TRADUCTORUL

Definiţia 1: Traductorul este un dispozitiv care converteşte o mărime de o anumită natură fizică în
altă mărime de o altă natură fizică.

Mărimile fizice investigate (parametri de proces) se împart în şase clase:

- electrice

- mecanice

- termice

- optice

- magnetice

- chimice

O reprezentare general a traductorului este ilustrată în figura de mai jos:

Electric

Mecanic

Termic Intrare Prelucrare Ieșire

Optic

Magnetic MODEL TRADUCTOR

Chimic

În practică, traductoarele au ca semnal de ieşire un semnal electric; există cel puţin patru
argumente în favoarea acestui tip de ieşire:

1) Există cel puţin o metodă de măsurare a mărimilor neelectrice care să conducă la o variaţie a
unui parametru de natură electrică.
2) Se pot utiliza dispozitive şi circuite electronice performante care au impedanţe de intrare foarte
mari, au amplificare mare, impedanţă de ieşire mică pentru ca efectul de retroacţiune să fie
neglijabil.

3) Semnalele electrice pot fi mai uşor prelucrate, memorate şi transmise la distanţă.

4) Automatizările electrice / electronice operează numai cu semnale electrice; trebuie să existe deci
o compatibilitate directă între traductoare şi instalaţia de automatizare.

Concluzii:

 Traductorul reprezintă un element tipic al unei instalaţii de automatizare care oferă informaţii
despre parametrii procesului investigat.

 Traductorul are un caracter dual: poate fi asimilat unui instrument de măsură, sau este un simplu
element component al instalaţiei de automatizare.

 Informaţia oferită de traductor este uşor interpretată şi prelucrată de dispozitivele de

automatizare.

 Ieşirea unui traductor este un semnal electric, dar cu limite de variaţie calibrate (unificate) pentru
o interpretare uniformă (indiferent de plaja de variaţie a intrării), ieşirea modificându-se între
aceleaşi limite.

Definiţia 2: Traductorul reprezintă dispozitivul care primeşte la intrare o mărime fizică de o

anumită natură numită parametru de proces, şi oferă la ieşire un semnal electric calibrat
corespunzător unei anumite stări sau situaţii de măsurat.

Functia traductorului: F: D → C.

Exemplu pentru un traductor de temperatura,

U = U(T): U: [0˚C ÷ 100˚C] → [4mA ÷ 10mA]

Este de dorit ca dependenţa dintre intrarea şi ieşirea unui traductor să fie liniară.

SENZORUL
Se evidenţiază cel puţin trei proprietăţi ale unui senzor care îl diferenţiază de traductor:

a) Un senzor realizează măsurarea într-o manieră similară organelor de simţ umane.

b) Senzorii sunt de dimensiuni reduse, ceea ce conduce la determinări „punctuale”, făcând posibilă
extinderea către o arie de măsurare sau o matrice de senzori.

c) Senzorii permit determinarea unei hărţi a unei scene investigate prin metode sau mijloace de
baleiere

. Definiţie: Senzorii reprezintă un ansamblu de dispozitive sensibile de dimensiuni reduse care

permit determinarea unui câmp de valori pentru o mărime investigată într-o manieră similară
percepţiei umane.

Senzorii încearcă să imite comportamentul uman (anumite componente umane – ochiul, nasul,
urechea), dar nu principiile de funcţionare ale organelor de simţ umane, încă insuficient cunoscute.

Tipuri de senzori:

1) Senzori vizuali: folosiţi la camerele de luat vederi, roboţi, oriunde se investighează o scenă;

2) Senzori tactili: în aplicaţii de piele artificială;

3) Senzori olfactivi şi gustativi: în industria alimentară (unde se investighează calitatea

produselor), în industria petrolieră, în industria minieră (la sistemele de siguranţă/ avertizare);

4) Senzori auditivi: în industria multimedia, la sistemele de recunoaştere vocală;

5) Senzori de temperatură;

Să considerăm un sistem robot care face parte integrantă a unui proces.

Componentele sistemului sunt:

 Traductoare de deplasare liniară (dus-întors) pentru braţul robot întins;

 Traductoare de poziţie unghiulară pentru rotirea corpului;
 Senzori pentru vedere artificială - pentru recunoaşterea pieselor, de exemplu;
 Senzori de forţă;
 Traductoare şi senzori de proximitate – pentru detectarea obstacolelor.
Deoarece atât senzorii cât şi traductoarele realizează aceste operaţii de măsurare de mai multe ori,
cele două noţiuni se mai şi confundă.

Calitatea unei automatizări este puternic influenţată de calitatea măsurării parametrilor de proces
care intră în componenţa instalaţiei automatizate, deci de senzorii şi traductoarele utilizate, preţul
unor asemenea componente influenţând serios preţul instalaţiei.

Evoluţia tehnologică din ultimul timp a condus la apariţia unui senzor mult evoluat – smart sensor
/ smart transducer. Este vorba despre o unitate funcţională care asigură măsurarea unuia sau mai
multor parametri de proces cu o configuraţie internă organizată în jurul unei unităţi procesoare de
tip microprocesor, microcontroler sau microcalculator.

CRITERII DE CLASIFICARE A TRADUCTOARELOR

a) după necesitatea alimentării cu energie:

- Traductoare generatoare - preiau o mică parte din energia parametrului de proces pe care o
folosesc în procesul de măsurare şi oferă la ieşire direct un semnal electric; nu au nevoie deci de
alimentare. Exemplu: termocuplul

- Traductoare parametrice - necesită o sursă de activare externă pentru punerea în evidenţă a

parametrului electric dependent de mărimea de la intrare. Exemplu: termorezistenţa, termistorul

b) după modul de funcţionare:

- Traductoare cu funcţionare continuă - dependenţa dintre intrare şi ieşire se prezintă sub forma
unei funcţii continue.

- Traductoare numerice - ieşirea este caracterizată de stări distincte, sub formă numerică.

- Traductoare care au la intrare o variaţie continuă, la ieşire având variaţii de frecvenţă, etc.

c) după principiul de funcţionare a părţii de intrare:

- Traductoare care lucrează în regim dezechilibrat - au la intrare o punte cu unul sau mai multe
elemente active (ex. puntea Wheatstone), iar dezechilibrul din punte este prelucrat şi oferit la ieşire
sub formă de semnal electric calibrat.
- Traductoare cu echilibrare automată - puntea de la intrare este reechilibrată cu ajutorul unui
circuit de reacţie care se întoarce de la ieşire la intrare (se autocorectează).

d) după numărul de elemente acumulatoare de energie care se reflectă în dinamica traductorului:

- Traductoare de ordinul 0 sau de tip proporţional

- Traductoare de ordinul 1 sau cu un singur element de acumulare (numit element de intârziere de

ordinul 1)

- Traductoare de ordinul 2

- Traductoare de ordin superior

e) după tipul mărimii puse în evidenţă:

Acest tip de clasificare este pus în evidenţă în ofertele de la firme.

f) după principiul funcţional al zonei sensibile:

- Traductoare resistive

- Traductoare de tip generator de sarcină electrică

- Traductoare inductive

- Traductoare de tip generator de tensiune

- Traductoare capacitive

- Traductoare de tip generator de curent electric

ROLUL ŞI LOCUL TRADUCTOARELOR ÎN CADRUL SISTEMELOR AUTOMATE

Indiferent de complexitatea automatizării, traductoarele au rolul de a capta şi a oferi informaţii

despre parametrii de acces investigaţi. Din acest motiv, locul acestora se va găsi la începutul unui
lanţ de măsurare. În cadrul unor sisteme automate le regăsim la intrarea pe calea informaţională
sau în bucla de reacţie.
STRUCTURA GENERALĂ A UNUI TRADUCTOR

x y
ES ELT Adaptor Dispozitive de automatizare

……… SAE ………...

Y=y(x,z),z-mărime de zgomot

Elementul sensibil (ceea ce se găseşte în contact cu mediul)- de exemplu o membrană

ELT - element de legătură şi de transmisie

SAE - sursă auxiliară de energie

ES - element sensibil, element captor, detector

Elementul sensibil trebuie să îndeplinească următoarele proprietăţi:

1) Trebuie să fie sensibil numai la parametrul de proces x, acela care este măsurat, şi să rejecteze
celelalte mărimi ale mediului în care se face măsurarea.

2) Să nu exercite efect de retroacţiune către mărimile de proces.

3) Nu trebuie să ia o mare cantitate de energie de la mărimea x pentru a nu o perturba. Un element

sensibil este de calitate dacă puterea preluată de la parametrul de proces nu este mai mare decât
puterea disponibilă.

4) Să permită cuplări variate cu procesul.

Semnalul obţinut la ieşirea unui ES este de cele mai multe ori cu o neliniaritate pronunţată şi sigur
cu limite de variaţie necalibrate, nestandardizate.

Cu ajutorul elementului de legătură şi de transmisie se realizează conexiuni de natură electrică,

mecanică, optică, termică sau de altă natură.
Adaptorul are dublu rol:

a) Preia semnalul de la ES şi, în urma unor operaţii cu caracter liniar sau neliniar, îl transformă în
semnal electric calibrat de ieşire, proporţional cu parametrul de proces.

b) Pe baza energiei preluate de la SAE, semnalul y de la ieşirea traductorului este suficient de

puternic ca să acţioneze toate dispozitivele de automatizare la care este cuplat fără să apară efecte
de retroacţiune.

Prin compatibilitatea traductoarelor produse de firme diferite, semnalul electric calibrat de ieşire
are limite de variaţie unificate (standard).

Exemple:

 Pe intrare putem avea:

- temperatura: 0 ÷ 100˚C
50 ÷ 750˚C
- presiunea: 0 ÷ 1 bari
10 ÷ 50 bari
 Pe ieşire putem avea:

- răspuns în tensiune: 0 ÷ 5V

-5 ÷ +5V

-10 ÷ + 10V

- răspuns în curent: 0 ÷ 10mA

0 ÷ 20mA

1 ÷ 5mA

4 ÷ 20 mA (cea mai folosită gamă)

Sursa auxiliară de energie asigură alimentarea cu energie atât a intrării cât şi a ieşirii traductorului.
Observaţii:
Dintre ieşirile în semnal unificat, cea mai folosită este ieşirea în c.c. deoarece este mai avantajoasă
în transportul informaţiei la distanţă şi este imună la scurtcircuite.

Valoarea de 4mA este aferentă minimului intrării.

TRADUCTORUL DE NIVEL

Sistemele pentru controlul nivelului sunt de patru tipuri:

-control într-un punct,de exemplu meținerea unui rezervor plin cu lichid,fără ca acesta să
depășeasca limita maximă sau minimă.Când lichidul atinge un nivel critic,traductorul de nivel
activează o pompă sau deschide o supapă.

-control în două puncte,de exemplu menținerea nivelului unui lichid într-un rezervor între două
puncte.

Tipurile de traductoare compatibile cu aceste aplicații sunt aceleași ca pentru sistemele de control
într-un punct.

-control în mai multe puncte

-control continuu,care folosește traductoare cu semnal de ieșire continuu.

Traductoare de nivel cu plutitor

Sunt traductoare complexe care conțin un plutitor ce dă informații asupra nivelului,un sistem
mecanic care transferă deplasarea plutitorului și un traductor de deplasare
(rezistiv,reostatic,inductiv,cu senzor Hall,etc.).Traductorul de nivel cu plutitor se activează sau se
dezactivează după o cursă tipică de 3 mm.

Un exemplu de traductor de nivel cu plutitor este indicatorul de benzină de la automobile.

Traductoare de nivel cu măsurarea greutății sau presiunii

Principiul constă în măsurarea greutății rezervorului cu un traductor de forță,sau diferențe de

presiune,ambele mărimi fiind liniar dependente de nivelul lichidului cu temperatura.

Adaptorul electronic folosit trebuie să asigure o decalare a originii de măsurare pentru a ține seama
de greutatea rezervorului gol.

O aplicație a traductoarelor de nivel cu măsurarea presiunii este analiza si monitorizarea stabilității

navelor,fără a măsura densitatea apei.
Traductoare de nivel cu sesizarea atingerii unui anumit nivel

O metodă foarte des folosită în măsurarea nivelelor este utilizarea unui traductor de temperatură
(de exemplu,termistor în regim de autoîncălzire) a cărui temperatură scade brusc dacă intră în
contact cu lichidul.În cazul lichidelor conductoare,sesizarea atingerii unui nivel dat se face prin
închiderea unui circuit,cele două contacte fiind plasate în rezervor.

O extindere a acestei metode este traductorul de nivel numeric,realizat prin montarea unui lanț de
contacte pe generatorul rezervorului,obținîndu-se astfel o cuantificare a nivelului în funcție de
numărul de contacte.

Traductoare de nivel capacitive

Cel mai simplu traductor de nivel capacitiv are doi electrozi,unul fiind o vergea izolată introdusă
în rezervorul cu lichid iar celălalt electrod fiind peretele rezervorului.Dacă rezervorul nu are o
formă geometrică regulată,traductorul capacitiv are cei doi electrozi profilați corespunzător,astfel
încât să existe o dependență liniară între capacitate și cantitatea de lichid.

Avantajele traductoarelor de nivel capacitive sunt funcționarea cu lichide sau pulberi conductoare
sau izolante și semnal de ieșire în curent alternativ.
Traductoare de nivel cu ultrasunete

Măsoară durata de timp între momentul emisiei unui impuls ultrasonor și momentul recepționării
impulsului reflectat de suprafața lichid-gaz.Cunoscând viteza sunetului în mediul de propagare,se
determină distanța deci nivelul.Metoda este folosită atât pentru lichide cât și pentru solide,făcând
măsurători continui sau intermitente.

Traductoare de nivel cu microunde

Materialele conductoare reflectă microundele,iar materialele dielectrice le atenuează.Pentru

măsurarea nivelului lichidelor sau pulberilor conductoare se procedează astfel:un emițător
transmite un fascicul de microunde în impulsuri spre lichid,care este reflectat și captat de o antenă
și apoi transmis receptorului.Timpul necesar fascicolului să ajungă de la emițător la receptor este
o măsură a nivelului.
Traductoare de nivel optoelectronice

Aceste traductoare detectează nivelul de lichid prin transmiterea unei radiații în infraroșu spre o
prismă optică fixată la capătul fibrei optice .Dacă prisma optică este în lichid,fascicolul în infraroșu
este reflectat de prismă înapoi în fibra optică.

Există și traductoare de nivel numerice cu fibre optice la care s-a înlăturat îmbrăcămintea pe
porțiuni de lungime identică însă poziționate după un cod (de exemplu codul Gray cu șase
biți).Lichidul asigură condiția de reflexie internă totală a radiației optice pentru zonele cu fibră
optică fără înveliș.

Traductoare de nivel cu radiații nucleare

Acestea se folosesc la măsurarea nivelului lichidelor toxice,inflamabile,explozive,corozive,nefiind

permisă niciun fel de trecere electrică sau mecanică între interiorul și exteriorul rezervorului.Sursa
radioactivă este plasată pe un plutitor,la suprafața lichidului și,cu un detector aflat în afara
rezervorului,se măsoară intensitatea radiației (care este invers proporțională cu pătratul distanței
sursă-detector) și atenuarea radiației de stratul de lichid al cărui nivel îl determină.

Traductoare de nivel cu imersor

Traductoarele de nivel cu imersor îsi bazeaza functionarea pe proprietatea corpurilor scufundate

într-un lichid de a fi impinse de jos în sus cu o forta egala cu greutatea de volum dislocuit (forta
ascensionala sau forta arhimedica). Imersorul este un tub cilindric ce efectueaza o deplasare odata
cu modificarea nivelului, dar si o imersare în lichid, proportionala cu cresterea nivelului.
Adâncimea de scufundare a imersorului este variabila, iar pozitia lui este determinata de echilibrul
dintre greutatea proprie, forta arhimedica si reactiunea din elementul de suspensie.

În cele mai multe cazuri, ca element de suspensie se foloseste un brat solidar cu un tub de torsiune,
care serveste si ca element de transmitere în afara vasului a pozitiei imersorului, deci a nivelului,
fara a fi nevoie de elemente de etansare.
Traductoarele de nivel cu radar

Traductoarele de nivel cu radar se împart în doua categorii:

1.Cu unda ghidata : un impuls electromagnetic de joasa energie generat de un circuit electric se
propaga de-a lungul unei sonde (de regula bara sau cablu metalic).
2.Non contact : un tren de impulsuri electromagnetice de joasa energie este trimis prin aer catre
suprafata de masura. Traductoarele radar de nivel nu au componente în miscare. Acestea utilizeaza
doar o antena în interiorul rezervorului. Astfel rezulta un cost foarte scazut al mentenantei. Desi
valoarea investitiei este mai mare comparativ cu traductoarele cu plutitor/servo-mecanism, costul
detinerii va fi considerabil mai redus.