Teza Cls A XII-A
Teza Cls A XII-A
Teza Cls A XII-A
Oare Facebook-ul contribuie la consolidarea stimei de sine, sau această metodă populară de a
ține legătura cu prietenii ne face mai vulnerabili? Există opinii divergente în legătură cu această
problemă.
Jeffrey Hancock, profesor de comunicare la universitatea Cornell a afirmat că Facebook-ul
crește stima de sine: „Spre deosebire de o oglindă, care ne arată cu precizie cum suntem și a cărei
imagine ar putea avea un efect negativ asupra stimei de sine dacă imaginea reflectată nu corespunde
idealurilor noastre, Facebook ne arată o versiune pozitivă a propriei persoane. Nu e neapărat o imagine
falsă, dar e una pozitivă.”
Dar există și opinii contrare.
Cercetătorul Soraya Mehdizadeh, a investigat 100 de utilizatori de Facebook, măsurând
frecvența cu care postau fotografii și status update-uri și timpul petrecut pe site. De asemenea,
cercetătoarea a măsurat nivelul narcisismului și al stimei de sine a subiecților studiului. Concluziile au
arătat că narcisiștii și cei cu stimă de sine redusă petrec în general mai mult timp pe Facebook decât
ceilalți. Tot ei au o tendință mai accentuată de a posta fotografii și update-uri în care se laudă și caută
să crească în propriii ochi.
Alex Jordan, de la Universitatea Stanford, a realizat un studiu pe 80 de utilizatori Facebook,
investigându-le opiniile în legătură cu experiențele pozitive sau negative pe care le au persoanele din
rețeaua lor de prieteni.
Concluziile au arătat că utilizatorii de Facebook supraapreciază numărul de experiențe pozitive
pe care le au prietenii lor și subapreciază numărul de experiențe neplăcute.
De aceea a concluzionat că Facebook ar putea să accentueze tendința naturală pe care o au
persoanele cu stimă de sine scăzută, aceea de a considera că cei din jur o duc mai bine decât ei.
Deoarece pe Facebook sunt prezentate doar cele mai haioase și mai pozitive aspecte ale vieții
utilizatorilor, când vizualizăm profile de Facebook în mintea noastră au loc comparații în care ne
vedem constant ca fiind dezavantajați. Pentru cei cu o stimă de sine normală nu contează foarte mult
acest lucru, dar la cei cu o imagine de sine fragilă simptomele depresive se pot accentua în urma
utilizării Facebook.
http://www.infopsihologia.ro/2012/11/facebook-ul-si-stima-de-sine/
A. Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1. Explică sensul secvenței caută să crească în propriii ochi. 4 p.
2. Indică numele a doi cercetători care susțin că Facebook accentuează scăderea stimei de sine,
așa cum reiese din fragmentul dat. 4 p.
3. Explică de ce, conform viziunii lui Jeffrey Hancock, Facebook-ul crește stima de sine. 4 p.
4. Precizează, valorificând textul dat, care sunt, potrivit cercetătorului Soraya Mehdizadeh, cele
două categorii de persoane care petrec mai mult timp pe Facebook. 4 p.
5. Prezintă concluziile studiului realizat de Alex Jordan, valorificând informațiile din text. 4 p.
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți tema și viziunea despre lume
într-un roman postbelic.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru
organizarea discursului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 3puncte; logica înlănțuirii ideilor – 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare – 3
puncte; claritatea exprimării – 2 puncte;
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum
400 de de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Pentru redactarea întregii lucrări, vei primi 10 puncte (utilizarea limbii literare – 3 puncte; ortografia –
3 puncte; punctuația – 3 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).