A N U L VII. No.

3 4 7

Castelul Peleş, care împlineşte 5 0 ani de existenţă, a devenit

istoric pentru că şi-a ţesut existenţa cu toate durerile şi bu­
curiile neamului românesc.
 U N I, 25 Sept. se să rb ă to re şte , cu alaiu m a re , se m i-ce n ten a ru l
L C astelului Peleş, ca re, d u p ă p ro g ra m u l o ficial p u b lic a t, ia
p ro p o rţiile u n ei se rb ă ri n a ţio n a le . Şi cu d re p t cu v â n t, căci
C astelul P eleş este sim b o lu l şi le ag ăn u l d in a s tie i ro m ân e.
P o p o ru l în tre g se b u c u ră astăzi de m ă re ţu l C astel, pe ca re
C arol I l-a rid ic a t la p o alele B ucegilor, c r e în d - to to d a tă s p le n ­
d id a sta ţiu n e de v a ră dela S in aia , c a re altfel a r fi răm a s p ie rd u tă
şi n ec u n o sc u tă, în ro m a n tic a p oezie a m u n ţilo r, ce-o în c o n jf ă.
D ar, pe cât de sp le n d id în c o ro n a te au fost stră d u in ţe le în te ­
m e ie rii C astelului, p e a tâ t de m o d e ste au fost în c e p u tu rile şe d e rii
p e re c h ii p r in c ia r e la S in aia în v e d e re a acestei în tr e p rin d e ri.
T ra iu l în c h iliile Sf. M ă n ăstiri d in S in a ia e ra fo a rte re d u s :
o d ăile n ic i n u c o m u n ica u în tr e ele, şi p rin tin d a cea d e s c h is ă se
tre c e a d in u n a in tr ’alta. Z id u rile sp o ite cu v a r, cu c o rid o a re în tu ­
n eco ase, m obilele de b ra d c o n tra sta u grozav cu P a la tu l d in B ucu­
re şti sau d in C o tro cen i. Y ieaţa desifăşurată în c h iliile m ănăs'. reşti
e ră în s ă m u lt m ai veselă, m a i ales în p rim ii an i, c â n d fe ric ii i p ă ­
r in ţi s’au b u c u ra t de a avea p e lâ n g ă ei p e iu b ita L o r fiic ă Maria.
E x c u rs ii în B ucegii în c ă n e c u n o sc u ţi se făceau ziln ic şi tâ ­
n ă ra D o m n iţă în c h ip u ise în tr ’r.c~-,t scop şi u n costu m speci. c a re
s’a p o p u la riz a t ap o i în Cu’ up? © rin m ijlo c ire a in v ita ţilo r si a d i ­
p lo m a ţilo r s tră in i c a ri 11 În so ţeau . D o m n ito ru l lu c ra cu M n iş tri
săi c a ri pe r â n d meneau crin C a p ita lă p e n tr u rez o lv area af; ■e rilo r
d e S tat. I a r se a ra se p e tre c e a î n t r ’o p lă c u tă in tim ita te , im n isă şi
de în c ă p e rile re d u se de c a re se d isp u n e a . I n tr ’o s c ris o a re a d re s a tă
ta tă lu i său, D o m n ito ru l e x p rim ă m u lţu m ire a sa a s u p ra a c e sto r în ­
tr u n ir i şi p e tre c e ri de s e a ră c a re îi p e rm ite a u să c u n o a sc ă m a i de
a p ro a p e pe r e p re z e n ta n ţii de seaimă ai so c ie tă ţii ro m â n e şti, de ca re,
în m e d iu l o ficial al C ap italei, e ra aşa d e izolat.

T era sele ca stelu lu i P eleş

D in aceste în tr u n ir i de se a ră au răm a s, c a o a m in tire a acestor

v re m u ri p e tre c u te în c h iliile m ă n ă stire şti, î n t r ’u n a d in sălile Mu­
ze u lu i de azi p o rtre te le d esen a te de D o m n iţa cu c re io n u l pe chiar
zid u l v ă ru it. S u n t p o rtre te le .o asp eţilo r p e c a ri P rin c ip e sa , seara la
lu m in a lu m â n ă rilo r, le fix a p e p e re te . D u p ă cum sin g u ră poves­
te şte D o m n iţa , d eo a rece n u lu ase n ic io lecţie de desen, se căsnea
la în c e p u t să co p ieze u m b ra fig u rilo r pe zid. V ăzând însă diifor-
m a re a ce se o b ţin e a astfel, S’a în c u m e ta t a le d esen a cu mâna li­
b e ră . P rim e le p o r tr e te astfel o b ţin u te su n t n u m a i de p ro fil; în cu­
r â n d in s ă D o m n iţa re u şi a d esen a şi fig u ri d in faţă, dându-le întot­
d e a u n a o u im ito a re asem ă n are. Cu p lă c e re reg ăsim astăzi portre­
tele celo r m a i în se m n a ţi b ă rb a ţi, fix ate fă ră n ic i o o rd in e , din fuga
c re io n u lu i, d a r c u m u ltă v erv ă , p e p e re te le cel alb.

V»

"Tlulonul flo r e n tin d in ca ste­

lul P eleş. S e o b servă fr u m u se ­
ţea fă ră p e re c h e a p la fo n u lu i
sc u lp ta t —
 Cele două zid u ri, c u p rin z â n d postu 80 Jl_ p o rtre te , s u n t azi Eu_ Carol, ş i al m eu p o p o r,
ferite sub sticlă de o ric e d e te rio ra re , păstrA ndu-se astfel v iito rim e i Z id it-a m , in tr ’u n g â n d ş i dor,
aceste plăcute a m in tiri nlc u n u i tre c u t, c a re . d eşi nu p re a d e p ă r ta t, In tim p d e lu p te al m eu regat,
încetpe să treacă in d o m e n iu l is to rie i p e n tru g e n e ra ţiile de azi. In tim p de p a ce al m e u palat.
In curând atm o sfe ra de v oioşie d in c h iliile m ă n ă s tirii fu în - V ersu rile p lă c u ră reg elu i, c a r e p u se să fie sc u lp ta te pe o p lacă
I, Beruptă p rin n em ilo asa lo v itu ră a so a rte i c a re , în jo ia m a re a d e b ro n z, ce se află fix a tă în stân g a v e stib u lu lu i d e o n o are .
anului 1874, a a tin s .perechea d o m n ito a re p r in r ă p ir e a iu b ite i L o r D eab ia te rm in a t, C astelul în c e p u s ă se tra n sfo rm e d u p ă p la n u ­
copile. rile R egelui c h ia r.
iPeniru a în lă tu r a g â n d u l p ie rd e rii su fe rite , p e re c h e a D o m n i­ C o n sta n tu l c o la b o ra to r al R egelui în m ă rire a şi p re fa c e re a Cas­
toare se ocupă to t m a i in te n s de c lă d ire a C astelului. P la n u rile p ro ­ te lu lu i şi a c lă d ir ii n u m e ro a se lo r an e x e a fo st a rh ite c tu l C u rţii,
fesorului D oderer, 'prea m asiv e p e n tru d e s iş u l de b raz i, la p o a le le K arl L im an , c a re aju n sese s ă în ţe le a g ă şi să e x e c u te în to c m a i in ­
mândrilor Bucegi, u n d e avea să se în a lţe , este în lă tu ra t, p ă s trâ n - te n ţiile reg ale. C arol I v iz ita a p ro a p e ziln ic b iro u l a rh ite c tu lu i şi
du-se numai lu c ră rile 'te m e liilo r în c e p u te . u rm ă re a lu c ră rile d e le m n ă rie d in a te lie re le d e p e n d e n te de P alat.
Arhitectul p r o p r iu zis, de aci în co lo , este în s u ş i C aro l I, c a re M are-i era b u c u ria c â n d c o n s ta ta c ă , p e n es im ţite, lu c ră to rii s tră in i
ţinând seamă de p r o p u n e r ile ro m a n tic e ale C arm en Syl-vei şi a m in - se în lo c u ia u p r in m e se ria şi ro m â n i, c a r i, in tr a ţi c a sim p li u c e n ic i,
tinduişi de stră m o şe sc u l ca ste l S ig m arin g e n d ela o b â rşia D u n ă rii în v ă ţa u aşa d e b in e m eşteşu g u l, în c â t p u te a u în lo c u i cu folos c h ia r
la ale cărei g u ri l ’a a r u n c a t acu m so a rta , p re sc h im b ă c o n tin u u d is ­ p e m a e ş trii lo r s tr ă in i.
poziţiile clăd irii, d â n d u -i u n a sp e c t cu to tu l nou. P e c â t de u şo r se p u n e a u p ro b le m e le tra n s f o r m ă r ilo r , p e a tât
Se lucra de zo r la te rm in a r e a c lă d ir ii. d e g reu e ra u d e ex e cu tat, d eo a re c e lu c ră rile n ep n tân d u n se fa c e
„Se găseau, ne sp u n e C arm en Sylva, acolo la lu c ru , Ita lie n i şi v a ra d in c a u z a lo c u irii C astelului, se îm p lin e a u în c o n d iţii d in cele
Români p en tru z id ă rie , şi Ţ ig a n i p e n tru c ă r a tu l p ie tre i şi al v a­ m a i d e fa v o ra b ile ia rn a , c â n d p ă r ţile su p u se re p a ra ţiu n ilo r tre b u ia u
rului, Albanezi şi G reci să p a u la c a r ie r e le de p ia tr ă ; G erm a n i şi a d ă p o stite su b a c o p e ră m â n t d e s c â n d u ri. D ar n ic io d ific u lta te nu
Austriaci la le m n ă rie , T u rc i co c ea u c ă ră m id a , F ra n c e z ii d esin au , p u te a o p ri p a siu n e a S u v e ra n u lu i, n e m ă rtu ris e ş te a rc h ite c tu l E rn e st,
Englezii .măsurau. Pe ş a n tie r în tâ ln e a i o su tă de co stu m e n a ţio n a le sin g u ru l c o la b o ra to r d in acea v rem e. M arile tra n s fo rm ă ri în c e p u ră
şi se vorbeau p a tru sp re z e c e lim b i. In to ate id io m ele , pe to a te to ­ în tr e 1890— 93 c â n d , în lo c u l p e rg o le i, cc re u n e a a rip a n o r d ic ă c u
nurile cântau, se c e rta u , se în ju ra u ; u n am estec p ito re sc şi zgo­ tru p u l C astelului, se c o n s tru e şte sp le n d id a sală m a u ră , cu fâ n tâ n a
motos, de oam eni, de c a i, de b o i şi de b iv o li. sa în stil larab. A poi u rm e a z ă în tr e 1902— 906 c re a re a n o u ei săli de
Regele era în to td e a u n a pe schele, c o n d u c â n d lu c ru l. D in c â n d m u z ic ă c u a sa g alerie d e m a rm o ră , p r i n c a re se m ă re şte c o n s id e ­
In când mă u rca m şi eu, d a r co b o ra m iu te şi a le rg a m p e m alu l r a b il p la n u l C astelu lu i s p r e R ă s ă rit; î n p a r te r se în fiin ţe a z ă sala de
Peleşului, să stau de v o rb ă eu el” . anine şi se tra n s fo rm ă c o rid o ru l d in p a r te r şi e taj; se m ă re şte a te ­
Tot Carmen S y lv a n e m a i sp u n e , că în tim p u l n o p ţii v en eau lie ru l d in s p r e N o rd al R eg in ei, în m u lţin d u ^ se to to d a tă c a m e re le
urşi prin îm p re ju ru l c lă d irii. O p ro b ă de s ă lb ă tic iu n e a locu lu i ales d in m a n s a rd ă . T o ate aceste m o d ific ă ri in te rio a re im p lic ă sc h im ­
pentru Regala re şe d in ţă . b a re a fa ţa d e lo r. P rin c ip a la tra n s fo rm a re a a s p e c tu lu i g e n e ra l al
In toamna an u lu i 1880, ca ste lu l şi d e p e n d in ţe le fu ră te rm in a te . C a ste lu lu i se o b ţin e p r in sc h im b a re a ra d ic a lă a tu rn u lu i, c e se
Se lucrase la ac e a stă m o n u m e n ta lă c lă d ire ÎO ani. în a lţă cu m u lt fa ţă d e cel v ec h iu . A stfel m ă rit C astelul a re nev o ie
La 25 Sept./7 O cto m b rie 1883, S u v e ra n ii lu a ră re şe d in ţa în d e o b az ă m a i la rg ă , ce se o b ţin e p r i n c re a re a u n o r s e rii d e te ra se '
castel. ce se c â ştig ă a s u p ra p ă d u r ii, m a i ales în s p r e N o rd şi R ă să rit. In
In acea zi la 9 d im in e a ţa , u n se rv ic iu d iv in a av u t loc la m ă ­ ră s tim p u l d ela 1907— 10 se in sta le a z ă în c ă p e rile p e n tr u o asp eţi, zise
năstirea Sinaia, în p re z e n ţa M itro p o litu lu i P rim a t, a d e m n ita rilo r a p a rta m e n tu l im p e ria l, şi m o b ilate î n t r ’u n fo a rte b o g at stil b aro c al
Statului şi ai a rm a te i. In faţa c a ste lu lu i u n b a ta lio n de v â n ă to ri, cu M ăriei T h e re sia . A lătu ri se m o n tează o s u fra g e rie in tim ă . L u c r ă r i
drapel şi muzică, a d a t o n o ru rile . M itro p o litu l P rim a t, u rm a t de to t m o n u m e n ta le se în tr e p r in d în sa la c o lo a n e lo r d e m a rm u ră . O miare
soborul de p reo ţi ai M itro p o liei şi ue c ă lu g ă rii m ă n ă s tirii, au o fi­ sc h im b a re se p ro d u c e în in te r io ru l C astelu lu i su p rim â n d u-se p rin -
ciat un te-Deum şi a s f in ţit apele. A poi, G eneralul C reţea n u , şeful c ip a la > c u rte in te rio a ră , ce se în lo c u i p r i n t r ’un h a li a c o p e rit cu un
Casei Militare a R egelui C a ro l I, a c e tit u rm ă to ru l d o c u m e n t: p la fo n m o b il d e s tic lă . M â n d ru d e in o v a ţia sa, S u v eran u l atră g ea a-
„Eu, Carol 1, D om n ş i R ege te n ţia in v ita ţilo r, ce se re tră g e a u aci d u p ă m asă, şi a p ă sâ n d p e un
Cu Elisabeta R eg in a b u to n e le c tric E l p u n e a în m iş c a re co lo salu l p la fo n , a c ă ru i p e r ­
După o silin ţă n eo b o sită de d o i ani, în lu p tă cu un tărâm n e­ fe c tă m a n e v ra re este î n t r ’a d e v ă r u im ito a re . B ogatele sc u lp tu ri în
statornic, străbătut de isvoare, isb u lit-a m a p u n e la poalele B uce- lem n , ce îm p re u n ă c u re lie fu rile în a la b a s tru o rn e a z ă ac ea stă m ă­
giului, temelia a ce ste i c lă d ir i, in an u l m â n tu ire i 1875, iar al D o m ­ re a ţă în c ă p e re , în a ltă d e d o u ă c a tu ri, su n t im ita te d u p ă sala p r i­
niei Noastre al IX-lea. m ă rie i d in B rem a.
Zidirea s'a o p rit p e tim p u l ră zb o iu lu i p e n tru neatâ rn a rea R o ­ Ţ o aţe aceste m in u n a te în c ă p e ri, ră m a se n e u tiliz a te d u p ă d is­
mâniei. p a r iţia fă u rito ru lu i lo r, r e c a p ă tă sp le n d o a re a lo r de o d in io a ră p r in
Intrat-am in această casă a n oastră in a n u l m â n tu ire i 1883, iar s e rb ă rile o rg a n iz a te d e Regele C arol II, a tâ t p e n tru c o m e m o ra re a
al Domniei N oastre al X V II-lea ; datu-i-am n u m e : ,,C A S T E L U L PE- M arelui Său P re d e c e s o r c â t şi p e n tru à a firm a e x iste n ţa de o ju ­
LEŞULUI". m ă ta te de v eac a le a g ă n u lu i d in a s tie i ro m ân e.
Acest do cu m ent a fo st setm nat d e c ă tre S u v eran i, d e M itro p o ­ I n t r ’a c e s t în a lt g â n d în tre g p o p o ru l ro m â n e sc ia p a r te la s e r ­
litul Primat şi de to ţi cei afla ţi acolo. b ă rile c e se v o r d e sfă şu ra în p re z e n ţa tu tu ro r m e m b rilo r d in a stie i,
Bardul Vasile A leesa.ndri în c h e a g ă în u rm ă to ru l q u a tre n g ân d u l v en iţi d in d ife rite ţă ri ale E u ro p e i.
Regelui:
C a b in etu l de lu cru al R eg e lu i Carol I d in ca stelu l P eleş a răm as
n e s c h im b a t dela m o a rtea S u v e ra n u lu i
 *A

UMINICĂ se v o r s ă rb ă to ri c in c iz e c i de an i de
D c â n d s ’a r id ic a t pe P ia tr a arsă , P eleşul.
C astelu l z id it în stilu l re n a ş te re i g erm a n e e c u ­
V ederea stâ n e i regale, clădită
d u p ă în ă lţa rea ca stelu lu i Peleş
R eg ele F e rd in a n d la Sinaia
n o sc u t de to ţi sub acest n u m e : P eleşul.
Când» v o rb im de Peleş, ne a p a r în faţă c h ip u rile lui
V odă C arol I, al C arm en S ylv ei; ia r c e lo r m ai tin e ri,
a p a r c a î n t r ’un ta b lo u de G rigorescu, — un c io b ă n a ş,
fru m o s, c u c a v a lu l în g u ră ; o ţă ră n c u ţă cu fu su l în
m â n ă, —• în p o ia n a v erd e ... « n ă s tire a , şi D o m n ito ru l plănuise
C h ip u l c io b ă n a şu lu i cu ca v alu l l-am văzut ¡popularizat în a in te să-şi ¡aleagă reşedinţa de
p r in fo to g ra fii, acum (douăzeci de a n i: era ac tu a lu l Rege v ară la B istriţa , în Vâlcea, ca-
fo to g ra fia t în c h ia r p 6 ia n a d in faţa P eleşu lu i, ia r ţă ­ re-1 atră g e a p r in arhaism ul re-
ră n c u ţa c u fu s, — d o m n iţa E lisa b eta. g iu n e i. P o p o sit sp re seară ia mă­
L eagănul în tre g e i ifam ilii regale, P eleşu l e p lin de a- n ă s tire a S in a ie i, D om nitorul se
m in tir i p e n tru S u v e ra n ; acolo şi-a p e tre c u t d o a r c o p i­ în d ră g o sti de îm p re ju rim i. Ră­
lă ria , acolo a p us în tâ ia o a r ă u n ifo rm a m ilita ră , acolo ni ise c e a s u ri în tre g i, ca să ad-
a în v ă ţa t să b u c h ise a sc ă — şi to t acolo a cu n o scu t, c a n ire p riv e liş te a şi să respire ae­
n ic ă e ri în altă p a rte , — su fletu l u n c h iu lu i Său. ru l...
L a S in aia , în p re a jm a P ele şu lu i n e în g ră d it de p r o ­ R e v in e şi în an u l următor, a-
tocol, C a ro l al II-lea a cu n o scu t de c o p il fru m u seţe a tra s de aceleaşi frum useţi. Iar in
g ra iu lu i ş i a p a jişte i ro m â n e şti. 1870 a d u c e şi p e P rin cip esa Eli-
D ragostea de Pfeleş, S u v eran u l o « re m o şte n ită . Re­ sa'beta, carii se îndrăgosteşte de
gele F erd iraan d p re ţu ia , d in to a tă bog ata c o le c ţie de ta ­ p ă d u r e a ce în c o n jo a ră mănăsti­
b lo u ri ce avea, o p ic tu r ă re p re z e n tâ n d p o ia n a d in rea. T â n ă ra p e re c h e locueşte, lip­
d re a p ta castelului... P rin c ip e s a M arth a R ibascu, sipune s iţi de c o n fo rt, în ch iliile primi­
în p o rtre tu l lu i F e rd in a n d I: tiv e ale m â n ă s tire i; în tr ’una din
— „ P u te a sta o re ¡întregi ca să p riv e a sc ă p o ia n a , cu p lim b ă ri p r in p ă d u re , ’ hotărăsc
to ate a s c u n z işu rile şi fru m u se ţile ei. să-şi c o n s tru ia s c ă o casă de ţară
iCarol al II-lea n ’a lo c u it in P eleş d e c â t acum , c a T eg e; c o n fo rta b ilă . D a r locul ales apar­
co p il a s ta t la P e liş o r, d a r m a i ales la Casa de v â n ă ­ ţin e E fo rie i S p ita le lo r Civile, cari
to a re — cum i se sp u n e a F o işo ru lu i. V enia în s ă în v iz ită în fie­ au un legat d r a s tic : n u p o t sc h im b a d e s tin a ţia locului.
c a re zi la Pelelş, u n d e sub p r iv ir e a b lâ n d ă a u n c h iu lu i se J u c a în P e re c h e a p r in c ia r ă alege alt loc — u n d e e ca ste lu l acuin — pro­
bo g ata s a lă a a rm e lo r, o r i a sc u lta c u m in te , în sala de m u zică, c o n ­ p r ie tă ţile Se. G reţulescu, cu c a r e face un sc h im b , d ân d u -i alt teren
c e rtele o rg an iz ate ide C arm en Sylva. p e valea P ra h o v e i.
E ra în fiece d im in e a ţă în c a b in e tu l d e lu c ru al lu i V odă C arol I, In A ugust 1872 e c h e m a t la m ă n ă s tire a S in aia , arh itectu l vienez
— c a b in e t râm aseşi astăzi aşa cu m a fast c â n d a m u rit m a re le reg e : D oderer, o c e le b rita te a tjm p u lu i, c a re c o n s tru ise la I ăile Hercu-
cu p u p itr u l lâ n g ă b iu ro u , cu h â r tiile m e tic u lo s aşezate în o rd in e , lan e, u n d e c o n s tru c ţiile fu sese ră rid ic a te p e un so l identic ca ia
şi c re io n u l c u v â rf lung, p r e g ă tit p e n tru în se m n ă ri. A colo, lân g ă S in aia.
p u p itr u l is to ric —• fiin d c ă C arol I n u lu c ra n ic io d a tă la b iu ro u , In a n ii aceia, tâ n ă r a p e r e c h e p r in c ia r ă ren o v e ază ch iliile mânăs-
c â n d avea c h e s tiu n i im p o rta n te de stu d ia t — , C aro l II îşi sa lu ta tire i, s p re a av ea la ¡îndem ână o lo c u in ţă ca lum ea.
u n c h iu l şi d is p ă re a ap o i p e te ra se le p lin e de so a re şi d e ¡flori... N otăm c ă n u ex ista în c ă d ru m de fe r ş i d o m n ito rii călătorian
P e p u p itr u l reg elu i C arol I a ră m a s şi acum d e s c h is , u ltim u l r a ­ cu p o şta lio n u l.
p o rt ce i s’a a d re sa t, în 1914, p r iv ito r la aşez area tru p e lo r d e g ra ­ C o n stru c ţia în c e p e la 1873. P a tru su te de lu c ră to ri, de paisprezece
niţă... n a ţio n a lită ţi d if e r ite : n em ţi (d u lg h e ri), tu rc i (c ă ră m id a ri), italieni
jfc (s c u lp to ri) ro m â n i (te ra s a m e n te ) etc., etc. lu c re a z ă p e şantier.
P eleşu l d e v e n it acum c o m o a ră isto ric ă ş i m uzeu p re ţio s, s’ia n ă s­ Se sa p ă te m eliile , — se lu c re az ă la şosea, d a r lu c ră rile înaintează
c u t în sbucium .. P u ţin i s u n t ac ei c a r i cu n o sc îm p re ju ră rile , d a r aneyoe. T e re n u l ales e p lin de isv o a re , — lu c ră rile se sunpă şi
■mai ales g re u tă ţile lu i V odă C aro l I, p e n tru a-şi a s ig u ra o r e ş e ­ 'b an ii se iro se sc în v ân t... La u n m o m e n t d at, un d eal în treg pleacă
d in ţă de v ară , d em n ă d e el. la vale, c u to t m a te ria lu l ad u n a t...
D o m n ito ru lu i îi iplăceau e x c u rsiu n ile . I n tr ’o v rem e c â n d a lp i­ A bia în 1875 se p o ate p u n e p ia tr a fu n d a m e n ta lă a castelului,
n ism u l şi tu rism u l n ic i n u se n ă sc u se ră , C arol I c u tre e ra ţa ra , d u p ă c e P rin ţu l avusese de lu p ta t cu g r e u tă ţi ins-'rmontaibUe.
m u n ţii. I n tr ’o astfel de îm p re ju ra re în A ugust 1866 a aju n s la m ă­ D o m n ito ru l sp u n e a tu n c i la fe stiv ita te :
n ă s tire a S in aia . E ra acolo, a c ce n tu ă m fa p tu l, — s in g u ră m â- „Să se r id ic e a cest ca stel ş i să fie cu b in e t rm in a t pen iru n
d e v e n i leagănul dinastiei
M ele, ale dinastiei naţio­
n a le”.
P rin ţu l G hica, primul e-
fo r, d ă ap o i citire actului
d e fu n d a ţie , care are ur­
m ă to ru l te x t:

CAROL I,

P rin grafia lui Dumne­

zeu ş i vo in ţa naţionali:.
D o m n al Românilor, La
iv ii de fa lă şi viitori sănă­
tate;
A stă zi D um inică, la 10
A ugust, 1875, N oi Carol de
H o h e n zo lle rn Domn al Ro­
m â n ilo r, in al treizeci şi
şaselea an al naşlerei
N o a stre d in p reu n ă cu Eli-

P u b lică m in aceaxtă p a g in ă câteva Iolo­

g ra fii isto rice : S u s: R egele Ferdinands!
P rin c ip esu E lixabeta; s tâ n g a : Regina FAiso-
beta (C a rm en S y lv a j cu P rincipesa lleami
in braţe, in tr ’o tră su rică m ică, cu care re­
gin a poetă o b ic in u ia să se preum ble. In pi­
cioare, lângă trăsură, P rin c ip esa Mnrimu
<actuala regină a Jugo.tlaviei)
 abelu Doamna, sc u m p a noastră p a rte d in ca rierile Lunca-M tire viz de 700 anii lei. B a n ii se ch e l­
solie, şi cu ajutorut C elui a Tot- Câte n ’a tr ă i t P eleşul! Bornă-
de lângă m ă n ă stirea B reb u ; p ia ­ tu is e ră , d a r c a ste lu l to t nu era n ia a d e v e n it in d e p e n d e n tă , -
Puternic, rim pus tem elia C aste­ tra ve rd e a fo st adusă dela Slă- g ata. A rh ite c tu l D o d e re r a firm ă
lului Peleş pe m oşia n oastră stă p â n ii lu i au d e v e n it B egi; s ’a
n ic ; le m n ă ria p e n tru b in a a c ă ch e ltu e lile c o n s tru c ţie i c a s te ­ c lă d it aipoi P e lişo ru l, p e n tru
Piţtra-Arsă, in vecin ă ta tea s fin ­ fo s t tăiată d in p ă d u rile N o a stre, lu lu i v o r c o sta tr e i m ilio an e ...
tei mănăstiri Sinaia, zid ită la a- p rin ciip ii m o ş te n ito ri; B o m ân ia
că ră m izile au fo s t lucrate ş i arse In tre D o m n ito r ş i a r h ite c t se a d e v e n it B o m ân ia M are; ia r
nnl H95, de către S p ă ta ru l Mi- c h ia r p e şa n tier, Ţara n e p ro d u ­ ivesc n e în ţe le g e ri. P rin c ip e le n u
ki Cantacuzino. P eleşu l e astăzi c o m o a ră ş i m u ­
c â n d fie r, l-ani adus d in strein ă - p u te a p lă ti a c e a stă sum ă. E ra zeu isto ric . Regele C aro l al
tale. D upă d o rin ţa N o a stră s’au în g rijo ra t, — şi n u ştia de u n d e
în tr e b u in ţa t n u m a i R o m â n i ca v a p u te a a c h ita restu l. R e n u n ţă
zid a r i ş i d u lg h e ri, da r s u n t a ci la se rv ic iile lu i D o d erer, în c re ­
ş i m u lţi m eşteşu g a ri d in afară. d in ţe a z ă a ju to ru lu i a c e s tu ia , a r ­
Sala riile p lă tite su n t u rm ă to a ­ h ite c tu l Sohulz m isiu n e a de-a
rele: z id a r ii ş i d u lg h e rii, d u p ă reduice p la n u rile , de-a îm p u ţin a
m e rit, dela 5 la 7 lei p e z i; sa­ ch eltu elile...
la h o rii 3 lei; c io p lito r ii în piă- L a 1876 lu c ră rile se în tre ru p ..
iră s u n i r e tr ib u iţi d u p ă n a tu ra R ă sb o iu l! Aibia în 1878, ele s u n t
şi ca n tita tea m u n c ii lo r; lu cru l re lu a te .
u n u i m e tru cub de p ia tră m oale L u c ră rile făc u te în a in te s ’au
re v in e la aproape două su te lei. c o n s e rv a t d e s tu l d e b in e . Isvoa-
K ilo g ra m u l de fo n tă costă adus rele de su b te m elie fu se se ră caip-
p e şa n tie r p a tru z e c i b a n i ş i de ta te î n t r ’u n ca n al. In a m in tire a
fie r fo rgeat şasezeci. M etru cub • a c e s to r isv o a re , D o m n ito ru l Ca­
de p ia tră se p lă te şte şase le i ş i ro l a p u s c a u n u l d in tr e isv o a re
c in c iz e c i bani. V arul re v in e la s ă fie c o n d u s î n t r ’o m ic ă fâ n tâ ­
d o u ă zeci ş i şase le i c h in ta lu l n ă, c e av ea să se in stale ze în su ­
m e tr ic ; n is ip u l d in P ra h o va la fra g e rie . Şi astăzi în c ă , în m ij
c in c i le i m e tr u l cub. M ia de că­ lo cu l im e n se i m ese d in s u fra ­
Heyeie Carul I a dm iră ră m izi re v in e la tre ize c i ş i c in c i g erie , se a flă m ic u l avuz, c a re
mtchiM ura u n u i soldat până la p a tru z e c i lei; lu cră rile im ip ro şcă a p a d in isvor...
de te ra sa m en t costă u n leu şi L a 1881, d u p ă p ro c la m a re a r e ­
zece b a n i m e tr u l c u r e n t”. g atu lu i, p e re c h e a re g a lă v in e d in
Clădirea acestui castel s'a in- A m co n se m n a t aci aceste da­ n o u la S in aia . L u c ră rile s u n t r e ­
ceput in anul al zecilea al D om ­ te, ca să lăsăm u rm a şilo r n o ştri în c e p u te cu m a i m u ltă en erg ie.
niei Xoaslre, fiin d p re şe d in te al o m ă rtu risire de c o n d iţiile ac­ D evizul e m u lt în tre c u t. C h iar
Consiliului de M iniştri, D. Las- tuale de lucru , în sc u m p a Ţară, c ifr a lu i D o d erer, e d u b lată...
cir Calurgi, preşedinte al S en a - ale că rei d e s tin e N e-au fo st în ­ C h eltu elile în s ă au fo st eşalo ­
Inlui I.PS. M itropolitul P rim a t c re d in ţa te de A T ot-P u lern icn l, n a te . V odă C aro l a fe ctă d in lis ta
Calinic iliclescu ş i p re şe d in te p e care n u în c etă m de a-L in ­ Sa c iv ilă câte 500 m ii lei an u al.
ni Adunării D eputaţilor P r in c i­ voca, p e n tru ca El s ’o aibă n e în ­ In O cto m b rie 1883 lu c ră ­
pele Dumitru Ghika; iar S ta riţ ceta t în S fâ n ta S a p a ză ”. rile fu ră te rm in a te . C o staseră
ni SI. Mănăstiri Sinaia S. S. A r­ In acelaş tu b s’au p u s şi câ­ 6.500.000 le i a u r. Cum se p r e ze n ta m a jo rd o m u l V i­
himandritul Onofrei. In acelaş teva m o n e d e de a u r, azi ex tre m In a u g u ra re a av u loc la 7 Oc­ n e r i seara, în a in te de a se mo-,
ai s’a început şi c o n stru c ţia d e ra re , c a re av eau efigia D o m ­ to m b rie c a o so le m n itate im p u ­ d e rn iza , lă in d u -si b arba
drumului de fier, care va lega n u lu i şi pe c a re T u rc ii (eram n ă to a re .
oraşul Ploeşti cu Braşovul, p rin în c ă v a sa li!) n u le aiprobatseră, S um a c h e ltu ită p â n ă la 1883
mita Prahovei. p e n tru a c irc u la în ţa ră . n u m ai r e p re z in tă re a lita te a . Il-lea iu b e şte F o işo ru l, în c a re
Drept care am su b sc ris a- In tre tim p , tâ n ă r a p e re c h e F iin d c ă d u p ă aceea, an de an, a c o p ilă rit şi a c r e s c u t; zilele a-
cmla, spre a noastră p o m e n ir e d o m n ito a re su fe ră o lo v itu ră ca ste lu l a fo st re fă c u t, în fru m u ­ ce ste a se m u tă d in n o u acolo,
in veacurile viitoare. g re a : m o a re d o m n iţa. In d elir, se ţat, — i s’au a d ă u g a t moibile, d u p ă c e a fost n e v o it s ă s te a d o u ă
Mareşalul Curţei, T h. V ăcă- m ic a p r in c ip e s ă sp u n e a : o b ie cte de a rtă , ta b lo u ri de o v eri la Peleş, d in c a u z a cu n o s­
reseu, citeşte u rm ăto ru l a c t de v alo are n e p re ţu ită . c u tu lu i in c e n d iu ...
construcţie care fu sig ila t şi p u s — ,,Vreau la Peleş, vreau să L ouis B asset s e c re ta ru l p a r ti­
beau apă de la P eleş”... P ele şu l ră m â n e p e n tru m a rile
intr’un tub de plum b şi z id it în c u la r al R egelui C aro l I s p u n e a fe stiv ită ţi, p e n tru p u b lic , __
temelii: C uvintele ac estea au av u t d a ­ c ă p â n ă în m o m e n tu l m o rţe i su­
ru l să p ro v o a c e u n leg ăm ân t p e n tru p ro to co l... B ăm ân e aşa
Joi Carol de H o h en zo llern , v e ra n u lu i, c a s e ta sa p a r tic u la ră cu m a fost. Cu o s in g u ră sc h im ­
Domn al Românilor, ş i E lisabeta d u io s al tin e r e i p e re c h i, cu P e ­ c h e ltu ise 16 m ilio a n e aur, — în
leşul. b a re d a to r ită ritm u lu i vreunei :
dt Wied, Doamna R o m â n ilo r, ca re n u su n t c u p rin s e n ic i ta ­ m o jo rd a m u l de la in tr a re , c a r e
omporuncii ridicarea ca stelu lu i D ar, s’au iv it d in n o u g re u tă ţi b lo u rile , n ic i faim o asa co lecţie purta_ b a rb ă p rin tr a d iţia in a u ­
Peliş, pentru ca să ne fie pe şi C arm en S ylva a rd e de d o rin ­ de a rm e . g u ra tă de C arol I, a fo st ra s...
timp de‘ vară reşed in ţă sănă­ ţa de a v edea te rm in a t m a i re ­ C in cizeci de a n i! O v ia ţă de De S âm b ătă, m a jo rd o m u l n u ifhai
toasă şi binecuvântată. P en tru p e d e C astelul. Se făcuse u n d e­ om ! p o a r tă b arb a... M. D.
msla am însărcinat p e a rhi-
Itelul Wilhelm D oderer, p r o fe ­
sat de arhitectură la şcoala p o ­
litehnică din Viena, să lucreze
planurile castelului ş i d e p e n d in ­
ţelor, conducând co n stru cţia . Ca
diriguitor al lucrării, am d e se m ­
nat pe arhitectul lo a n S c h u ltz
din Lemberg, căruia i-am
credinţat in de-aproape supra-
în ­
A p ă r ă -fi
Kjhtrea lucrărilor te h n ice . A m
ui numit, in afară de aceştia
fi un comitet de c o n stru cţie,
campus din: sculptorul C ureţi
C o p a lu l!
llarlin Stohr şi d in se cre ta rii
si¡firi particulari George Coulin
şi Ludovic Basset, ca ri să su ­
pravegheze chettuelile.
N u lăsa sa fie atins de muţte, de insecte, căci ele
Dependinţele castelului p ro ­
iectate lot-odată c o p rin d : eco­ poartă mii de baccili, mii de
nomului, pavilionul de vânătoa­
resau casa pădurii, grajdurile, pericole! U n singur baccil e
ţâţânile cu ţevăria de apă şi
parcul Pentru ca să asigurăm suficient pentru a-|i înbolnăvi
edificiului o mare durată ş i ca
¡ii păstreze ani în d e lu n g a ţi a-
mtirea numelui N ostru, s ’au
copilul, ¡a FiYsTOX f-T O J
întrebuinţat pentru clădire, cele care distruge pe loc orice
mi bune procedee de c o n s tru c ­
ţie: jondaţianile sale au fo s t fi­ insectă fără a fi vătămător
şe:ute pe adânci te m e lii de b e­
ton şi aparate de p u te rn ic e zi- pentru om.
lirii contra îm pingerii m u n te-
ai. Pe căi u fost cu p u tin ţă , ma-
irialele de construcţie r.a fo st
iiate numai dupe d o m e n iile
’mire: zidăria a fo st fă c u tă
inpiatra de Prahova, zid u ită cu
ar; piatra cioplită a fo st scoasă
irle din carierile Piatra-A rsă,
 A . Î m A ju u
K im m
m LEG» EGENDA sp u n e c ă Regele C a ro l I şi R eg in a E lisa b eta,
L au ales v alea P e le şu lu i p e n tr u a rid ic a m in u n a tu l
ca ste l, f iin d c ă u n ic a lo r p r in c ip e s ă d e fu n c tă , c h i­
n u ită d e boaflă, a r f i sp u s, in ag o n ie:
— V reau să m ă -duc la S in a ia , c a s ă b e a u a p ă d in P eleş!„.
S e p a re în s ă că p o e ta C a rm en Sylva, fe rm e c a tă d e pei-
sagele c a rp a tin e , a ales a c e s t lo c , penU 'u a f i le a g ă n u l
D in a s tie i” .
R egele C arol in v ita la C astel o a m e n i p o litic i, c a ri fă ­
ceau e x c u rsii, în re d in g o te ş i jo b e n e, îm p re u n ă cu Suve­
ra n u l...
C a rm e n . S ylva p o e ta de o d in io a ră , c a re v isase fra g e d ă
în fră g ez im e a b ră d e tu lu i d ela S in aia , dev en i o d o am n ă

C astelul Pete?, văzut depe temi

d in dreapta

şi v ib r a ţii de c a te d ra lă , — claveci­
n u l p ic ta t d in 1621, marele pian
B liith n e r, h a r p a de au r a Carmen
Sylvei şi’ o rg a elec trică , par sarco­
fage cu m is te re .
I n v astu l c a ste l, ca re a început a
¡poseda o tr a d iţie a lui, pluteşte
M ănăstirea S in a ia , cu p rid v o ru l u m b ra s e n io ra lă a Regelui Caro! 1
ch iliilo r lo c u ite de Carol l ş i a m in tir e a b la jin ă a Regelui Fer-
d in a n d .
P e n d u le le b a t la infinit, în col­
v râstn ică , cu o c h e la ri, ţin â n d în b ra ţe ţu r i o b sc u re de ta in ă, măsura lor
pe m ic a sa n ep o ţică , p rin c ip e s a de Yt. N u m ai ceaso rn icu l din ca­
IJeana... m e ra d e lu c ru a Regelui Carol I s’a
în c o n ju r a tă de celelalte p rin c ip e s e o p r it în c lip a m o rţii sale...
ji de doam n ele d e o n o are , R e g in a E li­ In d e fin itiv , i n toate castelele
sab eta a s ista astfel la e x e rc iţiile m ili­ su n t p o sib ile v iz iu n i ca la Else-
tare, d ep e p la to u l v â n ă to rilo r, c o n d u s e n eu r...
de .sublocotenentul C arol d e H ohen- V eni ap o i d o m n ia Regelui Fer
zolern, c a re , avea să a ju n g ă Regele d in a n d , — Regele cel mai glorios
C arol al II-lea ai R o m ân iei. P rin ţu l şi m a i n e fe ric it. P e aleele dinspre
p u rta p e a tu n c i v ech ea u n ifo rm ă de S tân a R egală, excursioniştii întâi-
v â n ă to ri, cu p e n e de cocoş... n ia u ad es pe zvelta Regină iMairia...
Răsiboiul a tre c u t ca un uragan
CÂND O RN ICU L S’A O PR IT... p e ste p oezia m o n d e n ă a Sinaiei (ie
o d in io a ră . L ângă cazino, se ridică
L a ca ste lu l P eleş, în sala m aurii, c im itiru l ero ilo r...
fâ n tâ n a m o n u m e n ta lă a ru n c ă a p a p r in
şase g u ri. A ci, în tr e p la n te ex o tice , a CORTUL REG ELUI FERDINAND
sta t R egele C arol p e ca ta fa lc, c a u n
se n io r d in G ren ad a, în tr e zece tro fe e A gonia d u rero asă a regelui Fer-
de arm e, e u p ră se le de a u r şi sid e fu ri. din an d ...
Cu to a tă soba de te ra c o tă v erd e , m a i Vom p ă tru n d e în Pelişor, sub a-
b in e zis cu to t c a lo rife ru l, că ci soba c e l a ş a c o p e r i ş , sm ălţu it în verde,
e un sim p lu o rn a m e n t, sala de c o n s iliu sub c a r e z a c e g reu Regele Ferdi-
em ană ră c e a la lu x u lu i su p rem , ia r în n a n j . Ur*căm ipe aleia albă din spa­
sala de m u zică — o caţpelă e u stra n e tele C orpului de gardă, însoţiţi de j
tftjerul de serviciu —- c a re şi-a scos d in b u z u n a r m â ­
nuşile albe — p r in d re p tu l c o rtu lu i reg a l. U n c o rt o fi­
ţeresc, foarte spaţiocs, d r e p tu n g h iu la r , cu d u b lu a c o p e riş
ţuguiat ca de pag odă ch in ez ă, ră u c o n d u c ă to r de căl­
dură. E aşezat pe o p a jişte , în tr e P e liş o r şi c o rp u l d e
lă, spre casrt de a rh ite c tu ră . în a in tă m p e aleele c ă l­
cate de paşii o bosiţi ai S u v e ra n u lu i 'bolnav.
Partea din farfă a c o rtu lu i este d e s c h is ă ; în fi«v u. se
vede o dormeuză so m p tu o asă , s p r e stâ n g a h iro u l, fotolii
ia roz şi aur, vase cu flo ri, flo ri n e sp u s de m ulte, su­
perbe ordudee, c ris a n tc m e d e s p le tite , roze ¡fragede,
plante exotice cu fru n z ele c a p enele... L ângă R ege, d or-
iniau solemni pe c o v o r, c â in ii să i f a v o riţi. P e b iu ro u l
de acajou, Suveranul aşeza, în şa p te aibuime scum pe, o
vastă şi multicoloră co lec ţie de tim b re p o şta le d ep e în ­
tregul glob.
Era pentru el o d is tra g e re d ela m a rile suferiniţe m o ­
rale şi fizice, care l-au co v â rşit...

AGONIE REGALĂ

Ploaia care nu în c e ta se la S in a ia de m u lte c e a s u ri, in ­

sinua fatidic şi p e r s is te n t o p re s im ţire d e m a re în t r i s ­
tare.
Lămpile electrice d ep e stră z i au s ta t a p rin s e to a tă
noaptea, dar din cau za e x c esu lu i de c u re n t c h e ltu it, se
stiivgeau aproape d e to t, d in c â n d în c â n d , ră m â n â n d C astelul 1‘eleş, care să rb ă to reşte 50 a n i d e e x iste n ţă a vă zu t p a tru
doar becurile vag în ro şite , ca o su m ă de o c h i p lâ n ş i ai g e n e r a ţii de regi. In a cest ca stel şi-au d a t sfâ rşitu l R eg ele Carol I
pădurii. ş i R eg ele F e rd in a n d l. A ci şi-a p e tr e c u t co p ilă ria R egele n o stru
La fel, se în ch ideau în ca stel, a p ro a p e de to t, o c h ii de a zi ş i creşte V o evo d u l M ihai, regele n o stru d e m â in e. C astelul
obosiţi şi roşii ai ce lo r d in ju ru l R egelui F e r d in a n d . Peleş îşi îm p le te ş te e x iste n ta cu isto ria n e a m u lu i ro m â n esc. In
Sus, la casteluî P eleş, la p o a r ta de fie r .negru, p r in fo to g ra fia noastră R egele F e rd in a n d pe catafalc
care Regele F erd in an d c o b o ra o d in io a ră p e lâ n g ă sta tu i,
pe aleele rozate, d epe te ra se le c u b a lu s tra d e albe şi b az in e cu a p ă M em b rii C u rţii şi o fiţe rii d in siu n e, îi d ă tâ rc o a le , g ata la p r i­
albastră, in scokole vaste, — c e i d o i lei d e p ia tr ă vegh ează c e n u ş ii, g a rn iz o a n ă se afla u în a c est hol, m u l g est a l se m a fo ru lu i, s& pleci
trişti... cu o rn a m e n te b ogate, a s u p ra c ă ­ c u d. V aid a sp re R u c u re şti, sau
E târziu. Dar clo p o tu l o rn ic u lu i d in v â rfu l c a ste lu lu i n u b ate, r o r a ca d e o lu m in ă c o lo ra tă , sp re Cluj. E faim o su l, isto ric u l
fiindcă a fost în d e sat ou v ată. La c o rp u l de g a rd ă , b lo c g ra n ito id p r in ta v a n u l d e v itra lii. S o arele „vagon d ela S in a ia ” , în c a r e în
cu porţi grele de s te ja r ş i tu r n u r i a sc u ţite , o fiţe ru l de se rv ic iu aş­ d e a fa ră , face ca lu m in a să fie tim p u l a tr e i c riz e p o litic e ,
teaptă. Garda nu d o arm e. G arajele su n t lu m in a te c a z iu a ; m a şin e le p u te r n ic ă şi a u r ită ; ea sco ate în p â n ă acu m , p re ş e d in te le C o n si­
sunt gata, cu şoferii la volan, c u .fa ru rile a p rin se . r e lie f s c u lp tu rile le m n u lu i de liu lu i şi-a fu m at p ip a de m uzeu..
Umbre nelămurite se s tre c o ră p e alei. n u c , ce a c o p e ră p e re ţii ş i an i-
- Doarme? unează fig u rile goiblinurilor SANDU VORNEA
- Am auait că d o rm ite az ă... g rele.
Herrlulius, c a m e rie ru l c u b a rb ă b lo n d ă , cu o c h ii a lb a ş tri, p lâ n se M in iştrii au fo st in tro d u ş i
tatr'un colţ. p r in c o rid o a re d e m a rm u ră —
\ —Nu s’a chinuit... a d e v ă ra te g a le rii de a r tă — în
Aşa dair, Regele F e r d in a n d s’a stin s. sa lo n u l m a u r. M om entul c â n d
Agenţi fantomatici de sig u ra n ţă , ale a rg ă p r in p lo aie. O m o to c i­ R egele a c o b o rît în h o l c u ex-
cleta pocneşte şi d isp a re să g e a tă în vale. Som ptua-sele m a şin i su n t re g in a E lisa b e ta , a fo st so le m n ;
luate cu asalt. Zgom ot de d e c la n şa re a p o r n ir ilo r au to m ate. M otoare S u v eran u l a p r im it fe lic ită rile
vibrează. C u rţii, p r in m a re şa lu l P a la tu lu i.
AutomoDilele vijelioase îm p u n g b ezn a cu lu m in ile d re p te ale fa ­ D in sala m a u ră , u n d e se află
rurilor, — insecte en o rm e « b u râ n d cu e litre de a rg in t. S in ta x a c i r ­ o m o n u m e n ta lă fâ n tâ n ă de m a r ­
culaţiei, afişată p e s tâ lp ii d e la r ă s p â n tii, — „la p a s” — e ab o lită . m u ră a lb ă cu în c ru s ta ţii c o lo ­ ...PA D U R E A [
Iu urmă, la castel, fe b rile a p e lu ri telefo n ice... ra te , p e su b tro fe e m ed iev ale, î n t u n e c a t a
m in iş tr ii au tre c u t în sa la de A p a r ta m e fe fOUPl[x\
MICUL M O ŞTEN ITO R arm e , îm p re u n ă c u c e ila lţi in v i­ iñlre lóale tamefe inferí- [
Se deschide testam en tu l Regeflui F e r d in a n d . E l lă sa R egelui Mi ta ţi. A ci, în p az a a rm u r ilo r de o a r e -0 a d ie re p fă c u h
bai Castelul Peleş, ia r R eg in ei M aria P e liş o ru l şi O avalierhaus. fer, s’a s e rv it d eju n u l... tţeţi f e s i m i t . d u p ă
Şi micul Rege M ihai, îşi re lu ă astfel re ş e d in ţa la ca ste lu l P eleş. A fară, a e ru l a c id u la t d e s f â r ­ inlrebuinfarea ta m e ié r r
Dimineaţa, pe terasele c u s ta tu i c e se o g lin d e sc în b a z in e le al­ şit d e sezon, şi p e isa ju l c e s’a etastice. ţte x i b ite ,
bastre, regele Mihai se jo a c ă p r in tr e g ra m in e e le su b a lp in c , în so­ a r ă m ii p e a lo c u ri, te in v ită Ia f i r e jiU e n le
lemnitatea crinilor ro şii, în u m b ra d a liilo r g rase. R egele alea rg ă p lim b a re . Sus, la c a z a rm a v â n ă ­
pe »lei; e aoum c o n c u re n t la o maire c u r s ă d e au to m o b ile. In im a ­ to rilo r, o tro m p e tă su n ă p re lu n g
ginaţia lui de copil, c e r c u l n u a re n ev o ie de an v e lo p e , cta să fie un ru g ă c iu n e a şi stin g erea ...
torpedo de curse... S tin g e re a a c ea sta în s ă e sem ­ mabe IH
«•CIAN»
Seara însă, um bre se la să p e ste p in ii p ă ro ş i — f ia r e în c re m e n ite n a lu l a p r in d e r ii to rţe lo r, cu
de vrăji necunoscute, — p este c iu d ă ţe n ia b ra z ilo r tr a i.s p la n ta ţi de
pe Himalaia, peste p in ii c u ace du b le, lu n g i şi neg re, ca acele de
c a re se va face re tra g e re a . In
lu m in a r o ş ia tic ă a fac lelo r, b r a ­
J Ó ia n ñ a n e
ÎNTREBUINŢAŢI alternativ ÍOUPIEX platine
cap. Seara, răcoarea m u n ţilo r se stre c o a ră c a un f io r de n e lă m u ­ zii cu b ra ţe le lo r n e g re în tin s e , j^MA CARE VA' OFER A PREMII GRATUITE
rită îngrijorare în su fletu l c o p ilu lu i reg esc... p a r u ria ş i e ro i d e leg en d e...
Dar acum e ora d e p lim b a re . D e u n d ev a , d in c re şte tu l m u n ­
Aghiotantul cu le d u n c ă de a u r a n u n ţă : ţilo r, b u b u itu ri d e _ tu n u m p lu
- Sire, landoul a tra s Ia sc a ra de o n o are ... v ăile cu e c o u ri fo rm id ab ile...
- Eu vreau să m ă jo c c u c e rc u l. C o n siliu l d e m in iş tr i c a re se Academia Superioară de Croitorie şi Mode
Maiestatea V oastră ştie c ă P ro to c o lu l... ţin e la h o te lu l C a ra im a n — n e­ D ir: D. T eo d o rescu
Majestatea Sa îşi în c h ip u ia p e a tu n c i p ro to c o lu l, ca p e o goangă tu r b u ra t de s p le n d o a re a se rii de
«naşă, cat un ibalaur, ca pe un c ă p c ă u n , sau c e l p u ţin ca un p o p ă v ară , n ic i de a s u rz ito a re le o- R u cu reşti I S tr. L ip scan i 18
care tae limba co p iilo r n e a s tâ m p ă ra ţi. Şi vedem a tu n c i în m in te m agii, jje c a re m u n ţii le ro sto ­ Şcoală de elită; Unica Instituţie de in-
pe „Cardinalul Roşu” d in ta b lo u l lu i V elasquez, c e se alflă în sala golesc sp re C astelu l P eleş, ■— naltâ cultură profesională in România
florentină a castelului P eleş... c o n tin u ă d isc u ţiile , c a să aju n g ă autorizata de S ta t
în fin e , în zo ri, la co n c lu z ia că Cursuri individuale permanente de: Croito­
D E ZIUA R EG ELU I p ro b le m a p e c a r e a d isc u ta t-o rie de Damă, Mode, Lingerie, Hăinuţe de
ş a p te o re, n u e de re s o rtu l lui... copii, Croitorie bărbătească civilă, Uni­
Sub domnia Regelui C arol II, S in a ia şi C astelul P eleş se leagă in ­ In g ară , u n v agon m in iste ria l, forme militare, etc.
separabile de noţiunea „ c riz ă de g u v e rn ” : acolo s ’a u so lu ţio n at tr a s la ra m p a de în c ă rc a re , stă
ţoale crizele politice d in u ltim ii an i. înscrierile se primesc zilnic.
to a tă n o a p te a lu m in a t. De a- Informatiuni >i prospect gratuit.
Mată, ziua Regelui a c o in c is c u o asem en ea c riz ă de g u v ern . p ro a p e , o lo c o m o tiv ă sub p r e ­
Dela mănăstire, m in iş trii s ’au
dus la Castelul Peleş, u n d e Su-
reranul ii invitase la deju n .
Automobilele em ailate au sto-
>at sub bolta in tră rii p r in c i­ î nl ăt ură mătr eaţa
pe. Oaspeţii au fost c o n d u ş i pe
fasta scară de onoare şi p o ftiţi opreşte căderea părului
n holul central, holul m a rilo r
olemnităţi, sub toţi re g ii Ro- fixează coafura
lâniei.

347 — R f — Pag. 7
 RA în aJM W S S ^ & » l« î,-‘V asile. B razi c u c e rn ic i
E se în ă lţa u sc â n te ie to ri de d ia m a n te sp re ce ru l
c iu ru it de stele. D in colibele îm p ră ştia te în
m u n ţi, c o p iii în su m ă n a şe , cu m â n e c i m a ri, cu c ă ­
ciu la în d e s a tă p e o c h i, c o b o ra u lu n e c â n d p e p o tecile
albe, în d re p tâ n d u -s e c u „ P lu g u şo ru l” , s p r e ca ste lu l
P eleş. éü m m
L a fe re a stră , V oevodul M ihai, pe a tu n c i co p il de
vre-o p a tr u a n işo ri, a şte p ta cu o c h ii m a ri, d esch işi
în intum erec, să se d esfa că ce ru l, d u p ăc u m îi făgă­
d u ise Miss, d a c ă iu b eşte pe D um nezeu.
D e o d a tă o b ra z d ă lu m in o asă , ro şie c a p a ra focului,
lu m in ă văzd u h u l, aprinzându-1 ca pe o g u ră de ra i.
Se a u z iră c â n tă ri în g e re şti şi d in c e r c o b o rî Miss în
p erso a n ă, îm b ră c a tă tr a n d a firiu , în c u n u n a tă de raze
a u rii, fin e c a b etea la. G u v ern an ta se în c lin ă su râz ă­
to a re ş i in tin z â n d p r in ţu lu i o m â n ă străv ezie, p o r n iră
îinălţându-se d e a su p ra b ra z ilo r s e c u la ri, s tâ rn in d în
calea lo r şoim i sin g u ra te c i, -cari fâlfâiau d is p ă râ n d
p r in tr e s tâ n c ile în v e lite , frig u ro a se, în m a n tale albe.
P lu tin d fă ră sgom ot se lă sa ră dela o vrem e pe o
c â m p ie n e s fâ rşită de g h ia ţă. S u b ţiin d u -se d in ce în
ce, Miss d is p ă r u ca un fir lu m in o s d u p ă u n n o r de ________
ploaie. P rin ţu l ră m a se sin g u r. P e n esim ţite se făcea
n o ap te. Stelele d isp ă re a u una câte una. C erul şi zarea
e ra u lu m in a te nu m ai de raze rec i de a rg in t, p o rn ite
d in luna ce stă te a n e m işc a tă , lip ită de cer, ca o
azim ă de c e ară. Ceva m a i d e p a rte in tr ’o p o ia n ă aco ­ \O e v o d u l M ih a i la vârsta de iu
p e rită c u flo ri to a te alb e: ghiocei, c r in i şi lă c ră ­
m io a re , d a r fă r ă m iro s, p r ic h in d e i cu b ă rb i în fur-,
C’j l i ţ ă , c u c ăc iu li d e m ag i, ju c a u , în v â rtin d u -s e n e b u n eşte . — C al v rei?
Z ă r in d s tră in u l se o p r ir ă cu u n p ic io r în ae r, cu s p râ n c e n ile r i ­ — Cal am .
d ic ate . D ar n u s tă tu ră m u lt la în d o e a lă şi se a p ro p ia rá se rio şi, v i­ — D a r sab ie v rei?
— Am ş i sab ie... D e ad ev ărat...
clen i, tip til, să se oglindeaiscă pe râ n d in o c h ii Săi alb aştri.
U nde lo c u eşti?
A poi, d eo d a tă , p rin z â n d u -se de m ân ă, is b u c n iră în h o h o te de râs — La ca ste lu l Peleş.
şi în c e p u ră să se în v â rte a s c ă a le rg â n d în ju ru l L ui, c h iu in d c â t — Ce eşti?
îi lua g ura —• R om ân.
P rin ţu l în c re m e n ise cu m â in ile în b u zu n a re. D a r a m in tin d u -şi în ­ — îm i p a r e b in e. Acum m e rg i să n ăto s şi ascu ltă: La nunta îl
v ă ţă tu rile g u v e rn a n te i; făcu re p e d e , nevăzut, cu degetele îm p re u ­ îţi vom ifăuri în d a r c o ro a n ă de îm p ă ra t, p e n tru c ă Românii cil
n a te , tr e i c ru c iu liţe d e a lu n g u l p u lp e lo r. îm b ă rb ă ta t, p riv ia acu m stă p â n e sc p la iu l P eleşu lu i de v e a c u ri, s u n t de neam împărătesc.!
in te re s a t la jo c u l p r ic h in d e ilo r c a ri ţo p ă ia u c â n d pe un p ic io r, tră e şti îm p ă ra te !... ,
c â n d pe celalt, re p e tâ n d să am eţe asc ă: „ T ră ia sc ă îm p ă ra tu l!” r e p e tă c o ru l p ric h in d e ilo r, ce dispare»
U nu, c in c i, trei... U nu, c in c i, trei... s ă rin d ca ie p u rii p r in tr e str.nci.
A iu rit de veselie şi de sgom ot, v o in d să a ra te ce ştie, p r in ţu l
p â n d i m o m e n tu l şi c â n d auzi strig â n d u -se d in n o u : u n u , c in c i, trei, P rin ţu l că zâ n d d in cer, se tre z i în b ra ţe le lui Miss. La fereastră
in tr ă cu ra jo s în h o ră , c h iu in d şi el: c a p iii de seam a lu i, c u că c iu lile în d e sa te pe o ch i, mânau pil
g u şo ru l:
P elişor S ’a scu la t m a i an
I n tr ’u n p ic io r B ă d ica T raian...
Strajă bravă
S us in slavă... A fa ră niragea cu fu'lgi m ă ru n ţi, în v o lb u ra ţi. Sătui de joacă, pri
c h in d e ii îs i sc u tu ra u b ărb ile.
GH. BRĂESCU
P r ic h in d e ii se o p riră , privindu-1 ia r cu sp râ n c e n ile rid ic a te , ap o i
h o h o tin d de râ s p o r n ir ă d in no u , î n t r ’o h o ră n eb u n ă , a m eţito are,
f ă ră sfâ rşit, repfctând, fe rm e c a ţi de n o u ta te :

P elişor O m ie se p o t tnsela
I n tr ’un p ic io r...
u n m i l i o n î n s ă nu.
P rin ţu l se în v â rtia şi el, b ă tâ n d p ic io ru l fă ră h a b a r de g h ia re le
to v a ră şilo r Săi de joc. Jată explicaţia p en tru ce in ziua dt
D ela o vrem e, o b o sit de d ru m , cu la c ră m ile în o ch i, era gata să azi m ulte m ilioane de oameni în­
să trăd e ze , să b a tă d in p ic io r , să în c ete ze sa ra b a n d a .
treb u in ţea ză zilnic, Pasta de
D ar n ’avu vrem e. C â n tă ri de cocoşi ce v en iau răg u şite, p a r ’că d in C h l o r o d o n t , şi au dinţi fnimojiţi
alte lum i, s p a rs e ră hova, îm p ră ş tiin d p ric h in d e ii.
albi. C h l o r o d o n t este fără indoiiU
— Ce să-Ţ i dau, p e n tru c ă ne-,ai în v ă ţa t un c â n te c nou şi T e-ai
ju c a t aşa de fru m o s cu noi, îl în tr e b ă un b ă trâ n e l şc h io p , cu s p r â n ­ o sublim ă concepţiune in cea 11
ce n ile stufoase, cu o ch ii z ă b re liţi de c re ţu ri. p riv eşte p reţu l şi calitatea.
— N im ic... V reau să m ă d u ci acasă.
— V rei p u şc ă?
Am puşcă. Chlorodont
 S ăp tăm ân a tre c u tă S u v e ra n u l îm p re u n ă cu Voievodul M ihai, av ân d
şi doi o a s p e ţi în a lţi: pe d -n u l 'Colonel iPhilipipy d in a rm a ta b r ita n ic ă si
lordul T em ple, au fo st la v â n ă to a re p rin B anat.
JB erm an, r e p o rte ru l n o stru fo to g ra f a în s o ţit p e S u v eran în a c e a stă
vânătoare şi p u b lic ă m aci câteva r^n fo to g ra fiile făc u te.
 U R C U Ş U L — „De acum în colo n u m a i jn e p ii sau je p ii, — b raz ii tîrîtori
m ai răzb esc p în ă la d ouă m ii de m e tri şi m a i b in e ” .
ORI de zi. S oarele nevăzut în c ă d a u re şte v îrfu l c re ste lo r de
Z p ia tră , şi o fîşie de n o ri.
D om ol, . cu ipasul r a r , u rcă m p r in u m b ra p ă d u rii de b rad ,
T ru n c h iu rile b ă trîn e , cu lca te pe b rîn c i, ca să reziste vifore'
se în c o lăc esc ca ş e rp i u ria şi, în in e x tric a b ile îm p le titu ri, ridiciv
du-se s p r e c e r n u m a i ra m u rile su b ţiri z b îrlite de ace ţepoase.
s o rb in d a d in e în p ie p t ae ru l p r o a s p ă t cu m iro s de b ra d şi de — „V ai de cel ca re s’a r în c u rc a în d esişu l de jn e p i...”
fru n z iş um ed. In tă c e re relig io asă, p ro c e sia c re d in c io ş ilo r m u ţi se S p a rtă în stâ n c a alb ă şi su ră p o teca u rc ă p ie p tiş spre muchia
stre c o a ră p r in te m p lu l vast al c o d ru lu i. N um ai to re n te le c în tă în golaşe. L arg ă şi v astă se în tin d e acum luimea la p ic io a re le noastre.
cascad e, un c o ra l su m b ru . O raşe şi sate se risip e sc p rin văi şi lu n c i de-ahingul firelor de ar­
L a p o p asu l de la isvoare, ne ajunge soarele, săgetând cu lu m in ă g in t ale rîu rilo r. T u rm e de sp in ă ri de m u n ţi îşi în şiru ie, îşi în­
p r in tr e c o lo n a d e le b ra z ilo r. O răşelul ¡de u n d e am p le c a t s’a scu ­ g h esu ie şi îm b in ă g reb e n ele ch e le o ri îm b lă n ite de p ăd u ri, tot mai
f u n d a t in adânc, în u m b rele ceţoase alb a stre , n e a ju n se în c ă de soare. d e p a rte şi m a i d e p a rte , p în ă se p ie rd în ab u re ala alb astră a zărilor,
D in jo s se au d a p ro p iin d u -se cîn tece, o ri se şte rg în câm piile cu ¿clipiri dt
ţip e te , c h iu itu ri. Ne ajunge d in u rm ă o C heia Termina d in P iatra Mar a u r v ech i.
c e a tă tu rb u le n tă de b ă ie ţi şi fete, ca ri P e ’n d elete şi cu d eam ănuntul, căpe­
tre c g ră b iţi, în n ă d u şiţi, g îfîin d . te n ia n o a s tră ni-i în ş iră p e nume.
— „ P a r ’că-i goneşte tă ta rii d in u rm ă ”.
— „A u s’ajungă su s cu sufletul la P O P A S U L
g u ră ” .
— „Cu ce s’aleg o a m e n ii ăştia d in tr ’o Pe b r în a de sub c re a stă e primul po­
e x c u rsie ? ” pas m are- şi d eju n u l. G rabnic, şeful
Ş efu l e c h ip e i n o astre , tu ris t b ă trâ n si sco ate b u c ă tă ria lu i p o rta tiv ă şi ne pre­
cu yază, su rîd e în ţe le g ăto r. p a r ă un ceai, o c h iu ri pe şuncă şi caş­
— „Se aleg cu b u c u ria m e rsu lu i şi caval la caipac.
b e ţia oboselei. Şi asta e una d in p lă c e ­ S ărace n e c u n o sc ă to r al munţilor, cart
rile vii ale d ru m e ţu lu i” . în g h iţi len eş d u m ic a tu l colo jos, la res­
— „N u e cam p u ţin ? ” taurai! tele cu jazz şi fum de grătare! Ce
— „V edeţi, m otivele de a tra c ţie ale ştii tu de farm ec u l m esei noastre, sus
m u n telu i su n t to t a tît de v a ria te ca şi la p o p as?
gam a s tru c tu rilo r sufleteşti. P e n tru ti­ O d ih n a n o a s tră în să şi, în bătaia soa­
neretu l e x u b e ra n t şi fă ră ex p e rie n ţă , relu i, în ră c o a re a a d ie re i, în desfătarea
b eţia risip e i de p u te re şi v a n ita te a d e a o c h iu lu i b ea t de im e n sităţi, e un deliciu
sp u n e ,,am fost în c u ta re loc în atîtea pe c a re n ic i o diată nu-1 vei putea gusta
o re ” ... cu ad e v ărat... I a r ifoamea noastră, gustul
— „B ine în ţe le s că m ai sc u rte az ă în c ă fru g a lu lu i n o stru d ejun e o plăcere in­
o o ră o ri două, ca să dea im p re sia de te n să n ec u n o sc u tă leneşului... Şi ades
re c o rd ” . po p asu l se face în afin iş, unde, ca in
Şeful rîd e . ţa ra şla ra filo r c u lc a t pe iarbă şi mo­
—- „A um bla cum treb u ie, pe creste, le şit de b u n ă sta re , în tin zi doar mina
u g usta m u n te le cu to t ce-ţi p o ate da el, şi culegi c u p u m n ii d esertu l sub forma
e o a rtă ca re va tsă fie în v ă ţa tă ca ori de p erle vio lete şi ac rişo a re ale afinelor,
care a lta ” .
l a g o l
— „Şi acum s trîn g e ţi toate urmele os­
De la_1700_de m e tri în sus, p ăd u re a
în c e p e să se ră re a sc ă . De ce u rc i p o ie n ile p ă ţu lu i” , p o ru n c e şte şeful excursiei.
în flo rite şi s tîn c ă rîa goală p re d o m in ă . I n tr ’o c lip ă cojile de ou, hîrtiile, toate
P ilc u ri tot m ai ra re , b ra z ii se m a i re ­ u rm ele n ep o e tîc e ale trec erii banalului
p ed la asaltu l c lin e lo r, se agaţă c ris p a ţi b ip e d su n t a d u n a te şi p itite undeva, in-
de stîn ci, to t m a i m ic i şi m ai ra r i. r ă ­ tr ’un tu fiş de ie n u p ere.
p u şi de v în to a se şi de g e ru ri lungi. — „N im ic m ai h id o s de cît sâ vezi
urm ele b a rb a re ale p o p asu rilo r pe pa-
Valea P ra h o v e i vă zu tă depe Caraim an.
F o to P . S u tzian u
jiştile curate. C utii de sa rd e le, h îr- h 'm tn de b râ n ă p rin B a ce g i.
tii unse, coji d e lă m îie to ate acele
deşeuri care fac din p ajişte a în a ltă
un maidan de m ah ala. T u riş tii a-
ceştia cari n ’au n ic i d rag o stea nici
respectul n a tu rii su n t dem ni le
dispreţuit”. z id u ri de p ia tră , de p este o m ie de m e­
tri....”
— „Şi nu-i num ui atSt” , in te r ­
vine unul din noi, „n u se m u lţu ­ B R I ME L E
mesc să treacă lă sîn d în u rm ă d îra
lor de m u rd ărie şi d ez o rd in e, scri- D ar z id u rile c ră p a te , s p a rte , flan cate
ielesc copacii şi m înjesc stîn cile, d e im en se tu r n u ri de zeci de etaje, ca
murdăresc casele de a d ă p o st cu n u ­ ru in ile u n o r c e tă ţi de tita n i, nu su n t
mele lor banale, p e care n im e n i nu p este to t d re p te şi in a cc esib ile. S tratele
le mai citeşte, de care n im e n i nu în c lin a te ale p ie tre i au lu n e c a t u şo r li­
vrea să ştie... O am eni în to a tă fi­ nele ipeste altele, ru p în d u -s e d in a d în c u l
rea se iscălesc pe s tîn c i şi pe co­ p ăm în tu lu i... Şi astfel pe p e r e ţii a b r u p tu ­
paci, pe mese şi pe b ă n c i în c a ­ lui se d esin ea ză tre p te , m ai s u b ţiri şi
bane, ca nişte copii ră u c re s e u ţi pe m ai groase, golaşe o ri în ie rb a te , v ă rg în d
pereţii la trin elo r” . z id u rile p ră p ă s tiilo r cu v erzi c o rn işe în ­
—• „Speţa asta m u rd a ră şi s tr i­ flo ra te : brin ele.
cătoare, cu d eo seb ire bogat r e p r e ­ O .cărăru ie ab ia v iz ib ilă se s tre c o a ră
zentată la noi, D o cto ru l U re ch e a p e lin g ă p e re te de-a lu ngul b rîn e i. U rm a
botezat-o cu un num e ca re i-a r ă ­ tre a p ă d u lu i se c u la r al o ilo r o ri al ca­
mas în fauna m u n ţilo r: PORCUS p re lo r n eg re : e „ hăţaşul”.
TURISTICUS co m m u n is. A ceastă M ergi pe h ă ţa ş lip it de zid u l im en s.
speţă are de a ltm in te ri, to t d u p ă La un p a s, c îte o d a tă n u m a i la un lat
numitul n atu ra list, d iv e rse v a rie ­ de m in ă, ca d e v e rtic a lă p r ă p a s tia de
tăţi, una mai p u ţin a p e tis a n tă de su te de etaje...
cit cealaltă” . P lă c e re a de a- în fru n ta ab isu l o sim ţi
cu o in te n sita te de n ed e sc ris...
MI CUL T I B E T
G R A D I N E L E M I N U N I I
Platoul B ucegilor se în tin d e a-
cum vălurat şi im en s în faţa n o a s­ N ici o g r ă d in ă în lum e nu e m ai f r u ­
tră, scobit la m ijloc d e valea Ialo- m o asă şi m ai ibogată de c ît tbrînele Ca-
miţii, care se stre c o a ră p rin „ c h e i”, ra im a n u lu i şi B ucegilor, idin p rim ă v a ră
volburînd în s trîm to ri în a lte cu p e ­ p in ă în to am n a tîrz ie. A lb astre ca c io ­
reţi de p ia tră , p ră v ă lin d u -se în b u ri de ce r su n t stelele g e n ţia n e lo r, a l ­
cascade n esfîrşite p rin g an g u ri sure b a s tre ca o ţe lu l c ă lit c o ifu rile ră z b o i­
de stîncă dură... n ic e şi o tră v ite ale a c o n itu lu i, frag ed v io ­
Şeful ne a ra tă m u n ţii d in d e p ă r ­ lete în m ii de n u an ţe şi în g ra c ilită ţi de
tare: Strunga, Leaotia, P ia tra C raiu ­ filig ra n ă m ilio an e le de ca m p a n u le m ic i
lui, Păpuşa şi d e p a rte în zare m u ­ şi m a ri, p an selele şi co rth u zele, de aut-
chia lungă şi fie re s tru ită a F ă g ă ra ­ lu stru it, em ailate su n t ră n u n c h io a re le de
şului până la gem enele v îrfu ri ale m ii de n ea m u ri, de fild eş, v o in ic ele saxi-
Xegoiului. frage, de sînge şi de zori c o v o a re le de
Dar aproape de nci se în tin d e ro d o d e n d ro n şi de g aro a fe de m ii de
stepa înienbată şi re la tiv p la tă a n e a m u ri.'
platoului. N u m ai o sin g u ră g aro a fă e albă, d a n ­
— „Aşa îm i în c h ip u ia m eu T i­ te lată ca o h o rb o tă şi p a rfu m a tă ca o
betul”, zice un u l d in noi. c u c o n iţă co ch etă.
— „Frum useţea u n ic ă a Bucegi- P e p e re ţi lucesc ad es stelele de c a ­
Inr e înainte de toate in a b ru p tu l tifea albă şi de filig ra n ă de a rg in t ale
lor imens. P latoul se ru p e de o d ată flo arei reg in e i.
lidieîndu-se d in a d în c im i ca o ce­ - „Se îm p u ţin e a z ă an cu an ne sp u n e
tite apărată din toate p ă rţile de g h id u l n o stru , căci o altă sp ecie a por-
oului tu ris tic : p o rc u s tu ristic u s d eva sta ­
tor sm ulge cu in iile sp le n d id e le m in u n i,
p le c în d c u clăi în tre g i, c a şi cum şi-ar
fWe şapte scări dela P iatra Mare. ad u n a n u tre ţ p e n tru o ia rn ă ’n tre a g ă ” .
B ă trîn u l şef se ap le a c ă şi sm ulge din
Foto Martha R a d u le ;< stîn c ă tufe de o flo are ro şca tă.
„E c im b ru ” zice unul.
— ,,D a ? ...Ia fărîm ă-1 în d egete” .
Ce r ă c o rito r şi ad o ra b il p arfu m de
v ăn ţică, lă m îiţă şi p o rto c a l! Un m ănw!
 p e lin a ş a rg in tiu , îm b ă lsă m ea ză de«i în ceaţă p r in tr e ¡prăpăstii, Ş i to tu şi silu eta n e v e ro sim ilă e
c a un sachet. m a ri şi c o lţu ro a se p e c a ri le a-
to t m ai ire m e d ia b il, ca î n t r ’un o rea lita te b in e c u v în ta tă :
M odesta onchidee eu flo are c o ş m a r? ru n c ă sin g u r în g răm ad ă.
— „E casa M ihai H ar el d e p e T o v arăşu l n o s tru î l salută
ro şie h ru n ă , ca de trifo i — n i- U rm ăresc p e g h id u l n o stru O m ul” , ne sp u n e şeful n o stru .
g rite lla -— ad ie d isc re t a iaso ­ ca re p ăşeşte în c e t îşi aten t, sc ru - resp e ctu o s cu titu la tu ra de
„C ea m ai în a ltă d in C a rp aţi. Aci „D om nule P re ş e d in te ” .
m ie şi a v anilie.... tln d păunîntul. Ce vede e l o are vom p e tre c e n o a p te a ” .
D a r c in e p o ate d e s c rie m in u ­ Ne p rez in tăm .
în ia rb a şi p ie tre le m e re u ace­ U n v al d e c ă ld u ră n e 'm îngîie
n ile g r ă d in ilo r su sp e n d a te ? Ca leaşi ş i ¡parcă aid o m a un a alteia? S in g u ra te cu l sp ă rg ă to r de
o b ra jii, c in d d esch id em uşa p r i ­ p ia tr ă nu-i a ltu l de cit D-l Con­
s ă le gu şti chintezeraţa p lă c e rii, Şi ce-o fi, D oam ne, ia rn a , p e m ito a re i c a b a n e . In sada co m u ­
ia d ru m u l b r în e lo r, d ru m eţu le. s ilie r de C urte D iaconeseu, pre­
ză p ad a m a re , p e visco lu l o r ­ n ă, la rm ă veselă de tu rişti, m i­
A colo’s tezaurele*sub] im ului g ră ­ b ito r? ... şe d in te le TCR B raşov. Cunoaş­
ro s a b u rit de c io rb ă ca ld ă, cioc- tem in c u rîn d şi p e D -na Diaco-
d in a r. D in ce aţă se d eslu şeşte o s i­ n et d is c re t de p a h a re .
C E A T A lu e tă vagă. Un om n em işc at? n escu . A celaş farm ec. Acea;
— „Cel m ai bun v in negru s p a rta n ă so b rietate .
De o d ată e x p e rim e n ta lu l n o s­ N u, un stîlp . d in ţa ra ro m în e a sc ă , zice şeful
— „Am d a t în m a ro a j” n e d e s ­ A ceastă im p re sio n a n tă pere­
tru şef se o p reşte . S iprincenile tră g în d c u o ch iu l la „ p ă c u ra ” ch e de o am en i d is tin ş i formează
lu i se în c ru n tă aten te . » luşeşte călău za. de V alea C ălu g ărească a c e le b ru ­
P a rte a de su s a stâlpului e b o ­ su fletu l S ecţiu n ii Braşov. Ei au
— „V ine c e a ţa ” . lu i n a tu ra lis t şi tu ris t.”
ită cu un ce rc galben p e fo n d c lă d it lite ra lm e n te 'Casa de de
De jos vin fa ld u ri de a b u ri C ristian u l M are, u ltim a şi poate
albi. Cresc p a r c ă s’a r d esfă şu ra alb. O p o te că se d e sin e a z ă pe S ătui, so rb im cafeau a a ro m a ­
lîn g ă el şi, d in Qoc în loc, de-a- cea m ai re u şită d in casele Tu-
trîm b e d e m a h ra m e din su lu ri tă. In am o rţeala că lu ie a o d ih ­ rin g u lu i.
n evăzute. Vin şi p ie r. G oboară lungul ei, stilpii. m a rc a ju lu i se n ei c o rp u l tr u d it se sim te ca
d e s p rin d din n eg u ri u n u l c ite u- Am ocazia r a r ă să resim t eu
p r in tr e tu rn u ri c u re c i a d ie ri in tr ’o f e r ic ită b eţie fiz ic ă , in ­ în să-m i c o n tag iu n e a entuzias­
d e vint... nul, a sig u ră to a re .fantom e ale t r ’o eu fo rie c a re ex c ită «şi c re e -
N ’avem ti.m'i> să le ad m irăm s in g u ră tă ţii. In tih ă ra ia d e m u lu i, a d m irîn d această pereche
ru l sp re veseilie: to tu l a p a re aşa de o r a r ă şi c a p tiv a n tă bună­
m u lt jocul, că n o ru l ne şi în v ă ­ s tîn c i, h ao tic ris ip ite c a d u p ă d e roz şi d e fru m o s.
u n cataclism , în ca re ajungem v o in ţă şi id ealism . Tata şi ifra-
luie In fa ld u rii lui um ezi. D e­ — „D e ce-i zice „Casa H aret?”
p ă r tă rile p ie r, soarele se a s­ acum , în se m n a re a g alb en ă pe te-imeu se 'în h am ă veseli la cio­
— „D upă n u m ele ¡p reşed in te­ can şi la d altă, ia r eu mă ¡pregă­
cunde. alb luceşte pe c o lţii d e p ia tr ă , lui T uringnC lubului, M ihai H a­
s p u n in d u -ţi la fie c a re p as, ca tesc s ă c a r p ie tre le p e cari le
C iudatul efect al c e ţe i: p r ă ­ ret, su fletu l in stitu ţie i. Mai to ate
un glas re c o n fo rta n t. v o r sp arg e. U şo ară treab ă mi-am
p ă stiile p a r acum n em ăsu rate, în c e p u tu rile m a ri su n t, d a c ă te ales: n o v icii fac m a i mult (praf
p e r e ţii de d e a su p ra n o a s tră se — „E şti pe d ru m u l b u n , p r ie ­ u iţi b in e , o p e ra u n u i sin g u r
te n e.” şi zgom ot. R u şin aţi şi inăduşi|i
în a lţă şi cre sc p a r c ă în in fin it, om , a u n u i a n im a to r te n a c e c a re
B in ec u v în tată fie m în a cui se u ită la în a ttu l magistrat-pie-
ţa n c u rile şi m eterezele d e p ia tr ă ad u n ă la un loc, u tilizează şi u-
ia u p ro p o rţii d e H im alaia. te-a făcut. tr a r .
n lfic ă en tu ziasm ele sp o rad ic e L u cru l nu-i aşa u şo r cum cre­
— ,,Să ne grăb im să ieşim ipe — „C ine a în se m n a t astfe l in d iv id u a le , m ai p u ţin d u ra b ile
p la to u ” , h o tă ră şte ghidul. d ru m u rile ? ” d ea u ei.
şi co n stru c tiv e .
— „In Bucegi e o p era T u rin g - C a .şi se c ţiu n e a B u cu reşti, f ie ­
C A T A B A S E C lubului R o m în iei — TCR — şi — „ Ia tă ”, îm i zice întru fir-
c a re se cţiu n e TCR este de fap t ziu şeful şi co n d u c ăto ru l nos­
— „U rcă p e a ic i. L uaţi-vă a S ocietăţii C a rp a tin e T ra n s il­ o p e ra u n u i m ă n u n c h i re s trin s
d u p ă m ine. U itaţi-vă b in e un d e v an e — SKV — . In P ia tra C ra ­ tru , „ d o ria i să vezi cum e un a-
de a n im a to ri şi ades a u n e i p e ­ n im a to r, un c o n s tru c to r de case
p u n e ţi p ic io ru l” . iu lu i a lu c ra t ADMIRUL şi SKV. re c h i d e o am en i în su fle ţiţi şi pa şi de d ru m u ri. Ai avut norocul
P e re te le ca re ipărea de de­ In F ăg ăra ş SKV, în M unţii A pu­ sio n a ţi.
p a rte in a c c e sib il şi v ertical, se sen i TCR. S u n t m ii de kilom e­ să-l s u rp rin z i în simplicitalea
T ip ic ă e în acest se n s se cţia veselă şi p asio n a tă a muncii
a ra tă acum p lin d e a s p e rită ţi şi tr i de drum în se m n a te d e aces­ TC R -B raşov, p e ca re o v om v i­
de c o lţu ri. U rcăm pe ru g o zităţile te so c ietăţi.” c re a to a re .”
zita m în e .” — „E o p e re c h e impresionan­
p ie tre i c a p e n işte tre p te , ade- — ,,Şi c in e ’i p lă te ş te ? ”
r e n ji cu to ate m ă d u larele, ca — „Ii p lă te şte ? ” riîde g h id u l LA CASA DE PE CBISTIANUL tă. îm i p a r exem plare model
ş o p irle le pe p ere te. n o stru . „M arcajul e o p e ra d e ve­ MABE ale u n ei u m a n ită ţi viitoare”.
D upă un s fe rt d e o ră d e gî- selă, g rea şi n o b ilă c la c ă a ce­ B ă trîn u l co n d u c ăto r e mulţu- |
fîia lă in tră m i n t r ’o s p ă rtu r ă C ristian u l M are, sau P ostova- m it se v ed e d e răsp u n su l meu,
l o r m ai b u n i d in tre tu riş tii c u ­ ru l, nu-i n alt. A bia atin g e 1800
strim tă a p ră p a stie i — un că­ n o sc ă to ri ai m u n ţilo r. E i su n t căci Îm i m în g îie o b rajii şi su-
m in , îi zice g h id u l n o stru — de m e tri. D ar cre şte d in tr ’o d ată rîd e b u cu ro s.
ră s p lă tiţi d e b u c u ria fap tei b une şi izolat d in p la to u l T ra n s ilv a ­
şi in c îte v a o p in te li suntem sus, şi d e o n o are a de a li se în c re ­
cu sufletul la g u ră. S p rin c e a n a n ie i, ia r d in v îrfu l g reb ă n u lu i Ieşim a fa ră in noapte. Sus pe
d in ţa o astfel d e o p e ră .” său p ie tro s de c a lc a r p riv e lişte a
de ia rb ă a b r în e i a răm a s u n ­ C ălătorule p ie rd u t în ce aţă, bo lta în stela tă, D-l preşedinte
d ev a jos, a n in a tă de perete... Ni e u n ic ă p r in lă rg im ea şi v a r ia ­ ne a ra tă p e în d e lete constelaţii­
s a u o rb it de v ifo r, ră tă c itu le i- ţia ei. Coam a C a rp a ţilo r, de la
se p a r e c ă e la sute de m e tr i în zolat pe lo c u ri n ecu n o scu te, le... D ar p u z d e rii de stele de
a d in e. C iahlău la F ăg ăraş, cu ap rig ele un lu ciu m a i v iu se îngrămă­
c3nd găseşti m a rc a ju l ¡salvator, m etereze ale B ucegilor, cu P ia ­
— „Ei c u m .v ă p la ce ?” g în d e şte -te cu re c u n o ştin ţă la desc ş i se în ş iru ie pe .pămînt
— ,,E a ţîţă to r. P a r c ă ’imi p are tra C raiu lu i c a un leu c u lc a t, în a d în c u rile sunibre.
an o n im ii în se n in ă to ri de d r u ­ stră ju in d v ech ile h o ta re , cu la r­
r ă u c ă s’a te rm in a t” . m u ri şi — cum ai c tito r i o tro i­ — „C o n stelaţiile astea le mai
— „A ţi g u sta t in m in ia tu ră gul co v o r tă rc a t a l eîm p ie i cu n o sc ş i-eu ” glum eşte şeful nos­
ţă, d în d u -ţi o b o lu l tău s o c ie tă ­ T ra n silv a n ie i, to a te se d e stin d
p lă c e re a m a rilo r c ă ţă ră ri, a m a ­ ţilo r n o a stre tu ristic e . tru . „S u n t lu m in ile oraşelor.
rilo r a s c e n siu n i p rim e jd io a s e ” . în ju r ca p e o im en să h a rtă în Se c h ia m ă Braşovul, Dîrstele,
CASELE DE ADAPOSI re lie f in im ita b il c o lo ra tă. Şapte sa te . Ş i vă asigur că unde
— „Cum îţi ex p lici p lă c e re a
a sta ? ” S pre se a ră v în tu l s’a în te ţit La c in c i sute de paşi sub v irf, lucesc aceste astre există şi o
— „ P rin e x c ita re a p e ca re ţi-o
■ tăios şi v ifo rn ic d e’ţi ia* ră su ­ im e d ia t su b ed, o v astă c a s ă în p o p u la ţie d easă de umani pin­
d ă v ec in ă tatea p eric o lu lu i, p lă ­ fla re a . P e m u c h ile stâ n cilo r şi stil elv eţian rî-de p r iv ir ilo r în g u in i.”
cerea lu p tei şi a n tic ip a re a b ir u ­ p e ra re le f ire d e iaribă p ic u rii d e so arele c a re ap u n e. U ltim ii
b razi ai c re ste i o în c a d re a z ă . O N o ap tea c la r ă şi caldă clipeş­
in ţei, ră sp u n d e şeful fără h e si­ n e g u ră în g h ia ţă acum în p en aje te sub b riu l vag al Căii laptelui.
ta re . E de a ltm in te r i u n ex p e rt. albe, c e cre sc î n t r ’un a în flo rin d p o ie n iţă a lp in ă e în tin s ă d in a -
in te-i ca un c o v o r v erd e. Pe fo n d u l în ste la t d in sp re răsă­
c u alb fo t c'imipul, î n t r ’o ză p ad ă r it se p ro filea ză silueta .preşe­
N A B C A ] isui-generis. U rc u şu l c lin e i asp re C în d n e -a p ro p ie m d e ea au ­
Sus pe p la to u c e a ţa e a tît de d in te lu i .şi a soţiei sale. Spriji­
d ev in e un ca lv a r, in am urgul zim b o cn ete su rd e de c io c a n în n iţi u n u l p e altu l, tovarăşii dc
d e a să că tre b u ie să ne strin g e m c a r e în a in te a z ă . D acă ne-<ar a- p ia tră .
r in d u rile ca să nu ne p ie rd e m v ia ţă şi id e al p riv esc stelele, se­
puca noap tea aci pe în ă lţim e , — „U n p ie tr a r lu c re az ă d e n in i şi m u lţu m iţi, după ziua lor
u n u l de altul. fără ad ă p o st, am în g h e ţa in sig u r...”
— „H ait. M i-am u ita t b u s o la ” p lin ă , in farm ec u l serii.
C hinuri. T recem p e lîn g ă un Ii vedem m ai in tiiu is p ra v a :
c o n s ta tă cu o a re c a re în g rijo ra re la rg petec de ză p ad ă veche. în c ă un im ens m o rm a n de lesp ezi M a r ta D. Rădulescu
şeful n o stru . unul... Şi asta în August! ■sparte a sc u n d e p e lu c ră to ru l de ERATA. In n u m ă ru l trecut al
Mă c u p r in d e o fric ă n e m ă rtu ­ Iată -n e sus p e O m ul, la 2500 ca re ne a p ro p ie m n eo b serv aţi. rev istei n o astre , în pagina 14,
risită . m e tri. In y în tu l c a re g o neşte fu ­ „ P ie tr a r u l” In p a n ta lo n i de tu ­ râ n d u l al 14-lea de jos, s’a făcut
U nde ne aflăm acum în v as­ rio s f a ld u r ii ce ţii c a n işte a r ­ rist, cu g e n u n c h ii goi şi cu m î- o g ra v ă e ro a re tipografică. Rân­
tu l p u s tiu alb ? U nd e e c ă ra re a ? m ii de sta fii în d e ru tă , o c h ii în ­ n ec ile su flecate lo v eşte r itm ic şi dul tre b u e c itit in (felul urmă
D a r d a c ă , fă ră busolă, n e în- lă c rim a ţi de g e r zăresc n e în c re ­ r a r cu un cio can en o rm î n t r ’un to r: „Dar două generaţii dt re­
v îrtim în c e rc , c a n işte c o p ii z ă to ri o casă c u fe re stre le lu m i­ b olovan e ît un p u i de ■elefant şşi’l rl gine, p o ete şi autoare cu renu­
p ie rd u ţi în p ă d u re ? N e p ie r ­ nate. O casă la 2500 d e m e tri? cio b eşte în d ă ră tn ic în h ălci m e m o n d ia l”...

, fíP fW R T U L de R ttD IO f ii

montaijie automobilulDv.A [ m

vă Mucteam duumicite.
h em on straţiu n i la R e p re ze n ta n ţa G enerală C alea Victoriei Nr. 106, Tel. 247\4ti
347 Bffl — Pag. 12
IEPBÁMLE
M M -tfW
INE a văzut acum câ ţiv a an i sta ţiu n e a b a ln e a ră T ek ir-
C ghiol-Eforia şi o rev e d e astăzi, ră m â n e n e d u m e rit. Câm
pul altăd a tă ste rp a d is p ă ru t ş i in lo c u l lu i su n t silu ete i''
elegante a n um eroase vile. C iv ilizaţia a p ă tru n s în aceste me
leaguri, transfonm ându-le p e d e a ’n treg u l. C o n tin u â n d in ac ela'
ritm, foarte c u râ n d E fo ria va riv a liz a cu cele m ai d esăv â rşite
staţiuni b aln eare din E u ro p a .
Conducătorii E fo rie i, d o rin d să p re lu n g e a sc ă sezonul c â t m ai
multă vreme — s p r e a atra g e la m a re şi pe a g ric u lto rii c a ri în
timpul verii, p re o c u p a ţi de tre b u rile lo r nu-şi p o t p e rm ite r ă ­
gaz decât în to a m n ă —
au luat in iţiativ a o rg a ­
nizării de atra efiu n i a u ­
tumnale: co n c u rsu ri de
tenis, de b ridge, golf.
plimbări în larg cu va­
poarele, m eeting-uri de
aviaţie, etc.
Anul acesta se rb ă rile
au avut loc sub p a tro ­
najul d-nei Vota B lank,
in a doua să p tăm ân ă a B a ro n u l de M orpurgo, ca m p io n u l italian
lunei Septem brie.
In zilele de 8, 9 şi 10
au fost cam pionate de D-ra S o m o g y i
tennis, la care au p a r ti­
cipat pe lângă cele m ai
bune rachete ale n o as­ c e p ţie la v ila B lank, d a tă de d -na V ota B lank, oare a
tre baronul de M o rp u r­ p re z id a t c o n c u rs u rile de te n is. In aceeaş ¡seură, au
go — cam pionul Ita lie i. fo st jo c u ri ide a rtific ii p e m alu l m ă rii. în v in g ă to rilo r
Lupta finală in tre P ou- la c o n c u rsu l de te n is li s’au o fe rit p re m ii de către
o rg a n iz a to ri. -D om nişoara Som ogyi a c ă p ă ta t cupa
„ d -n a V ota B lan k ”, o vază d e c ris ta l fin , ia r b a ro n u l
D. Aristide B lănii de M o rp u rg o o c u p ă de a rg in t =i o ta b a c h e ră . D. Reti
un c e a s o rn ic ; D -nele B utculescu, P o p p e r şi F ulop
c â te o p u d r ie r ă lu c ra tă a rtistic . P re m iile au fost îm ­
p ă r ţite de c ă tre d -na M ichaela C atargi.
In ziua d e 10 S ep te m b rie d u p ă am iază, a av u t ioc
un m eetin g d e av iaţie, la c a re s’au ex e cu tat sb o ru n
O. Poulie/f in te re s a n te şi a făcu t e x ib iţii p e ric u lo a se căpitanii!
G h erasim G heorghe. N u m ăru l de a tra c ţie a fost în s î
la n s a re a c u p a ra şu ta a d-nei S m a ra n d a B răescu . P;>-
r a ş u tis ta n o a s tră a fo st 'în tâ m p in a tă la so sire de ■>
e c h ip ă de stu d e n te a O ficiu lu i N atio n al de E d u c a ţij
F iz ic ă , c a re se află la T e c h irg h io l. L an sa rea s ’a făc u t
dela o în ă lţim e de 500 m e tri. La m e etin g au asistat,
p r in tr e alţii, d - n ii A ristid e B lank, V âlcovici, T udoi
M ăinescu ,d r. H o en ig şi d-nele V ota B lank, M ich aii
C atargi, B u tcu lescu H oenig, F o cşe n ea n u , G hica, Go-
lescu , Ş tirb ey , etc. D u p ă m e etin g s’au ex e cu tat sl>o
r u r i de a g re m e n t cu am ato ri.
D esig u r că s e rb ă rile în c e p u te an u l acesta v o r ii
re p e ta te cu m ai m a re am p lo are în c ă în an u l v iito r- -
c â n d o v rem e m ai fa v o ra b ilă va d e te rm in a p â rtie
p a re a u n u i p u b lic m ai n u m ero s.
THEO D O B IO B G \

D-ni Brăescu la G rund llo-

lel, in mijlocul stuidenteloi
dela O.N.EJF.

ileff şi baronul de M orpurgo a fost ex tre m de

interesantă. P rim ul e de un calm e x a sp e ra n t
pentru adversar, în v rem e ce b a ro n u l jo a că
sprinten şi nervos. B in eîn ţeles că succesul a
fost in favoarea ca m p io n u lu i ita lia n , v ic to ria
na câştigat-o însă fă ră em oţie; a d v e rsa ru l său
i a dat mult de furcă.
D-na Popper (c a m p io a n ă n a ţio n a lă ) şi d o m ­
nişoara Claire Som ogyi d in A rad au d is p u ta t
finala simplu doam ne, c a re s ’a te rm in a t cu
succesul dom nişoarei Som ogyi.
Concursurile de te n n is s’au is p r ă v it cu o re-

347 __ M _ Paq. 13 C o m itetu l o rg a n iza to r al c o n c u rsu lu i d e tenis

ş i re p o rteru l n o stru d. T h e o d o r Iorga.
 Q w c A A J . ( /* \i
ESTE IMOABECARTHAţUIU
EBUNIA n u e d e c â t a c c e n tu a re a u n e ia d in sau m ai b in e zis, m a n ie , de acest fel. Fata bătrâni
N m u ltip le le d e fo rm ă ri p e ca re le (p rezin tă în
g en e re s p iritu l fie c ă ru ia d in tre n o i.
N u ex istă om ca re s ă nu se la se c â n d ş i c â n d
c a re fuge de b ă rb a ţi, c u to ate că n ’o urmăreşte nici
u n u l, e o fiin ţă cu to tu l in o fen siv ă, d a r de aci nut
d e c â t u n p as p â n ă la ilu zia că D on Ju an u l oraşuluii
te n ta t de ex tra v ag a n ţele p e c a re le v ed em la p lic tise şte cu a sid u ită ţile , c e ea ce p o ate avea de rezul­
p e n s io n a rii c a se lo r d e să n ă ta te ; a tât n u m a i c ă ta t — d ac ă lu c ru rile se p e tre c în A m erica — conda#
in g en e re n u îm p in g e lu c ru rile p â n ă la a-şi p lic ­ n are a tâ n ă ru lu i la câteva lu n i închisoare, — sii
tisi sau în sp ă im â n ta se m en ii. în E u ro p a in te rn a re a fem eei în tr ’un ospiciu. Ea n
N u r a r i sun-t astfel b ă rb a ţii m ic i de sta tu ră , este în să m ai d e z e c h ilib ra tă d ec ât negustorul ca«
c a ri c a lc ă ţa n ţo şi ca n işte co co şi, lă u d ân d u -se cu p re fe ră să p ia rd ă un m ilio n d e lei, d ecât să calce o li
..fo rm id a b ila ” lo r p u te re m u şc h iu la ră şi d â n d u - g ăd u ială d ată p rin telefon şi c a r e fru strează totuşi fe
şi, a e re d e b ă tă u şi. A ceşti in d iv iz i su fe ră p u r şi cui, îşi fac e un titlu de g lo rie d in trec erea mărfurikj
d ? ceea'ce se c h ia m ă „ co m p lexu l in ferio - p r in c o n tra b a n d ă şi m itu eşte p e rso n a lu l teatrelor pen­
rităicd” ş i nu v o r fi c o n s id e ra ţi n e b u n i d e c â t a- tru a o b ţin e lo c u ri g ra tis.
tunc-> c â n d ilu z ia a r aju n g e a tâ t d e p u te rn ic ă 'în­ P a rtiz a n u l reg im u lu i sec c a re nu-şi refuză totuşi
cât să se re p e a d ă s p r e a-şi în c e rc a fo rţe le asu ­ b ă u tu rile alco o lice, a p a re de o im p e rtin en tă lipsă iii
p r a g a rd istu lu i d in p o st. U n u l d in aceşti in d iv i­ logică, a tu n c i c â n d o b iectează că ceeace i se cuvint
zi a d e c la ra t că va ajunge să d o m in e lum ea, d a r lui nu se cu v in e c e lo rla lţi. D ar d ac ă vă uitaţi puţinii
n a fost pus în râ n d u l n e b u n ilo r p e n tru c ă în ­ ju ru l dv., sau d a c ă vă a n a liz a ţi p u r şi simplu acţiuni-
tâ m p la re a a fă c u t să-şi rea lize ze v isul s i acest le, veţi v ed ea că m o tiv ele pe ca re le invocaţi sunt ra­
om a fost N ap o leo n . re o ri cele ad e v ărate.
O fem ee de co rv o a d ă ev adează d in m iz e ria D o cto ru l B e rn a rd H a rt a ra tă în recenta-i lucrări
c o tid ia n ă fă u rin d u -şi atâte a vise d e m ă rire în ­ „P sich o lo g ia N e b u n ie i” cum m ai toţi oamenii, chiar
cât ajunge î n t r ’o zi să se c re a d ă R egina A ngliei cei p e c a r i n im e n i nu i-a r b ă n u i de nebunie, ipocrizie
şi f re a c ă sc â n d u rile fe ric ită atâta vrem e cât i se şi_ n ic i c h ia r de vre-o „ c iu d ă ţe n ie ” se ameţesc, just#
sp u n e „M ajestate” . E n eb u n ă , p e n tru c ă nu-şi dă c a n d acte pe- c a re le ştiu ab so lu t nelogice. Procesul
seam a că ac ea stă în lă n ţu ire de fap te e s trig ă to r a cesta se n u m e şte „ ra ţio n a liza re” şi rezolvă multe cot
O î n c e r c a r e d e-a de ab su rd ă . flic tt su fleteşti.
exp lica b izarele m a n e ­ D ar ,mai a b s u rd e ca zu l d o am n ei d in lum ^a U na d in cele m a i v ech i şi m a i obicin u ite forme*
v re ale su fletu lu i o m e­ m a re c a re se duce la te a tru ş i p lân g e m işca tă „ a u to -m in fire” este p re te n ţia de a nu dori ceeace ni
n esc, ce dau Iqc ip o ­ d e s u fe rin ţe le u n u i co p il n eg lijat, f ă r ă a fi o cli­ p o ţi o b ţin e — s tru g u rii a c ri ai v u lp ei — şi punem
p ă tu rb u ra tă de g ân d u l că c o p iii ei nu au p a rte eşecu lu i în ip o staz ă v irtu ţe i. De cân d e lumea, oaitit-
criziei, in co n sec v en ţe i de imai m u ltă s o lic itu d in e p ă rin te a s c ă . O astfel m i au în c e p u t v ia ţa cu a m b iţii, cu viziuni de bogăţie,
şi d eterm in ă u n e o r i de fem ee n u e n e b u n ă şi n ic i m ă c a r c o n ş tie n t ele m ă rire ş i p u te re , d a r m area m a jo ritate a fost sorti­
stă ri nu d ep arte de ale ipocrită , d a r ra ţiu n e a ei a re te m p o ra r aceleaşi ta c ă d e re i - - ad ic ă o b s c u rită ţii şi să ră cie i.
la cu n e p e c a re le-am v ăzu t la ‘fem eea ca re freca N u ştiu în să d a c ă a ex ista t v re-u n u l care să fi avi
celor c a r i p opu lează s c â n d u rile o sp ic iu lu i. c u ra ju l de-a se re c u n o a şte în v in s. Cei m ai mulţi se su­
osp iciile. D ar fie c a re om a re câ te o m ic ă p a rtic u la rita te g estio n e ază în sen su l că n ’au av u t niciodată ambiţii

347 ~ RI — P a 9- 14
 că nu prea (in la s tră lu c ire ş i u n ii au m e rs c h i a r p â n ă la a îm b ră ­ slă b ic iu n e , p e n tru a isb u c n i. In am bele o cazii c â n d s’au p ro d u s a-
ţişa o viaţă de lip su ri şi de u m ilire, re tră g â n d u -se în d e ş e rtu ri şi c e ste tre c e ri d in su b c o n ştie n t în co n ştie n t, ra ţiu n e a a fo st te m p o ­
taverne şi spunându-şi a tâ t lo r cât şi ce lo rlalţi, c ă fugiau de b o g ă­ r a r c o m p lec ta m en te în tu n e c a tă .
ţie, de putere, de fem ei şi de diav o l în to c m a i ca fata b ă trâ n ă ca re A cesta e u n caz ex tre m , c e n u la să lo c v re-u n u i d u b iu ; s u n t în să
fuge deşi nu o u rm ăreşte n ic i un b ă rb a t. altele în c a re co m p lex u l, în lo c să d e tro n e z e ra ţiu n e a , se m ă rg i­
Aceşti pioşi erm iţi nu fug iau n u m a i de lu x u ră , d a r Îşi refu zau neşte a-i im p rim a a n u m ite p a r tic u la rită ţi. A stfel d a c ă tâ n ă ru l a r ­
confortul şi decenţa, d u c â n d u n a d in cele m a i in fe c te şi m a i in u tile h eolog a r fi căzut î n t r ’u n a d in aceste stă ri m ai p u ţin g rav e a r fi
existenţe. 0 lume u im ită şi ig n o ra n tă i-a c o n s id e ra t sfi.iţi. A stăzi d e v e n it p ro b a b il u n u l d in acei m o ra lişti, c a r i u rm ă re s c cu n e în ­
insă, aceşti oam eni a r fi b ăg a ţi în o sp ic ii ia r p e şte rile lo r in c e n ­ d u r a r e p e re c h ile de în d ră g o stiţi, a tră g â n d a te n ţia so c ie tă ţii a s u p ra
diate pentru d esirifectare. lo r ş i stră d u in d u -se să in s titu e legi p ro h ib iţio n is te , c h i a r p e n tru
Fiecare om are c o m p le x u ri ce-i g u v ern ează ra ţiu n e a , u n e o ri con- cele m a i n ev in o v ate p lă c e ri.
ţtient, alteori in c o n ştie n t. A ceste p e rso a n e p o t fi s in c e r co n v in se că a c tiv ita te a lo r p u T
Un tânăr în d răg o stit e s tă p â n it d e u n u l d in cele m a i p u te rn ic e ta n ă e un b in e p e n tru cei p e c a ri-i p e rs e c u tă . In f o n d în s ă c o m p le­
complexuri ce-i in flu e n ţea ză fie c a re gân d ş i fie c a re ac ţiu n e , — un x u l fa lim e n tu lu i lo r se n tim e n ta l le fac e in s u p o rta b ilă fe ric ire a alto ­
fapt de careţi dă seam a a tâ t el c â t şi c e i d in ju ru l său. E l n u p o ate ra. S u n t — c o n ş tie n t sau in c o n ştie n t, — ip o c riţi c a r i ra ţio n a liz e a ­
reuni in starea n o rm ală d e c â t p r in c ă să to rie . D ar p re su p u n e ţi că, ză a d ic ă ascu n d ego ism u l m o tiv e lo r lo r, sub o m ască de b u n ăv o in ţă.
in ultimul moment fa ta iu b ită se c ă să to re şte cu un altul. C om plexul A stfel se ex p lică , în p a rte su rp rin z ă to ru l re z u lta t al d a te lo r s ta ­
nesatisfăcut va d o m in a pe d e a ’n tre g u l s p iritu l tâ n ă ru lu i. T re b u e să tis tic e a d u n a te d e c ă tre d o c to ru l Jo h n M iner, ca re a ra tă î n t r ’o r e ­
aibe fata, dar lucrul acesta n u tse m a i p o ate. A vem aci m a te r ia l p e n ­ v istă să p tă m â n a lă in titu la tă „Biologie u m a n ă ” că în tr ’o ¡com unitate
tru o piesă de te a tru ; d a r d a c ă ju c a tă ipe scen ă, ac ea stă p ie să p a ­ de o am en i c e rc u rile relig io ase , p r in a c tiv ita te a lo r, n u ad u c o r i ­
sionează şi amuză, m o n ta tă în c r e e r , a re o ac ţiu n e d istru g ă to a re . d ic a re a m o ra lu lu i şi n ic i o d e s c re şte re a c rim e i. B a s’a o b se rv a t
Cee de făcut? S ingura soluţie a tâ n ă ru lu i p ă r ă s it este să în c e r c e a c h ia r că d elictele su n t c u m u lt m a i fre c v e n te în c e rc u rile c re d in ­
uita.,Şi intr’adevăr, sp re u im ire a c e lo r din ju ru l său, şi-o sm ulge d in cio şilo r, d ec ât în ale lib e r-c u g e tă to rilo r.
minte dând im presia că nu se m a i g â n d e şte de loc la ea. D ar acest ,,Id e n tific a re a ” este u n a d in ce le m ai o b ic in u ite m a n e v re ale s p i­
puternic complex n ’a fo st e x tir p a t din s p ir itu l său ci şte rs d o a r d in ritu lu i şi p o ate lu a u şo r o în to r s ă tu r ă p rim e jd io a să . A stfel lu m ea
conştient. Răul m ocneşte în su b c o n ştie n t şi n u a ş te a p tă d ec ât un sa v u re az ă p ie se de te a tru şi ro m a n e p e n tru c ă acestea su n t n işte
momeni de slăbiciune, p e n tru a-şi re lu a locul p e scen a c o n ş tie n tu ­ „vise de-a g a ta ”, în c a re sp e c ta to ru l se p o ate id e n tific a cu eroul
lui. 0 astfel de isb u c n ire p ro d u c e ad e se a o sg u d u ire a tâ t de p u ­ sau cu e ro in a . C ând c a rte a sau p ie s a s ’a sfâ rşit, om ul r e in tră în
ternică încât in d iv id u l tre b u e in te r n a t î n t r ’un b alam u c , cum s’a re a lita te , u n d e jo a c ă u n ro l cu m u lt m a i o b sc u r, î n t r ’o p ie să m ai
întâmplat intr’un caz d e sp re ca re ne v o rb eşte c e le b ru l d o c to r Ju n g : p u ţin ex a ltată.
„Un bărbat în tre tre iz e c i şi p a tru z e c i de an i, d e o ex c e p ţio n a lă Se în tâ m p lă în s ă u n e o ri ca un in d iv id să se p ia rd ă a tâ ta în d eli­
inteligenţă, un arheolog d e v alo are, a ifost ad u s î n t r ’o zi la sa n a to ­ c io a sa ilu zie că e m ilio n a r, în c â t n u p o ate re z is ta isp ite i de-a cu m ­
riu, intr’o stare de n eb u n ie ac u tă . A rheologul av e a câteva d efecte p ă r a .ceva c u un cec fa lsific a t, sau em is a s u p ra u n ei ¡bănci u n d e nu
(ară mare im portanţă, e ra m ic de s ta tu r ă , 'foarte slab şi se b âlb âia . are d ep o zite b ă n e ş ti. L a fel, fe m e e a te n ta tă de lu x u l şi sp le n d o rile
De o precoce d esvoltare in te le c tu a lă , el se c o n sa c ra se arh e o lo g iei ce în c a d re a z ă o d o a m n ă d in lu m ea m a re , in tr ă î n t r ’un maigazin şi
in urma studiilor sp eciale, fă c u te la u n iv e rs ita te a d in B. La sfâ rşitu l se se rv e şte s in g u ră cu câ tev a o b iecte de g ăteală p e n tru a fi ap o i
carierei sale u n iv ersitare, tâ n ă ru l se în g ro a p ă in stu d ii ducând® v ia ­ a re s ta tă ca „ h o a ţă ” . Şi to tu ş în ju ru l ei su n t m ii de fem ei, c a r e fac
ţă de pustnic. C âţiva an i m a it tâ rz iu , p o r n in d î n t r ’o c ă lă to rie de a- „în g â n d ” c u m p ă ră tu ri de zeci de m ii de lei. D ife re n ţa în tr e cea
grement, se opri câ tev a zile in o raşu l B., u n d e p e tre c u c â te v a zile d in tâ i ş i acestea c o n stă în fa p tu l c ă a îm p in s fic tiv a id e n tific a re
plimbâmdu-se p rin îm p re ju rim ile lo c a lită ţe i. In u rm a u n e ia d in a- p re a d e p a rte .
I ceste p|limbări, sav antul fu c u p rin s de un acces de n erv i, c a r e d eg e­
nera repede în tr’un a c u t d e lir, im p u n â n d in te r n a r e a i n t r ’u n o sp i­
ciu. Se afla în tr’o sta re de co m p letă confuzie, n u m a i ştia pe ce
lume trăia şi vorbia în p ro p o z iţiu m sc u rte , e lip tic e c u n e p u tin ţă
de înţeles. Avea adesea m o m en te de fu rie , în c a re atac a pe to ţi c e i
I din jurul său şi nu p u tea fi r e p rim a t d e c â t de fo rţe le u n ite ale m ai
multor infirmieri. D a r în c e tu l cu în c e tu l d e z e c h ilib ru l d isp ă ru şi
Amândouă l’auvrut
pacientul se trezi 'în tr’o d im in e a ţă ca d i n t r ’un vis, pe d ep lin r e s ta ­
bilit şi fu eliberat d in o sp ic iu . T im p de câţiv a an i d u p ă această
¡.eliberare, el lucră fără p re g e t d â n d la lu m in ă lu c ră ri de p rim u l
rang.
Se întoarse apoi ia ră ş i în o raşu l B., ş i câtev a zile m ai tâ rziu , fu
condus din nou la spital, de d ata aceasta, în să cu alte sim p to m e .
Făcea nişte figuri de -gim nastică f o a rte c iu d a te , voribia de e x tra o r-
dinara-i putere m u şc h iu la ră şi de fru m u seţea-i tru p ească! Se c re ­
dea mare tenor şi câ n ta n e c o n te n it câ n tece de d ragoste, com p u se
de el. Când ieşi şi d in acest d e lir, d o cto ru l Ju n g făcu asu p ra Iu!
următorul referat:
: „Pe vremea când p a c ie n tu l era s tu d e n t în B„ s’a în d ră g o s tit de
0oarecare dom nişoară, c u c a re ¡făcea p lim b ă r i lu n g i p r in îm p re ­
jurimi. Timiditatea şi d efectul v erb a l 4e c a re su fe ria îl îm p ie d ic a u
insă a-i mărturisi d ra g o ste a ce-i p u rta şi pe u rm ă, c ă să to ria era la
vremea aceea o im p o sib ilita te f in a n c ia r ă . D upă lu a re a lic e n ţe i nu
1amai fost dat să rev a d ă fem eea iu b ită şi p u ţin m a i tâ rziu , află că insa una singura a triumfat
aceasta se căsătorise c u un altul. El a ales femeie a cărei piele erâ Crema Tokalon, Aliment pentru
,;Se retrase atu n ci î n t r ’o v ia ţă de e rm it şi fă c u to t ce p u tu t ca să albă, moale şi catifelată — acel fel de piele (Culoarea Albă), dă în 3 zile
uite. Cu alte cuvinte, com plexul, p e n ib il p rin co n flictu l său cu r e a ­ piele iubit şi admirat de toţi bărbaţii. pielei o nouă frumuseţe şi frăgezime
litatea, fu reprimat. D ar un com p lex r e p r im a t nu în c ete az ă să e- Orice femeie îşi poate acum înalbi, ca- de nedescris şi aceasta într’un mod
Jiste. Dispare d in c o n ş tie n t; nu-şi p o ate ju c a ro lu l în g â n d u rile si tifelâ şi înfrumuseţâ uşor pielea în­ imposibil de obţinut pe altă cale. Tre­
activitatea spiritului, d a r p e rsis tă u n d ev a d ed e su b t şi m ai c u râ n d trebuinţând zilnic Crema Tokiuon, buie aplicată în fiecare dimineaţă. Da­
saumai târziu, se m a n ifestă în m od in d ire c t, d u p ă cum s’a în tâ m ­ celebra Cremă de Paris, Aliment pen­ că pielea Dv. este sbârcită şi îmbă­
plat in acest caz”. tru piele. Culoarea Albă (neunsuiw- trânită, trebuie deasemeni să între-
să). Această cremă se prepară actual­ Duinţati Crema Tokalon, Aliment pen­
Prima sa întoarcere în m ediul u n d e iubise, a fost p e n tru com ­ mente din smântână proaspătă >i tru piele (Culoarea Rose), seara în­
plexul refulat o ocazie d e-a se rid ic a la s u p ra fa ţă , a d ică de-a r e ­ untdelemn, combinate cu ingrediente ainte de culcare. Ea hrăneşte şi în­
intra in conştient, p ro d u c â n d o e b ra n la re . Iată cum d e sc rie m e d b astringente cari înălbesc şi tonifică. tinereşte pielea Dv. în timpul som­
cal starea de spirit a p ac ie n tu lu i, în cu rsu l ac estu i acces: Ea pătrunde îndată, calmează iritaţia nului.
„Se afla în haosul u n u i vis, v ăzân d u -se n e c o n te n it în c e n tru l u- glandelor pielei, strânge porii dilata­
I m mari bătălii, unde fă c e a m in u n i d e v itejie, sub o c h ii „d o a m ­ ţi, dizolvă punctele negre până ce dis­ Noile preturi •reduse: Crema Tokalon,
nei”, care-1 aştepta ca o ră s p la tă a v ic to rie i. A ceasta era p e rio a d a par, înălbeşte şi catifelează pielea cea Culoarea albă, de la Lei 50-—> Crema
tind ataca orbeşte pe to ţi cei d in ju ru l său ş i se lu p ta cu in f ir ­ mai întunecată şi mai aspră. Toto­ Tokalon aliment, culoarea roză, de la
mierii. dată ea menţine pielea cea mai Lei 6 0 .- .
i „Veni apoi victoria fin ală — d o a m n a îi căzu în b ra ţe , __ dram a uscată într’o stare continuă de fră­
fictivă ce-i frământa c re e rii lu ă sfâ rşit şi a tu n c i se d eştep tă, rev e­ gezime şi de umezeală delicată fără De vânzare la toate farmaciile,
a o face unsuroasă. Ea este indicată drogheriile şi" parfumeriile din ţară.
nind la realitate. C om plexul fu d e c i d in n ou re p rim a t. E de o b se r­ deasemenea pentru o piele unsuroasă.
vat că acest delir se aseam ăn ă m u lt cu re v e ria . D ife re n ţie re a cons-
tăîntr’un „oarecare grad de .d iso c ie re ” ce face com plexul să a p a ­
ri ca o halucinaţie. Cel ca re o b ic in u eşte să „viseze trea z” e p e r ­
fect conştient de acest fa p t, ş i deci săn ăto s, în ’v rem e ce p e n tr u p a ­
cientul nostru nu m ai exista o a ltă re a lita te şi era nebun.
„In cel de al doilea atac, d e c la n şa t de o nouă re v e d e re a lo c u ri­
lor unde-şi petrecuse tin e re ţe a , b ă rb a tu l era o b se d at d e im p e rfe c-
ţiile-i fizice, pe care le nega cu v io le n tă . A stfel, deşi se b âlb âia, avea
i voce neplăcută, era p ip e rn ic it şi u râ t, co m p lex u l său se sa tis fă ­
cea, făcându-1 să cân te, şi să p ero rez e lă u d â n d u -şi v igoarea si fru ­
museţea fizică.
Cu alte cuvinte, re a lita te a era a tâ t de d e p a rte de d o rin ţe le sale,
încât nu putea su porta p e rsp e c tiv a acestei totale c o n tra z ic e ri’
Căuta deci să gonească aceste g â n d u ri su p ă ră to a re . D o rin ţele r e ­
primate coborîră in «u b co n şien t, unde» a ş te p ta ră un m o m e n t' dc

347 — R I - Pag. 15
 Un gro a zn ic a c c id e n t de a u to m o b il s’a în tâ m p la t in cursele p e n tru p re m iu l De M onza.
T rei d in tr e cei m a i re n u m iţi aşi ai vo la n u lu i an fo st o m orâţi: B o rza c c h in i şi C âm puri s'au
ră stu rn a t cu a u tom obilele, iar co n tele C z a y k o w sk y a fo s t ca rb o n iza t în m a şin a sa.

P ilo ţii u cişi in a c c id e n tu l de a u to m o b ile in cursa p e n tru p re m iu l M onza. Dela stânga la

dreapta: M ario B o rza c ch in i, G iuseppo C om pari şi co n tele C z a iko w sky . .

R eg ele Feissal ul Irakului, je

atac de in im ă , în ziua de t , ii,
B erna. Era în vârstă de Ui/Bi
g ra fia noastră, regele pe calm

R eueic Ghazi I al Irakului, Iţi,

nărui E m ir Ghazi a fost inajjc
Ira ku lu i, în locul tatălui m,iils.
m o rt de curâ n d la Berna.

Slrăbunictlt i
f rhibijic cirlitil
Herne HUI, i'i
curse cu mi
înalte, slrăbuniţi
a:i. Cursa u ¡mmI
spectatori.
 Ş i flo ta S ta te lo r U n ite a a d o p ta t p ro g ra m u l N .R .A . (N a tio n a l R e c o v e ry A d m in is tr a tio n ) in
fo to g ra fia noastră, se ve d e vasul p o rt-a vio n „Sara to g a ”, p e p u n te a căruia m u r in a rii cu u n i­

jÜ fc L j- y
fo rm e le lor albe ş i albastre, au în fă ţiş a t în tr ’u n m o za ic viu, V u ltu ru l albastru si literele N R A

b c Sa Uc <lângă y . orzhe; m > <> f ° s ‘ d istru s, in ziu a de D u m in ică 10 S ep tem -

ceastă c a i J t n f f i F ni groa?.n lc - C,.n ?l? u ‘* .d e lo c u ito ri şi-au p ie r d u t a v u tu l şi casele in a-
ceastă catastrofa, fo to g r a fia noastra in fa ţişea ză satul in flă că ri.
 F tM k L d e ^ r e
c a r ib e V o r e
iază cu in e v ita b ilu l volum v iito r tic i, m a i sig u re d e c â t în se m n ă ­ n ii b ă rb a ţi, că n ’au isb u tit să-l
c ă ru ia , c a p ito lu l cel m a i co p io s rile ' pe fugă, v in să r e c tific e tr a ­ ca«pete.
i-1 fu rn iz ea ză fem eia am erica n ă. d iţia. U n sfe rt d in s a la ria ţii S ta ­ Aşa d ar, fem eia germ ană, mai
Câte n u s’au sc ris a s u p ra lo ­ te lo r U n ite s u n t fem ei. C elib ata­ m u lt ca o ric a re alta, vrea si
c u ito rilo r „ P a ra d isu lu i fem eii” , re sau m ă rita te , ele m u n c e sc şi tră ia s c ă p rin m u n ca ei. Ce au
a s u p ra ac e sto r „Z eiţe fă ră O- se în tre ţin sin g u re. L ăsâ n d d eo­ d ev e n it în urm * acestei ambiţii
lim p ? ” p a rte co ta fem eilo r c u avere îm p lin ite , v ech ea viaţă dintre
A fost m a i în tâ i o legendă, a- p ro p rie , a r ră m â n e cam acelaş b u c ă tă rie şi cam era copiilor, e
ceea a co lieru lu i de p erle , p e n ­ n u m ă r de fem ei c a in o ric e ţa ­ lesne d e d e d u s . D a r tot cifrele
tru c a re — o ric e tâ n ă r d o rito r ră d in O c c id e n tu l eu ro p e an , ca­ sp u n m ai lâ m u rit, ea o ilustra­
a-şi în te m e ia o fam ilie — e d a ­ re tră e s c n u m a i d in m u n c a b ă r­ ţie. Ş aptezeci la su tă din popu-
to r să m u n c ea scă a n i de zile b atu lu i. I a r d a c ă acolo, el v rea Îaţia B e rlin u lu i tră e şte în locuin
sp re a-1 câştig a, av ân d o b lig a­ să se sle ia scă î n t r ’o m u n c ă ex­
ţia să-l o fe re în d a r de n u n tă , cesivă, c a să o fere o b la n ă şi un
d re p t gaj al b u n e i în ţe le g eri v ii­ au to m o b il în p lu s, n im e n i nu-1
to a re , c a o p ro m isiu n e c o n c re tă p o ate o p ri, d a r n ic i n u p o ate
c ă va fi u n b u n b ă rb a t (a m e ri­ în v in u i de asta pe to v a ră şa sa.
c a n ) , generos şi m u n c ito r p â n ă S in g u ră ta te a , ca re-i lo tu l fe­
la a b s tra c ţie de sin e, p â n ă la i- m e ilo r cu soţ p r e a o cu p a t, a a-
d e n tific a re a e u o m a şin ă de fă­ d us a m e ric a n e lo r un b in e, o su ­
cu t d o la ri. p e rio rita te asu p ra e u r o p e n e i:
T ip u l so ţiei am erica n e — o- re u n iu n ile lo r z iln ic e ; c lu b u rile
b ie c t de lux — n u era n ic i p e n ­ fem a n in e a tâ t de c r itic a te , au
tr u e u ro p e n i nou, d a r im p resio - d e te rm in a t o sc h im b a re în r e ­
*na p r in u n iv e rsa lita te a atrib u i- la ţiile v e c h i dintrc_ fem ei, le-au
tă. îm b lâ n z it u n a faţă de alta, au
F ie c a re ep o că are o am en ii ei. făc u t p o sib ilă c u n o a şte re a şi
R egim ul p riv ile g ia t al fem eii a- p r ie te n ia în locul c la s ic e i r iv a ­
m e ric a n e d ata de m ult, p rin lităţi.
fa p tu l vech iu c ă p rim ii co lo n işti M iile d e fem ei ce lib a ta re , sus-
au d e b a rc a t p e „p ă m â n tu l n o u ” ţin â n d u -se p rin m u n c ă c in s tită ,
O CU ITO RII o ra şe lo r m a ri
L — C apitale desch ise s in
in ilo r, m u lto r a v e n tu rie ri
şi tra fic u rilo r, — au av u t în to t­
fă ră fem ei, sau a p ro a p e . F iin d
tr ă ­n u m ă r m u lt p re a m ic , ele au
s ilit fatal p e b ă rb a t la o în tr e ­
n u m ai du c ca în E u ro p a , tra iu l
acela s tin g h e r şi d e m o ra liz a n t
d e „fem eie sin g u ră ” , ci to ate se
cere, Ia o o fe rtă de tr a i m ai p lă ­ aso ciază in .m ari 'fam ilii, u n d e
d ea u n a p a rte de o faim ă re a , e- cu t, pe c a re el a exag erat-o , re- b u n a în ţe le g ere d o m n e şte în
ro n a tă , — în sp e cia l lo c u ito rii ze rv ân d u -şi o situ a ţie de serv, m od n a tu ra l. Se află în N ew -
fem ei în g lo b a te s u p e rfic ia l în u m ilito a re şi ad e se a rid ic u lă . Y ork o casă cu 23 de etaje, lo­
cele câteva zeci de fem ei, sau T ra d iţia ac estu i reg im s ’a c u ită ex clu siv de feţe şi fem ei
câteva sute, c a re o cu p ă străzile, m e n ţin u t în să , şi ne v en ia a tât sin g u re —■ sa la ria te in te le ctu a le ţe fo arte m ici, fă ră bucătărie, —
lo c alu rile şi a te n ţia , din m otive şi m an u ale — in p e n siu n e a a- o sin g u ră ca m e ră , dormitorul,
n u to td e a u n a av u ab ile. te n tă a u n ei so c ietăţi a lc ă tu ita sin g u r n e c e s a r p e n tru cele şap­
Cu tim p u l, totuş, a d e v ă ru l se tot din fem ei. E x iste n ţa u n u i a- te ore cât lasă p en tru odihnă
alege d in n eg h in a e ro rilo r. Cine sem enea stu p e n o rm de fem ei- m u n ca şi v ia ţa în oraş, (bărbatu­
de p ild ă , m ai u tilizează azi în lu c ră to a re im p lică atâtea altele lui ca şi so ţiei lui.
lite r a tu r ă sau c o n v e rsa ţie e x p re m ai m ă ru n te , d ă râ m â n d leg en d a R e co rd u l c ă sn ic iilo r fără ro-
s ia p e io ra tiv ă de „ p a riz ia n a ” •colierului de p erle şi g e n e ra li­ p ii !îl d eţin e acum Germania. In
sp re a d esem na tip u l fem eei p e r zarea tip u lu i trâ n d a v de lux. h B erlin m ai ales, oficiul de înre­
verse, ris ip ito a re , p lin ă de c a ­ m ai m u lt ca p ro b a b il că_ aceste g istra re a n a ş te rilo r, aproape nu
p ric ii şi v ic ii? fem ei ca re, m u n c in d , au în v ă ţa t m ai a re de lu cru .
De c â n d se ştie că fem eile să c u n o a sc ă v a lo a re a b an u lu i, Ar fi p u e ril şi n ed rep t să pu­
c a re jo a că goale în M o n tm artre răm â n în ţe le g ăto a re şi c â n d e nem tra n sfo rm a re a femeii ger­
s u n t artic o le de im p o rt, ia r a- v o rb a de m u n c a so ţu lu i. m a n e pe seam a propagandei fe­
celea c a re v in să le ^privească, D ar fem eia d e sp re c a r e se m in iste.
şi c o lin d ă b oite-ele, în c ă u ta re v o rb eşte m ai m u lt în ultim ul N ed rep ţi şi rău făcăto ri, toto­
de sen zaţii, su n t d e a se m e n i s tr ă i­ tim p este fem eia g erm a n ă. Nu d ată, fiin d c ă d eţin puterea —
ne, p a riz ia n a a în c e ta t să m ai m a i seam ăn ă e u fosta lo c u ito a ­ su n t ac tu a lii g u v ern an ţi germa­
fie un su b ie c t cău tat. re' a Im p e riu lu i, n em ţo aica de ni c a ri, trim iţâ n d pe femei la
N u m ai p o a t e serv i ca m a te ria l p r in rev istele ilu s tra te v echi, v ech ile lo r în d e le tn ic iri de ma­
de senzaţie, d a r n ic i m ă c a r de g rasă, îm b /ă c a tă d em o d at, lip s i­ m ă şi g o sp o d in ă, au început să
stu d iu , o m ic ă b u rg h ez ă se rio a ­ tă de o ri? e g raţie, d a r ex c elen ­ le co n ced ieze d in servicii îşi să
să şi m u n c ito a re , c a re m e rg e la tă fa b ric a n tă de w ü rs ti, m ehl- le c o n s trâ n g ă a p ărăsi orice ac­
d a n c in g să-şi cau te un lo g o d n ic sp eisen şi k in d e ri. tiv ita te p ro fe sio n a lă.
ia r m ă rita tă îşi ră sfa ţă b ărb a tu l, S ătu lă c ă se v o rb eşte d e ea H itle r a p ro m is solemn tutu­
işi coase sin g u ră ro c h iile şi n u m a i în c a ric a tu r ă şi e lo g iic u - ro r fe te lo r câte un logodnic, dar
strân g e econom ii. P o p o a re le fe­ de greu să îm p ă că m u n su flet a u ita t să d ecreteze în prealabil
de fem eie în tr e ţin u tă cu o c u ltu ­ lim are, fem eia g e rm a n ă a fă c u t
ric ite şi fem eile cu m in ţi n u au d u p ă răsb o i un salt atletic. N i­ b ig am ia, căci statisticile arată
ră , ca aceea ce o c a p ă tă fem eia un plus de un m ilion de femei,
isto rie . a m e ric a n ă , in d is c u ta b il re a lă , m en i n ’a r fi b ă n u it pe v rem ea
I-a m ai răm as p a riz ie n c ii ca lin iş tite lo r şi fa d e lo r m a tro a n e , p este n u m ă ru l bărbaţilor. Şi în
d istin c ţie d o a r acel „chi-c” in ­ nu de faţa d ă. acest m in u s su n t milioane de
■""Femeia de p este o cean este— că a tâ ţia r e p o r te r i şi sc riito ri
tra d u c tib il care p re z id e a z ă evo­ d in ţă ri de p e tre c e re se v o r d e­ şo m e u ri şi quasi-şom euri, cari
lu ţiile M odei fem in in e şi în v in ­ d u p ă cât asig u ră im p re siile de nu se p ot în tre ţin e nici pe ei,
voiaj, s u p e rio a ră fem eii eu ro ­ ra n ja să viziteze B e rlin u l, _mu-
ge, sezon d u p ă sezon, riv a lită ţile m ai p e n tru faim a lu i a c tu a lă de da-m ite so ţie şi copii numeroşi,
L o n d re i şi N ew -Y orkului, b ă tă ­ p en e, s u p e rio a ră m a i ales b ă r ­ cum o rd o n ă „F u eh rer-u l”. Evo­
b atu lu i său. „A m erican u l şi a- f u rn ic a r de v ic ii, ş i -că n ic i un
ioase, şi de fie c a re d a tă c a p itu ­ titlu de c a rte n u v a face m ai lu ţia a c tiv ită ţilo r şi aspiraţiilor
lâ n d în faţa g en iu lu i p re d e s tin a t m e ric a n a su n t d o u ă rase d eo se­ n ’o p o ate sch im b a nicăeri ordi­
b ite ” . R asa fe m in in ă nu-şi chel- m u ltă se n za ţie ca ace'la v e s tin d
p a riz ia n . azi moi asp ec te a le „A m orului n u l fie şi b in e intenţionat, al
D a r e un c a p ito l re strâ n s. tu eşte e n e rg ia p e n tru a d u n a t d o ­ u n u i om.
la ri, c i p e n tru artă , m u zică îşi în G erm a n ia” .
In sc h im b , ce m a te ria l v a st D a r să lăsăm d in nou să v o r­ S itu aţia fem eii in Germania
o feră, de v reun sfe rt de veac, sp o rt, se o rg an izează în c lu b u ri e eu to t alta ca în Italia, unde
n u p e n tru joc de c ă rţi, ia r d acă b ea sc ă c ifr tie , mu im p re siile de
p sih o lo g ilo r, socio lo g ilo r, sau stra d ă . Musisolini a p u tu t realiza, sau e
s im p lilo r lite ra to ri, _ fem eia şi î n t r ’a d e v ă r n eg lijează m en aju l pe cale să realizeze acest ideal,
şi „ c â rp itu l c io ra p ilo r ” — î n ­ In G erm an ia, şa p te sute de
fata a m e ric a n ă . D upă o p lim b a ­ m ii de fem ei m ă rita te su n t p r o ­ de-a red u c e pe femeie la rolul
re in S tatele U n ite — c a r e a d e ­ d e le tn ic ire ex clu siv e u ro p e a n ă u n ic de rep ro d u că to are a spe­
fesio n iste. C â t d e sp re cele^ ne-
v e n it de câ ţiv a an i, p e n tr u o r i­ — are în sc h im b o d eo seb it de în ă rita te , d a c ă n u au în c ă un ciei.
ce eu ro p e an cu lt, voiaj de stu ­ ro d n ic ă a c tiv ita te socială. In 1925, câind fascismul a in-
D ar ia tă c ă c ifre le d e sta tis ­ poist p lă tit, este, ca şi la sem e­
d ii o b l i g a t o r — ac eia se în a p o ­
347 — R 1 — Pao. 18
 Sa term inat şi v ara, v ile g ia tu rile d e v in p u stii, (lumea re ia d ru m u l
oraşelor. M elancolia de a p ă ră s i p la ja , p ă d u rile de b raz i va ceda re
de p lă ce m de-a regăsi „h o m e-u l” cu acea atm o sferă ce nu ne o
poat, oferi n ic iu i p a la c t din lum e.
Ca sa fim în notă, ia tă p e n tru acest „h o m e” două pijam ale in o în
latoare. Cine a in v e n ta t m oda p ija m a lei p e n tru ifemee cin e i-'t dat
acest ultim p rile j de ra fin a m e n t? v re ji să fiţi tin e re c ^ h e t e sv elte'
îintrV,03(Cf“ PU am aua din d re a p ta p an taJo n u l vâ fi c o n fe c ţio n a t
din r o stofa u şoara, v ărg a tă alb şi roşu, b lu z a albă cu n la tc a si n
parte din cra v ata de c ra p e de c h in e roşu. L ipsa co m p lec tă de m âneci
aminteşte sp o rtiv a d in tim p u l verei.
HpPm3 ^ aUa.din s tâ " * a. 5 u P a n ta lo n u l la rg d in ca tifea violetă, cu bluza
de matase cre p o n a ta , v arg a tă in co lo area p a n ta lo n u lu i, va da silu etei
acel aer fem em n, ce p rin d e a tât de b in e la o ra ceaiu lu i

PresiJn] i r ea to am n ei, cu zilele m a i răc o ro a se şi m elan c o lia verei

care le p ărăseşte, r e în c e p şi p lim b ă rile în o ra ş d u p ă c u m p ă ră tu ri
după inspiraţii noui p e n tru to aletele ce le vom p u r ta la ia rn ă P e m Îu
plimbările <pe jos n im ic m ai in d ic a t d ec ât acestp rnr*hii ri;n ♦
W i M » b le u -m arln , cum îe p „ S S t o ¿ ‘L S w
Remarcaţi inia d re a p tă a ro c h ie i, d o a r cu o uşoară lărg im e a fu lte i

In extrema d re a p tă a p ag in ei, m ai vedem o ro c h ie cu ja c h e tă ce se

¡¡fiyjsîiî ia nun co lo rile a tât de p o triv ite ac estu i an o tim p , acea ;
lerină, este dii n r;itifpa“ H " C° aptte- Pla,Ca ja c h e te i> în fo rm ă d e pe-
rochiei, intoei■n iî no 1 ° n, “ a n ia , Pu{m m ai în c h isă d e c ât acea a
. a! l , !ali m
iimp 'largul r:ig!i>n ! -ă nUTll-
ec ii.?l co rd o n u l. Ea com plectează în acela.,

t'o rm a ro c h iilo r în sin e, sim p lă d a r

ra fin a tă , va face d e lic iu l a c e lo r fem ei,
c a re ştiu a tâ t de b in e , c ă to c m a i a-
ee astă sim p lic ita te aste sin o n im u l ele­
g an ţei su p rem e.

347 - R I _ Pag. 23
 nu sw
© to a ta M in e a

I)) P ala tu l su ltan u lu i d in S h ib am (A rab ia s u d îc ă ). Z g ârie -n o rii se clădiau

r,‘ >lo în c ă în a in te de a se sc rie V echiul T estam e n t.

B) C ă rb u n ii n ec es ari S tatelo r-U n ite se

a d u c d in In d o c h in a fra n ce ză, ad ică dsla
o d is ta n ţă d e 22.000 k ilo m etri.

C) D in p ric in a reg im u lu i prohjbiţio-

n is t s’au ag lo m erat In m ag aziile vămilor
d in S tatele U n ite m ai m u lt decât
108.000.000 stic le d e v in .

A) Mc In tis h d in D e b ra t B each în F lo rid a e în

v â rstă de n u m a i 7 a n i şi c â n tă re şte 175 de k g r. talia
lui m ă so a ră a p ro a p e 1 m ., 80.

E ) O p e re c h e de e p u ri de casă p o a te avea, în in te rv a l de p a­
tr u a n i 1.250.000 de u rm aşi.

DOAMNELE ELEGANTE
o b ţin n um ai cu noua. tin ctu ră
de păr „P recizia“ U#
nuanfa distinsă envogue
„Rosé «cea¡ou“ Ş‘
toata gama de nuanţe
a celorlalte cuiori dorite ş T I T I Dv. C Ă... ?
O d o z ă le i 6 0 , d u b l i
; le i 1 0 0 . Părul stricat,
! uzat şi tocat i;i recapătă
vigoajea piúiU’un trata-
I ment special Cereţi coa­ «•»ouwtatis
forului D v., sau depozitului general:
Institutul de înfrumuseţare D o r t h e iir e r R IT Z ROUGE Şl PUDRA-
50 Calea Victoriei, 50 PEZ I S T A ’ T O A T A ' Z IU A 1) T re b u e vre-o 2000 kg., de (petale de tra n d a fir pentru a ob-
lin e 28 g ram e esen ţă de trandaifir.
2) A fost nevoe de 70 d e an i p e n tru a isp ră v i Capitolul du
3) Cel d in tâ iu s g â rie -n o n , n u m it W o rld -B u ild in g , a fost clădi!
ISVUARELESTATULUI FRANCEZ acum vre-o 30 de an i. .
4) Se c re d e că tu ru u l în c lin a t d in P iza dateaza din 11/4.
5) Cea m ai m a re pasăne este stru ţu i. U n stru ţ adult are o in

VICHY-CELESTINS
HIN1CHI - SAÇICA QUT a - OIABET • ARTRITISM
n ălţim e d e 2,50 im.

k«rr.
6) In 58% d in a c c id e n te su n t ra n iţe b ra ţe le sau mâinile
7) C lăd irea W o o lw o rth d in A m erica c â n tă re şte 103.000.1 dt

8) A nul m u su lm an este cu 11 aile m ai ¡scurt decât al nostru.

9) O ra şu l cel m ai v ec h iu d in S tatele-U n ite este St. Augustul
VICHY G R A N D E . G R IL L E aparatului blltar
în te m e ia t în 1565 de s p a n io li. 1
V IC H Y H O PITAL intM tin u lu i 10) B evolverul a fo st in v e n ta t de S am uel C olt in anul 15«
 v t fc i/ a f/ e h fa c a d r a ,
N sp ectaco l n e o b işn u it d in c a re se d e s p rin d e a o atm o sfe ră
U de com ic s in is tr u : I n tr ’u n u l d in su b so lu rile trib u n a lu lu i a
avut loc lic ita ţia c o r p u r ilo r d e lic te . T o t c e a p u tu t c re ia
C ineva d in a p ro p ie re reu şe şte să ră sc o lea scă m a ld ă ru l şi ră s ­
p u n d e in d ig n a t.
— „Zi-'le m a i b in e b o arfe, b ă e te !”
imaginaţia d e ş a n ţa tă c a in stru m e n te p e n tru în fă p tu ire a c rim e i şi Se ad u c ap o i f e u tr u r i p o n o site, pe ca re o m u l'd e se rv ic iu le în ­
a furtului, p lu s un v a ria t bagaj de o b ie cte su stra se şi n ere cla m ate titu le a z ă p ă lă rii d e v o iaj — d oi lei b u ca ta . N u lip sesc n ic i h ain ele ,
de p ro p rie ta rii lor, au fost scoase d in cu lcu şu l de doi a n i — tim p p e c a re m o liile au a v u t g rijă să le g ă u re a sc ă aşa în c â t te p o ţi u ita
cerut de lege — şi expuse v ân z ării... p r in ele ca p r in c iu r. Şi acu m iată soseşte râ n d u l b iju te riilo r. A ici
0 ladă g rea cu p e s te 50 de to p o a re abia a fost r id ic a tă de d o i se d ă a d e v ă ra tă b ătălie în tr e am ato ri.
aprozi. T oate au p u r ta t m a rc a sân g elu i şi p o v estea f ie c ă ru ia p o ate U n ine1! c u u n d ia m a n t, altu l ou un sa fir, b r ă ţă ri, ce rcei, b ro se,
alcătui un p a lp ita n t c a p ito l al groazei. to tu l e în g ra b ă în g h iţit d e clie n te la laco m ă. S e 'în tâ m p lă ca două
- Cinci lei b u c a ta — ro steşte ră s p ic a t om ul în s ă rc in a t qu s tr i­ p e rso a n e să o fere c a la o c o m a n d ă acelas p r e ţ si-o în c ă e ra re în
gările. Cine dă m ai m u lt? to a tă reg u la se d esfă şo ară p e d ată. D ar d e z ilu z ia 'n u în tâ rz ie . Oa­
m e n i d e m e se rie îş i d au seam a că ce ia ce au c re z u t că-i a u r e un
m e ta l o r d in a r . C u m p ă ră to ri m ai p u ţin p re te n ţio ş i p u n m â n a pe
v erig h e tele false şi to t felul d e im ita ţii, a c o p e rite de ru g in ă . N im ic
n u e tre c u t cu v ed e rea, p e n tr u o ric e z d re a n ţă se găseşte clien t.
U m b rele s e r ii ,pun_capăt c iu d a te i v â n z ă ri. Ca c io rile p r in d a tu n c i
a se ră s p â n d i c u m p ă ră to rii p e u şa d in s p re p o a rta S en atu lu i. T re ­
c ă to rii p riv e s c m ira ţi în itreb ân d u -se de ro stu l acestei m u lţim i în ­
c ă rc a tă c u to t felul de o b ie c te v ech i.
ce s’a fu ra t în ţa ra ro m â n e a sc ă de h o ţii cei m ici...”
lă m u re şte cin ev a, m a i m u lt ca să se aifle în v o rb ă.
MARGARETA NICOLAU

APROAPE DE DM
A V E Ţ I O S U C y *S "A L A
A F A B R

E m arfă b lestem ată... a r tre b u i s o uu^i g ra tis îşi d ă p ă re re a

cineva din m u lţim e a c iu d a te i c lie n te le .
\ine apoi un în tr e g a rse n a l de u n elte, cu form ele cele m ai c u ­
rioase: drugi, cleşti, tesle, b u rg h iu ri, şiş u ri, p u m n ale, sp ă n g i de
câte l/ 2 m. ciom ege, ghioage... L em n u l şi fie ru l se v ed e c ’a fost m o ­
delat de m â in i n e p ric e p u te şi fă ră să v re i aceste u n elte îţi n asc în
minte im aginea om ului fia ră , c a re p ă r ă s in d d esişu l d e p ă d u re , iese
la margine de d ru m , a d u lm e c â n d p ra d a . B eţia sângelui e deslăn-
ţuită chiar din c lip a c â n d b ru ta a p u s m ân a pe a rm ă sau p e altă
unealtă de d istru g e re .
0 uşă se în tre d e s c h id e şi b ă n u im în d ă ră tu l ei c a m e ra în c a re se
depozitează c o rp u rile d elicte. P lin ă de r a ftu ri p â n ă a p ro a p e de ta ­
van, geime de to t felu l de o b ie cte . B O I A N G E R I E S,l
— „Nu m ai aveam u n d e să le p u n ....”
tăreilor, d. Gh. M ihăilescu.
m ă rtu ris e ş te şeful p o r ­
s u c U R .S A L E :
R EGALA 8
c u r a t a t o r je
— ,,Aveţi ceva lu c ru ri de p r e ţ p e a ic i? ”
— „Aşi fleacu ri... L u c ru rile b u n e se m ă rită rep e d e... S u n t d estu i
amatori...”
C. A . R O S E T T I 2 7
B U Z E Ş T I 2
Ş T IR B E I V O D A 5 3
C H I A A I C /\~
B.AIIAIIOIM
V IC T O R IE I 121
Un ciocan m ic stă agăţat in p e re te le d in fu n d . A a p a r ţin u t lui MOŞILOR TA
Găetan şi a fost v â n d u t cu doi lei, d-lui d r. V ale n tin Sava. A lătu ri Ş E R B A N V O D A 11
un revolver m ic, elegant, to t al lui G ăetan. Mai în c o lo , sp re d re a p ta R O M A N A 121
arsenalul lui O garu: am cio c a n u ria ş, o p u şc ă cu ţe av a s c u rtă şi p a ­ O U D E Ş T I 29
tru chei făcute p a rc ă s p re a d e sc h id e cu ele în c ă p e ri de g ig an ţi. F A B R I C A
M O Ş I L O R 160
b in e
— „Erau p e n tru p o r ţi, c â n d d ă d e a u lo v itu ri pela c o n a c u ri” .
(CoH cu Bul. Carol) o filii v
îs’u mi-am p u tu t în ă b u şi un m ic s trig ă t de u im ire p r iv in d ta o m ă ­
ciucă de fier. A rm a u cig aşă a b a n d itu lu i R o m an o v ic i: a stin s vie- 1 rep ed e
|ile, cu u şu rinţa cu c a re ai d esg h io ca n u ci, c ă c i lo v itu ra , d a tă cu
sete, despica d in tr ’o d a tă ca p u l in două. D a r ce nu în tâ ln e ş ti în
acest sumbru m uzeu al ră u lu i?
v —; »Eu n ici nu p u n m ân a pe ele...” m i se d e stă in u e şte şeful p o r ­
tăreilor. Aş avea p a rc ă se n za ţia fio ru lu i m o rţii.
Intr’iun cazan stau tr â n tite ,’clae peste g ră m a d ă , fel de fel de re ­
volvere, în c ep â n d dela p isto lu l v ec h i de o su tă de ani, p â n ă la
Ten <Uilcrt,/icyed4imcuni
Browning ul de astăzi. Cât d e sp re p u ş ti stau şi ele a s v â rlite un a
pe.ste alta, aidom a unei p ră z i bogate, culeasă dela un. d u şm a n ca re
xj£6e,catife£aU dCţineţi ptin
a fost înfrânt. \ o r lua în c u râ n d d ru m u l A rsen alu lu i. tn fo â u w fa A e a ie ffu & r tă a
Afară, pe săli, tu m u ltu l c lie n ţilo r r ă s ă riţi pe n e a şte p ta te în n u ­
măr de câteva su te îm p ru m u tă re z o n a n ţe de u rag a n . Un şira g de
cuiere sunt scoase r â n d pe râ n d .
„Lenjuri de cea m ai fin ă c a lita te ...” s trig ă a p ro d u l cu un zâm-
.>cj glumeţ în colţul buzelo r.
CREMEI-NIVEA
3 *7 — m P a g . 25
 D IN I S T O R I A OME NI RI

(OMVHKMi
M ulţi d in tre citito r i su n t d esigu r co n v in şi că regim u l ce
d om in ă acu m In U. R. S. S. ar fi un produs a l vrem urilor
m odern e, o sta re de lucruri fă ră p rec ed en t în isto rie, cre-
ia tă de n eaju n su rile, d ev en ite la un m o m e n t d a t in to le r a ­
bile, ale u n u i sistem c a p ita list a ju n s la h ip ertro fie. Ei b in e
n im ic m ai in e x a c t. In cele ce u rm ează v eţi av ea o ca zia să
c o n sta ta ţi ad evăru l d icton u lu i : „N im ic nou sub so a re“ care
se v er ifică p en tru n u ştiu a că ţe a m ia oară.

E p are c ă L y c u rg , faim o su l le g iu ito r s p a rta n a r fi tră it terea se va afla in în tre g im e în m â in ile p roletariatului. Fie
S p r in secolul a l nou ălea a. C hr. şi cu to a te că m u lţi sa­
v a n ţi i-au C ontestat ex iste n ţa, astăzi e re c u n o sc u t ca un
care bărbat tre cu t de 30 de a n i va avea un vo t în această adu­
nare, cu co n d iţia , b in e în ţeles, să fi d u s până a tu n c i o viiiţu
utilă.
p erso n a g iu real, b a se p re su p u n e c h ia r c ’a r fi fost fra tele u n u i
reg e sp a rta n . „Cei să ra ci la u n toc cu cei bogaţi?” în tre b ă A lcander.
E ra un c ă lă to r p a s io n a t. C olindase C reta, lo n ia , E g ip tu l, Li- „Nu vo r e x ista bogaţi şi să ra ci. F iecare om îşi va avea bu
b y a ş i c h ia r I n d ia , ia r c â n d a re v e n it în p a trie , co n c lu z iile trase cala sa de p ă m â n t, şi casa sa, cu m o b ilie ru l s tr ic t necesar; du.
d in o b se rv a ţiile făcu te în c u rsu l c ă lă to riilo r sale, d e v e n ir ă baza b a n ii vor f i retra şi cu to tu l d in circu la ţie, aşa că nu vor mm
c iu d a tu lu i c o d de legi, p e c a r e l-a im p u s S p artei. ex ista n ic i c u m p ă ră tu ri şi n ic i vâ n ză ri.
A ceste legi e ra u d e -u n c a r a c te r p u r co m u n ist, d a r a titu d in e a „Cum, se va d e s fiin ţa co m erţu l? "
lui L y cu rg d if e r i de a co m u n ism u lu i m o d e rn p rin fap tu l c ă pe „Da. Ş i ce n e v o ie e de el? S ta tu l va p ro c u ra fie c ă ru i om cele
c â n d acesta alcă tu ise le g isla ţia n u m a i p e n tru ţa ra sa şi-şi co n ­ n ecesa re p e n tr u m e n ţin e re a vieţe i. Vreau să u c id capitalismul
sid e ra v e c in ii d em n i d o a r de sclavie, b o lşe v ic ii c a u tă să ex ­ sub toate fo rm e le lu i."
p o rte sistem u l lo r p o litic , c ă i m a i d e p a rte , în c â t m a j m u lte ţă ri. „O, zei!... d a r S p a rta va d e v e n i a tu n c i o cavernă, un loc
C um a ră ta L y cu rg , n u se ,ştie; îşi d a c ă în u n ele c ă r ţi e ca un de tristeţă .
o m uleţ cu c a p u l m a re ş i chel, cu b a rb ă şi m u stă ţi, p o rtre tu l e „Câtuşi d e p u ţin , p e n tru c ă voiu fa c e râsul obligatoriu", ii
de s ig u r su g e ra t d e tip u l c o m u n is­ p o stă L y cu rg .
tu lu i m o d e rn . Is to ria n u ne sp u n e „Noi n u prea vom avea de ce râde”
c a re i-a fost sfâ rşitu l. D upă in s ti­ zise a tu n c i A lca n d er „dar ştiu că Slu­
tu ire a le g isla ţie i sale şi-a p ă ră s it tele v e cin e vo r p etrec e m u lt, pe soco­
p a tria , re lu â n d u -şi c ă lă to riile ; d a r teala noastră.
n u s’a m ai în to r s n ic io d a tă . P ro ­ „Asta n ’o să le p rea dea mâna s’o
b a b il c ă n ’a r i i p u tu t în d u r a n ic i fa că p e n tru c ă vo m f i p reg ă tiţi pănâ'n
el m iz e ra b ile le .co n d iţiu n i de v ia ţă u n g h ii p e n tru răsboaie — natural,
pe c a r e le-a im p u s S p artei. p e n tru răsboaie d e fe n siv e . Propun cu
L y cu rg n u şi-a re a liz a t în să re ­ fie ca re sp a rta n să în v e ţe d in frageda
fo rm ele fă ră lu p tă . Ba se sp u n e co p ilă rie că a p a rţin e cu trup şi su­
c h ia r că a fost o d a tă c r u n t b ă tu t fle t sta tu lu i, că treb u e să muncească
d e-un tâ n ă r d in p a rtid u l a ris to c ra ­ p e n tru b in ele o b ştesc, şi să ţie ori­
tic, a n u m e A lca n d er, c a re l-a go­ c â n d gata a-şi apăra m oştenirea co­
n it d ela u n c a p la ce lă lalt al o ra şu ­ m u n ă, cu p re ţu l v ie ţe i sale.
lui, a le rg â n d cu ciom agul d u p ă el „Nu su n ă rău" c o n v e n i Alcander.
şi Iovindu-1. D upă cu m a ra tă Plu- „Dar cu m ai să a ju n g i aici?”
ta rc h , această ag re siu n e a (fost p r o ­ „Iată. In p r im u l rând, când se m
v o cată de p ro e c tu l d e lege ce o- naşte u n co p il, p ă r in ţii îl vor aduci
b liga pe to ţi m e m b rii ce tă ţe i să sp re ex a m in a re u n u i co m itet special.
m ă n â n c e o aceeaş m â n c a re , p r e p a ­ Dacă pare n esă n ă to s va fi suprimai.
r a tă de un b u c ă ta r c o m u n a l şi s e r­ L a vâ rsta de şapte a n i, băieţii vor /i
v ită la o m asă co m u n ă. Să re c o n ­ lu a ţi dela p ă r in ţi ş i cresc u ţi de către
stitu im In s ă d isc u ţia ce lo r d o i p e n ­ S ta t, care îi va creşte în tr’un trai
tr u a v ed e a cum a a ju n s A lca n d er p lin de a sp rim i, tot m a i grele, astfel
să-şi ia să d in să rite , la auzul d i­ în câ t la 20 de ani, câ n d încep servi­
v e rse lo r m ă s u ri p e c a re L y cu rg ciu l m ilita r, să fie b in e căliţi.
„Şi cu m vei fa ce p en tru a obţine
p lă n u ia să le in stitu ie .
„In p r im u l râ n d " — în c e p u re ­ b ă rb a ţi r e z iste n ţi şi viguroşi?
fo rm a to ru l -— „voiu lua p ă m â n tu ­ L y cu rg r id ic ă d in u m eri:
rile dela a risto cra ţi ş i le voiu îm ­ „Prin d iv e rse p ro ced ee. Nu vor
p ă rţi p o p o ru lu i, a stfel în câ t în- p u rta v e stm in te decât în anumite o-
-treâga n a ţiu n e să d ev ie o m a re f a ­ că zii; le vo i in te rzic e băile; vor dormi
m ilie , a i cărei m e m b ri, să aibe p e a şte rn u tu ri de im pură, pe care o
fie ca re p ă rţi egale d in p ro p rie ta ­ vo r a d u n a cu m â in ile goale, fără a se
s e r v i de vre-o lam ă tăioasă; şi desi­
tea p ă rin tea scă ". gur, vo r f i b ic iu iţi d in când in cânii.
„P ropui d e c i e x p ro p rie re a lati­
fu n d ia r ilo r? ’' în tr e b ă A lca n d er p r i- „Chiar dacă su n t p erfec t discipli­
vindu-1 cu un am estec de u im ire naţi?
„D esigur. B ic iu irile vor fi un fel
şi o stilita te. d e în cerca re, în tru c â t nu vor fi supor­
„ Voiu face co m p e n sa ţii acolo
u n d e m i se va părea m ie că m e ­ tate d ecâ t de c e i m a i zdraveni.
Sta tu l va alege fie c ă r u i tânăr o so ţie... p e care o va în- „ V rei sâ sp u i că vei pune să-i bi-
rită s’o fa c", ră sp u n se L y cu rg c i­ tâlni p r im a oară p e în tu n e re c , p e n tru a nu ş ti cin e e ciu ia scă m o rta l? " în tre b ă Alcander
n ic. ________ ______________ ţ i cu m c ^ în g ro z it.
Cei doi b ă rb a ţi stă te au î n t r ’una _______
d in să lile bo g at d e c o ra te ale p a la ­ ,/J o asta-i id eea ” răsp u n se Lycurg
tu lu i a n c e s tra l; A lca n d er îi a ră tă a tu n c i o p e re le de a rtă ce iin- lu m in at. „Cei sla b i n u su n t d ecâ t o sa rcin ă p en tru Stal. Pe
p a d o b ia u în c ă p e re a . „ In cazul acesta, p re su p u n că toate aceste u rm ă p ro fe so rii lor vo r că u ta să aţâţe c e rtu ri intre ei, pen­
lu c ru ri fru m o a se vo r d e v e n i o p ro p rie ta te n a ţio n a lă ” zise el. tru a d esvo lta a stfel sp ir itu l lu p te i; şi, b in e în ţe les vor fi în­
„N u" ră s p u n s e L y cu rg „ vor f i d istru se, p e n tru c ă nu p re zin tă vă ţa ţi să fu re.
o u tilita te p u b lic ă ş i n u în ţe le g să se co n serv e ceeace nu se r­ „Să fu re ? " ex clam ă A lca n d er n e d u m e rit. „Şi ce să fure?
veşte b in e lu i obştesc. O în c ă p ere fru m o a să reclam ă m o b ile fr u ­ ,,,E i, m ere d in liv ezi, lă p tu c i d in g ră d in i, şi alte lucruri
m oase şi m o b ile le fru m o a se a d u c cu ele o viaţă de lu x şi trâ n ­ de’ fe lu l acesta, iar dacă v o r f i p r in ş i — b ice!
d ă vie: deci, toate clă d irile v o r f i în v iito r sim p le de tot. „Dar de ce să-i b a ţi p e n tru u n act la care i-ai încurajai?
,J n c a zu l acesta, p ro d u c ţia a rtistic ă a S p a rte i se va red u ce la „P en tru n e in d e m â n a re a lo r" râ se L y cu rg , frecându-şi mâi
zero ". nile. „P entrucă s c o p u ' m eu e să-i o b ic in u ie sc d in vreme cu
„Exact. S p a rta n u va c o n tr ib u i cu n im ic la ra fin a m e n te le ci­ a ve n tu rile şi p rim e jd iile ră sb o iu lu i.
viliza ţiei.
,,Ş i ce fo rm ă de g u ve rn ă m â n t vre i să n e d ai? ” în tre b ă d in
n o u A lcander. „Cât va d u ra s e rv ic iu l m ilita r? ” în tr e b ă A lcander.
„Vor f i d o i regi, u n u l a,parţinând fa m ilie i m ele, iar celălalt, „Dela d o u ă zeci la tre ize c i de a n i" fu răspunsul
fa m ilie i riv a lilo r n o ş tr i” ră sp u n se L y cu rg , dar nu vo r avea n ic i această p erio a d ă , li se vo r da d ife r ite a trib u ţii i.
o a u to rita te , c i vo r f i p u r ş i sim p lu n iş te fig u ra n ţi, cari se vo r co m u n ită ţei, iar la 60 d e a n i, v o r f i sc o şi la pensie.
su p ra v eg h ia re cip ro c . A poi, va f i u n m ic senat, dar hotărârile — „Dar cu fe te le ce vei face?
sale v o r fi su p u se sp re aprobare, a d u n ă re i p u b lic e, ş i a stfel pu- — „Vor fi n a ţio n a liza te, a d ică vo r a p a rţin e Statului, ca <

347 — v - — P ag. 26
 'ăieţii, şi ca. ş i ei vo r f i în v ă ţa te
ie mici cu a sp rim ile v ie ţe i. In
idunările publice, p ro c e siu n i,
Trenul fantomă
tic., vor fi p u se să u m b le goale, E N T R U a co m p e n sa ab sen ţa
r,entru a se o b ic in u i atât cu fr i­
tul cât şi cu căldura ş i să n u de-
irinilă afectările in e v ita b ile la
P m a r ilo r e v e n im e n te s p o r­
tive.. -a p id u l M an ch ester-
L o n d ra şi-a p e rm is să p tă m â n a
emeile care p o a rtă în to td ea u n a tre c u tă , să b a tă u n re c o rd fe ro ­
estminte. v ia r, în îm p r e ju ră ri domine de
— „Cum v e i face cu căsăto- a fi c in e m a to g ra fia te .
riile?” în tre b ă d in n ou A loan- Ia tă s c e n a riu l: p u ţin d u p ă
!er privind pe L y cu rg cu fu rie Sheffield, i se făcu ră u u n ei ti­
crescândă. n e re fem ei. U n m e d ic c a re se
afla de faţă, sp u se c ă e nev o ie
- - „Statul va alege o so lie de-o g ra b n ic ă o p e ra ţie d e a p e n ­
pentru fiecare tânăr" ră sp u n se d ic ită . Ce e ra de fă c u t? S p italu l
el. „In ziua n u n fe i, fe m e ii i se cel m ai a p r o p ia t era to cm ai în
va tăia părul ş i va f i îm b ră ca tă L e ic e ste r. Şeful de tr e n n u se
băieţeşte, p e n tru c a să n u e x er­ g â n d i m ult. D ăd u o rd in m e c a n i­
cite vre-o in flu e n ţă m o leşito a re c u lu i să tr e a c ă p r in sta ţii fă ră
asupra tânărului so ţ; ba, cred să o p re a sc ă şi să g o n ească sp re
c'ar fi m ai b in e p e n tru el ca acest o ra ş „c u to a tă p u te re a a-
prima dată s’o în tâ ln ea sc ă pe b u r ilo r ”, d u p ă cum s p u n e Châ-
întunerec, a stfel în c â t să n u ştie telet in ,,O colul p ă m în tu iu i în
cine e si n ic i cum e.” d ouăzeci şi p a tru de z ile ” . Goa­
n a ac e a sta a p ro d u s m a re u i­
„Dar asta le întrece' p e m ire c e lo r c a ri v ed e au co nvoiul-
toate! fan to m ă, c u p rin s p a r ’c ă d e n e­
— „Ne vom o b iş n u i!” r â n ji b u n ie , năpustindim se p e ste c â m -
Lycurg. „Şi p e n tr u a e x tir p a P.ii Şi tre c â n d p r in g ă ri cu o
orice tendinţă sp re gelozie, so­ viteză în sp ă im â n tă to a re .
lii vor fi o b ligaţi să-şi lase so­ T â n ă ra b o ln a v ă fu salv ată si
liile să aibe c o p ii ş i cu a lţi băr­ v ile g ia tu riş tii - au g ă s it su b ie ct
p e n tru n e sfâ rşite le c o n v o rb iri
baţi aprobaţi de S tat, bine- d in tim p u l o re i p e n tru b a ia d e
i.iţeles.” so are. Cu to a te ac estea u n p u n c t
„Dar ataci c h ia r ră d ă c in ile n egru... Ş eful de tre n a fost d ai
oiefei fa m iliale!” p r o te s tă Al- a fa ra , im e d ia t.
1ander sărin d jn p ic io a re .

„Dar n ic i n u poate f i vorba Tăcerea este de aur

Je o viată de fa m ilie ” zise Ly-
turg. „Bărbatul ş i fe m e ia vo r D in ac e a stă cau ză un m e ca­
’¡icra toată ziua p e n tru com u- n ic am ,p]oiat î n t r ’u n g a ra j d in
i ¡tale; şi voiu in te rzic e în tre- F ila d e lfia a rămias m u t tim p de
minţurea lu m in e i a rtific ia le, U ani.
utfel să serile n u le va răm âne C a m arazii săi au ră m a s în ­
lecăl să se culce.” m ă rm u riţi, m a i zilele tre c u te
c â n d l-au a u z it v o rb in d . E l le
e x p lic ă m in u n e a . In 1921, fo n ­
d ase în B oston o c a s ă de co m erţ,
in oare am ici d e-a i săi an ^aja-
„Dar cred că s o ţii v*>r lua to- se ra sum e d estu l de im p o rta n te .
'uş mesele îm p re u n ă ” zise fu­ D ar M elyln T ra in — a c esta-i n u ­
rios tânărul. m ele falsu iu i m u t — av ea ca a-
„Ba de loc” ră sp u n se L y cu rg . s o c ia t p e cu m n a tu l său, c a re 'în-
t r o b u n ă zi fugi cu to a tă c a ssa
,Mesele se vo r lua în co m u n , de b an i, c h e ltu i to ţi b a n ii în
bărbaţii separaţi de fe m e i. F ie­ A e w - io rk , ap o i se sin u c ise .
care bărbat ‘va tre b u i să aducă T ra in , fu rio s, ru ş in a t si dezo­
la bucătăria co m u n ă p a rtea sa la t făcu ju ră m â n t să n u liiai v o r­
de cereale, legum e, carne ş i b e a sc ă p â n ă ce nu va re stitu i
vinţ după care vă lua loc la m asa
comună. O am enii tre c u ţi d e
virsla utilităţei n u vo r m a i avea
a m ic ilo r săi b a n ii îm p ru m u ta ţi.
h l m u n c i la F ila d e lfia cu a r ­
d o a re şi în tă c e re . S ăp tă m ân a
La v u lt u r u l de mcare
cu p e rle le in g h icire
dreptul să m ă n ânce carne; dar tre c u ta a e x p e d ia t u ltim u lu i p ă­
atât cei tineri cât ş i c e i bătrâni, g u b it, u ltim u l ce k . Şi astfel a
nor avea câte o p o rţie diri supa re în c e p u t să v o rb ea scă , în lo c să
comunală.” se m ai facă în ţe le s p rin frazele
s c ris e î n t r ’un c a rn e ţe l.
„Sunt sigur că aceasta va fi
un fel de apă ch io a ră ” zise Al- D upă p rim u l an, nu -m i m a i
catfder. „In ce m ă p riv e şte , eu
am să mănânc în to td ea u n a m a i
înainte de-a m ă p re ze n ta la
era a ia t de greu să tac, a decla-
r a t el. In fond se v o rb eşte m u lt
p re a m ult. Se lu c re az ă m a i cu
■folos carvd nu se sp u n e n im ic !
TheodarAfanami£(?
M . 8AZACA
masa comună. JTR. C A R O L 76 -76 •60• 52 MR HAlilOiZţ
„Asta nu se va p e r m ite ” ră s ­
punse Lycurg. „O m ul care n u -şi
ca mânca p o rţiile, va f i p e d e p ­
sit. Nu vom avea clase p r iv ile ­ Când avefl dureri.... Togal!
giate.”
Aci, A leander ap u c ă cu p u ­
De O 6 Tabletele Togal se dovedesc neîntrecute Ia:
tere toiagul de fild e ş şi-şi su fle­
că mâneca vestmântului.* >rA sta-i
prea mult” şu e ră el p r in tr e
T o g a l? R e u m a tis m
Sută
atici
Gripă
Răceli
Lumbago
N e m lfll
Dureri
de cap

dinţi. ,Jţt dau eu ţie su p ă co­ - ţ* “ “ fi* »up«io«re ale Togal-atoi tetă ae «ne prepaiate.
munală.” i <xe medici aiirma ca eate eu iotul nevitgmato^'^^ ---------- ---- " « S S —
■*e . me<11C1 rapuftgaz& de~spre T o g ai-u lu l l a s t o i c e »i Tebete, «ttiar « i l n
Şi începu să lo v ească o rb e şte nu au reuşit.
ie Lycurg, care fugi d in în că- de m edici, prm tre care profesări m arcant!. »Urm * cu sem nătură legalizaţi, ţn certificat« benevole, etle&cti*t*n
lerea în care avusese loc d iscu-
ia aceasta, în stra d ă . A lc a n d e r ~ ţ , : eteratf eMn“a. * uualtat' «P»t«nce»tl dovedesc marele Intere» al rtUntel medicale pentn. - n ~ L
¡1 ajunse şi aci şi luându-1 la * j u g â r t voluminoase, deja clinici Im portante din diferite ţări.'^ dovedesc eflcacltâ!5 ~ S 1ne'in’tre c u ii.
,'oană, îl bătu p â n ă ce-1 lăsă fă ră tetUdeio ^ <^ i - ^ nuUnf ^ , ^ ^ L ? / jr!î,1- aJutorul Togal-ulul să se bucure din nou de sănă-
suflare. Cu toate ace«io-a, în să, acldul u r ic l^ e b a tf De t 55 cale naturali substanţele vătămătoare, dizolvând
legile propuse de L y cu rg s’au
ir.ipus toate în viaţa S p a rte i. ^ Tabletele Tooal mint. un produs dTfţfan, *
 TEX HARDING

4) Pe urmele colonelului Fawcett, dispărut de opt ani in pădurile braziliene

Despre întâmplarea dela banii „Ragis“ deasemenea m‘am gândit Dar să al Rio la picioare, in timpul nopţii, e feeric. Oraşul cu milioa­
că n‘a fost decât un vis. Dar acest vis a fost pe urm i descris până nele de lumini iţi stă la picioare ca oglindirea cerului Înstelat. Dea­
in cele mai mici detalii ¡n ziare şi a fost groaznicul adevăr. supra Iul, stelele arzătoare, mari şl luminoase. La picioarele tale stră­
Serano a Cost omorit la porunca preşedintelui Calles. A fost împuş­ lucesc lămpile oraşului, ca o copie a nopţii înstelate.
cat ca un trădător ordinar al republlcel mexicane. Aceasta este ade­ Ca un fel de licurici ţâşnesc luminile din noapte, până sus pe munte
vărul oficial şi nimeni n‘are dreptul să cârtească împotriva lui. Când şi ca licurici se agaţă de zidul stâncos. Sunt vilele luminate ale oa­
Obregon a plecat în 192i, a ocupat scaunul preşidenţial Calles, iar menilor fericiţi din Rio; iar vântul molcom, care se ridică până la tine,
în 1926, Serano voia să fie preşedinte al Mexicului. Şi Serano era un din câmpie, aduce cu sine râsete şl muzică.
cm din popor, ca şi Calles. Poate că Serano n'ar fi fost niciodată un In dimineaţa următoare eram la ministrul nostru plenipotenţiar,
preşedinte atât de bun cum a lo s t Calles, insă el avea stofă de om care care astăzi este preşedintele Mexicului. Dânsul mă pofti la masă şi
ştie să-şi câştige popularitate. in timpul prânzului, după ce mă felicită pentru performanţa mea
Versiunea oficială arată că Serano n‘ar fi încercat niciodată să extraordinară, de care Mexicul era mândru, deoarece fusese făptuită
ajungă preşedinte pe căile legale, sau că încercările sale legale n‘au de unul dintre oflţeii ţării, după ce toastă pen tru mine, pe când fu­
fost niciodată serioase. Vrea să spună că el ar fi voit să utilizeze pa­ mam. îmi destăinui că preşedintele Calles a emis o lege împotriva
rada trupelor din toamna anului 1927, în scopul de-a lua comanda ar­ abuzului de titluri. Se va face deci ordine in Mexico şl cine nu mai
matei oare l-ar fi aclamat. Cu armata voia să Întreprindă un marş a- slujla in armata mexicană, in clipa în care legea intra în vigoare,
supra oraşului México, pegătit până în cele mai mici amănunte, pen­ n'avea dreptul să mal poarte titlul său anterior.
tru ca apoi să ia tn stăpânire puterea cu forţa şi să institue dictatura. O, am înţeles ce însemnare avea asta. Nu mai eram deci maior in
Serano cu un tren special se găsia Inti“o călătorie de propagandă armata mexicană!
pentru alegerea de preşedinte. La fel cu toţi ceilalţi candidaţi ţinea
in fiecare staţie, unde sosirea lui era de mai înainte semnalată, aceîaş
discurs violent, la fel cu toţi ceilalţi, cu aceleaşi huete, cu _ace’eaşi Vreau să caut pe Fawcett!
pocnete de revolver. Guvernul Calles U lăsă să întreprindă călătoria,
desi era în posesiunea materialului care trebuia să-i dea aparenţa de In Rio de Janeiro am dus o viaţă plăcută de lenevie. Mi se plătise
trădător. Când trenul se opri în staţia pe care guvernul o hotănse câteva mii de dolari şi aceşti bani îl dublasem aproape. Banii mei ii
ca sfârşit al călătoriei, amurgul se lăsase de mult. investisem inti^o fabrică de şlefuit diamante şi o parte o dădusem u-
Sfârşitul pare să fi fost astfel: Seirano stătea tăcut în tren, cu în­ nuia dintre cei mai mari agenţi de cafea din Brazilia. Că sa întâm­
soţitorii săi, când uşa compartimentului se deschise şi înăuntru intra plat astfel n‘aveam nici un merit. In Rio am cheltuit doar banii şi
un ofiţer. Ofiţerul întinse lui Serano o scrisoare. Dansul citi şi o m'am Interesat foarte puţin de ce se întâmplă cu banii mei. Insă e-
lnnapoie ofiţerului. Apoi rugă pe însoţitorii săi să-l scuze o clipă şi ram un am vestit. In ziare ml se pomenia numele foarte des, ca
ieşi cu ofiţeul în noapte. , , , _ fiind campionul mondial pentru cea mai lungă distanţă străbătută
In clipa in care Serano se arătă afară, trei salve fură trase. Pe călare. De fapt raidul de 21.000 klm., dela Mexico-Clty până la Rio de
peron se găsiau înşiraţi 12 soldaţi, cari aveau porunca să îndeplinea­ Janeiro n‘a fost întrecut până azi. In ziare au apărut fotografiile
scă condamnarea la moarte, pronunţată contra lui. Când a fost mele şi’ s‘au putut cunoaşte din ele toate părerile mele, la cele mai
dicat, avea 70 de g’oanţe în trup. imposibile întrebări. Nu mai era tot una cu felul în care apărusem in
Salvele sub care a căzut Serano au fost semnalul revoluţiei din ziare ca „nebunul anonim“, după măcelul dela barul Ragis. Aveam
1927 din care Calles a eşit învingător. buzunarele pline de invitaţii şl iu flecare seară eram într‘un alt sa­
Nu puteam sft cred cá Serano e mort. Dar México avea un amba- lon, unde aveam de povestit doamnelor aventurile mele, după cum
sador la Buenos-Aires. Atunci era ambasador Alfonso Reyes. M am Othello le povestia Desdeenondei. In vremurile mele de bună stare
la Rio de Janeiro aan văzut odată Othello şl ml se părea, pe când am
dus la Reyes. rămas în pauză singur, in fotoliul meu. că şi eu eram un soiu de
— ,.Serano a fost împuşcat?" Othello Trebuia să povestesc doamnelor, pentru ca sângele lor să se
— „Desigur“. puie In mod plăcut în mişcare, cât de înfiorător eete să mergi că­
__ „Pentru ce a fost Împuşcat Serano?
— Asta o ştii tot atât de bine ca şi mine. Serano a fost un tră­ lare singur, singurel prin pustiu. Primele dăţi atenţia încordată cu
care doamnele se uitau în gura mea, mă măgulise. Dar cu încetul am
d ător. ajuns la concluzia că nu eram decât un fel de mtedlu, de care doam­
— „Asta n‘o cred“. nele aveau nevoie, pentru distracţia lor. Există la ele tendinţa sa
__ .Poţi s“o crezi foarte bine şi de altfel ce mtoiv ai să întrebi atat
flirteze cu un bărbat interesant, să se indrăfeostealscă de el »4 sau
de multe?“ folosit de mine în acest scop pentrucă s‘a întâmplat să fiu acolo.
Bărbatul care-mi spunea acestea, era Reyes, pe care-1 cunoscusem
depe vremea când era un novice în politică. Serano îl ajutase să ajun- Mâine va fi un campion de box, sau un campion in aruncatul cu
Kă acolo unde se afla azi. Astfel îmi amintesc de audlenţete pe care suliţa, un actor sau altcineva. Era o prostie din partea mea, ^ ace­
Serano le acordase lui Reyes. Urinarea acestor audienţe şi a stră­ ste gânduri, care ml-au trăsnit prin minte după tirada .ui Othelio
duinţelor lui Serano a fost că Reyes a putut să p-ece atunci la Pa­ In fata senatului, m'au amftrît atât de mult. Trebuia să fiu vesel
ris şi acest am îmi spunea acum că n'aveam nici un motiv să mă in­ că era astfel, căci soţii doamnelor fanl răsplătlau foarte bine servi­
teresez de cauzele morţii Iul Serano! ciile mele. Mă întrebau adesea cum sunt p l ia ţ i banii mei Pentru
Ştiam deci că într'aveăr Serano era m ort dânşii era o plăcere să-mi fructifice banii in Întreprinderile lor. Ori­
Ce să fac? Făcusem un rămăşag de 10.000 dolari cu Sşf-ano, că voi cum, după scurt timp ml-am primit depunerile dublate.
•trábate călare drumul până la Rio de Janeiro. Oare cei 10.000 dolari Măgarul de mine aş fi trebuit să fiu mulţumit cu această recu­
túseseră depuşi? Am telegrafiat la Mexico-Clty. Răspunsul veni şi noştinţă şl să fac bani în Rlo, până când m i-aş fi putut cumpăra vreo
lupă câte pă-ea banca „Canada", din Rio de Janeiro, tml ţinea «a* feranâ. In loc de asta umb’am fără odihnă prin noapte, pe alee, şi
nil la dispoziţie ca să-m l fie plătiţi. căutam să găsesc pe vreo bancă vreun vagabond, cu care să stau sa
Am stat să cumpănesc dacă n‘ar î l fost mat Înţelept să încarc în pălăvrăgesc şi căruia să-l dau apoi bani pentru renumitul ,,hotel de
vagon cei doi cai, cu cari voiam să-mi termin călătoria, şi să-l trans­ carton“, care sa găseşte în toată lumea, P^nt™
port până la Rlo. Intr“o săptămână, cel mult, puteam să fiu în Rio. doarme pe un pat de campanie tare şl unde eşti despărţit de vecin
Ce mă oprla oare să procedez astfel? Iată să vă spun: n am trans­ numai printr“o bucată de carton.
portat caii, deoarece ţineam atât de mult la Sarano, şl fiindcă eram Motivul dispoziţiei mele elegiace l-am aflat de abia înainte de a-
de părere că există după moarte o continuare a existenţei, vreau sa miază, când Jlmmy Burnes a intrat in hall-ul hotelului Victoria.
spun că o tovărăşie, o prietenie cum sa legase între mine şi Serano Motivul era tocmai că nu aveam prieteni In Rlo. Am avut întotdeau­
nu putea să se termine, prin faptul că unul din prieteni îşi dăduse na pe vreunul cu care să pot hoinări şi cu care să Înghit praful stră­
sufletul. Sufletul nu moare, el pluteşte în spaţiu şl ştie ce face c e l ­ zilor, dacă nu aveam al tos va şl cu care să beau şampanie, dacă se
lalt Să fiu înţeles cum se cuvine. Nu vreau să susţin că iată mă aflu întâmpla să am. In saloanele din Rlo nu puteam să găsesc vreun
cu cei doi cal la rampa de încărcare şl In timp ce scriu frahtul de ex­ prieten pentru mine. Din dimineaţa în oare urana să fiu împuşcat
pediţie văd deodată pe Serano mort, pe un nour strălucitor, cu au­ in curtea cazărmii din Gueretaro, se p e t r e c u s e cu m ^ o trandor-
reolă in Jurul capului şi cu -braţele încrucişate. Se uită la mine de mare neobidnuită. Din dimineaţa aceea nu mal pot fl prieten decât
sus din nour, mă ameninţă cu degetul şi-mi spune: „Harry n u se cu morţii. Volu încerca să tălmăcesc acest lucru.. Vreau să spun ca
cuvine să faci una ca asta! Nu trebue să-ţi transporţi caii. Am pa­ pot să închei o prietenie numai cu oameni cari au isbutiţ să iasa
riat doar că vel merge călare, dragă Harry!" la liman printr'o furtună mare, care au păşit, peste „ S ty r , cum se
Un lucru ca ăsta, prin urmare, nu cred că se poate Intampla Dar spune peste apa morţilor. Nu pentruc‘aş sta cu asemenia «»meni la
dispreţuit pe mine, dacă n‘aş fi continuat , călătoria bătându-ne unul pe altul p e u m e r i şi ^unândU-ne:
călare. Sunt cei 10.000 dolari acolo când sosesc eu la Rio .oarte bi- Doamne, ce mal bărbaţi straşnici suntem,!“ ci este astfel că în to­
ne' Nu sunt acodo când ajung la Rlo, ce să fac? Se vor găsi cumva vărăşia unor asemenea oameni mal simt viaţa ca un lucru viu. E
alţi 10.000 dolari şi dacă nu se găsesc 10.000 dolari, nu face¡nim ic foarte greu de lămurit acest sentiment. Mă gândesc tot la „raid -lU
Am plecat mai departe călare, dar călătoria mea a fost. un fel de np care l-am făcut şl asupra amănuntelor căruia poate că voi mal
vis Mi-a trebuit pentru drumul dela la Buenos-Aires la Rio de Ja­ reveni, !a raidul meu, pe care de fapt l-a făcut un mort. In Pustiu­
neiro o jumătate de an. Am călătorit încet pe * « n . ™rii plutlau dea- rile şi' pe munţii pe cari i-am străbătut, ml-am pierdut tinereţea şl
miora mea si deasupra, sus, mai sus de nouri, Serano m& întoyâraşia dispoziţia de-a mă lega surâzător şi fără nici un fel de condiţiune, de
în ga'op. Unde-i îndemnam calul să meargă la trap şi apoi iar la pas. primul venit.
Intro seară de primăvară m'am oprit pe un munte înalt ii jos, de­ Intr“o noapte, pe când ieşiam dintr“un bar, beat aproximativ, cantam
desubtul meu se afla Rio de Janeiro, cel mai frumos oraş din lume. pe stradă cu glas tare, un cântec german. Mi se pare că e de Eichen-
Cunosc Rio văzut de pe mare şl la lumina zilei. Ştiu cât de fermccător, dorff şi are un pasagiu In felul următor:
ie frumos e albastrul şi verdele peisaglului sătt, apa azurie şt colina.
3*7 - m — Pag. 28
 „şi-a găsit un altul,
Eu eram departe, la luptă şi la victorie atunci mulţi oameni plecau să-d caute pe Fawcett şi subiectul aces.'a
Totul s'a răsturnat,, „Fawcett“ îmi era până'n gât. Locuiam în apropieri de Rio intr‘o
Aş vrea să fie iar răsboi'. casa de ţară, mică, comodă, care-mi fusese închiriată cu u i preţ
.!’ cânt cântece germane, decât când sunt beat bine. Mie nu mi fcarte mic. Mi se scârbise de casa asta, mică, numai din pricina oa­
■; i-iase nici o logodnică, numai prietenii mei Seranc si S im Kellv menilor cari veniau să mă viziteze, in scopul de a mă câştiga par­
ic;au împuşcaţi. y tea lor într‘o nouă expediţie Fawcett. Cei măi mulţi erau bieţi oa-
Ia ziua următoare mă aflam in hotelul „Victoria", unda îmi dădu- meni săraci, locuitori străini, cari nu putuseră să facă nici o it£3vă
waa întâlnire cu un gazetar. Conversaţia noast-ă lâ-icezia. Era g:o- şi voiau să puie totul pe o singură carte. Fawoett era dispărut din 1925
. c„a “ cu toată ora matinală. De dimineaţă imbrăcasem o haină Colonelul de 58 de ani era un bărbat care cunoştea pădurea virgină
oe panza nouă, era proaspăt călcată, dar se putea vedea depe acum, mai bine decât oricare altul. Ce se putea alege din nişte novici cari
doua ore de cand o imbrăcasem, cum peste tot crăpa scrobeala Căl­ se încurcau pe urmele lui, în iadul verde? N'aveam încredere în nici
dura şi sudoarea stricau orice formă, cămaşa ini se lipia de spinare H?1“ ,dl1? aceşti oameni sărmani, ca să meargă în pădurile virgine
S wisky-ul avea gust prost. Ventilatoarele zu-mzăiau ca nişte muşte. Vizitele ia mine se terminau, cele mai multe, astfel, că bieţii oameni se
Prietenul meu, gazetarul, mă întrebase ceva, dar eu şi uitasem ce retrageau cu îndoială in siiTlet şi numai pe jumătate mângâiaţi, de
voia, pentru că eram cu'undat intrun. fel de toropeală. Numesc to- ţigările mele. Uneori totuş se isprăviau mai puţin prietenos, pentru
ro»ea.a starea in care te găseşti când cin-va te întreabă ceva şi în­ ca oamenii scbotiau ca o jignire că nu mă încumetam să merg cu ei
trebarea nu ajunge până ia creer, pentrucă prin cap nu trec decât tot Uneori anume nu erau bieţi oameni sărmani, ci tineri bogaţi cari în­
if.ul de gânduri nebuneşti de căldură. In acest moment mă gân- ţelegeau să_ facă din asta un fel de plăcere de vânătoare. Nici nu mă
aiam — pentrucă observasem pe chelner — cum se face oare că in gandiam să plec în tovărăşia acestor indivizi. Acum sosia şi Jimmv
America de sud chelnerii au picioare atât de elastice, in vreme ce Burnes, cu un plan de acestea, prostesc. I-am spus părerea mea si el
«legii lor din Europa se cumpănesc atât de greu pe picioare? Tre- mă asculta m linişte, cum e ielu ’. americanilor. Apoi răspunse'
bue sâ fie la baza acestei diferenţe o dîosebire de rasă şi dacă n’ar — „Da, dar eu am cu mine u n hidrcavicn".
ti atât de cald, ar merita să se studieze această chestiune Desigur că aceasta schimba situaţia. îm i imaginam în minte cum
Tocmai in acest moment cineva dinapoia mea mă strigă: — ,Hak> ar strabate hidroavionul lui Jimmy pădurile braziliene Această în­
Tex!“ Nu mă chiamă Tex, mă numesc Harry. Dar Tex e o porec ă făţişare însă mă aduse repede la realitate. Ce poţi oare descoperi
a mea. Aşa mă chiamă prietenii de demult. de sus? Cine vrea să găsească pe Fawcett trebue să străbată pădurea
Ce', care mă strigase se şi afla dinapoia scaunului meu şi se pleca cum strabate o ţărancă straturile de fragi şi apoi de unde poţi găsi
peste mine. Era Jimmy Burnes, locotenentul aviator din Gueretaro, in pădure benzina de care ai nevoe la numeroasele sboruri de re­
care se ridicase în aer ca o rândunică înaintea execuţiei c e lc 48 de’ cunoaştere?
ofiţen revoluţionari ai genealului Murgillo. Când Jimmy îmi strânse Am spus acest lucru lui Jimmy. Benzina — spunea dânsul _ tre­
mana, ventilatoarele sbâmăira tare, căldura nu mai era atât de a- bue s^ duce până la marginea pădurii şi de aci să sbori cu o can­
pisătoare iar când ne băurăm paharele de bun sosit, mi se păru ia­ titate suficientă spre a căuta locuri de depozit. Se pot apoi aşeza în
că whisky-ul era o băutură minunată. Gazetarul plecă şi amândoi pădure depozite atât de depărtate, încât să te poţi aproviziona m e­
ne cufundarăm in amintiri. Relaţiile mele cu Jimmy Burnes nu con­ reu, cu combustibil.
stau pe atunci decât din amintiri fugitive. In Gueretaro fusessm o-
datâ luat de'a postul meu la mitraliere, jos, în oraş, spre a înlocui pe I-am arătat lui Jimmy ce de trambalări il aşteaptă in pădure,
tâimaciu, in statul major al lui Murgillo. Acolo l-am întâ?nit pe pentrucă numai cu sborul nu sa r face nimic si ca trebue să pătrunzi
şi in interior.
Jimmy Burnes pentru prima dată, dar auzisem mai dinainte despre
el. Se spunea pe atunci că Murgil'o era mai tare decât trupele gu­ — „Da spuse dânsul — p en tru asta să-m i a ju ţi şi tu. Dacă nu
vernamentale, numai pentrucă in armata sa se găsia un avion per­ te-aş fi găsit, aş fi trebuit să caut pe un altul, care să aibe suficientă
fect înarmat. Acest avion de răsboi — aşa se povestia _ era pilotat experienţă în exp'orările de păduri..."
de-un american tânăr, bogat, care servia in armata lui Murgii o — „Jimmy — am răspuns eu — pentruce trebuie neapărat să-l
numai de plăcere. Chestia cu avionul de răsboi nu era atât de gravă’ cauţi pe Fawcett? Tu socoţi desigur că asta e o glumă. Insă chestia
Jimmy Burnes nu făcea cu biplanul său decât sboruri de recunoaş­ asta poate să ne coste pe amândoi capul“.
tere, restul însă era exact. Se vârise in revo’uţie numai pentru plă­ Am băut wisky şi am vorbit despre altceva şi pe când mi se părea
cerea lui; cel puţin aşa spunea. Jimmy Burnes era descendentul u- că începem să ne cam îmbătăm, Jimmy reveni la povestea lui cu Faw­
wi familii de plantatori bogaţi din Virginia. Familia nu mureai că cett.
era bogată., dar era şi foarte veche, de-o nobleţe burgheză america oă. — „Vreau să vorbesc cu tine serios — spuse dânsul. Şi am înţeles
jummy fusese locotenent de marină, trecuse apoi în trupele de aviaţie că acum o să vie vreo neghiobie.
$i-şi dădu demisia curând. Dinapoia revoluţiilor mexicane ce’e mai Despre ceeace m i-a povestit apoi Jimmy aveam dreptul să mă mir.
adesea ori se ascund interese străine,, pcditice, sau ceeace e tot una Jimmy m i-a vorbit multe, din suflet, şi cel mai important din câţi,1
nterese financiare. Nu ştiu dacă Jimmy Burnes sau vreunul dintre’ a spus a fost că mă inşe’. dacă-1 socot ca un tânăr bogat. Că el s‘a
ăilalţi ofiţeri ai noştri slujiau idei politice, in vremea când dânsul certat cu părinţii săi, că tatăl său i-a arătat uşa, şi că acum trebue sâ
¡bura pentru Murgillo. Mie mi-era tot una. Mi-am întrebuinţat zi- caute să se descurce singur.
!e.'e atunci ca să mă împrietenesc cu el. Amândoi eram făuriţi la fel, Ce puteam să spun la asta? Poate c‘ar fi 'fost datoria mea să-l
deosebirea intre noi consta numai în faptul că eu slujiam in revo­ conving pe Jimmy să se înapoieze la părinţii săi şi să făgăduiască
luţie împins de foame, pe când el, de plăcere. Când doi ani mai târ­ tatălui său că vrea să lucreze cu sârguinţă. Dar asta ar fi fost pen­
lii câlâriajn prin pustiu, m‘am gândit adesea la Jimmy Burnes. A- tru dânsul o curată bătaie de joc. Numai că nu înţe.'egeam din toată
■*!», mă gândiam eu, dacă-1 mai găseşti vreodată, ar putea să fie de povestea, dece Jimmy, pentru că se certase cu tatăl său voia să caute
orna seamă prietenul tău. pe FaWcet. Oare să însemne asta: „aşa i-se cade tatălui meu: să-mi
Acuma iată, se întâmplase aşa că ne întâ'ru'ăm iară; r/uisul râdea îngheţe mâinile dacă nu vrea să-m i cumpere mănuşi!“.
v beam impreună wisky. Apoi îmi spuse că mă căuta de câteva cea­ Jimtny mă lămuri astfel: dacă isbuteşte să găsească pe Fawcett do­
suri vedeşte atunci lui tat-său că e’ e totuş un băiat capabil. Afară de asta
- „Dar ce faci în Rio, Jimmy?“ există un premiu pentru găsirea lui Fawcett şi n‘ar ii de loc rău de
; - .Vreau să plec, să-l caut pe Fawcett". câştigat premiul acesta.
Ai*sa îmi păru prima dobitocie, pe care m i-o spunea Jimmy. Pe (Va urma)

! íu e 4 U H IU Fiindcă pentru Lei 2 2 . -

obţineţi un tub mare de
PASTĂ DE DINŢI pasta de dinţi, similara

NIVEA? pastelor bune de până

acuma - şi de al cărei
gust plăcut veţi fi în=
cântati. Preţul moderat
al acestei paste de dinţi
Ï Ï
precum şi calitatea, vă
mare scuteşte de=a mai re=
curge la vre=una din
LEI
Calitatea: N IV EA
Eftinä şi bună!
22 .
multiplele mijloace de
îngrijire a dinţilor.
Beiersdorf & Co. S.A. R., Braşov
 C H IR IA Ş II
sunt d i n c e în c e m a i

B l: —- „Ai vă zu t p e d o a m n a aceea care

şi a p a r t a m e n t e l e f ă r ă a tre c u t a c u m p e lângă n o i? ”
B a: — „Care? A ia cu un kilo g ra m de,
ÎNCĂLZIRE c e n t r a l a vo p sea p e obraz, cu p ă ru l o xig en a t ş i cu
ro c h ia aia d em o d a tă ? N ’am văzut-o".

sunt destinate
să rămâie goalei

B Haţele de închiriat sunt nume­

roase — dar nu toate ca­
sele se închiriază. Până şl chi­
riaşii cari plătesc chirii modeste
cer încălzire centrală, iar acei
proprietari cari sunt nepăsători
pierd bani in fiecare zi.
E o ideie complect eronată că
Această sobă (co­ încălzirea centrală la o casă
ton) Cotam, fmmo* mică este costisitoare şi că în­
executată instalată
tn hotl-ul apartamen­ trebuinţarea cere multă chel­
tului Do msuficientă tuială.
pentru încălzirea O Uzina Calan are diferite tipuri
O camare •nclustu
toate ‘teoendlnfele. de încălzire centrală adaptabile — „Ce ¡nai e n o u in gazetă?"
Iar costul combusti­ tuturor caselor, tuturor nevoilor. — „ N im ic dragă! A celea şi a c c id e n te , n u m a i vic­
bilului nu întrece co­ Consultaţi un Instalator şi veţi tim e le su n t sc h im b a te " .
stul unei sobe e că vedea că instalaţia unei încălziri
roi capacitate ooate
Încălzi 4o6» • stn- centrale nu poate să vă coste
on^i. JrfMeer. mult.

IlT A N , NA D R A G , C A L A N S. a R
SECŢIA RADIATOARE

V refi «ă scăpafi de
G u t a şi — „Păi să ve zi, m ’atn a sociat cu u n nabab: et
R e u m a tism ? v e n ia cu banii, eu cu e x p e r ie n ţa ”.
— t,Ei şi a cu m ? ”
Dureri înţepătoare şl con tracţiuni — „ A cum n e am d e sp ă rţit: eu am b a n ii, el ea:-
in membre ¿1 la încheeturi, mâini p e r ie n ţa !”
$1 picioare um flate şl schilodite,
svâcnlrl, junghiuri, con tracţiuni in
diferite p ă rţi ale corpului, ba chiar
slăbirea vederii sunt adeseori con­

o\
secinţa reum atism ului şl gutei, care
trebue înlăturate, căci altfel boala
progresează mereu.
EU VA O F E R
o cură de apă în casă
salutară care disolvă acidul urle şi
înlesneşte asimilarea, şi secreţiunea.
Este o apă produsă pe cale a rtifi­
cială în mod fidel după o sursă te ­
rapeutică binefăcătoare, pe care
buna mBLm& n a tu ra a d ăruit-o oa­
menilor bolnavi
Scrieţi-mi imediat şi veţi primi absolut G R A TU IT
o lucrare instructivă.
Adresa ptr. scrisori: August Marzke, Berlin-Wilmers­ H ITLER ISM U L
dorf, Bruchsalerstr. 5 Abt. 399 O fiţe ru l: — „ Ştii, p o t să-ţi s p u n o veste bună.
E şti p e ju m ă ta te g ra ţia t. N u m a i ju m ă ta te din plu­
to n are a rm ele în că rca te".
 ţa; Elisa Avram, profesoară- Loty
P O Ş T A J O C U R IL O R dr. Rubín, Loco; Poenă: eanù Mir-
Problem a l- a : (Cuvinte încrucişate) C o n sta n tin A. S to ic escu . —
céa, loco; Mariienne Drăgoi, Bra­
şov; Miron Izvesniceanu, Lipova-
Banat; Leon Leviţchi, Kotin; Li­
A ritm o g rifu l ...R ea lită ţii?! Se sette Fi'otti, Loco; Samtoh Grec-u,
p ă s tre a z ă cu to a te că a ritm o g ri- Loco; Păpuşa şi Silviu Codreanu,
fele au în c e p u t să p lic tis e a s c ă . R.-Să*at; Ionel I. Andreescu, Fe­
ln g . M. C erbeanu. — D ece nu teşti-- Ialomiţa; Ion Manclescu
v en iţi p e rs o n a l c u d esleg ă rile ? Loco; Octavia Ghsorghiu, Loco;
C onst. D ia co n escu . — E dea- maior Popovici Pompiliu Anibal.
Arad; M. Vizireanu, Tighi'.:a; Ti-
ju n s să s c riţi n u m a i c u v in tele teluş A. Pop-Marţian, Loco;’ Pă-
d esleg ate în ca reu . C elelalte nescu I. Vasile, R.-Vâlcea; Gh. Gh.
(s e m n ific a ţiile , cifrele, etc.) Andreiu, Loco; V. David, Loco;
>unt în p lu s. Tima Eftimiu, Iaşi; Elena Răi ea-
G rişa G riinbcrg. — P u te ţi tri- nu, Tighma; Marin M. Constantin,
n ite , fă ră în s ă să iim o b lig aţi Loco; Cornel Pietroşanu, Ploeşti;
•iă p u b lic ăm , d a c ă n u s u n t b u n e . Didy Miu, Loco; Ph. A. Dinerman,
llie T. L u p iţa . — C o n ju n cţia... Galaţi; Spiru Teodoreanu, Cluj;
D. Gheţu, Tecuci; Jean Ruaseicu.
bogată e n u m a i în fra n ţu z e şte ! Loco ; Ionsscu D. D-tru Mina, Lo­
Mai trim ite ţi. co; Costică Mcgaş, Pisica-Tuleea;
E. P etre seu. — P re a sim p le şi Tanţi Con:tant.nescu-Vedea, Sla­
p rea b an ale. în c e r c a ţi cu . a lt­ tina; Mafia Metaxa, Loco; T h on a
ceva. Dâmboviceanu, Loco; M. Sega’.es-
Jea n a H o ciu n g . — T ra g e re a cu, Loco; Slt. Teo Pârlog, Loco;
p re m iilo r n u a re n ic i o legă­ Costel Pâr:cg, Loco; Nicu N. Du-
mitrescu, Călăraşi-Ialomiţa ; Lize-
tu ră cu p u b lic a re a d esleg ăto ri- tts Lipovici, Dorohoi; Radu I. Tu-
lo r. A şa că to tu l se re d u c e der, Bisericani-Neamţ; Nicu Ro­
la n e p u b lic a re a n u m e lu i, n u şi sen. Ploeşti; Natalia Cande cu
la n e p a rtic ip a re a la p re m ii, p e n ­ Locó; Florică Poppa, Loco; Şt. Gh.
tru c a re facem acu m r e c tific a ­ ŞtS.ănîscu, Piteşti; Constantin
rea d o rită . Popescu, Timişul de sus; Angela
M. Y izire a n u . — C u p o n u l a- Dumiţ-iu, Loco; Nicu Drăghici,
c e la /e s te n e c e s a r n u m a i celo r Târgovişte; Florica EttingerT Lo­
co; Fany Săraru, Buzău; Antonia
c a re d o resc să p a r tic ip e la u n a Şeţu, Loco; Georgescu Petre, Foc­
d in excriîNiile o rg a n iz a te de şani; Ţavago Nahabediano, Con­
„R ea lita te a Ilu s tr a tă ”. stanţa; C-tin Teodc - Cauc'u, Lo­
Io n /. N a n u . — T rim ite ţi o co; Alfred Finkelstein. Lo-co; Popa
n ouă c. p. m e n ţio n â n d u n d e şi I. Mircea, Braşov; V. Iacobini, Lo­
ce aţi câ ştig at. Jo c u l se reţin e. co; St el ian Macovei, R.-Să.rat: Ro-
R a d u I. T u d o r. — Vezi răs­ d5ca Panea, Craiova; D&n Drăges-
p u n su l d at d-lui Io n I. N anu. cu, T,-Severin; De a Bârsan, Să-
lişte-Sibiu; Wexler Biju, G-alaţi;
A n to n ia L e fu . - Nu! C-tin A. Stoicescu, Zimnicsa; A .
Sturdza, Bacău- Clémence Apo'to-
Jeanu, Buşten; Nijt A ' m a r E n d e i ,
ORIZONTAL: 1 ) P rim a .fe­ lia rd . 40) D acă n u e n eg ru , tot Deslegătorii jocurilor din Mcineşti-Bacău; Ignatz R. Boitoş,
Blăjel, T.-Mică; Aurel Nană, Tg.-
roce. 2) De cărţi, de b a n i sau de este... 43) R ival. 44) Rege e-
cuvinte încrucişate. 4) Ca la o-
rizontal. 6) Să fii...! 9) F ic ţiu n e
vreu. 47) P e rso n a g ii d in b a s m i. Realitatea Ilustrată Nr. 345 Mureş.
AU DESLEGAT UN JOC:
48) B lam abil. Cleo dr- Paulian, Loco; Ungurea-
algebrică. 10) P ronum e. 11) N o­ AU DESLEGAT DOUA JOCURI:
V E R TIC A L: 1) Muză, 3) F u io r nu I. Neculai, Bacău; Jeana So­
tă muzicală. 12) O peră. 13) pe fu rc ă. 5) In s tru m e n t geo m e­ Colonel Mayeru, Loco; Aneta fia Hociung, Moineşti-Bacău; Pe­
Sunt bune numai în oţet, vara. tric . 6) B raţ al D u n ă rii. 7) Al­ Ivanov, Loco; Hortensia Mişiniski, tre Theodoru, Loco; ing. M. Cer­
II) Ca la no. 4 o rizo n tal. 18-a) tul. 8) U rc a ră m . 9) M agazin. 14) Bol grad; Sofia Serghiescu, Buzău; beanu, Loco; Mihai Jurescu, Cia-
Ase păli. 19) G biceiu. 19-a) L a p tele cu c u lu i. 15) ...Igiro şia- Maricara Rădulescu, Loco; M. Mo- ţa-T. Torontal; Ion I. Nanu, Ba­
Două litere la fel din A-rarat. 20) chi, Urziceni; Dora Sâdeanu, Lo­ cău; Mihăilescu A’exandru, Cavă-
nu. 16) N u m e ra r cu... ¡fuste. 17) co : Jana Krejci, Loco; F. Korn-
Ciscadă. 21) în v in g e î n t r ’un ran S e v e r in; Nuşa Friedman, Lo­
C a ra cu d ă . 19-a) C opoiu de g a­ b’um, Focşani; Madelein Marco-
concurs şi se găseşte î n t r ’un zetă. 22) Se zice d e sp re un b ă ia t vici, Loco; LăzăTescu Ioan, Loco; co.
măgar! 23) Conjuncţie d e firm ă. şi un a p a r a t de ra d io . 28) E- Russu D. Nicolae, Loco; Octave N.
1.t) Exclamaţie. 25 ) S unt ho­ p isc o p (p o p .). 30) E pocă. 31) Rozianu, Loco; Al. N. Vasilescu- PRIN TRAGERE LA SORTI
gii. 26) Pronume. 27) S tâlp ce Şi a p ro b a t. 32) B r^vo la p a ­ Vasel, Loco; Jean Kaimin, Plo- AU CÂŞTIGAT :
sprijină streaşina. 29) Jo c şi r e ­ ra d ă . 33) Iiid o it, c â n d d in fire eşti; D. C. Maiorescu, Loco; Lazăr
vistă. 33) Fiu (p o p .). 34) Sau. W.oinowski, Ochiuri; S. şi M. Ma- Premiul I lei 200 în nume­
e d re p t. 39) S ufletul fra n c e z u ­ nclescu, Ploeşti; Lelia Popovici, C.-
35) Carte apărută in b ib lio te c a lui. 41) A nim ale şi m o n e zi. 43) rar â . C. Popescu, învăţător,
Lung-Muscel; Heigher L. José,
„Dimineaţa”. 36) Cu c o a rn e le a- R ă d ă c in a şi sp ic u l la u ru lu i. 44) Lceo; Marioara Rosenberg, Loco; corn- Florica-jud. Buzău.
duse pe «pate. 37) N u a r ă şi n ic i G las (b is .). 45) Ca la no. 26 o- Nicu Slavu-Sfinx, Câmpina; Alex. Premiul II un aparat foto­
nu culege deşi recolta v iito a re rizo n t. 46) P a tru a n o tim p u ri. A. Dimitriu, Loco; Vendeli Docut-
este in mâna lui. 3,8) Băţ de b i­ 47) U na d in cele 365 că răm iz i. ner, loco; I. Miha’cea, Buzău; grafic Agfa-Rox d. O ctave
Leon Rosenstein, Buzău; Dady N. Rozianu, Loco, Hotel Ma
Vladimir, Loco; Olga Bilyk, Căli-
jestic.
Problema ll-a: fCryptogram ă) neşti-Prahova; Bosneanu D. Nico-
laie, Loco; Gh. Tomaide, Sibiu; Premiul II un abonament
Dobrescu I. Nicolae, Loco; Con­ pe o lună la „Realitatea Ilus­
stantin D. Foişo-eanu, Lceo; M.
Pinţel, Bolgrad; Grişa Grünbs'g, trată” d-ra Lelia Popovici
Leova-Cahul; C. Popescu, înv. Flo- Cmpulung-Muscel.
rica-Buzău; Miu Vasi’e, Constan­
ţa; Ciobanu Avram, Orhei; llie T. Premiile se trimit numai
Lupiţa, Caracal; Guţa Niculescu, după primirea unei c. p. cu
Reznov-Neamţ; Angela Lt. Mati-
edresa complectă a câştigă­
1 LÀ R P îi L P că, Vă.1>"ăuţi-Storojineţ ; Dora C.
Resmeriţă, Loco; Alex. Wonka, torului. Cei (Mn Capitală se
IAE:T BLE U A M B Lipcani-Hotin ; Pantea Romulus,
Loco; Liza Silberman, Loco: Du­ vor prezenta personal spre
Ní>T 0 1Ţ 1 M L A
duia Margareta din Arad; Florea a-1 ridica.
Dinulescu, Loco; Doncovici Alexan­
V T 1 R T A [Di E U dru, Călăraşi; Aurel Iliescu, Loco;
Paulina Chilisan (sau aşa ceva.'?) Deslegările jocurilor
1 NE N c A G E A Valea Nandri-Muscel; Florian Ma-
UIîn GPG A C E S rinescu, Daia-Vlajşca; Ţucu Mioa­
ra, Tibăneşti-Vaslui ; ' Radu I. Tu-
din No. 345
Al*U s E T R P E M fior, Bissricani-Neamţ; Lucreţia şi
Margareta Pallade, T.-Măgurele; N E RE » P
DL.c c D R 1 O E N »
Simona Niţescu, Loco; Const.- D. E P I S C O> p | R e BOS
Popescu, Loco; Elisabeta şi Jea­ R .I G. A B C E C E T ER A
î l .E 1 U E T U Z U na Constantinescu, Caracal; Eca-
terina Davidescu, Loco; Ionel Cle­ ES A F OÀ DE B E A T
C
'DM T P J E B l ment Schacbman, loco; Dan Ti­
tus Lochianu, Gherla-Someş; Dim.
I c lo iR U C i UR AR 1
Pornind dintr'un c o l ţ şi m cr- tr ’o p oezie de A lee sa n d ri. C A î A TI 1 R
Goga, Loco; Marioara şi Floriei.
ind oblic, sărind un râ n d şi Anastasiu, Giurgiu; Lys Necula,
venind, veţi afla o stro fă din- A.V.C. 171 Ploeşti; Mircea Iacomini, Constan-

„R E A L IT A TE A ILU STRA TĂ. — D ire c to r N ic. C o n stan tin .

R ed a cţia f i A d m in istr a ţia : S tr. C onst. M iile 7— 9— 11, T e le fo n 359/99.
Im p r im a tă la foto-jrotogravură in a telierele „ A d everu i” S. .4.
D u m in ic ă s'a d esfă şu ra t p e sta d io n u l O.
E. F. în p re ze n ţa V o ev o d u lu i M ihai c a m p io ­
n atele n a ţio n a le de a tle tism . R e zu lta te le in
g eneral au fo s t slabe. F o to g ra fiile noastre
în fă ţişe a ză : p e V o ev o d u l M ihai înm ânăm ?
p re m iile
D re a p ta : cursa p e n tru 5.000 m e tr i plat

S o u l m in istru ul S ta te lo r-U n ite la B u cu reşti, a p re ze n ta i, Iu ca stelu l

l>elrş d in S in a ia , sc riso rile sale d e a cred ita re, in fo to g ra fia n o a stră
d. A l w in M a n sfield O w sley, n o u l m in is tr u (-f-) îm p r e u n ă cu d -n u
ataşai m ilita r al A m e ric e i, S ec re ta ru l L eg a ţiei A m e ric a n e şi col.
a d ju ta n t C andeescu e ş in d d ela castelul P eleş
F o to g ra fia d e jos: d-na M a n sfield O w sley, sofia n o u lu i m in is tr u al
S ta telo r-U n ite, îm p re u n ă cu c e i tre i c o p ii a i săi

£ ¿ S ttA v & s
tată m a i tties îm p o triv a caselor de to lera n ţă d in acei curl,e/

D u d e şt’.-C ioplea, d. C o n sta n tin M. B râ n zo i