Apafi Mihai

Management ID
Anul III
Iunie 2018

Proiect la Analiza diagnostic si

evaluarea intreprinderii

Analiza intreprinderii S.C MIALFLOR S.R.L

PREZENTAREA FIRMEI SC MIALFLOR SRL

Societatea MIALFLOR SRL este înfiinţată în anul 1996 şi este specializată în fabricarea
prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie.

Sediul social este Str. Pășunii nr 796 Prejmer, județul Brașov.

Născută în respectul tradiţiei, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui domeniu, atât
de vechi şi totuşi atât de puţin exploatat, societatea s-a dezvoltat şi şi-a diversificat activitatea
oferind pieţei atât produse tradiționale, cât şi produse noi, de care piaţa românească avea nevoie.

SC MIALFLOR SRL plasează în centrul preocupărilor sale satisfacţia deplină a clientului, un

client care se reîntoarce de fiecare dată la un produs de calitate, conceput şi oferit cu
profesionalism, astfel încât să răspundă tuturor exigenţelor şi aspirațiilor acestuia.

ANALIZA INDUSTRIEI ROMÂNEŞTI DE PANIFICAȚIE

In țara noastră industria de panificație este semnalată spre sfarsitul secolului al XIX- lea, fiind
preponderenta productia industriala a painii.

Primele brutarii de mare capacitate au fost construite in cadrul armatei (mai precis, in anul
1891, cand este mentionata prima constructie de acest gen in Bucuresti), acestea dispunand de
echipamente tehnologice destul de performante pentru acea perioada.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, industria de panificatie capata noi dimensiuni,
majoritatea intreprinderilor urmarind o serie de obiective cum ar fi: retehnologizarea instalatiilor de
producere a painii, marirea capacitatii de productie in vederea satisfacerii intregii cantitati solicitate
din partea populatiei, diversificarea sortimentala si o mai buna preocupare pentru conditiile igienico-
sanitare de fabricatie.

Pe ansamblu, industria de panificatie din tara noastra, prin modificarile si schimbarile intervenite
de-a lungul anilor, cunoaste doua mari perioade, si anume: perioada inainte de anul 1989 si perioada
dupa anul 1990.

Perioada inainte de anul 1989 se caracterizeaza prin prezenta marilor complexe de morarit si
panificatie, care se intalneau in majoritatea resedintelor de judet din tara noastra, cu o capacitate de
macinis in jurul a 1800 tone/zi. Acestea dispuneau de o productivitate scazuta si costuri ridicate de
productie, prezentand dezavantajul unor consumuri energetic mari comparativ cu tehnologiile care
existau pe plan international. Nedispunand de existenta unor parametri tehnologici optimi,
produsele de panificatie obtinute se prezentau cu mult sub nivelul celor prezentate la nivel
european.

Perioada dupa anul 1990 este caracterizata printr-un proces amplu de privatizare si
restructurare, panificatia fiind printre primele in randul industriilor prelucratoare in care s-a aplicat
reforma economica. In urma acestui amplu proces de privatizare, un accent deosebit se pune pe
obtinerea unor fainuri de calitate deosebita, care sa creeze posibilitatea realizarii unor produse de
panificatie calitativ superioare, in vederea cresterii competitivitatii, dar si a reusitei patrunderii pe
piata externa.

Obiectivele si strategiile de orientare a majoritatii producatorilor se indreapta tot mai mult

catre diversificarea accentuata a produselor oferite spre consum, si nu numai, exista o preocupare
intensa pentru imbunatatirea calitatii, criterii esentiale in vederea alinierii tarii noastre la
standardele si cerintele impuse de catre Uniunea Europeana.

Exista o preocupare din ce in ce mai intensa a tuturor specialistilor din sectorul de panificatie
pentru realizarea unor echipamente si tehnologii mai performante care pot genera capacitati de
productie mari, chiar de peste 100 tone in 24 de ore, dar si capacitati reduse in functie de cererea
locala (mai ales in mediul rural).

In ultimul timp, si in tara noastra asistam la un fenomen destul de practicat si intalnit in

marile orase europene si anume folosirea in incinta marilor magazine si supermarket-uri a unor
cuptoare de o capacitate mica, dar care asigura zilnic consumatorilor de paine si specialitati de paine
produse unice prin fragezimea si prospetimea pe care o prezinta.

Aparitia acestor noi tehnologii, patrunderea pe piata de la an la an a noi si modern unitati de

producere a painii, au contribuit esential la intensificarea concurentei, fortand in acest fel marile
unitati sa ia masuri urgente de modernizare si aplicare a ultimelor tehnologii in domeniu.

Industria de panificatie in Romania a cunoscut un amplu proces de modernizare in ultimii

ani, aceasta ingloband fabrici pentru paine si alte produse de panificatie, biscuiti, fabrici de paste
fainoase si produse expandate, produse dietetice etc, acestea fiind apreciate de o masa tot mai larga
de consumatori.

Consolidare este cuvantul care apare cel mai des pe buzele producatorilor de alimente si
bauturi atunci cand sunt intrebati de modul cum va arata industria alimentara.
 Producatorii estimeaza ca in 2015 aceasta industrie, care va avea o deschidere mai mare
catre export si o prezenta mai buna in piata europeana, va fi formata din piete in care trei- patru
jucatori vor controla peste 50% din vanzari. Ei sustin insa in acelasi timp ca mult mai multe
alimente de pe rafturile magazinelor vor fi importate, iar vanzarile de marci private din retailul
alimentar modern vor creste de la an la an. Aceasta inseamna ca preferintele consumatorilor vor
continua sa se schimbe, iar in urmatorii ani producatorii vor fi nevoiti sa lanseze noi categorii de
produse. (http://www.zf.ro)

1.2. Importanţa produselor de panificaţie în alimentaţia omului

Alimentaţia fiecărui popor este orientată , de regulă, pe un aliment de bază care asigură
necesarul zilnic de carbohidraţi. În timp ce alimentaţia asiatică are ca aliment de bază orezul,
alimentaţia vest – europeană este reprezentată de către cartof . În schimb , în alimentaţia est –
europeană şi, în particular în alimentaţia românilor “ pinea noastră cea de toate zilele “ este
alimentul de bază. Putem menţiona faptul că nu există individ, familie care să nu aibe în alimentaţia
sa măcar un produs din varietatea sortimentală a produselor de panificaţie , fie că e vorba doar de o
pâine simplă sau un produs sortimental , astfel că fabricile de pâine şi produsele de panificaţie au
constituit din totdeauna o componentă esenţială a economiei naţionale a oricărei ţări.

Panificaţia, reprezintă domeniul legat de obţinerea pâinii şi a produselor de panificaţie, a

reprezentat una dintre cele mai vechi ocupaţii în ţara noastră , constituind una din componentele
majore ale producţiei alimentare.

Cerealele reprezintă cel mai important produs alimentar pentru alimentaţia fiecărei
persoane, conţinând circa 55 % din consumul total de proteine , 15 % din consumul total de lipide şi
70 % din consumul total de glucide, în total 50 – 55 % din caloriile consumate provin din cereale.
Aceste alimente asigură organismului carbohidraţi complecşi , care sunt o importantă sursă de
energie , în special pentru dietele reduse în grăsimi.1

Ca materie primă principală în industria de panificaţie este faină de grâu care este folosită
în producerea pâinii şi a produselor derivate. Aceste produse constituie o importantă sursă de
proteine, vitamine şi săruri minerale, pâinea având un rol esenţial în asigurarea aportului de
vitamine din grupa B. Caracteristicile esenţiale şi de bază ale produselor de panificaţie depind de

1
Ionescu ( Bigioi ) Diana Ştefania, „ Piaţa produselor de panificaţie din România”
sortimentul de faină folosit , materiile prime şi tehnologia de fabricaţie şi , nu în ultimul rând , de
tradiţiile şi obiceiurile alimentare specifice fiecărei zone geografice în parte. Efectul benefic al pâinii s
produselor de panificaţie asupra stării de sănătate a populaţiei este de o mare însemnătate dacă
amintim diversitatea acestor produse în alimentaţia zilnică, pornind de la consumul de cereale
pentru micul dejun, până la consumul de paşte făinoase, produse de panificaţie şi patiserie
proaspete, care sunt nelipsite de pe masa oricărui consumator.2

Întrucât pâinea este un aliment de bază, consumat zilnic de către populaţie, fabricarea sa şi
a întregii game de produse sortimentale a constituit o preocupare principală a societăţii româneşti.

Apariţia pe piaţă a întreprinderilor mici de panificaţie, mult mai flexibile şi modernizate din
toate punctele de vedere , a contribuit esenţial la restructurarea producţiei în sensul diversificării , a
îmbunătăţirii calităţii şi în vederea alinierii la standardele şi cerinţele impuse de Uniunea Europeană.
Din ce în ce mai mult se face simţită o exigenţă destul de puternică din partea consumatorilor cu
privire la diversificarea sortimentală, dar şi a nivelului calitativ al produselor. Dacă în trecut
consumatorii se “mulţumeau “ cu atât cât le oferea piaţa, pe măsură ce societatea a evoluat ,
asistăm la un consumator mult mai informat , în consecinţă bun cunoscător al pieţei şi în special al
produsului care îl interesează.

Pe plan naţional, în ultimul timp, este vizibilă pe piaţă, din partea majorităţii producătorilor
de pâine şi produse de panificaţie, o diversificare a produselor de panificaţie atât prin valorificarea
tradiţiilor locale, ce au în vedere gramajele, forma, reţetele, tehnologia, gustul şi aroma produselor,
cât şi prin prelucrarea şi adaptarea consumatorilor locali la unele produse din alte ţări.

Având în vedere eforturile care se fac la nivelul Uniunii Europene cu privire la promovarea
unei politici alimentare integrate ce vizează întregul lanţ al securităţii alimentare de la producător
până la consumator, apreciem că fiind necesară şi prioritară pentru ţara noastră preocuparea tuturor
unităţilor de panificaţie pentru respectarea şi punerea în aplicare a întregului set de legislaţie cu
privire la protecţia consumatorului, prin conceperea de reţete şi proceduri pentru fabricarea unor
produse de panificaţie care să îndeplinească standardele de igienă şi siguranţă alimentară.

1.3. ANALIZA STEEP

2
www. sănătatea. ro
 Aceste elemente,ca factori cauzali, sunt clasificate pe baza naturii influenţei exercitate
asupra organizaţiei în următoarele categorii:

-factori socio-culturali

-factori tehnologici

-factori economici

-factori ecologici

-factori politico-legali3

Mediul socio-cultural este constituit din modelele de comportament individual şi de grup ce

reflectă atitudini, valori, obiceiuri.

Factorii motivanţi în cadrul comportamentului de consum nu iau în considerare numai

necesităţile fiziologice ale indivizilor (nevoile primare din piramida lui Maslow) şi nu depind neapărat
de puterea de cumpărare a acestora.

Majoritatea teoriilor de comportament de consum consideră că acesta este influenţat într-o

mare măsură atât de factorii socio-culturali cât şi de caracteristicile personale ale indivizilor.

În grupa factorilor de influenţă se remarcă cei sociali şi culturali ca fiind factorii cu impactul
cel mai mare asupra comportamentului de consum şi asupra dezvoltării unei strategii optime de
marketing.

Dintre aceşti factori se disting grupul de referinţă, cultura, poziţia socială. Ansamblul
societaţii este compus din diverse grupuri cu anumite comportamente de consum similare. Acestea
reprezintă conform teoriilor clasele sociale, în cadrul cărora indivizii împărtăşesc aceleaşi interese
economico-sociale, educaţionale şi politice.

Studiile privind comportamentele de consum s-au înmulţit foarte mult în ultimii ani şi
datorită cercetărilor comandate de marile firme.

Specialiştii în domeniu analizează separat şi în interdependenţă toţi factorii identificaţi a fi

importanţi în deciziile de achiziţie, dar majoritatea celor care studiază problematica pune accent pe
factorii de natură economică.

3
Bogdan Bacanu,Practici de Management Strategic,POLIROM,2006
 Mediul tehnologic este constituit din totalitatea elementelor ce definesc tehnologia
momentului actual.

Apariţia unor aparate mai performante în industria panificației au dus la îmbunătăţirea

calităţii produselor şi au uşurat munca personalului.

În fabricile recent construite, precum şi în altele care au fost dezvoltate şi reutilate, se aplică
procedee tehnologice noi care situează industria noastră de panificaţie printre industriile moderne.

Produsul sigur este produsul care nu prezintă nici un risc în condiţii de utilizare normală.

Evaluarea securităţii produselor se realizează prin verificarea respectării reglementărilor

naţionale sau europene. În absenţa unei legi specifice se va face evaluarea conformităţii produsului
ţinând seama de specificaţiile tehnice comunitare sau, în lipsă, de norme naţionale, reguli cu privire
la securitatea pe care o cer consumatorii. Astfel, producătorilor li se recomandă să nu lanseze pe
piaţă decât produse sigure, siguranţa produselor obţinându-se în următoarele direcţii:

Informarea consumatorilor asupra eventualelor riscuri (moduri de utilizare sau precauţii în

utilizare, de exemplu) legate de produs;

Să asigure urmărirea produselor lor, în cazul apariţiei unor defecţiuni şi să ia măsurile

necesare, cum ar fi retragerea de pe piaţă a produsului în cauză.

În domeniul mărfurilor alimentare strategia comunitară vizează reducerea volumului de

legislaţie care ar îngreuna libera circulaţie a acestor produse pe piaţa unică. În acelaşi timp, Comosia
Europeană doreşte instaurarea unei garanţii legale că produsul alimentar poate fi consumat fără
pericol şi că eticheta va furniza consumatorului toate informaţiile asupra elementelor prezente în
compoziţia sa.

Mediul economic este generat de elementele sistemului economic în care operează

organizaţia.

Factorii economici pot creea efecte contrare deoarece creşterea economică poate sugera
posibilitatea unei creşteri a vânzărilor pe de o parte, dar în acelaşi timp o creştere brutală a
costurilor referitoare la materiile prime poate limita zona de pătrundere a produsului fapt ce atrage
de la sine o creştere a costului produsului.
 Fig 1.4.Structura cheltuielilor totale de consum pe destinaţii,în trimestrul III 2011,respectiv
2014

O componentă a consumului, cu ponderea cea mai mare în cheltuieli, este legată de

produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice.

În trimestrul III 2014, aceasta a reprezentat 39,2% din cheltuielile totale de consum.

Ultimii zece ani au adus o scădere cu zece kilograme a consumului de pâine ca urmare a
schimbării preferinţelor românilor.

An de an, pe această piaţă extrem de fragmentată apar schimbări, segmentul fiind foarte
dinamic.

Mediul ecologic- prin crearea zonelor ecologice se favorizează menţinerea calităţii

produsului şi legislaţia adecvată. Pentru a răspunde condiţiilor tot mai restrictive de protecţie a
mediului, dar şi presiunilor de reducere a consumurilor, se impune adoptarea unei tehnologii
adecvate.

Astfel de procedee sunt, spre exemplu: transportul şi depozitarea făinii in vrac, pregătirea în
flux a materiilor prime în vederea fabricaţiei, prelucrarea aluatului cu ajutorul liniilor de funcţionare
continuă, coacerea produselor în cuptoare mecanice cu bandă, etc.

Mediul politico-legal prezintă, de regulă, o individualizare majoră la nivel naţional.

 În scopul asigurării şi ajustării stabilităţii macroeconomice, s-ar impune şi simplificarea
sistemului de taxe şi diminuarea numărului acestora, dezvoltarea investiţiilor publice, susţinerea
capitalului autohton, precum şi dezvoltarea parteneriatului public-privat.

Categorii de factori Socio- Tehnologici Economici Ecologici Politico-

Niveluri efecte Culturali Legali

Local Taxe locale

Regional Grupul de Aparate Creşterea Epurarea Regimul de taxe

referinţă; performante; economică; apelor şi impozite
(stat)
uzate;
Cultura; Preţurile
materiilor Procedee
Poziţia socială;
prime şi preţul specifice de
transporturilor; depozitare,
transport și
prelucrare
a materiilor
prime

Naţional

Regional

(continent)

Internaţional

Tab 1.1. Tabloul final de sinteză al analizei STEEP

1.4. ANALIZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR COMPETIŢIONAL

Acesta defineşte vecinătatea imediată a organizaţiei, fiind constituit din acele elemente-
indivizi, grupuri sau alte organizaţii, ce o influenţează direct şi asupra cărora poate exercita o
influenţă semnificativă.
 Modelul Porter este centrat pe firme aflate în competiţie pentru un segment de piaţă.
Competiţia se desfăşoară în interiorul unei industrii, definită ca fiind un grup de firme ce realizează
produse similare ce se pot substitui reciproc.4

M.Porter a grupat aceste elemente în cinci forţe:

-ameninţarea noilor intraţi

-ameninţarea produselor de substituţie

-puterea de negociere a furnizorilor

-puterea de negociere a consumatorilor

-nivelul rivalităţii;

o Ameninţarea noilor intraţi

Noii intraţi pe piaţă dispun adeseori de resurse importante şi îşi manifestă dorinţa de a câştiga.
În faţa lor însă, se ridică o serie de bariere cu care ar trebui să concureze.

Economia de scară reprezintă o formă de barieră pentru noii intraţi ce se manifestă prin
fenomenul de scădere a costurilor medii pe termen lung datorat creşterii volumului producţiei.

Nevoile de capital: Pentru o firmă nouă care doreşte să pătrundă într-un sector de activitate,
nevoia de capital va fi foarte mare, deoarece pentru a concura eficient pe piaţă are nevoie de capital
pentru a întreprinde acţiuni de cercetare-dezvoltare precum şi pentru a suporta costurile de
publicitate. Nevoia ridicată de capital existentă în sectoare de activitate cum este cel al lemnului
limitează accesul pe piaţă al noilor intraţi.

Accesul la canalele de distribuţie: În condiţiile în care canalele de distribuţie sunt folosite de

firmele existente deja pe piaţă, noul intrat trebuie să convingă membrii acestor canale să-i accepte
noile produse, oferind reduceri de preţ, stimulente promoţionale care îi vor micşora profitul.

o Ameninţarea produselor de substituţie

Substituţia este cu atât mai importantă cu cât raportul preţ-performanţă este mai avantajos
pentru noul produs.

4
Michael Porter,Competitive Strategy,1980
 Ameninţarea acestor produse este ridicată în ciuda faptului că SC MIALFLOR SRL şi-a consolidat
poziţia pe piaţă, deoarece activează pe o piaţă formată din jucători mari, cum ar fi Boromir sau Vel
Pitar. Aceste două societăţi furnizează pe piaţa de panificație cea mai mare cantitate de produse
similare cu cele realizate de SC MIALFLOR SRL şi investesc anual în afacerile lor.

o Puterea de negociere a furnizorilor

Principalii furnizori ai SC MIALFLOR SRL sunt reprezentaţi de către:

- Dmr Impex Srl (făină);

- Salt Star Corporation Srl (sare);

-Net Distribution (alte materii auxiliare pentru brutarie, pentru patiserie, cofetărie)

Puterea pe care furnizorii o exercită asupra firmei este reprezentată prin majorarea
preţurilor sau prin diminuarea calităţii produselor distribuite.

o Puterea de negociere a consumatorilor

Consumatorii sunt reprezentaţi de cumpărătorii cu identitate individuală, afirmată prin nevoia
cumpărării prin selecţie şi a alegerii cu grijă a mărfurilor. Orientarea spre individualizare constituie
politica comercială promovată de către SC MIALFLOR SRL în atragerea consumatorilor pentru care
venitul nu este factorul decisiv în nevoia de a-şi afirma identitatea individuală, ci gustul și calitatea
impuse produselor achiziţionate.

Consumatorii produselor de panificaţie devin din ce în ce mai conştienţi de igiena pieţei şi a

alimentaţiei; pentru ca produsele să fie sigure pentru consum, ei trebuie să respecte atât norme
tehnologice, cât şi sanitare. Prin analiza principalelor coordonate ale pieţei produselor de panificaţie
din România se observă că această piaţă aspiră la o determinare şi încadrare într-o economie de
piaţă funcţională, caracterizată prin existenţa unei concurenţe dezvoltate şi loiale, un mediu de
afaceri conform cerinţelor, o putere de cumpărare relativ în creştere şi de toate tipurile de
competitori.

o Nivelul rivalităţii
SC MIALFLOR SRL investeşte în diferenţierea produselor din dorinţa de a le face identificabile de
către cumpărători.

Principalii concurenţi sunt reprezentaţi de către Boromir, care s-a dezvoltat într-un ritm dinamic,
pentru ca în prezent să ajungă să controleze 10% din activitatea de morărit de pe piaţa de profil din
Romania, cu o capacitate de măcinare de 1500 t/zi și Vel Pitar care este liderul pieţei româneşti a
produselor de panificaţie si morarit şi un jucător important în domeniul producţiei şi distribuţiei de
biscuiţi, specialităţi de cofetărie şi produse de patiserie.

Fig 1.5.Modelul Porter

În urma analizei făcute asupra celor cinci „ forţe” ale lui Michael Porter putem ajunge la
concluzia că forţele ce exercită un nivel ridicat pentru S.C. MIALFLOR S.R.L. sunt puterea de
negociere a furnizorilor, puterea de negociere a cumpărătorilor şi nivelul rivalităţii, ameninţarea
produselor de substituţie.

În caz contrar, noii intraţi reprezintă o forţă cu un nivel scăzut.

1.5. ANALIZA LANŢULUI VALORII

Înţelegerea legăturii dintre competenţele organizaţiei şi poziţia sa competiţională are la bază

cunoaşterea modului în care activităţile organizaţiei generează valoarea adaugată.

Cel mai cunoscut model de lanţ al valorii este cel al lui Michael Porter conform căruia
activităţile unei organizaţii sunt împărţite în două mari categorii:

Fig 1.6. Modelul Porter pentru lanţul valorii

Activităţile primare identificate în cadrul SC MIALFLOR SRL sunt următoarele:

-logistica internă: materiile prime sunt preluate în depozitul SC MIALFLOR SRL şi apoi distribuite în
funcţie de tipul acestora;

-producţia constă în activitatea de transformare a intrărilor într-un produs final; succesiunea

transformărilor ce implică materia prima şi materialele se desfăşoară compact. Produsele se obtin
prin coacerea unui aluat format din faina, drojdie, sare, apa - ca materii prime - si alte materii, cum
ar fi grasimi zahar, lapte, oua - ca materii auxiliare. Procesul tehnologic de fabricatie cuprinde un
ansamblu de faze si operatii, datorita carora se obtine aluatul, din care, prin coacere, in urma
transformarii materiilor utilizate la prepararea lui, rezulta produse destinate consumului.
Prepararea, prelucrarea si coacerea aluatului reprezinta fazele de baza ale obtinerii produselor de
panificatie.

-logistica externă: firma dispune de capabilitatea unei livrări flexibile, produsele finale fiind vândute
prin intermediul unui punct de desfacere propriu.

-marketing-ul şi vânzările: SC MIALFLOR SRL şi-a dezvoltat o varietate de produse, a lansat pe piaţă
produse realizate după rețete proprii şi urmăreşte concretizarea preferinţelor clienţilor.

Activităţile de susţinere sunt următoarele:

-aprovizionare: poziţionarea stabilă a produselor pe piaţă;

-dezvoltarea tehnologiei: cea mai bună tehnologie a utilajelor pentru activitatea de producţie;

-managementul resurselor umane: training-uri asigurate muncitorilor care au nevoie de calificare

pentru exercitarea funcţiei ocupate;

-infrastructura: existenţa sistemului ISO 9001:2001 pentru calitate.

În urma efectuării analizei lanţului valorii se observă că este necesară dezvoltarea ariei de
marketing şi vânzări şi de asemenea, este nevoie de o strategie de diferenţiere a produselor din
cauza concurenţilor de pe piaţa aceasta.

1.6. ANALIZA MEDIU INTERN-MEDIU EXTERN-ANALIZA SWOT

Analiza SWOT presupune că organizaţia va aborda o strategie prin care să se “alinieze”

aspectele esenţiale ale mediului intern şi mediului înconjurător.

Strengths se traduce în contextul actual prin forţe, puncte tari, reprezentând componentele
care oferă organizaţiei avantajele concurenţiale în faţa organizaţiilor asemănătoare.

Punctele tari ale SC MIALFLOR SRL sunt următoarele:

-experienţa de peste 15 ani în industria panificației;

-gama variată şi calitatea excepţională a produselor realizate de SC MIALFLOR SRL;

-calitatea superioară a materiilor prime folosite în procesul de producție;

- respectarea condițiilor de igienă;

-existenţa unor relaţii stabile de parteneriat şi cooperare cu furnizori de materii prime, ceea ce
permite aprovizionarea directă de la aceştia şi evitarea unor costuri legate de utilizarea
intermediarilor;

-utilizarea unor tehnologii moderne de fabricare a produselor;

Weaknesses se traduce în contextul actual prin slăbiciuni, puncte slabe reprezentând

caracteristicile ce generează dezavantaje competiţionale.

Punctele slabe ale SC ABIES SRL sunt următoarele:

-dependenţa de furnizorii de materii prime pentru realizarea activităţii;

-sistem de distribuţie insuficient dezvoltat;

-promovarea insuficientă a produselor;

-grad de dependenţă ridicat faţă de un grup de clienţi (la nivel regional);

-insuficienta dotare cu echipamente care să permită satisfacerea cererii pentru produsele realizate;

-scăderea cererii pentru produsele de panificație;

Opportunities se traduce în contextul actual prin oportunităţi, reprezentând o combinaţie a

elementelor externe care produce avantaje semnificative organizaţiei, în condiţiile unui anumit curs
al acţiunii acesteia.

Oportunităţile identificate la nivelul firmei SC MIALFLOR SRL sunt următoarele:

-dezvoltarea unei rețele proprii de magazine;

-comercializarea produselor în marile lanțuri de magazine din Brașov;

-cadrul legislativ din România privind domeniul industriei de panificație;

-percepţia consumatorilor finali de a considera produsele de panificație ca produse absolut
necesare;

-dezvoltarea întreprinderii prin atragerea de fonduri europene nerambursabile;

Threats se traduce în contextul actual prin ameninţări, reprezentând o combinaţie a

elementelor externe care provoacă organizaţiei o pagubă semnificativă, în condiţiile păstrării
cursului acţiunii acesteia, curs existent la apariţia respectivelor elemente.

SC MIALFLOR SRL este ameninţată de următorii factori:

-slaba informare a potenţialilor clienţi cu privire la calitatea produselor;

-industria panificației din România a atins pragul de maturitate, fapt care duce la stimularea apariţiei
unor puternici competitori pentru SC MIALFLOR SRL;

-existenţa pe piaţă a unor produse de panificație de o slabă calitate şi cu un preţ scăzut;

-creşterea numărului de producători în domeniul panificației care se în direcţia producţiei şi

comercializării produselor de panificație, prin aceasta urmărind deţinerea controlului tuturor
operaţiunilor aferente fluxului de producţie, de la materia primă până la obţinerea produsului finit-
tendinţe de concentrare pe verticală;

-eventualele modificări legislative care ar putea limita dezvoltarea sectorului;

Strategiile SO utilizează forţele organizaţiei pentru a profita de oportunităţile mediului.

Strategiile sunt agresive şi se urmăreşte crearea unui avantaj faţă de concurenţi. SC MIALFLOR SRL
urmăreşte în principal promovarea produselor, stabilirea unor relaţii pe termen lung cu furnizorii,
fidelizarea clienţilor prin îmbunătăţirea şi respectarea continuă a calităţii produselor, respectarea cu
rigurozitate a condițiilor de igienă şi oferirea unor servicii adiţionale la standarde calitative înalte
(ambalare, transport, timp de aşteptare redus, consultanţă).

Strategiile ST utilizează forţele organizaţiei pentru a reduce ameninţările unor situaţii

nefavorabile. Creşterea cerinţelor din domeniul panificației au făcut ca proiecţiile de dezvoltare ale
societăţii SC MIALFLOR SRL sa fie preponderent spre mărirea şi diversificarea producţiei.

Din punct de vedere al ciclului de viaţă, produsele oferite de SC MIALFLOR SRL se află în faza
de creştere, etapă care se caracterizează prin creşterea rapidă a vânzărilor şi a profiturilor obţinute
din comercializarea acestor produse.
 În acest sens, firma utilizează un mix de strategii menite să susţină pe o perioadă cât mai
lungă ritmul rapid de creştere a vânzărilor: îmbunătăţirea calităţii elementelor de panificație,
adăugarea unor caracteristici noi produselor, o stilizare mai bună a acestora precum şi creşterea de
acoperire a distribuţiei. Se urmăreşte diversificarea laterală a gamei de produse prin dezvoltarea în
direcţii conexe structurii de bază.

Strategiile WO utilizează oportunităţile pentru a-şi îmbunătăţi caracteristicile interne sau

pentru a evita slăbiciunile. În acest sens, firma SC MIALFLOR SRL a decis că produsele care nu reuşesc
să atingă nivelul de acceptabilitate şi de rentabilitate, sunt dirijate înapoi către primele trepte pentru
reformulare sau pentru reelaborarea strategiei de promovare pe piaţă. În cazul în care, sub
presiunea competiţiei, stagnarea sau declinul vânzărilor devin evidente, firma deţine mijloacele de
revitalizare a produselor fie prin stimularea ratei de cumpărare în rândul cumpărătorilor existenţi, fie
prin lărgirea ariei de cumpărători fideli.

Ciclul de redefinire a produsului urmează etapele produsului original. Dacă se va constata o

îmbunătăţire corespunzătoare a promovării şi a vânzărilor, produsul este relansat.

Strategiile WT urmăresc evitarea ameninţărilor mediului înconjurător în condiţiile în care

”punctele slabe” ale organizaţiei sunt preponderente. Strategia aplicată este una defensiva. SC
MIALFLOR SRL a decis că dacă declinul unui produs nu poate fi oprit se va încerca să se obţină de pe
urma produsului orice profit posibil.