Analiza Pietei Detergentilor de Rufe.
Analiza Pietei Detergentilor de Rufe.
Analiza Pietei Detergentilor de Rufe.
Grupa: MKL162
În această lucrare ne-am propus să analizăm piaţa detergenţilor de rufe, ce aparţine pieţei
produselor de curăţare.
În societatea primitivă, chiar şi în zilele de azi, hainele erau curăţate cu pietre pe malul unei ape
curgătoare. În dicţionar, ”detergentul” este definit ca agent de curăţare. În ultimii 20 de ani însă,
cuvântul descrie mai degrabă - detergentul sintetic, decât obişnuitul săpun. Detergenţii sintetici
conţin anumite componente numite substanţe tensio-active.
Un material care prin compoziţie este foarte asemănator cu săpunul a fost găsit într-un vas de lut
datând din 2800 Î.En, descoperit în timpul cercetării făcute asupra locului în care se află Babilonul
Inscripţiile de pe vas spun că grăsimile au fost fierte cu cenuşă ,aceasta fiind o metodă de obţinere a
săpunului , dar nu precizează la ce era folosit acest material. Mai târziu, s-a descoperit că asemenea
materiale erau folosite ca “gel” de păr.
Ultima jumătate de secol a fost perioada de maximă dezvoltare a industriei detergenţilor şi, în
consecinţă, de afirmare a unui comerţ de mare amploare cu produse detergente. În prima etapă s-a
dezvoltat producţia detergenţilor pentru produse textile, a urmat o etapă a preocupărilor pentru
realizarea de produse detergente pentru textile cu eficienţă maximă pe destinaţii bine precizate
concomitent cu desfăşurarea de cercetări pentru producerea detergenţilor cu proprietăţi corective
pentru neajunsurile specifice fibrelor textile sintetice şi ale amestecurilor de fibre. În anii '70 au
început şi ulterior s-au amplificat cercetările pentru realizarea detergenţilor „economici“, eficienţi în
spălări fără apă caldă, respectiv la temperatura de 30 grade Celsius, mai apoi la temperatura apei
curente şi chiar la orice temperatură („all temperatures“).În 1907, Henkel a lansat pe piaţă primul
detergent din lume: Persil, denumit aşa după cele două componente principale - perboratul şi
silicatul. Ȋn ceea ce priveşte brandul, există două companii care-l produc şi care au dreptul de a-l
folosi: rivalele multinaţionale, Henkel şi Unilever.
În Republica Moldova Detergenții P&G sunt importați și distribuiți de către ÎCS ”Orbico MA”
SRL, care figurează și în lista principalilor 100 agenți economici importatori din R.Moldova ai
anului 2011 (locul 28), iar mărcile Unilever sunt aduse de peste hotare de către întreprinderea cu
capital românesc ”Trigor AVD” SRL. La punctele de comercializare cumpărătorii găsesc detergenți
și de la alți producători internaționali, cum ar fi: Bingo, E, Savex. Avantajul Bingo, marcă Hyat
fabricată în Turcia, constă în faptul că acesta se vinde destul de intens în rețeua ”Casa Curată”, care
are unități comerciale în toată țara. La fel și rețeua specializată în produse de igienă, Zolushka,
comercializează toată brandurile de detergenți existente pe piață..
5. ANALIZA CERERII
5.1 Definirea unităţii de consum (cine consumă/utilizează produsul), a unităţilor de
cumpărare (cine cumpără produsul), a unităţii de decizie (cine decide ȋn privinţa mărcii)
Ȋn ceeace priveşte unitatea de consum, se poate menţiona faptul că detergenţii de rufe sunt folosiţi,
atât de populaţia urbană, cât şi de populaţia rurală, la nivelul tuturor categoriilor de vârstă, sex,
etnie.
Ţinta produselor de spălat haine este gospodăria, principalii consumatori fiind femeile. Gospodăria
este formată din cumpărători care diferă între ei în privinţa dorinţelor lor, a puterii de cumpărare, a
localizării geografice, a comportamentului de cumpărare şi a practicilor de cumpărare. Principalele
variabile de segmentare a pieţelor de bunuri de larg consum sunt cele geografice, demografice,
psihografice şi comportamentale.
Căile de segmentare a pieţei detergenţilor sunt rezultatul preţului fiecărui produs, nivelului de
cheltuieli al clientului şi al preferinţelor pe care clientul şi le-a făcut, de-a lungul timpului, faţă de o
anumită marcă.
Pentru segmentarea pieţei detergenţilor de rufe, există mai multe criterii de segmentare:
venitul (venituri mici, medii sau mari)
beneficiile aşteptate
comportamentul consumatorului (preferinţa pentru o anumită marcă şi statutul
utilizatorului: non-utilizator, fost utilizator, utilizator ocazional, utilizator obişnuit)
mediul geografic
tehnica de spălare a cumpărătorilor
Unul din cele mai importante criterii de segmentare a gospodăriilor este venitulconsumatorilor.
Majoritatea gospodăriilor se orientează în principal după preţ atunci când achiziţionează un
detergent de rufe. Mărcile fiecărei companii concurează în funcţie de trei segmente importante:
Mărcile ce fac parte din segmentul premium sunt Ariel (Procter&Gamble) cu produsele din
gama detergenţilor automaţi şi manuali; Persil –detergent lichid şi Perwoll sub formă de
lichid şi gel (Henkel).
2. Segmentul Mediu: Din segmentul mediu fac parte produsele cu un preţ nu foarte
ridicat, destinate consumatorilor cu venituri medii. Aici se încadrează atât detergenţi
automaţi, cât şi manuali.Brandurile din segmentul mediu sunt : Tide (Procter&Gamble)
şi Omo (Unilever).
3. Segmenult Economic: Din acest segment fac parte consumatorii cu venituri medii şi
reduse. Cuprinde produsele cu preţuri mici, sub medie, detergenţi automaţi precum şi
destinaţi spălării manuale, consumatorii fiind persoanele cu venituri relativ mici. Mărcile
din acest segment sunt: Bonux (Procter&Gamble), Dero (Unilever) -detergenţi automaţi
pudră şi lichid precum şi manuali, Rex (Henkel) - detergent automat pudră şi gel
Un alt criteriu de segmentare este cel al mediului geografic. Detergentul automat este consumat
de persoanele din mediul urban, persoane ocupate, care posedă o maşina de spălat automată, în
timp ce detergentul manual (şi săpunul de casă) din segmentul economic este destinat în special
persoanelor din mediul rural cu posibilităţi materiale mai mici, care nu au maşină de spălat şi care
doresc să facă o economie la Astfel, în funcţie de tehnica de spălare a consumatorilor, există :
detergenţi automaţi – toate mărcile celor trei firme producătoare. Aceştia se adresează
persoanelor care economisesc timp prin spălarea la maşina automată.
detergenţi manuali (şi săpun de rufe)–toate mărcile, mai puţin Omo şi Tide . Se adresează
cumpărătorilor care nu folosesc maşina automată.
În funcţie de beneficiile aşteptate, segmentarea pieţei se realizează astfel:
detergeţi pentru persoanele alergice şi pentru cei cu piele sensibilă. Aceştia sunt detergenţii
naturali, ecologici, fără enzime şi alte chimicale. Un exemplu este detergentul Bio
Hypoalergen din plante;
detergenţi pentru copii (hainuţele lor), fără coloranţi şi parfum, al căror beneficiu aşteptat
este prevenirea alergiilor daca se are în vedere sensibilitatea pielii celor mici;
detergenţi al căror efect aşteptat de către consumatori este păstrarea îndelungata a culorii
hainelor : detergent pentru haine colorate şi fine, haine negre;
detergenţi de la care cumpărătorii urmăresc protejarea ţesăturilor de lână şi mătase,
ţesăturilor din fibre sintetice sau din bumbac, in, cânepă, caşmir (au enzime şi PH neutru sau
sunt din ingrediente naturale);
detergenţi de la care cumpărătorii aşteapta albirea hainelor : detergenţi cu înălbitori.
Referitor la comportamentul consumatorului, piaţa este segmentată în persoane care ţin la brand
şi folosesc doar o anumită marcă în care au încredere şi persoane care folosesc ocazional,
diversificat sau în paralel mai multe mărci. În prezent, cea mai folosită marca de detergent de rufe
este Dero (lider ȋn volum) apartinând companiei Unilever.
6. DISTRIBUŢIE
6.1. Tipurile de unităţi comerciale prin care se realizează vânzarea către consumatori
Din punct de vedere al distribuţiei cele mai importante canale de vânzaresunt hypermarketurile şi
supermarketurileurmate de magazinele alimentare Chioşcurile totalizează o cotă de doar 1,99% ȋn
volum (Zolushka,Casa Curata)
Majoritatea clientilor care cumpărădetergenţi de rufele procură de la supermarket hypermarket sau
din marile magazine precum Metro,Nr1,Fidesco,Unimatket.acesta rezultand a fi cel mai bun canal
de distribuţie. Acest fapt va face promovarea “in-store” mai eficientă, datorită numărului mare de
persoane ce vin ȋn aceste magazine. Totodata, trebuiesc luate măsuri şi ȋn privinţa celorlalte canale
de distribuţie, adică magazinele mai mici ȋn cadrul cărora se vor organiza de asemenea campanii de
promovare ale produselor.
Distribuția pe canale de comerț, se face și în funcție de gramajele pachetelor de detergenți. Astfel e
mult mai probabil și convenabil să se procure un detergent pentru mașină automată de 3 kg într-un
market de genul Metro C&C sau Everest decât într-un magazin de cartier care comercializează
printre altele, detergent pentru spălare manuala de 0,5 kg.
7. PREŢ
Deşi are la dispoziţie o ofertă mai mult decat bogată, o reţea de distribuţie din ce ȋn ce mai
modernaă şi mai capabilă de a uniformiza componenta rafturilor ȋn ȋntreaga ţară, consumatorul
autohton de detergenţi migrează cu greu spre noile segmente de preţ, ramanand fidel segmentului
"value for money".
Creșterea consumului de detergenți are la bază îmbunătățirea puterii de cumpărare și creșterea
numărului de gospodării dotate cu mașini de spălat automate. De altfel, cele mai dinamice segmente
ale pieței sunt cel al detergentului pentru mașini de spălat automate și cel al detergentilor 2 în 1
(detergent + balsam).
Decizia de cumpărare se ia diferit, ȋn funcţie de fiecare segment ȋn parte. Pentru segmentul
economic, preţul este cel mai important factor ȋn decizia de cumpărare, pentru segmentul mediu,
preţul, calitatea şi imaginea conteaza ȋn egală măsura, iar ȋn segmentul premium preţul ȋşi pierde din
importanţă, calitatea şi brandul fiind mai importante.
8. PROMOVAREA PRODUSULUI
Nu trece o zi fără ca o reclamă la detergenţii de rufe să nu fie difuzată pe micul ecran. In viaţa
telespectatorilor, publicitatea la detergenţii de rufe a devenit o prezenţă cat se poate de obişnuită.
Este greu de imaginat o zi de televiziune fără un buletin de ştiri. Acelaşi lucru este valabil şi pentru
publicitatea la detergenţi. Avalanşa reclamelor se datorează atat concurenţei de pe piaţă
detergenţilor, cat şi forţelor financiare ale competitorilor. Pe o piaţă foarte aglomerată ca cea a
detergenţilor, consumul de reclamă este continuu, tot timpul anului. Motoarele reclamelor la
detergenţi nu se opresc niciodată.
Forţa reclamelor plasate pe mijloacele de transport este ȋn general subestimată: această modalitate
este destul de eficientă iar potenţialul său ridicat, ȋn primul rand datorită folosirii ei limitate, dar şi
datorită expunerii destul de mari a reclamei. O alegere bună este promovarea detergenţilor de rufe
pe mijloacele de transport ȋn comun (ȋn orasele aglomerate), pe liniile lungi şi care traversează
zonele cel mai intens circulate. Reclama ȋn interiorul mijloacelor de transport ȋn comun are un
impact mai redus.
Vanzarea ȋncrucişată constituie o altă posibilitate de exploatare a clienţilor loiali. De cele mai multe
ori, acest rezultat se obţine cu ajutorul pachetului cuplu, prin ataşarea unui produs auxiliar la cel de
bază şi oferirea la un preţ mai mic decat suma prţturilor individuale. De exemplu, la şampon se
adaugă balsamul de păr iar la detergent se "leagă" balsamul de rufe. In acest fel, clienţii actuali sunt
ȋmpinşi să adopte un alt produs al aceleiasi firme. Vă aduceţi aminte că "Ariel recomandă Lenor",
nu?!