MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL ECONOMIE, MARKETING ŞI TURISM

RAPORTUL PRACTICII DE INIȚIERE

Restaurante

Program de studii: Marketing și Logistică

Şef Departament: Hămuraru Maria

Dr. hab., prof. univ

Conducător ştiinţific:

Autorul:

CHIŞINĂU 2018
 CONȚINUT

Introducere…………………………………………………………….……………………..3

I. Caracteristica activității selectate conform CAEM…………………….…………….3

II. Analiza datelor statistice……………………………………………………...……….7

III. Analiza factorilor de macromediu……………………………………..……………10

IV. Caracteristica pieței naționale specifice ramurii analizate……………….……….14

V. Analiza comportamentului consumatorului…………………………………..…….15

VI. Politica de produs…………………………………………………………………….17

VII. Politica de preț………………………………………………………………………20

VIII. Politica de distribuție………………………………………………………..……..22

IX. Politica de promovare……………………………………………………………..…23

Concluzii și recomandări………………………………………………………….………..25

Bibliografie.............................................................................................................................26

2
 Introducere

Actualitatea și importanța temei: alimentația publică reprezintă una din laturile

importante ale servirii turistice, încadrându-se așa cum s-a arătat, în categoria serviciilor de baza.
Deși că activitate economică alimentația publică nu este destinată să satisfacă în exclusivitate
nevoia consumatorului turist, ea se asociază tot mai frecvent activităților de turism, iar dinamică
ei este din ce în ce mai influențată de evoluția circulației turistice. Dependență strânsă dintre
alimentația publică și activitatea turistică este evidențiată, printre altele, de asocierea lor într-un
sector de sine stătător în țările consacrate pe plan turistic.
O astfel de tendința este prezența și în țară noastră în contextul reasezarii și modernizării
structurilor organizatorice din turism. De asemenea, raporturile de interconditionare sunt
evidențiate și de efortul permanent al alimentației publice de a se alinia mutațiilor intervenite în
volumul, structura și exigențele cererii, rezultat al dezvoltării turismului intern și internațional, al
diversificării și multiplicării formelor de turism.
Scopul practicii de inițiere este de a identifica nivelul și situația alimentației publice și a
industriei restaurantelor din Republica Moldova.
Obiectivele lucrării pentru îndeplinirea scopului propus sunt:
 Abordarea istorică a dezvoltării industriei alimentației publice;
 Analizarea pieței de servicii din R. Moldova;
 Identificarea tipurilor de restaurante în R. Moldova;
 Constatarea situației actuale a restaurantelor în R. Moldova;
Metodologia de cercetare a lucrării: propun următoarele metode de cercetare: observații,
analize grafice, analiza documentelor pentru a determina situația restaurntelor din R. Moldova.
Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării:
 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Cu privire la prestarea serviciilor de
alimentaţie publică nr. 1209 din 08.11.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2007, nr.180-183, art.1281;
 Hotărârea cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului Turism 2020;
 LUCA, Nicolae. Identificarea problemelor în activitatea întreprinderilor alimentaţiei
publice din Republica Moldova. În Studia Universitatis Moldavia, Revistă Ştiinţifică a
Universităţii de Stat din Moldova, 2013, nr.2(62);
 http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4120&parent=0 (accesat
03.12.2018);
Cuvintele-cheie: alimentație publică, restaurant, turism, clienți, servicii, befeficii,
marketing, publicitate.
3
 I. Caracteristica activității selectate conform CAEM

Un restaurant este un stabiliment, local public unde se pot consuma pe

loc mâncăruri și băuturi, contra cost. De obicei mâncărurile sunt preparate în bucătăriaproprie, de
către o echipă specializată (bucătar, ajutor de bucătar), în coordonarea și supravegherea unui șef-
bucătar. Termenul „restaurant“ a fost creat în secolul alXVIII lea în Franța.
Termenul de restaurant a fost dat, se spune, de un parizian, pe nume Boulanger, care vindea
supe. În anul 1765 el a trebuit să ofere, pe lângă supe, și alte mici mâncăruri, cum ar fi picioare de
oaie în sos. Deasupra ușii tavernei sale el a lăsat să se inscripționeze, în 1795, după cum se susține,
dintr-un verset biblic în limba latină: „Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da
odihnă!” (Matei 11,28). Acest motto a făcut faimoasă taverna sa și i s-a spus, se pare, restaurant,
din latină restaurabo. De aici, el este numit „restaurateur“. Istoricii prezintă însă această poveste
ca pe o legendă.
În realitate nu există surse, care să dovedească existența unui restaurateur Boulanger, și de
asemenea niciun act. Mai mulți istorici sunt convinși, că este vorba la această poveste despre o
anecdotă inventată. Diferite surse contemporane din 1800 numesc pe Mathurin Roze de
Chantoiseau ca primul restaurateur în Paris, care deschidea primul său local în anul 1766.
Existența acestui restaurant este dovedită.
Faptul că Roze de Chantoiseau a fost primul restaurateur parizian, va fi dovedit indirect
de Alexandre Balthazar Laurent Grimod de la Reynière, care vorbea în 1804 de un anume „Champ
d'oiseau“, ca fondator al restaurantelor.
Au existat restaurante deja în Imperiul Roman. În orașul Pompei au fost descoperite
aproximativ 160 de localuri, numite Thermopolia, care erau concentrate în special de-a lungul
drumurilor principale și în locuri publice. Restaurantele aveau, de obicei, o tejghea la stradă, pentru
a comercializa, și una sau mai multe încăperi în care se mânca. În camerele simple oaspeții se
așezau pe scaune, iar camerele mai largi erau echipate cu canapele și fresce, la fel cu camere
private de luat masa. Pentru soții și fiice, restaurantele erau tabu în Roma. Cei mai
buni bucătari erau sclavi sau angajați ai familiilor bogate și găteau în case particulare.
Restaurante sofisticate pot fi găsite în China, până în jurul secolului al X lea. La acel
moment, China a fost o țară prosperă, iar în orașe existau nenumărate restaurante cu specialități și
stiluri regionale. La educație generală de atunci era inclusă cunoașterea culturii gătitului. În
restaurantele elegante se servea și mâncare ieftină pentru lucrătorii obișnuiți. Această tradiție a
rămas, doar că de-a lungul timpului camerele a fost frecvent separate pentru pretenții diferite.
Restaurantele chinezești erau și sunt de multe ori deschise deja de dimineață și sunt vizitate, de
asemenea, pentru micul dejun.

4
 În Europa, tradiția Imperiului Roman a dispărut. Restaurantele erau vizitate în principal de
călători. Pe masa comună era mâncarea a cărei calitate era de obicei, foarte simplă. Restaurantele
în sensul modern a apărut din nou în momentul Revoluției Franceze.
Guinness World Records consideră Sobrino de Botín în Calle de Cuchilleros din Madrid,
cel mai vechi restaurant din lume.
Primele “restaurante” au fost tavernele medievale si birturile. Tavernele de obicei ofereau
mancare obisnuita pe timpul zilei, la ore fixe si preturi fixe.
În secolul al XVI-lea, englezii din toate clasele sociale incepeau sa serveasca masa din
ora si din ce in ce mai des. Tavernele ofereau preturi fixe la mancare, vin, bere si tutun.
Cuvantul „restaurant" a aparut in secolul al XVI-lea si desemna un aliment care potolea foamea, o
fiertura bogata si consistenta, capabila sa refaca fortele.

Figura 1.1 Pictură cu primul restaurant din lume ,,restaurantul Boulanger”

Sursa: https://adevarul.ro/cultura/arte/primul-restaurant-lume
Brillat-Savarin considera ca „restauratoare de forte" ciocolata, carnea rosie si consomme-
ul. Meniul, ca modalitate de a vedea ce poti manca, exista de aproximativ 200 de ani.
La Paris, prin 1765, un negustor de fierturi pe nume Boulanger, si-a inscris sub firma: „Boulanger
vinde alimente divine". Acesta poate fi considerat primul restaurant in sensul modern.
Insa primul restaurant parizian, demn de acest nume, a fost cel pe care Beauvillers l-a
fondat in anul 1782, in rue de Richelieu, sub numele "Marea Taverna a Londrei". In acest local
masa se servea pe mese individuale, preparate care erau scrise pe o lista.
"Almanahul gurmanzilor” de Grimond de la Reuniere a fost primul ghid gastronomic al
capitalei franceze in care se enumerau o suta de localuri. Serviciile de alimentatie de azi din Europa
sunt foarte diversificate atat topologic cat si structural fata de SUA. Fiecare tara europeana are o
bucatarie specifica si regiuni cu bucatarie traditionala. Personalul care lucreaza in serviciile de
5
alimentatie este calificat si diversificatatat ca functii si ierarhie. Cel mai edificator exemplu este
sistemul francez in care o persoana trebuie sa parcurga sapte trepte ierarhice pentru a ajunge
maestru.
În China, istoria restaurantelor incepe inca din secolul al XI-lea, in Kaifeng, capitala Chinei
din prima jumatate a Dinastiei Song. Un restaurant faimos in acea vreme era Ma Yu Ching's Bucket
Chicken House. Creat in 1153, el mai exista si astazi. Restaurantele cu auto-servire sunt o inovatie
Americana. In S.U.A primele restaurante au aparut in 1680. Primul a fost deschis in New York in
1885. Pana in 1955, s-au deschis aproape 200.000 de restaurante in S.U.A, cate unul la 800 de
persoane, se serveau peste 60 milioane de mese pe zi si anual se faceau aproape 9 miliarde de
dolari.
Primul restaurant McDonald's din lume

Înainte ca celebrul logo al brand-ului McDonald's să fie cunoscut la nivel internaţional,

primul restaurant al familiei care a pornit afacerea fast-food-ului era un simplu local în San
Bernadino, California. Totul a început în anii 1940, atunci când primul restaurant McDonald's
pornea la drum cu doar câţiva angajaţi şi meniuri rudimentare, scrie Daily Mail. Este estimat că în
acest moment McDonald's serveşte aproximativ 68 de milioane de clienţi din 119 ţări în fiecare zi.
Fraţii Richard şi Maurice McDonald au început afacerea cu o idee de local care serveşte alimente
la grătar în 1937.

Figura 1.2 Primul restaurant McDonald's din lume

Sursa: https://www.mediafax.ro/life-inedit/imagini-inedite-cu-primul-restaurant

Iniţial ideea celor doi fraţi a fost pusă în practică în Monrovia, California, localul de atunci fiind
numit "The Airdrome", abia mai târziu numele restaurantului transformându-se în "McDonald's".

6
 II. Analiza datelor statistice

Activitatea de alimentatie publica (AP) este “imbinarea intr-un ansamblu armonios a

operatiunilor de pregatire si de prezentare a serviciilor specifice determinate de desfacerea si
consumul acestora, precum si crearea unei ambiante de destindere si buna dispozitie in unitatile
destinate acestor scopuri”.
Deși activitatea de alimentatie publica este in esenta specifica CA, ea are anumite
particularitati fata de acesta precum si un grad mai mare de complexitate prin intrepatrunderea
diferitelor activitati specifice altor sectoare. Astfel, orice unitate de AP are in componenta sa
urmatoarele tipuri de activitati:
 Activitatea de servire a mesei
 Activitatea de productie-preparare
 Activitatea comerciala tipica
 Alte prestari de servicii care vin sa completeze activitatea de baza
Întreprinderile de alimentație publică, oficiile județene de turism, cooperatia de consum și
alte întreprinderi sau organizații similare pot înființa, în funcție de cerințe, orientări și sarcini,
diferite tipuri de unități potrivit normelor existente pentru organizarea și dezvoltarea rețelei
comerciale și de alimentație publică în teritoriu. Reglementările respective dau libertate
întreprinderilor de profil să-și organizeze și să dezvolte, pe baza unor criterii științific determinate,
cele mai corespunzatoare categorii de unități (peste 20 de tipuri în mediul urban și peste 10 tipuri
în mediul rural).
Ponderea Alimentației publice în totalul serviciilor prestate populației (%) Tabelul 2.1
2012 2013 2014 2015 2016
Serviciile de
alimentație 8,6 11,8 12,6 15,3 13,3
publică

Sursa: elaborată de autor în baza datelor de la Biroul Național de Statistică/

Astfel, se poate conchide că piaţa serviciilor de alimentaţie publică din ţară este
semnificativă, constituind, în 2015, 15,3% din totalul pieţei serviciilor, urmată de o scădere, în
2016, până la 13,3%, datorită declinului economic din ţară.
Alimentația publică a fost printre primele ramuri ale economiei naționale care a depus efort
pentru restructurări, purtând povara celor mai stringente probleme din perioada de trecere la
economia de piață. Cu tempouri rapide, au fost privatizate întreprinderile din acest sector, s-au
modificat formele organizatorico-juridice ale uni-tăţilor existente. Şi-au încetat activitatea un șir
de întreprinderi, în schimb, s-au deschis multe între-prinderi noi, majoritatea fiind micro.

7
 În baza datelor oferite de Direcţia Generală Comerţ, Alimentaţie Publică şi Prestări Servicii,
se poate constata că numărul unităţilor de alimentaţie publică din municipiul Chişinău s-a majorat,
în perioada 2012-2016, cu 117 unităţi şi cu 11956 de locuri.
Faptul sus-menţionat ne permite să afir-măm că acest sector al economiei naţionale devine
tot mai atractiv pentru mai multe seg-mente ale populaţiei. Astfel, el reprezintă o ra-mură de
perspectivă, care reflectă nivelul de dez-voltare socială şi economică a ţării, deoarece gra-dul de
civilizaţie al unui popor ţine, în mod direct, de felul său de a se alimenta.
Totodată, in cadrul Direcției este constituită Comisia de calificare a personalului care
activează în întreprinderi de alimentație publică. La solicitarea conducătorilor întreprinderilor,
Comisia este în drept de a conferi și majora calificarea angajaților (bucătari, cofetari).
În speranța unei colaborări fructuoase, suntem în așteptarea opiniilor și propunerilor dvs.
privind dezvoltarea domeniului și ridicarea calității serviciilor de alimentație publică în mun.
Chișinău.
Pe teritoriul municipiului Chişinău, la 01.01.2016, activau autorizat 1849 de unităţi de
alimentaţie publică cu 131178 de locuri disponi-bile. Repartizarea pe tipuri de unităţi, în perioada
2010-2016, este redată în tabelul 2.2.
Repartizarea unităţilor de alimentaţie publică din mun. Chişinău pe tipuri Tabelul 2.2
Nr. Tota întreprinderi 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

1719 1626 1654 1750 1846 1824 1849

1. Complexuri de
aliemtanție publică 37 39 37 44 49 49 51
2. Săli de festivități
4 6 7 8 8 9 11
3. Restaurante 64 69 75 71 69 65 63
4. Cafenele 505 487 476 548 597 582 591
5. Cantine 271 268 273 283 296 291 286
6. Bufete 442 408 426 417 415 397 374
7. Baruri 318 280 295 313 339 324 328
8. Magazine de articole
culinare, cofetării 5 4 5 9 10 20 15
9. Cafenele și terase de
vară
73 65 60 57 63 87 130
Sursa: realizat de autor în baza Biroului Național de Statistică
Deci, la etapa actuală, piaţa serviciilor de alimentaţie publică din Republica Moldova poate
fi divizată în trei segmente, care se deo-sebesc după numărul de clienţi, suma cecului mediu, cât
şi în funcţie de volumul producţiei comercializate:
 cu deservire rapidă – (cantine, bufete, cofetării), în mun. Chişinău, constituie 38%;
 cu preţ mediu – cafenele, bodegi, baruri, terase de vară – 57%;
8
  segmentul unităţilor prestigioase – scumpe (restaurante, săli de festivi-tăţi) – 5%.
În diferite segmente, piaţa serviciilor de alimentaţie publică se comportă diferit. Se remarcă
o tendinţă de creştere a numărului de clienţi în aşa-numitele unităţi „democratice” – cu preţuri
medii. Aceste întreprinderi se bucură de popularitate la o mare parte a populaţiei, datorită
accesibilităţii şi deservirii rapide. Întreprinderile cu deservire rapidă îşi extind activitatea, orien-
tându-se concomitent în mai multe amplasându-şi sediul în clădiri individuale, precum şi în centre
comerciale sau chiar în stradă. Se extinde numărul întreprinderilor de tipul cantinelor, se deschid
tot mai multe întreprinderi mici tip „self service" (dotate cu linii de autoservire), care proptut un
sortiment redus de producţie culinară şi băuturi. Se deschid pub-uri, terase de vară, cafene, în
sectoare locative, fapt explicabil prin nedorinţa clienţilor de a se deplasa cu transportul acasă după
vizitarea acestor unităţi.
Factorul principal în dezvoltarea pieţei de alimentaţie publică 11 constituie veniturile popu-
laţiei. E de menţionat faptul că nivelul veniturilor generează modificări de natură calitativă asupra
cererii.

Figura 2.1 Structura pieţei de alimentaţie publică în municipiul Chişinău la 01.01.2016, %

Sursa: realizat de autor în baza Biroului Național de Statistică
Activitatea de alimentatie publică (AP) este “îmbinarea intr-un ansamblu armonios a
operatiunilor de pregatire si de prezentare a serviciilor specifice determinate de desfacerea si
consumul acestora, precum si crearea unei ambiante de destindere si buna dispozitie in unitatile
destinate acestor scopuri”.
Desi activitatea de alimentatie publica este in esenta specifica CA, ea are anumite
particularitati fata de acesta precum si un grad mai mare de complexitate prin intrepatrunderea
diferitelor activitati specifice altor sectoare.

9
 III. Analiza factorilor de macromediu
Mediul economic este alcătuit din componentele care influenţează structura consumului şi
puterea de cumpărare a purtătorilor cererii. Printre elemente de conjunctură economică ce
trebuiesc analizate de întreprindere se numără repartiţia veniturilor şi modificarea puterii de
cumpărare; evoluţia structurii cheltuielilor consumatorilor; costurile materiilor prime şi a energiei;
Biroul Național de Statistică informează că, în trimestrul II 2017, Produsul intern brut (PIB) pe
serie brută, a însumat 34 251 mil. lei prețuri curente de piață, în creștere - în termeni reali – cu
2,5% față de trimestrul II 2016. Pe seria ajustată sezonier, Produsul intern brut s-a majorat cu
2,8% față de același trimestru din 2016 și cu 0,7% față de trimestrul I 2017.
Evoluția produsului intern brut trimestrial Tabelul 3.1
Trim.I Trim.II Trim.III Trim.IV Anul
în % față de perioada respectivă din anul precedent
Serie brută 2015 104,8 102,5 96,4 96,8 99,6
2016 100,8 101,9 106,5 106,7 104,3
2017 103,1 102,5 - - -
Serie ajustată sezonier 2015 104,2 102,4 95,6 97,0 -
2016 101,0 101,7 107,1 106,6 -
2017 102,9 102,8 - - -
în % față de trimestrul precedent
Serie ajustată sezonier 2015 98,9 100,1 97,3 100,8 -
2016 102,9 100,8 102,4 100,3 -
2017 99,4 100,7 - -
Sursa: Biroul Național de Statistică din Moldova
Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în semestrul I 2018 au constituit, în medie pe o
persoană, 2363,9 lei şi au depăşit mărimea medie a minimului de existenţă cu 24,7%. Salariul
mediu lunar pe economie al unui angajat în această perioadă a însumat 6141,2 lei, astfel fiind
posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia în vârstă aptă de muncă de 3,0 ori.
Co-raportul dintre veniturile populaţiei şi minimul de existenţă în semestrul I Tabelul 3.2
2016 2017 2018
Veniturile disponibile ale populaţiei, medii lunare pe o 2 028,6 2 181,1 2 363,9
persoană, lei
Co-raportul dintre veniturile medii lunare disponibile pe o 111,8 116,9 124,7
persoană şi valoarea medie a minimului de existenţă, %
Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat, lei 4 835,9 5 429,9 6 141,2
Co-raportul dintre salariul mediu lunar pe economie al unui 251,1 274,1 304,8
angajat şi valoarea medie a minimului de existenţă pentru
populaţia în vârstă aptă de muncă, %
Sursa: Biroul Național de Statistică din Moldova
10
 Mediul demografic conţine populaţia de pe piaţa potenţială a întreprinderii. Analiza
populaţiei are în vedere elemente precum mărimea, densitatea, structura pe grupe de vârstă, sex,
religie sau ocupaţie a acesteia. Această componentă a macromediului este importantă pentru orice
întreprindere deoarece are o dublă „valenţă”: sursă de clienţi şi de forţă de muncă;
Populatia stabila pe sexe si medii, la inceputul anului, 2014-2018 Tabelul 3.3
Ani Total pe Total pe Total pe Urban Urban Urban Rural Rural Rural
republica republica republica Ambele Barbati Femei Ambele Barbati Femei
Ambele Barbati Femei sexe sexe
sexe
2014 3557634 1711506 1846128 1502996 706524 796472 2054638 1004982 1049656
2015 3555159 1710244 1844915 1507265 708035 799230 2047894 1002209 1045685
2016 3553056 1709085 1843971 1511051 709179 801872 2042005 999906 1042099
2017 3550852 1707363 1843489 1516813 711179 805634 2034039 996184 1037855
2018 3547539 1705351 1842188 1521894 712729 809165 2025645 992622 1033023
Sursa: Biroul Național de Statistică din Moldova
Biroul Naţional de Statistică informează că, în anul 2016 evoluţia proceselor demografice
se caracterizează prin descreştere faţă de anul 2015 a principalilor indicatori demografici.
Evoluţia principalilor indicatori demografici în anii 2013 – 2016 Tabelul 3.4
Denumirea indicatorilor 2013 2014 2015 2016 2015 în % 2016 în %
faţă de 2014 faţă de 2015
Numărul populaţiei la 3 557,6 3 555,2 3 553,1 3 99,9 99,9
sfârşitul anului, mii persoane 550,9
Născuţi-vii, persoane 37 871 38 616 38 610 37 394 100,0 96,9
Decedaţi, persoane 38 060 39 494 39 906 38 489 101,0 96,4
din care, copii sub 1 an 359 372 375 353 100,8 94,1
Scădere naturală 189 878 1 296 1 095 147,6 84,5
Rata totală de fertilitate 1,24 1,26 1,30 1,28 103,2 98,5
Numărul căsătoriilor 24 449 25 624 24 709 21 992 96,4 89,0
Numărul divorţurilor 10 775 11 130 11 199 10 605 100,6 94,7
Sursa: Biroul Național de Statistică din Moldova
Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică unui proces de îmbătrânire
demografică, datorat în principal nivelului scăzut al natalităţii. Comparativ cu 1 ianuarie 2000, se
remarcă reducerea ponderii copiilor (de 0-14 ani) de la 23,8% la 16,0% (-298,8 mii persoane), şi
creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste), de la 9,4% la 11,2% (+54,8 mii persoane).

11
 Mediul tehnologic în care operează întreprinderea este alcătuit din factori care explică
participarea anumitor tehnologii la realizarea ofertei de pe o anumită piaţă. Se justifică astfel rolul
noilor tehnologii la apariţia unor oportunităţi pe piaţă.
Întreprinderea, în cazul nostru, restaurantul trebuie să conștientizeze importantă acestui
component extrem de dinamic. Utilaje și tehnologii noi pe care un restaurant ar putea să le folosească
sunt spre exemplu frigiderele mari și încăpătoare cu posibilitatea de a schimbă temperatura la fiecare
raft pentru a putea păstra astfel orice tip de mâncare la temperatura potrivită, cuptoare, mixere,
storsatoare performanțe, mașini de făcut ceai, cafea automate și rapide, sisteme prin care chelnerii să
transmită comandă în mod electronic spre bucătărie și bar pentru a facilita transmitere informației,
ventilatoare pentru încăperea restaurantului, televizoare cu diametru mare, boxe de calitate pentru
muzică care răsună în sala, etc.
Achiziționarea acestor mașînării și utilaje noi facilitează activitatea restaurantului și consumatorii
și clienții finali se pot bucură de servicii mai bune și mai rapide.
Dezvoltarea tehnologică duce astfel la:
 crearea de noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor;
 descoperirea de noi consumatori;
 modificarea modelelor cererii;
 creșterea eficienței activităților de marketing prin utilizarea de noi
 tehnologii.
 ln același timp este evident că această poate conduce și la efecte negative cum ar fi:
 creșterea poluării, deoarece unele utilaje consumă carburanți și elimina astfel în atmosfera
dioxid de carbon și alte substanțe nocive;
 distrugerea unor valori tradiționale, fiind gătită rapid cu ajutorul unor mașînării rapide ,
mâncare și-ar putea pierde din gustul și componentele nutritive pe care le avea gătită într-
un mod tradițional.
Restaurantul trebuie să înțeleagă evoluția tehnologică și să folosească influență efectelor pozitive
transformându-le în atuuri pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor săi. ln același timp ea trebuie să
ducă o politică de minimizare a efectelor negative ale progresului tehnologic în sfera să de activitate,
cum ar fi utilizarea mașinăriilor care folosesc hydrogen că carburant sau electricitate.

Mediul politico-legislativ. Mediul politic are o influenţă deosebită asupra mediului

instituţional (legislativ). Analiza celor două componente ale macromediului nu se poate face (în
mod real) decât împreună, motiv pentru care denumirea este cea de mai sus. Acest componentă de
mediu are în componenţă „ansamblul legilor organismelor guvernamentale şi grupurilor de

12
presiune care influenţează şi limitează libertatea de acţiune a organizaţiilor şi persoanelor
particulare într-o anumită societate”. Influenţa acestei componente, a macromediului, este în unele
cazuri covârşitoare,influenţând viaţa economică în moddecisiv. Principalele elemente ce trebuiesc
cunoscute de întreprindere vizează legislaţia economică, numărul, forţa şi orientarea economică a
diverselor partide politice etc.; În aceasta grupa pot fi incluse ritmurile de dezvoltare ale unei
ramuri, optiunile privind ponderea proprietatii private si publice, politicile de creditare, de
sustinere a import-exportului, impozitarea. Cu cât ritmurile de dezvoltare sunt mai mari, cu atât
activitatea întreprinderii va fi influentata favorabil si invers.
O activitate eficienta desfasurata de catre întreprinderile productive favorizeaza ritmuri
înalte de dezvoltare ale ramurii din care fac parte acestea si invers.
Important este ca managerii firmei sa sesizeze aceste influente si sa ia deciziile care se
impun actorii juridici reprezinta ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata
direct sau indirect activitatea întreprinderii.
Cei mai semnificativi factori juridici sunt: legile, decretele, hotarârile guvernamentale,
ordonantele, ordinele ministrilor, deciziile prefecturii ce cuprind o serie de norme de drept de a
caror realizare raspund agentii economici.
Influenta factorilor juridici se manifesta atât în ceea ce priveste constituirea firmelor cât si
functionarea si dezvoltarea lor .

Mediul natural are în vedere condiţiile şi resursele naturale de la nivel unei anumit pieţe.
Deşi cunoaşterea caracteristicilor acestui factor de macromediu este la îndemâna oricărui
competitor, el joacă câteodată un rol important în proiectarea şi operaţionalizarea politicii
economice a unor întreprinderi.
Circa 50% din populatia Republicii Moldova nu are acces la apa potabila de calitate.
Aproape 60% este aprovizionata cu apa prin sistemul decentralizat (fantani, izvoare). De regula,
acestea sunt apele freatice. In ultimul timp, tot mai multa atentie se acorda la exploatarea panzelor
de apa de profunzime (arteziene). Pe piata au aparut diverse ape imbuteliate. Evident, este
important ca si consumatorul sa cunoasca particularitatile cerintelor igienice fata de apa de baut.
Specialiştii Centrului Naţional de Sănătate Publică (CNSP) califică calitatea apei în
Moldova drept „constant joasă”. Cea mai gravă situaţie se atestă în localităţile rurale, unde
principala sursă de apă sînt fîntînile. Potrivit CNSP, circa 61% din apeductele legate de sursele
subterane de apă şi aproximativ 84% a apei din fîntîni nu corespund normelor sanitare după
componenţa chimică. Astfel, apa conţine o cantitate sporită de fluor, sulfaţi, sulfură de hidrogen şi
alte elemente chimice. Calitatea apei potabile din sursele subterane nu corespunde nici după indicii
bacteriologici.
13
 IV. Caracteristica pieței naționale specifice ramurii analizate
Sectorul de alimentație publică a cunoscut și cunoaște în continuare o creștere sporită, iar
în ultima perioadă, transformări și mutații semnificative, acest lucru punând și mai mult în evidență
importanța economică și socială a acesteia.
Alimentația publică este o importantă ramură a circulației mărfurilor care vizează
organizarea preparării produselor alimentare și celor culinare, cofetărie-patiserie, precum și
vânzarea acestora populației în vederea consumului, atât imediat, cât și la domiciliu.
Funcționalitatea unităților de alimentație publică este determinată de diversitatea activităților de
producție respectiv de activitatea de transformare a materiilor prime agroalimentare în preparate
culinare, produse de cofetărie și patiserie, aplicându-se diverse procese tehnologice, potrivit
rețetelor stabilite și de vînzarea acestora.
Domeniul de alimentație publică este un domeniu complex, serviciile specializate fiind
asigurate printr-o tipologie la fel de complexă de unități de alimentație publică, fiecare din acestea
distingandu-se printr-o serie de caracteristici funcțional-comerciale.
Astfel, în mun. Chișinău activează 1824 unități de alimentație publică, din ele:
complexe AP - 49; săli de festivități - 9; restaurante - 65; cafenele - 581; baruri - 324; cantine
- 291, bufete - 397; bodegi - 1; cafenea de vară - 30; terase de vară - 57; cofetărie- 12; fast-food- 8.

30 12 8 9
57
49 65
397
581

291

324

Complexe AP Săli de festivități Restaurante Cafenele

Baruri Cantine Bufete Cafenea de vară
Terasă de vară Cofetărie Fast Food

Figura 4.1 Reprezentrea tipurilor de unități de alimentație din Chișinău

Sursa: Elaborat de autor în baza informațiilor anterioare
Specificăm că, în rezultatul examinării unităților de alimentație publică la fața locului,
privind acordarea tipului de unitate, de către specialiștii Direcției s-a stabilit că, 70 de unități de
alimentație publică oferă consumatorilor preparate și bucate de circa 10 bucătării ale popoarelor
lumii (europeană, japoneză, chineză ș.a.). Prioritar rămân însă a fi totuși unitățile de alimentație
publică în care predomină bucătăria tradițională.
14
 V. Analiza comportamentului consumatorului

Un adevăr cunoscut, dar neasimilat suficient spune, că „drumul libertăţii trece prin cultură”.
Există o cultură de tip rural – obiceiuri, datini, ritualuri ce conduc la un compartiment şi o cultură,
din care omul poate lua multe.
Odată cu începutul existenţei sale sociale, umanitatea a impus norme de comportament în
toate domeniile esenţiale ale vieţii: hrană şi îmbrăcăminte, relaţii dintre sexe, relaţii dintre vîrstnici
şi tineri, primirea oaspeţilor etc. Comportamentul cu aceste ocazii a fost codificat în reguli
prescrise şi a nu le respecta – înseamnă a nu fi primit de societate.
Prin funcţia sa fiziologică, actul alimentar deţine un loc de seamă în existenţa umană şi
implică mai mult decît orice altă activitate, numeroase reguli sociale şi norme de comportament.
Încă din cele mai vechi timpuri masa la moldoveni se lua conform unui anumit ritual, acesta a
impus reguli şi criterii importante în aprecierea bunelor maniere, care se învaţă în familie, în
societate. Atît masa familială cît şi cea festivă şi de sărbătoare trebuie să fie apetisantă şi să aibă
un aspect îngrijit. Un vechi dicton spune: „omul se hrăneşte cu ochii”. La cele spuse mai sus
adăugăm şi informaţia lui D. Iov, care vorbeşte despre importanţa aspectului „aranjarea mesei,
simţul estetic înalt al femeilor de la ţară”.

Figura 5.1 Exemplu de comportament în restaurant

Sursa: https://giarolobrigi.wordpress.com/2015/04/20/bunele-maniere-la-masa
Informaţii despre comportamentul la mese sau banchetele de la curţile domneşti întîlnim
în descrierile călătorilor străini ce ne-au vizitat ţara, care redau tradiţiile înainte şi în timpul mesei.
Înainte de masă toţi îşi spală mîinile, apoi masa e binecuvîntată şi numai după aceea încep a mînca,
fiecare avînd locul său la masă. Aceste reguli sînt păstrate şi în familiile oamenilor simpli. Probabil
în fiecare familie tatăl stă întotdeauna în capul mesei şi numai în cazul dacă el nu este în viață,
atunci locul său este ocupat de feciorul mai mare, dacă îl are. Fetele nu au voie să ocupe acest loc.
15
În timpul mesei mama stă mai mult în picioare, fiindcă ea este acea care serveşte bucatele la masă
în familie.
Dacă pregătirea şi servirea bucatelor este în grija femeii, apoi are şi stăpînul cîteva
îndatoriri: el taie pîinea, iar cînd în familie se prepară mămăliga, atunci el este acel ce o mestecă,
fiindcă aceasta cere un efort mai mare. Tot stăpînul are grijă să fie băutură pe masă, dacă au oaspeţi.
Exista o ordine şi cînd te ridici de la masă, trebuie să aştepţi să te ridici împreună cu toţi şi neapărat
după ce ai mulţumit pentru masă.
Moldovenii au cunoscut timpuri cînd se mînca dintr-o strachină. Despre această tradiţie de
a mînca dintr-o strachină a scris şi B. Malschi şi alţi cercetători, care afirmă că iniţial mîncarea în
comun avea un scop sacru, „prin ea era semnat un act de rudenie”.
În ce priveşte luarea mesei dintr-o farfurie şi cu o lingură, aceasta nu este întîmplător.
Obiceiul dat mai este practicat la moldoveni, rar astăzi, atunci cînd se serveşte „coliva” la mesele
de pomenire, la înmormîntare.În cadrul ceremonialului de nuntă exista tradiţia de a servi mirii cu
miere sau dulceaţă cu aceeaşi linguriţă în scop de înrudire, unire.
La moldoveni a mai existat un obicei de a bea cu un singur pahar. Cine servea trebuia să
bea şi apoi împlea paharul şi-l închina vecinului dorindu-i sănătate şi aşa toată nunta trebuia să
aştepte pînă închinai un pahar. Acest obicei a fost răspîndit pe întreg teritoriul ţării.
Un alt obicei frumos şi destul de uman în ce priveşte comportamentul e acela că atunci cînd
în sat se joacă o nuntă, se face o cumătrie, sau e o înmormântare, întreg satul „trăieşte”
evenimentele familiale, vine în ajutor.

Figura 5.1 Tacâmurile la servirea mesei

Sursa: https://www.leida.ro/category/info-util
Trebuie să subliniem că o astfel de participare la eveniment înseamnă mai mult decît nişte
deprinderi stabilite prin tradiţie. Ajutorarea la pregătirea meselor ce marchează în mod festiv
obiceiurile de nuntă, ajutorarea cu alimente, împrumuturile de vase şi chiar mobilier (mese, scaune,
covoare, etc.) relevă solidaritatea la bucurie, dar şi la nevoie, în societatea tradiţională, legăturile
care unesc oamenii.

16
 VI. Politica de produs

Unitatea de alimentaţie publică reprezintă un local public, în care se servesc preparate

culinare, produse de cofetărie-patiserie şi băuturi, caracterizîndu-se prin aceea că în cadrul lui se
îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii
specifice care asigură consumul acestora preponderent pe loc.
Se permite şi comercializarea altor mărfuri care se asociază în consum cu produsele
preparate pe loc. În funcţie de specializarea unităţii, profilul încăperii, felul de servire a clienţilor
şi prestarea serviciilor aferente consumului de bucate, unităţile de alementaţie publică se clasifică
pe tipuri:
1. Restaurantul clasic este local public cu profil gastronomic, in care se serveste un larg
sortiment de preparate culinare (gustari calde si reci, preparate lichide calde, mancaruri, minuturi,
salate, dulciuri de bucatarie), produse de cofetarie, patiserie, inghetata, fructe, bauturi nealcoolice
si alcoolice, produse din tutun etc. Pentru crearea unei atmosfere animate-distractive poate dispune
de formatie muzical-artistica. Organizeaza servicii suplimentare: banchete, receptii etc.
1.2. Restaurantul specializat serveste un sortiment specific de preparate culinare si
bauturi care se afla permanent in lista de meniu, in conditiile unor amenajari si dotari clasice sau
adecvate structurii sortimentale (pescaresc, vanatoresc, rotiserie, zahana, dietetic, lacto-vegetarian
etc.) care formeaza obiectul specializarii.
1.2.1. Restaurantul pescaresc este o unitate gastronomica care se caracterizeaza prin
desfacerea, in principal, a unui sortiment variat de preparate culinare din peste. Este decorat cu
obiecte sugestive din activitatea de pescuit si de prelucrare a pestelui.
1.2.2. Restaurantul vanatoresc este o unitate gastronomica specializata in producerea si
servirea de preparate culinare din vanat (iepure, caprioara, porc si mistret, urs, gaste, rate salbatice
etc.), care este organizata si functioneaza pe principii similare restaurantului clasic, avand insa prin
amenajare, dotare si prezentarea personalului elemente specifice, particulare.
1.2.3. Rotiseria este un restaurant de capacitate mica (20 - 50 de locuri la mese), in care
consumatorii sunt serviti cu produse din carne la frigare - rotisor (pui, muschi de vaca si porc,
specialitati din carne etc.), chebab cu garnituri, unele gustari reci (pe baza de oua, branza, legume
etc.), salate, deserturi, precum si bauturi racoritoare, cafea, vin (in special vin rosu servit in carafe),
un sortiment redus de bauturi alcoolice fine.
Spatiul de productie se afla chiar in interiorul salii de consumatie si este dotat cu rotisor
sau frigarui si cu vitrina frigorifica in care se afla expusi pui si alte specialitati din carne pentru
fript in fata consumatorilor.

17
 1.2.4. Restaurant-zahana este o unitate gastronomica in care se servesc, la comanda, in tot
timpul zilei, produse (specialitati din carne de porc, vaca, batal, miel) si subproduse din carne
neportionata (ficat, rinichi, inima, splina, momite, maduvioare etc.), mici, carnati etc., pregatite la
gratar si alese de consumatori din vitrine de expunere sau din platourile prezentate de ospatari la
masa. Mai poate oferi: ciorba de burta, ciorba de ciocanele, tuslama, tochitura, salate combinate
de sezon, muraturi, dulciuri de bucatarie, bauturi alcoolice (aperitive si vinuri).
1.2.5. Restaurantul dietetic/lacto-vegetarian este o unitate gastronomica in care se desfac in
exclusivitate sortimente de preparate culinare pe baza de lapte si produse lactate, oua, paste
fainoase, orez, salate din legume, precum si dulciuri de bucatarie, lactate proaspete, produse de
patiserie, inghetata si bauturi nealcoolice calde si reci; restaurantul dietetic ofera preparatele sub
indrumarea unui cadru medical.
1.2.6. Restaurantul familial sau pensiunea este o unitate cu profil gastronomic care ofera, in
mai multe variante, meniuri complete la pret accesibil. Preparatele si specialitatile solicitate in
afara meniurilor se servesc conform preturilor stabilite in listele de meniu. Bauturile alcoolice,
racoritoare, apa minerala si bere sunt limitate la un numar redus de sortimente. Poate functiona si
pe baza de abonament. La nevoie se poate organiza si ca sectie in cadrul unui restaurant clasic.
De regula, asemenea unitati se organizeaza in statiuni turistice sau in pensiuni turistice si
pensiuni agroturistice.

Figura 6.1 Interiorul unui restaurant cu specific traditional moldovenesc

Sursa: http://www.moldovenii.md/md/section/46
1.3. Restaurantul cu specific este o unitate de alimentatie pentru recreere si divertisment, care,
prin dotare, profil, tinuta lucratorilor, momente recreative si structura sortimentala, trebuie sa
reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau nationale, traditionale si specifice diferitelor zone.

18
 1.3.1. Crama desface o gama larga de vinuri. Acestea se pot servi atat imbuteliate, cat si
neimbuteliate. Se realizeaza si se desface o gama specifica de preparate culinare: tochitura,
preparate din carne la gratar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc in carafe sau cani din ceramica.
Este dotata cu mobilier din lemn masiv, iar peretii sunt decorati cu scoarte, stergare etc. Poate avea
program muzical, tarafuri de muzica populara. Se poate organiza si ca sectie in cadrul unui
restaurant clasic.
1.3.2. Restaurantul cu specific local pune in valoare bucataria specifica unor zone geografice
din tara sau a unor tipuri traditionale de unitati (crame, colibe, suri etc.).
Sunt servite vinuri si alte bauturi din regiunea respectiva, utilizandu-se ulcioare, carafe, cani etc.
Efectul original al acestor unitati este realizat prin imbinarea cadrului natural cu cel arhitectural al
sistemului constructiv, al finisajelor inspirate dupa modelul popular, al elementelor de decoratie,
al mobilierului si obiectelor de inventar de conceptie deosebita, de gama sortimentala a
mancarurilor pregatite si prezentarea personalului. La construirea unitatilor se utilizeaza materiale
prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatra, bolovani de rau, lemn (brut sau
prelucrat), caramida, trestie, stuf, rachita etc. Ospatarii au uniforma confectionata in concordanta
cu specificul unitatii (costume de daci, de romani, ciobanesti etc.).
1.3.3. Restaurantul cu specific national pune in valoare traditiile culinare ale unor natiuni
(chinezesc, arabesc, mexican etc.), servind o gama diversificata de preparate culinare, bauturi
alcoolice si nealcoolice specifice. Ambianta interioara si exterioara a saloanelor, programul
muzical, uniformele personalului de servire si celelalte sunt specifice tarii respective.
1.4. Restaurantul cu program artistic este o unitate de alimentatie pentru turisti care prin dotare
si amenajare asigura si derularea unor programe de divertisment gen spectacol (muzica, balet, circ,
recitaluri, scheciuri, programe specifice barurilor de noapte etc.).
1.5. Braseria sau bistrou asigura in tot cursul zilei servirea consumatorilor, in principal cu
preparate reci, minuturi, un sortiment restrans de mancaruri, specialitati de cofetarie-patiserie,
bauturi nealcoolice calde si reci, bauturi alcoolice de calitate superioara, un bogat sortiment de
bere.
1.6. Beraria este o unitate specifica pentru desfacerea berii de mai multe sortimente, in
recipiente specifice (tap, halba, cana) de diferite capacitati si a unor produse si preparate care se
asociaza in consum cu acestea (crenvursti cu hrean, mititei, carnati, chiftelute, foetaje, covrigei,
migdale, alune etc.), precum si branzeturi, gustari calde si reci, minuturi (din oua, legume),
specialitati de zahana (1 - 2 preparate), precum si bauturi alcoolice (coniac, rom, sortiment restrans
de vinuri si bauturi nealcoolice).

19
 VII. Politica de preț

Cocos Prive, Acasă la Mama și Robin Pub sunt trei cele mai scumpe restaurante din
Republica Moldova. Cel puțin așa au fost descrise de vizitatorii site-ului Trip Advisor. Aceste
localuri sunt urmate de Roata Vremii, Casa della Reggenza Restaurant și Beaf Meat &
Wine.Potrivit ultimelor date statistice, în Republica Moldova în anul 2016 activau 1 849
restaurante și alți agenți economici care prestează servicii de alimentare publică.
În cadrul acestora lucrau aproape 14 mii de persoane, iar cifra de afaceri a sectorului era
de aproape 2 miliarde de lei - 1 821 milioane de lei.În primele trei luni ale anului curent, cetățenii
Republicii Moldova au cheltuit 329 de milioane de lei pe hoteluri, restaurante și cafenele. Aceasta
este suma care reiese din datele Biroului Național de Statistică.Potrivit instituției de stat, fiecare
cetățean al Moldovei a cheltuit lunar în primul trimestru câte 31,4 lei. Cele mai scumpe restaurant
sunt:

Figura 7.1 Top cele mai scumpe restaurant din R. Moldova

Sursa: https://bani.md/top-cele-mai-scumpe-localuri-din-moldova
Preţul reprezintă cea mai mobilă componentă a mixului de marketing. El poate fi modificat
rapid, spre deosebire de celelalte componente ale mixului de marketing, iar schimbările de preţ
atrag de regulă un răspuns imediat din partea pieţei. În acelaşi timp preţul este şi componenta
mixului de marketing mai puţin controlabilă de către întreprindere. Aceste două caracteristici, care
reprezintă pentru această politică principalul avantaj şi dezavantaj, fac din această componentă a
mixului de marketing o „piatră de încercare” a oricărei conduceri a întreprinderii.

20
 Cele mai scumpe restaurante și cafenele scoase în vânzare
Lista celor mai scumpe restaurante din capitală, scoase la vânzare. Lista este întocmită în
baza datelor agenției imobiliare Pro Imobil Grup și anunțurilor postate pe site-ul companiei.
Potrivit acestora, prețul restaurantelor ajunge și la un milion de euro.Care sunt localurile,
facilitățile de care dispune și, unul dintre cele mai importante lucruri - prețul de vânzare al acestora,
este următorul:
 QUEEN OF COFFEE - 119 900 EURO.
Queen of Coffee este o cafenea amplasată în apropiere de Ambasada Federației Ruse în Republica
Moldova, pe strada Ștefan cel Mare. Suprafața localului unde se desfășoară afacerea este de 220
de metri pătrați și dispune de o terasă de vară.Bucătăria localului este dotată cu utilaj performant
pentru produse de patiserie.Activitate specializata în domeniul dat și marca sunt înregistrate la
AGEPI.Atenție! Se vinde doar afacerea, iar spațiul se oferă în chirie la preț auxiliar.

 ECLIPSE - 349 900 EURO.

Clădirea restaurantului din sectorul Botanica al capitalei a fost scoasă la vânzare cu aproape 350
de mii de euro. Acesta este prețul cerut pentru un etaj de spațiu comercial cu suprafața de 350 de
metri pătrați și terasa de care până acum se folosea personalul restaurantului Eclipse. Amplasat la
intersecția străzilor Trăian și Independenței, restaurantul putea fi ușor vizitat de clienți. Intrarea
din stradă și spațiul pentru parcare reprezentând nimic altceva decât un beneficiu.

 ACASĂ LA MAMA - 449 900 EURO.

Se vinde restaurantul și clădirea cu două etaje și ieșire directă la stradă. Suprafața clădirii este de
330 de metri pătrați, iar a terasei de 150 de metri pătrați. Pentru aceste bunuri proprietarul solicită
aproape 500 de mii de euro. Prețul afișat în anunț este de 449 900 de euro.

 CRISTAL - 799 900 EURO.

Localul „Cristal”, poziționat în apropiere de centrul comercial „Jumbo” a fost scos la vânzare cu
aproape 800 de mii de euro. Spațiul comercial vândut este de 900 de metri pătrați.Localul are două
nivele și este amplasat direct la traseu. Terenul aferent imobilului este de aproape 14 ari.

 RESTAURANTUL SLADA - 1 000 000 DE EURO

Restaurantul Slada a fost scos la vânzare cu un milion de euro. Acesta este prețul afișat în anunțul
agentului imobiliar. Localul se află în sectorul Ciocana al capitalei, în apropiere de parcul Rîșcani,
iar potrivit informațiilor disponibile, business-ul este activ.Suprafața clădirii cu două nivele este
de 800 de metri pătrați. De asemenea, imobilul dispune de un teren aferent de 4 ari în
folosință.Localul dispune de 3 săli de nunti. Restaurantul este complet mobilat, utilat cu tehnică și
echipament performant.

21
 VIII. Politica de distribuție

Conceptul de distribuţie are în vedere, în primul rând, “itinerarul” pe care îl parcurg

mărfurile pe piaţă, de la producător consumatorul final (producători, intermediarii şi consumatori).
Aceşti participanţi la deplasarea succesivă a mărfurilor de-a lungul acestui traseu alcătuiesc, ceea
ce în terminologia marketingului se numeşte un “canal de distribuţie”.
Canalele de distributie în general, ca grupuri de organizatii independente, implicate în
procesul de punere la dispozitie a unui produs sau serviciu în vederea utilizarii sau consumului
acestuia, se caracterizeaza prin dimensiunile: lungime, latime, adâncime.

Cele mai apreciate restaurante din R. Moldova după clasamentul companiei TripAdvirsor
 La Plăcinte – 446 recenzii primite
Rețeaua de restaurante la Plăcinte le oferă vizitatorilor săi un meniu diversificat cu cele mai
reprezentative bucate moldovenești, fapt care, întărit de atmosfera localului, le dă posibilitatea
clienților să trăiască o experineță strâs legată de tradițiile și modul de viață de aici.
 Carpe Diem, Wine Shop & Bar – 167 recenzii primite
Barul are o vinotecă care oferă o selecție excepțională de vinuri distinse din Moldova, dar și din
alte părți ale lumii. În magazinul localului puteți găsi aproximativ 160 de vinuri atât din Lumea
Veche cât și din Lumea Nouă, iar în bar puteți servi 10 – 15 tipuri de vin local la pahar.
 Pegas Restaurant & Terrace – 289 recenzii primite
Restaurantul „Pegas” este amplasat într-o locaţie foarte comodă şi este foarte uşor de găsit. Aici
întotdeauna veţi avea parte de o atmosferă prietenoasă atât pentru o masă de familie, cât şi pentru
o reuniune veselă de prieteni sau colegi. Mâncărurile sunt gustoase, iar la dorinţa Dvs., fiecare fel
de mâncare poate fi pregătit în modul pe care-l preferaţi. Un detaliu foarte important este că
„Pegas” lucrează 24 ore din 24, şapte zile pe săptămână.
 La Taifas – 310 recenzii primite
Restaurantul “La Taifas” – este un colțișor al bunătății moldovenești. Situat în inima Chișinăului,
la intersecția străzii București cu Pușkin, restaurantul vă va cuceri prin ambianța sa plăcută:
interiorul este decorat în stilul unei case țărănești care așteaptă mereu oaspeți. Bucătăria
restaurantului oferă o gamă largă de bucate tradiționale – sarmale din foi de viță-de-vie, friptură
în oale, cârnăței, mici și, desigur – mămăliguță cu friptură din carne de oi. Colecția de vinuri
include o listă din cele mai rafinate, produse de vinificatori moldoveni timp de 30 de ani.

22
 IX. Politica de promovare

Promoțiile unui restaurant sunt o metodă foarte bună de a atrage atât un potențial client, cât
și unul deja existent oferindu-le o recompensă pentru faptul că te-au ales. Motivul pentru care
unele promoțîi funcționează mai bine decât altele depinde de tipul de restaurant pe care îl ai, de
mărimea, decorul și ambianța să. Multe tehnici de promovare sunt ușor de implementat și nu foarte
costisitoare. Altele necesită o perioada îndelungată de timp pentru a fi planificate, însă un
eveniment de succes, precum o degustare de vin sau o cină cu tematică, îți pot aduce vânzări
adiționale mult după ce acestea au avut loc. Secretul promoțiilor cu reduceri de prețuri constă în
atragerea unor comenzi ce conțîn mai multe produse și prin urmare a unor încasări mai mari-
clientul este tentat să cumpere mai mult datorită faptului că beneficiază de un preț mai mic decât
cel normal.
 Happy Hour
Este o metodă de promovare foarte des folosită de managerii de restaurante care presupune
oferirea unor promoțîi atât la mâncare, cât și la băuturi pentru o ora sau un interval de câteva ore.
De obicei acest interval de timp este 17:00-19:00 când potențialii clienți termină programul de
muncă. Poți tentă clienții veniți pentru a bea un pahar de bere oferindu-le meniul cu mâncare sau
prezentându-le specialitea bucătarului în timp ce stau la bar.
 Două produse la preț de unu
Această este o altă promoție care a rezistat testului timpului. Cliențîi adoră chilipirurile, iar
cumpărarea a două produse la preț de unul nu reprezintă o excepție. Cheia acestei tehnici de
promovare este aceea de a oferi feluri de mâncare cu costuri reduse ale ingredientelor. Paștele,
puiul și carnea de porc mai ieftină sunt doar câteva dintre variantele ideale pe care le poți oferi în
cadrul acestei promoții. Poți merge mai departe oferind două meniuri complete la preț de unul
PLUS un deșert, cafea sau băuturi gratis. Ține minte că încerci să îți promovezi restaurantul astfel,
să ai un număr mai mare de comenzi, o expunere mai amplă pentru brandul tău și un câștig mai
mare pe termen lung. Această metodă nu îți va genera imediat un profit mai mare.
 Serile în care se degusta vin sau bere
Aceste seri sunt ideale pentru perioadele cu vânzări scăzute. Colaborează cu furnizorii tăi pentru
a te ajută la alegerea tipurilor de vin incluse în meniu și pentru a obține un preț fix și avantajos
pentru selecția oferită la acest eveniment. Acest tip de oferta este excelență pentru a atrage noi
clienți sau pentru a le spune celor vechi că acum este momentul ideal pentru a vizită iar restaurantul
tău.

23
  Sărbătorile
Sărbătorile sunt momentele perfecte pentru a îți promova restaurantul. Oferă un meniu cu preț
fix de Ziua Îndrăgostiților sau de Ziua Mamei și astfel bucătăria ta nu va fi asaltată de mai multe
comenzi diferite decât poate face față. Preparand aceleași feluri de mâncare, dar în cantități mai
mari va permite funcționarea normală a bucătăriei, cât și servirea mâncării într-un timp rezonabil.
Atât tu, cât și cliențîi tăi veți fi mulțumiți. Dacă restaurantul funcționează după rezervări, încearcă
să le stabileșți la intervale de timp mai mari.
 Spectacole
Muzică live, serile de karaoke și cele de stand-up comedy sunt doar câteva dintre opțiunile pe care
le ai pentru a distra cliențîi și de a ii convinge să revină cu prietenii.
 Serile tematice
Un meniu tematic este o metodă de promovare care poate fi folosită lunar sau anual pentru a atrage
un număr mai mare de clienți. Pornește prin a corela un meniu cu o sărbătoare, cum ar fi o cină cu
tematică „ciocolată” cu Ziua Îndrăgostiților, sau găzduiește evenimentul tematic într-o perioada
cu vânzări scăzute pentru a crește încasările. Ideile tematice pot include Seară Italiană, Croazieră
în Caraibe sau Savoare Asiatică sau chiar produse bio de la fermele din zona.

Figura 9.1 Metode și strategii de promovare a restaurantului

Sursa: https://ghitulescudotcom.wordpress.com/2014/02/27/promovare-restaurant
 Strângere de Fonduri
Asocierea cu organizații de binefacere în scopul strângerii de fonduri este o altă modalitate de
a genera vânzări, dar și de a face o fapta bună. Sunt multe tipuri diferite de astfel de evenimente,
iar în unele situații restaurantul poate alege să doneze asociației de caritate o parte din profit. Alte
tipuri de evenimente presupun distribuirea unor invitații contra cost(bilete) care să acopere costul
mâncării, și o parte din aceșți bani să fie donați.

24
 Concluzii și recomandări
Piaţa serviciilor de alimentaţie publică, din R. Moldova, prezintă o serie de particularităţi,
forme distincte de organizare, funcţii diferite în raport cu categoria de beneficiar, fapt explicabil
prin conţinutul acestei ramuri, destinate diverselor categorii de consumatori băştinaşi şi turişti,
angajaţi, elevi, studenţi, persoane aflate temporar în serviciul militar, în spitale şi unităţi de ocrotire
socială etc.
Componenţa, structura producției și natura serviciilor se schimbă permanent, cu fiecare an,
creşte numărul participanților pe piaţa acestor servicii, precum și formatul activităților lor în
domeniul alimentației. Aceste modificări, la rândul lor, impun managerii întreprinderilor să
găsească direcții noi în activitățile de producere, economice și comerciale și creează premise
pentru dezvoltarea strategiilor de management al structurii antreprenoriale orientate către consu-
matori, în scopul de a răspunde, în mod dinamic, la evoluția cererii de consum și, în consecință,
contribuie la modificarea structurii pieței de alimentaţie publică.
În baza informațiilor acumulate putem constata următoarele concluzii:
1. Analiza pieţei serviciilor de alimentaţie publică din Republica Moldova a demonstrat
că aceasta este dependentă de factorii politici, economici, sociali şi tehnologici şi
prezintă o serie de particularităţi, forme distincte de orgarnre, funcţii diferite raportate
la categoria de beneficiar, fapt explicabil prin conţinutul acestei ramuri, destinate diver-
selor categorii de consumatori şi rolul tot mai important, pe care alimentaţia publică îl
îndeplineşte In viaţa economică şi socială a ţării.
2. La etapa actuală, piaţa serviciilor de alimentaţie publică din mun. Chişinău poate fi
divizată în trei segmente:
 unităţi cu deservire rapidă, care constituie 38% din cota pieţei;
 cu preţ mediu — 57%;
 scumpe — 5%.
3. În prezent, se schimbă componenţa, structura producţiei, natura serviciilor, formatul
activităţilor din unităţile de alimentaţie publică, fapt ce creează premise pentru apariţia
noilor tipuri şi formate de unităţi şi respectiv modificări în structura pieţei serviciilor
de alimentaţie publică.
Cu toate că statisticile denotă că numărul de unităţi de alimentaţie publică şi cifra de afaceri
sunt în creştere cu fiecare an, mai multe unităţi înregistrează pierderi, iar unele dintre ele îşi
sistează activitatea. De aceea putem recomanda ca statul să fie mai implicat în dirijarea activităților
de alimentație publică în special restaurant și să elaboreze politici fiscal-bugetare pentru a încuraja
deschiderea noilor restaurante și a acumula investiții străine în R. Moldova.

25
 Bibliografie:

1. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Cu privire la prestarea serviciilor de

alimentaţie publică nr. 1209 din 08.11.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2007, nr.180-183, art.1281;
2. Hotărârea cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului Turism 2020;
3. LUCA, Nicolae. Identificarea problemelor în activitatea întreprinderilor alimentaţiei
publice din Republica Moldova. În Studia Universitatis Moldavia, Revistă Ştiinţifică a
Universităţii de Stat din Moldova, 2013, nr.2(62);
4. Polnoie practicheskoe rukovodstvo [Catering: manage professionally and efficiently.
Complete Practical Guide]. Moscow. Ehksmo, 2008, 352 p., ISBN-13: 978-
5699409327;
5. http://comert.chisinau.md/public/files/rapoarte/2014/Raport_de_activitate_ (accesat
pe 05.12.18);
6. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4120&parent=0 (accesat
03.12.2018);
7. http://www.e-sanatate.md/News/6017/lista-organizatiilor-din-industria-restaurantelor-
si-cea-hoteliera-care-lobeaza-interesele-industriei-tutunului (accesat pe 04.12.18);
8. http://oaji.net/articles/2017/1425-1496994225.pdf(accesat pe 04.12.18);
9. http://www.moldovenii.md/md/section/46(accesat pe 05.12.18);
10. https://comert.chisinau.md/libview.php?l=ro&idc=78&id=177&t=/Informatii-
utile/Relatii-cu-publicul/Ramura-alimentatiei-publice-in-mun-Chiinau(accesat pe
06.12.18);
11. http://moldovaholiday.travel/index.php?option=com_k2&view=itemlist&layout=cate
gory&task=category&id=112&Itemid=229&lang=ro (accesat pe 05.12.18);
12. https://ghitulescudotcom.wordpress.com/2014/02/27/promovare-restaurant/(accesat
pe 06.12.18).

26