si îi ajută să socializeze mai usor. Dacă muzica face parte din viaţa de zi cu zi
a copilului, îi sunt stimulate atât gândirea, cât si dezvoltarea fizică. Ea necesită o
excepţională coordonare a degetelor, mâinilor, braţelor, buzelor, obrajilor şi a muşchilor
faciali. Are nevoie de asemenea de controlul extraordinar al diafragmei, care antrenează
muşchii spatelui, stomacului şi ai pieptului. Mişcările executate ritmic dau supleţe şi
frumuseţe corpului, mişcările devin mai îndemânatice, mai expresive.
Muzica are si influente psihologice, sunetul muzicii poate fi considerat un adevărat
drog, în măsură să activeze creierul la fel ca un stimulent chimic și să ofere senzaţii de
plăcere, excitare sau satisfacţie similare celor furnizate de stupefiante, susţine profesorul
și cercetătorul în domeniul neurologiei, Daniel J. Levitin. Pe parcursul testelor realizate s-
a descoperit că „muzica produce o reacţie chimică, graţie căreia circuitele neuronale
implicate ajută la modularea nivelurilor de dopamină, așa-numitul hormon al stării de
bine, în creier”, a spus Levitin. n timp ce ascultăm melodii vesele sau sentimentale,
exaltante sau relaxante, au loc modificări ale sistemului nervos vegetativ care afectează
tensiunea arterială, ritmul cardiac, respiraţia, transpiraţia și alte reacţii fiziologice. Marile
concerte muzicale ne pun în legătură cu ceva mai larg decât propria noastră existenţă, cu
alţi oameni sau cu Dumnezeu. Vechiul Testament relateaza ca împaratul iudeilor, Saul,
atunci când era cuprins de melancolie, îl chema pe David sa-i cânte psalmi din lira lui si
în acest fel Saul se linistea sufleteste. Un alt fapt important este acela ca psalmii lui David
îi alungau pe demoni. Muzica, atunci când este serioasă, este o mare binecuvântare.
Filozoful antic Platon credea ca fiecare schimbare a tonurilor muzicale are
influenta directa asupra spiritului si a moralei. Aristotel credea atât de mult în puterea
muzicii, încâtera de parere ca toata muzica tinerilor trebuie controlata de legile statului.
Din punct de vedere moral, muzica poate influenta foarte mult comportamentul
copiilor. Ascultarea muzicii poate induce atitudini si dorinte puternice, facandu-l pe
asculatator sa inteleaga mult mai bine sensul intrinsec al vietii, minunile lumii,
intensitatea receptiei frumosului precum si incarcatura morala continuta in mesajul
muzicii. Aristotel spunea ca „muzica are puterea de a forma caracterul”. Vechii spartani,
în timpul bataliilor erau însotiti de cântareti. Cu muzica pe cere o ascultau îsi întareau
spiritul si luptau cu mai multa putere. La fel faceau si egiptenii. Lenin, conducatorul
revolutiei comuniste a spus ca un mod rapid de a distruge o societate este prin intermediul
muzicii ei.
Un alt beneficiu al muzicii il reprezinta deschiderea si cimentarea relatiilor
interumane. Aceasta creaza adeziune intre ascultatori, incepand cu interpretii si
continuand cu participantii la concerte. In decursul istoriei vedem cum muzica a avut
capacitatea de a unii oamneii in multe dintre miscarile existente. Napoleon spunea ca „ un
mars bun face cat o suta de tunari”, muzica poate produce atat fraternitate cat si ura, dor
de patrie, putere de munca, dar poate creea si o aderenta mai mare la credinta si traditii.
Muzica poate fi folosita si ca instrument al raspandirii Evangheliei. „Elevii care ştiu să
cânte, clar şi melodios, cântările dulci ale Evangheliei pot face mult ca evanghelişti
muzicali. Ei vor afla multe ocazii pentru a-şi folosi talentul dat de Dumnezeu, ducând
muzică şi lumină în multe locuri singuratice, întunecate de necazuri, cântând acelora care
rar au privilegiul de a participa la adunare.” 1
Un alt argument al studierii muzici in scoala ar fi influenta benefica a muzicii pe
plan spiritual. Muzica in esenta sa este spirituala. In poporul lui Dumnezeu subiectele
principale de studiu pe langa Legea lui Dumnezeu şi instrucţiunile date lui Moise, istoria
sacră, erau si muzica sacră şi poezia. „Era cultivată cu seriozitate arta muzicii sfinte. Nu
se auzeau valsuri frivole, nici cântece uşuratice, care să ridice în slăvi omul şi să distragă
atenţia de la Dumnezeu, ci muzică sacră, solemnă, psalmi de laudă către Creator, care
preamăreau Numele Său şi relatau despre lucrările Sale minunate. Astfel, muzica servea

1
Ellen W.- Parabolele Domnului Hristos
unui scop sfânt, acela de a înălţa gândurile spre ceea ce este curat, nobil şi înălţător şi de a
trezi în suflet dorinţa de consacrare şi recunoştinţă faţă de Dumnezeu.” 2
Muzica a fost dată pentru a îndeplini un scop sfânt, acela de a înălţa gândurile către
cele curate, sfinte şi înălţătoare şi pentru a trezi în suflet adorarea şi recunoştinţa faţă de
Dumnezeu.
Luand in considerare cele prezentate mai sus, putem afirma ca studierea educatiei
muzicale are un rol important in dezvoltarea holistica a copiilor si ii putem confirma
importanta.

2
Ellen W. – Patriarhi si profeti
 BIBLIOGRAFIE

Ellen W. – Patriarhi si profeti,

Ellen W. – Parabolele Domnului Hristos,

http://taramulvisurilor.blogspot.ro/2012/10/muzica-ajuta-la-dezvoltarea-cognitiva.html

http://www.artabm.ro/uploads/32Exemplar_tipar.pdf