1

Valeriu Popovici-Ursu

Pentru cei care nu sunt la curent cu

ce înseamnă anul 5508 î. Cr. , acest
an este anul morţii celui mai iubit
conducător al poporului român Zeul
Moş, Saturn la egipteni , căruia i s-a
sculptat chipul pe vârful Omul din
Bucegi. Anul de referinţă 5508 î.Cr.
a rămas în memoria tuturor
conducătorilor politici şi religioşi şi
a apărut în inscrisurile religioase şi
al conducătorilor politici români
deabea între sec. XIV şi XVIII,
după care s-a trecut la anul creştin
 2

dela naşterea Domnului Nostru Iisus

Cristos. La toate bisericile
construite în perioada veche sus
amintită, pe plăcile comemorative
ale construirii mânăstirilor, cît şi pe
letopiseţele domneşti, s-a scris anul
de la 5508 + anul creştin. Doar
după ce Ţările Româneşti au fost
conduse de prinţi fanarioţi şi în
scripte şi pe plăcile indicând data
zidirii unui loc de cult, s-a trecut la
anul creştin !
Nu ne vom baza numai pe acei 4755
de ani cosemnaţi în scripte al
vechimii poporului român înaintea
romanilor, ci vom aduce argumente al
vechimii poporului nostru şi a limbii
noastre, în urma studiilor unor exegeţi
străini, cît şi al unor recente studii de
genetică din Spaţiul Carpatic, sud
dunărean şi italian.
 3

De curând au fost efectuate studii de

genetică privind popoarele europene.
Aceste studii au fost conduse de dl.
dr. Alexander Rodewald, directorul
Institutului de Biologie Umană şi
Antropologie al Universităţii din
Hamburg cu aportul doamnei
dr.Georgeta Cardoş, cercetătoare
ştiinţifică, biologă, specialistă în
genetică.4
Concluziile studiului comparativ între
genele populaţiei antice şi celei actuale
de pe teritoriul României sunt
următoarele:
– între actuala populaţie a României şi
populaţia care a trăit pe teritoriul ţării
noastre acum 2500-5000 de
ani EXISTĂ O CLARĂ ÎNRUDIRE
GENETICĂ, ceea ce probează
continuitatea incontestabilă a
poporului român pe aceste meleaguri ;
 4

– actuala populaţie a României se

înrudeşte genetic în special cu
populaţiile Greciei şi ale Bulgariei,
populaţii care s-au dezvoltat într-un
spaţiu locuit de strămoşii noştri geto-
daci, şi doar într-o mică măsură cu
populaţia italiană ;
– s-a mai dovedit că o parte din
italieni, în special cei din nord, sunt la
rândul lor înrudiţi genetic cu
populaţiile vechi care au trăit în Arcul
carpatic acum 2500-5000 de ani.
Deci acest studiu de genetică,
probează faptul că strămoşii românilor
aveau o civilizaţie – acceptând-o doar
pe cea a Cucutenilor – cu peste 3000
de ani înainte de fondarea Romei!
Faptul că bulgarii de astăzi, grecii şi
italienii nordici au aceeaşi genă cu
românii, înseamnă că populaţia de
astăzi, cu toate că vorbesc altă limbă,
 5

provine din cea a strămoşilor noştri

îndepărtaţi.
Chiar dacă în DEX, pe care l-am
categorisit „Dicţionarul
deznaţionalizării limbii române” –
dicţionar în care nu veţi găsi nici-un
cuvânt de origine română – avem
mărturii a unor autori străini, în care
analizând cuvintele limbajului colocvial
mai ales, au scris cuvintele care provin
din limba română!
Şi nu este de mirare! În prestigioasa
lucrare „The Cambridge History of
India”editată în 6 volume de către
Universitatea din Cambridge, în vol. I,
p.71 scrie: „din Spaţiul Carpatic au
plecat indo-persanii, grecii,
italioţii, celţii, germanii etc.,5 –
infirmând cu tărie teza susţinută şi
astăzi în istoriografia română despre
 6

o migrare kurgană în neolitic

dinspre Asia în Europa.
Dacă popoarele sus amintite,
plecând din Spaţiul Carpatic, era
normal că au plecat şi cu limbajul din
acest SPAŢIU, explicând faptul că toate
cuvintele cărora li se atribuie originea,
fie greacă, fie latino-italiană, fie
persană, fie celtică, fie germană, este
de fapt de ORIGINE ROMÂNĂ.
O nouă dovadă că limba română
este precursoarea limbii latine ne-o
furnizează doi cercetători irlandezi
care au avut acces la Biblioteca
Secretă a Vaticanului.
Domnul Miceal Ledwith, fost decan
al Sf. Petru Diocescan College din
Wexford – Irlanda, fost preşedinte al
Conferinţei şefilor de Universităţi
irlandeze şi fost membru al Biroului de
Conducere al Conferinţei Rectorilor
 7

Universităţilor Europene (C.R.E.) într-

un interviu acordat postului de
televiziune TVR Cluj, la sfârşitul anului
2012, a făcut o declaraţie poate
şocantă pentru unii, dar revelatoare:
„Chiar dacă se ştie că latina este
limba oficială a Bisericii Catolice,
precum şi limba Imperiului
Roman, iar româna este o limbă latină,
mai puţină lume cunoaşte că limba
română, sau precursoarea ei, vine
din locul din care se trage limba
latină şi nu invers. Cu alte cuvinte,
nu limba română este o limbă
latină, ci mai degrabă limba latină
este o limbă ROMÂNEASCĂ. Aşadar
vreau să-i salut pe oamenii din
Munţii Bucegi, din Braşov, din
Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi
oferit un vehicul minunat lumii
occidentale (limba latină).
 8

Oare această declaraţie făcută de o

personalitate occidentală, care nu avea
interese personale în România, să aibă
legătură şi cu faptul că Papa Ioan Paul
al II-lea a spus cu ocazia vizitei în
ţara noastră din anul 1999, că
România este „Grădina Maicii
Domnului”?
Într-un alt interviu luat d-lui Miceal
Ledwith de către TVR Cluj pe data de
2 martie 2014,
acesta aminteşte de lucrările d-
lui Mark Pagel de la University Of
Reading, în care scrie că:
„limba PIE (Proto – Indo –
Europeană) a evoluat de pe
teritoriul de azi al României şi
Bulgariei în urmă cu 15.000 de ani.
Menţionăm că limba Proto – Indo –
Europeană este de fapt LIMBA
ROMÂNĂ ARHAICĂ.
 9

Dacă urmărim descoperirile

arheologice din ţara noastră, acum
18.000 de ani, avem de a face cu
Cultura Gravetiană din Paleoliticul
Superior la Cotul Miculinţi (Sat,
comuna Cotuşca – jud. Botoşani),
având cele mai vechi elemente de
civilizaţie din lume şi anume
locuinţe în bordeie, ciocanul de
minerit, lancea cu două tăişuri,
harponul de pescuit, cât şi dovezile
arheologice din Bucureşti, Peştera
Moeciu-Braşov etc.6., toate fiind
opera strămoşilor noştrii.
Nu acceptăm absurda teză care stă
la baza ultimelor dicţionare române,
în care cuvinte care se referă la
unelte agricole sau de uz comun,
animale domestice sau sălbatice,
componentele corpului uman, arbori
şi legume etc., românii să fi aşteptat
 10

barbarii care au năvălit peste noi în

primul mileniu al erei noastre –
inclusiv romanii – , ca să le dăm
denumirea, DUPĂ CUM REZULTĂ
DIN DEX !!!
Pentru a demonstra compleca eroare
a provenienţei originii cuvintelor
române din DEX, rezultat al tezei
actualilor alogeni cât şi acoliţii lor, care
tronează astăzi în Academia română
şi-n cultura ţării noastre, vă vom
expune câteva declaraţii ale unor
somităţi mondiale care au studiat
neoliticul românesc, prin prezenţa lor
la congresele internaţionale şi vizite pe
teren ale comorilor româneşti din
neolitic şi de mai înainte.Aceste
declaraţii şi constatări au fost
ignorate complet în expunerea
academicianului I-A. Pop!!!
 11

Pentru a demonstra cu tărie absurda

teză a academicianului Ioan-Aurel Pop,
vom expune ceea ce au afirmat cei mai
reputaţi romanişti, ne citaţi de dânsul
în pledoaria sa.
Eminentul romanist Carlo
Tagliviani 7 Scrie:
„Roma nu-şi impunea propria
limbă (p.7)… şi din punct de vedere
al lingvisticii romanice ar fi bine de
a se reţine două lucruri: noţiunea
de romanitate a fost o noţiune
esenţial politică, dar romanii nu şi-
au propus nicicând o asimilare
violentă a popoarelor supuse şi NU
AU ÎNCERCAT SĂ-ŞI IMPUNĂ LIMBA
LOR.”(p. 70). (s.n.)
Fustel de Coulanges în Histoire des
institutions politiques de l’ancienne
France. La Gaule romaine. …Revue et
completée sur le manuscrit et d’après
 12

les notes de l’auteur par Camille

Jullien, Hachette, 1924, 332 p.
…Ni le Sénat ni les empereurs n’eurent
pour programme politique et ne
donnèrent pour mission à leur
functionnaires de romaniser les
provinciaux.…Nici Senatul, nici
împăraţii n-au avut program politic
şi n-au dat funcţionarilor lor
misiunea de a-i romaniza pe
provinciali. (p. 99). s.n.
Contele d’ Hauterive, în „Mémoire sur
l’état ancien et actuel de la
Moldavie, 1787, lucrare rămasă în
manuscris peste un secol, prezentată
de Carol I Academiei Române la 13
martie 1.900, şi tipărită în ediţie
bilingvă imediat după aceea, printre
afirmaţii extraordinare, dar temeinice,
despre română scrie::
 13

Loin que le latin soit la tige des langues

qu’on parle aujourd’hui,on pourroit dire
qu’elle est moins dans le génie de la
première langue romaine, qu’elle est
moins dans le génie de la première
langue romaine, qu’elle a plus dénaturé
les expessions primitives et, si je ne
craignois de donner une forme
paradoxale à une observation juste, je
dirois qu’elle est la plus moderne de
toutes, ou du moins celle dans les
éléments de laquelle on retrouve le
moins de traces de l’idiome populaire
qui leur a donné naissance à toutes. La
langue latine en effet dérive de cet
idiome, mais les autres langues et
surtout le moldave sont ce même
idiome (p.254, 256) s.ns.
Petru Maior, în Istoria pentru începutu
românilor în Dacia (1812), ed.. 1971,
p.57, arăta fără echivoc: Aceaia iaste
 14

adeverit, precum văzum deasupra, că

nu limba latineasca cea proastă s-au
făcut din limba latineasca cea corectă,
ci ceasta din ceaia. De aciea măcar că
ne-am deprins a zice că limba
românească e fiica limbei
latineşti, adica a ceii corecte,
totuşi, de vom vrea a grăi oblu,
limba românească e mama limbei
ceii latineşti! subl.ns.
Considerând că prin argumentele
expuse mai sus, am reuşit să vă
convingem, că teza pe care
academicianul Ioan Aurel Pop a
susţinut-o la Târgu Mureş este un
fals inacceptabil, rugăm pe cititorii
acestui articol, să-l difuzeze la toţi
cunoscuţii, pentru a nu rămâne întru-
n cerc restrâns de români.

BIBLIOGRAFIE
 15

1.Valeriu D. Popovici-
Ursu „Adevărata obârşie a poporului
român”Ed. Gedo-Cluj 2014, ed.III.
2. Rev. Dacia Magazin, Nr. 78-79,
iunie-iulie 2012, p.80
3. Alf. LOMBARD. Un
rapprochement nouveau. L’histoire
du maltais peut-elle nous aider à
mieux comprendre celle du
roumain? En Revue Roumaine de
Lingvistique,nr. 1/1974, p.3-22.
4. Dr. Georgeta Cardoş/Dr.
Alexander Rodevald, Genomul
uman. Cercetări de paleogenetică
moleculară la populaţiile vechi din
Epoca Bronzului şi a fierului de pe
teritoriul României-evidenţierea
relaţiilor genetice cu populaţia
românească şi alte populaţii
europene actuale. Ed. Teocora 2013.
 16

5. E. J. RAPSON (edited by) The

Cambridge history of India, At the
University Press, Cambridge, 1922,
vol.I, 790 pag., p. 71.
6. Paul Lazăr
TONCIULESCU § Eugen
DELCEA, Secretele Terrei – Istoria
începe în Carpaţi, Ed. Obiectiv
Craiova, 2009 p.169.
7. TAGLIAFINI Carlo, Originile
limbilor neolatine, ESE, 1977, 593
p., p. 70.
Sursa: Regatul Cuvântului, autor
articol: N.N. Negulescu, scriitor