Proiect economie intreprindere referat

CUPRINS

Capitolul I- Prezentarea generala a intreprinderii S.C.

MONTAJ S.A.

1.1 Scurt istoric.

1.2Obiectul de activitate.

1.3Resursele intreprinderii.

1.3.1. Resurse financiare.

1.3.2. Resurse umane.

1.3.3. Resurse
materiale.

1.4.Caracterizarea economico-financiara a activitatilor intreprinderii.

1.5.Analiza indicatorilor bazei tehnico-materiale.

Capitolul II- Implicarea factorilor de mediu

in activitatea MONTAJ S.A.

2.1.Macromediul intreprinderii si influenta factorilor acestuia asupra

activitatii

intreprinderii.

2.2.Micromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia

asupra

activitatii intreprinderii.

2.3.Relatia intreprindere - piata.

 2.4.Obiectivele economice ale intreprinderii in conditii concurentiale.

Capitolul III- Structura organizatorica a S.C. MONTAJ S.A.

3.1.Prezentarea structurii functionale (de conducere).

3.2.Prezentarea structurii operationale (de productie si conceptie).

3.3.Documente de formalizare a structurii organizatorice

(regulamentul de

organizare si functionare, organigrama, fisa postului).

3.4.Masuri de perfectionare a structurii organizatorice.

Capitolul IV- Functiile intreprinderii S.C. MONTAJ S.A.

4.1.Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale a

intreprinderii

(prezentare, schema).

4.2.Mecanismul functionarii intreprinderii.

4.3.Interdependenta functiunilor intreprinderii.

Capitolul V – Strategii economice ale societatii S.C. MONTAJ S.A. ;

planul-

ca instrument de concretizare si de realizare a lor.

5.1.Importanta strategiilor economice pentru activitatea intreprinderii.

5.2.Elaborarea strategiei economice (pe etape).

5.3.Elaborarea planului economic al intreprinderii (pe

sectiuni).

5.4.Elaborarea planului de afaceri (pe sectiuni ).

Capitolul VI – Eficienta economica a activitatii intreprinderii S.C.

MONTAJ S.A.
 6.1.Indicatori de exprimare a eficientei economice; prezentarea,
calculul si

analiza acestora.

6.2.Indicatori de eficienta a utilizarii fortei de munca; prezentarea,

calculul si

analiza lor.

6.3.Indicatorii rentabilitatii; prezentarea, calculul si analiza lor.

6.4.Posibilitati de crestere a eficientei economice.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

S.C. MONTAJ S.A.

I.1 SCURT ISTORIC

MONTAJ S.A. Ploiesti a fost infiintata prin H.G. numarul 70 din

26 ianuarie 1991,prin reorganizarea, conform Legii 18/1990, a
fostului Santier Ploiesti al I.M.S.A.T. Bucuresti, ca societate
independenta, cu capital integral de stat. Noua societate a preluat
integral patrimoniul fostului santier si personalul angajat – 130 de
salariati.

Firma s-a inregistrat la Registrul Comertului cu numarul

273/21.03.1991.Codul fiscal al societatii este R1341185.

In luna mai 1991, societatea si-a majorat capitalul prin

subscriptie publica, avand capital mixt, de stat si privat.

Actiunile au fost subscrise de salariatii firmei. MONTAJ S.A.

Ploiesti a fost prima societate din Ministerul Industriilor care a
deschis drumul privatizarii prin aditionare de capital, conform Legii
31/1990.In anul 1993, societatea a fost privatizata total, prin
metoda MEBO.
 I.2.OBIECTUL DE ACTIVITATE

Firma are ca obiect de activitate:

 constructii- montaj pentru instalatii electrice, de automatizare si

telecomunicatii;

 servicii in domeniile: instalatii electrice, automatizari, electronica

industriala si electrotehnica, tehnica de calcul, telecomunicatii;

 productie – fabricatie de sisteme pentru montaj instalatii electrice, de

automatizare si telecomunicatii, tablouri si pupitre electrice si de
automatizare.

I.3. RESURSELE INTREPRINDERII

I.3.1. Resursele financiare.

Capitalul social este de 194300 mii lei, subscris si varsat in intregime,

in totalitate privat, detinut de persoane fizice romane.

Acesta este impartit in 2564 actiuni nominative, cu o valoare nominala

de 20000 lei. Cresterea valorii actiunilor s-a datorat politicii de reinvestire in
totalitate a profitului in primii 4 ani si a jumatate din profit in anii urmatori.

Din bilanturile contabile efectuate la 31.12.1996, 31.13.1997,

31.12.1998 si 31.06.1999 ale SC MONTAJ SA Ploiesti, am extras datele de mai
jos, posturile de activ si de pasiv fiind luate in calcul la valoarea lor neta:
 Patrimoniul net reflecta averea intreprinderii la o anumita data,
avand un caracter static. Se observa o crestere a patrimoniului net al
intreprinderii, pana in 1998, ca urmare a cresterii activelor imobilizate:
achizitionare de soft (imobilizari necorporale), dotare permanenta cu
mijloace fixe – situatie pozitiva.

Totodata insa, la cresterea patrimoniului net a dus si sporirea

valorii creantelor in lei, care are o influenta negativa asupra valorii
economice a intreprinderii, deoarece acestea raman la valoarea lor contabila
de inregistrare.
 De asemenea, marirea stocului de produse finite influenteaza
negativ valoarea intreprinderii, desi duce la cresterea patrimoniului net,
pentru ca in timp, valoarea actuala a produselor finite este mai mica decat
cea inregistrata, iar actualizarea preturilor de vanzare, le poate face greu
vandabile.

Cresterea disponibilitatilor arata accelerarea vitezei de rotatie a

activelor circulante, adica o amplificare a capacitatii de plata.

Cresterea datoriilor totale face ca modificarea patrimoniului net sa

nu fie

foarte mare.

Referitor la structura surselor de finantare a patrimoniului net, se

observa faptul ca ponderea capitalului social creste usor si de asemenea, se
majoreaza ponderea fondurilor proprii. De aici rezulta ca dinamica cea mai
accentuata in cadrul surselor de acoperire a patrimoniului net, o inregistreaza
profitul net care ramane la dispozitia firmei.

In anul 1999, considerand preturile compatibile cu anul 1996, se

observa o scadere a patrimoniului net, datorata scaderii valorii activelor si a
mentinerii unor datorii destul de ridicate. Diferenta pozitiva, in preturi
absolute fata de anul precedent, este data de rezultatul reportat si
provizioanele reglementate.

I.3.2.Resursele umane.

Dimensiunea, structura si comportamentul potentialului uman.

Dimensiunea potentialului uman se analizeaza pe baza urmatorilor

indicatori:

a) Numarul mediu de salariati (cu contract de munca), determinat ca o

medie aritmetica simpla a numarului zilnic al salariatilor.
 b) Numarul mediu de personal (cu contract de munca sau conventie
civila), stabilit prin adunarea numarului mediu de colaboratori angajati
pe baza unei conventii civile, la numarul mediu de salariati.

c) Numarul maxim de personal calculat ca limita superioara in cadrul careia

se poate inscrie firma in functie de volumul efectiv de activitate si
productivitatea muncii prevazuta.
 Ca puncte forte ale diagnosticului resurselor umane, se
evidentiaza:

 numarul personalului calificat, din totalul de personal;

 numarul personalului cu vechime mare in firma este in crestere;

 structura personalului pe varste este bine echilibrata;

 avand in vedere obiectul de activitate al intreprinderii, structura

personalului pe sexe este buna;

 absenta grevelor si a altor forme de conflictualitate;

 protectia muncii corespunzatoare reflectata prin lipsa accidentelor de

munca;

 gradul de utilizare a timpului maxim disponibil este in crestere;

 absenteismul justificat al personalului este foarte scazut, iar cel

nejustificat este inexistent.
 Ca puncte slabe ale diagnosticului resurselor umane, se
evidentiaza:

 numarul redus al salariatilor care participa la cursuri de specializare

asigurate de firma;

 ponderea timpului pentru formare continua in timpul total de munca

este redusa;

 cresterea accentuata a numarului de colaboratori, fata de personalul

angajat cu contract de munca permanent;

 coeficientii de intrari, iesiri si de miscare totala sunt foarte ridicati in

1997 si 1998. Implicit, in aceasta perioada coeficientul de stabilitate
este foarte scazut. Aceste modificari sunt datorate cauzelor economice
nationale, puternica

deplasare a personalului de la PETROTEL S.A. la MONTAJ S.A. la

inceputul anului 1997, reintoarcerea salariatilor la
PETROTEL S.A. concomitent cu inchiderea combinatului in august 1997,
reangajarea unui mare numar de personal in anul 1998, pentru lucrarile din
cadrul noii firme PETROTEL - LUKOIL S.A.;

 raportul dintre salariile mari si cele mici este foarte ridicat.

I.3.3.Resursele materiale.

S-a observat, in teren, prin vizitarea halelor, o buna dotare a

acestora, cu masini si utilaje. De asemenea, in cadrul punctelor de lucru se
folosesc scule si unelte noi, incadrate in parametrii de functionare.

In anii 1997-1998 s-au cumparat convertizoare de sudura,

instalatie de sudura prin puncte, masini de gaurit, polizoare, prese manuale,
instalatie de vopsit cu turbina de aer.
 S-au achizitionat totodata, telefoane mobile, climatizoare, tehnica
de calcul, mobilier de birou.

Folosind datele din bilanturile contabile si din balantele de

verificare pentru anii 1996, 1997, 1998 se observa evolutia imobilizarilor
corporale:

I.4. CARACTERIZAREA ECONOMICO—FINANCIARA A

ACTIVITATILOR INTREPRINDERII.

Situatia generala a rezultatului pe baza contului de profit

si pierdere.

Contul de profit si pierdere reprezinta un document contabil

de sinteza, prevazut de Legea Contabilitatii, care concentreaza veniturile ti
cheltuielile unei intreprinderi pe o perioada data si explica modul de formare
a rezultatelor. La modul general, el ofera informatiile necesare pentru
intelegere si explicarea profitului sau a pierderii inregistrate de firma.
 Informatiile furnizate de contul de profit si pierdere se
structureaza in tabelul urmator:
 Se observa o crestere a profitului brut, in timp, cu 35% in anul
1997si cu 72%in anul 1998 (comparat cu iunie 1996, unde profitul brut a fost
de 636,333 mil.lei). Cresterea profitului brut provine, in mod
special, din activitatea de exploatare, in primii doi ani, iar in anul 1998, din
veniturile din operatii de capital. In ultimul an, rezultatul exploatarii este foarte
scazut, datorita unor cheltuieli foarte ridicate cu materialele, cu lucrarile si
serviciile executate de terti.

Avand insa in vedere faptul ca rezultatul exploatarii a fost

stabilit in preturile perioadei, pentru aprecierea corecta se impune luarea in
consideratie a evolutiei inflatiei.

Astfel, daca:

1996/1997=1,3 si 1998/1996=1,55,

rezultatul din exploatare in conditii comparabile va fi in anul:

1996: 1215,361 mil.lei, 100%

1997: 1234,436 mil.lei, 102%

1998: 53,255 mil.lei, 4%

Majorarea rezultatului exploatarii, in anul 1997 cu numai

2%, este nesemnificativa, iar scaderea foarte mare din anul 1998, impune
probleme deosebite.

Rezultatul financiar, de la pierderi in primii doi ani, trece

la profit in 1998. Aceasta arata ca au intervenit schimbari in structura
financiara si ca gestionarea capitalului s-a facut mai bine.

De asemenea, rezultatul exceptional are o adevarata

explozie in 1998, fata de anii precedenti, dupa cum am mai aratat din
veniturile din operatiile de capital, ceea ce este insa, un factor absolut
conjunctural.

Daca se are in vedere modificarea profitului brut din

anul 1997, fata de 1996 (nu vom considera situatia ultimului an), cu:

1572,985 mil.lei-1164,121 mil.lei=408,864 mil.lei, aceasta se poate explica

astfel:
 - marja bruta: 2850,044-2140,777=709,267
mil.lei

- cresterea cheltuielilor fixe: 1542,227-925,416=319,861

mil.lei

- modificarea rezultatului exceptional: 1,018-(-28,316)=29,334

mil.lei

I.5. ANALIZA INDICATORILOR BAZEI

TEHNICO—MATERIALE

Din bilanturile contabile si de verificare pentru anii 1996,

1997, 1998 se va observa evolutia imobilizarilor corporale:

CAPITOLUL II.

IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN

ACTIVITATEA INTREPRINDERII.

II.1.MACROMEDIUL INTREPRINDERII SI INFLUENTA

 FACTORILOR ACESTUIA ASUPRA ACTIVITATII FIRMEI.

MACROMEDIUL firmei este reprezentat prin:

 ansamblul intreprinderii economice, juridice, administrative si bancare;

 a organismelor politice de ocrotire a sanatatii, invatamant, a tuturor

elementelor exogene care influenteaza si sunt influentate de actiunile
intreprinderii.

Activitatea societatii MONTAJ S.A. se afla sub influenta urmatorilor

factori:

 Factorii tehnici si tehnologici;

 Factorii economici;

 Factorii juridici;

 Factorii politici;

 Factorii socio-culturali;

 Factorii demografici;

 Factorii naturali.

II.1.1.FACTORII ECONOMICI.

Societatea MONTAJ S.A. a avut in anul 1998 o cifra de afaceri de

475.121.0 lei, intreaga suma fiind obtinuta din serviciile pe care societatea le
ofera.
 Aceasta cifra de afaceri este in continua crestere fata de anii
precedenti, crestere ce este reliefata de graficul urmator:

Pentru o mai corecta evaluare a activitatii intreprinderii, se

foloseste cifra de afaceri din contul „profit si pierderi”, evaluata in unitati
monetare curente. Cifra de afaceri se corecteaza cu indicele preturilor
domeniului de activitate in preturi

comparabile (indicii sunt luati din Rapoartele Comisiei Nationale de

Statistica, considerandu-se ca an de baza, anul 1996.

Daca se analizeaza evolutia cifrei de afaceri pe baza preturilor

curente ale perioadei, rezulta o crestere importanta a acesteia in anul 1998,
urmata de o usoara scadere in primul semestru al anului 1999.

Luand in calcul insa, cifra de afaceri in preturi comparabile, se

observa o descrestere a acesteia in anul 1997, urmata de o revenire puternica
in anul 1998, pentru ca apoi sa apara o scadere alarmanta in primele sase luni
ale anului 1999, fiind mai mica decat jumatate din cifra de afaceri a anului
1996.

Din tabelul de mai sus se observa o crestere absoluta a cifrei

de afaceri a firmei de 9227*2-5098=13356 mil.lei, intre anii 1996 si 1999 (am
considerat ca cifra de afaceri a intrgului an 1999, este dublul celei din primul
semestru), ceea ce corespunde unei cresteri medii anuale de 53,54%.

Tinand cont, insa, de efectele inflatiei, se observa o

puternica descrestere a acesteia, cu o rata medie anuala de 53,54% este
numai aparenta.

Rata de crestere reala a cifrei de afaceri se calculeaza dupa

relatia:

Rreala=((1+Rc)/(1+Rp)-1)*100, unde.

Rc= rata de crestere a cifrei de afaceri constante (statistice);

Rp= rata de crestere a preturilor.

II.1.2. FACTORII SOCIO-CULTURALI.

Mediul socio-cultural include institutiile si factorii care definesc o

societate, conferindu-i un sistem propriu de valori, de traditii, norme si
obiceiuri ce genereaza un anumit comportament etic-moral si cultural pentru
toti membrii sai.
 Toti acesti factori, influentand comportamentul de consum si de
cumparare al consumatorilor, devine evident pentru marketingul firmei.
Devine necesara monitorizarea mediului cultural, urmarirea tendintelor si
schimbarilor survenite de la o generatie la alta. Este urmarita cu atentie de
marketori fiecare generatie, fiindca se stie ca fiecare vine cu un suflu de nou
si astfel cerintele ; la urma urmei piata o face consumatorul; trebuie
modificata conform dorintelor clientilor.

Municipiul Ploiesti dispune de resurse culturale importante, din

care amintim: Muzeul Petrolului, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie, Casa
Memoriala „Ion Luca Caragiale”, Casa de Cultura a Sindicatelor si o
Universitate cu renume national si international: „PETROL-GAZE”.

Toate aceste conditii determina un potential uman de inalta

calificare in diferite domenii, dar posibilitatea de angajare este foarte redusa,
deoarece Prahova are o rata a somajului foarte ridicata.

II.1.3. FACTORII NATURALI

Activitatea societatii este influentata si de factorul natural.

Principalul factor de mediu cu influente asupra cifrei de afaceri si al profitului
societatii il reprezinta clima.

Orice perturbare a acesteia in sens negativ, inundatii sau

seceta, influenteaza negativ profitul societatii care este obligata a platii
despagubiri celui afectat.

Cresterea continua a pretului energiei si gazelor naturale

duce inevitabil la cresterea cheltuielilor de functionare ale societatii.

II.1.4. FACTORII POLITICI.

 Micile intreprinderi reprezinta coloana vertebrala a economiilor
europene. Ele sunt o sursa cheie a locurilor de munca si un areal fertil
pentru idealurile in afaceri.

Micile intreprinderi sunt cele mai sensibile la toate schimbarile

ce au loc in mediul de afaceri. Ele sunt primele care sufera in cazul unei
birocratii excesive, dar sunt

si primele care infloresc din initiativele incununate de succes si lansate intr-

un cadru fertil.

Micile intreprinderi trebuie considerate ca principalul element

in inovatie si in crearea locurilor de munca. Cu alte cuvinte trebuie creat cel
mai bun mediu pentru dezvoltarea micilor intreprinderi.

Mediul politic din tara noastra, desi este un mediu stabil, nu

asigura oportunitati si facilitati de desfasurare a afacerilor in principal din
cauza schimburilor de legislatie in domeniul economic si a numarului mare de
ordonante de urgenta care nu asigura fluenta mediului economic.

II.1.5. FACTORII DEMOGRAFICI.

Aceasta categorie de factori cuprinde populatia din zona de

activitate a firmei, prezentand interes atat ca piata fortei de munca cat si ca
piata de desfacere pentru serviciile oferite de MONTAJ S.A.

Firma este interesata de mai multe aspecte demografice:

Numarul populatiei din judetul Prahova ( 8000000 de locuitori ),

populatie ce are

un nivel al veniturilor scazut, datorat in principal ratei ridicate a

somajului;

Structura populatiei dupa sex si varsta;

Densitatea populatiei in mediul urban-rural determina tipul serviciului

de care are
 nevoie clientul.

II.1.6. FACTORII JURIDICI.

Abordarea juridica este frecventa si justificata, pentru ca

serviciile oferite de MONTAJ S.A., pentru a fi operante, trebuie sa capete o
forma juridica, iar aceasta forma este cea dintai sesizabila.

O asemenea forma i-o ofera contractul , care constituie

„legea partilor”, precum si legea propriu-zisa , care emana de la puterea
legislativa.

Obiectul evaluarii este S.C. MONTAJ S.A. cu sediul in

Ploiesti, cod 2000, strada Marasesti nr. 12. Societatea a fost infiintata prin
H.G. nr. 70 din 26 ianuarie 1991, prin reorganizarea conform Legii 18/1990,
a fostului Santier Ploiesti al I.M.R.M. Bucuresti , ca societate independenta, cu
capital integral de stat.

MONTAJ S.A. Ploiesti s-a inregistrat la Registrul Comertului

cu nr. 273/21.03.1991.Codul fiscal al societatii este R1341185. In luna mai
1991 societatea

si-a majorat capitalul prin subscriptie publica, prin Prospectul de emisiune

incheiat in forma autentica cu nr.6511/8 mai 1991 si in baza Incheierii
Judecatoriei Ploiesti nr.179/20 mai 1991, avand capital mixt, de stat si
privat:

 capital initial –3,2 milioane lei;

 majorare –2,5 milioane lei (500 actiuni normative cu valoare

nominala de 5000 lei).

MONTAJ S.A. Ploiesti a fost prima societate din Ministerul

Industriilor care a deschis drumul privatizarii prin aditionare de capital,
conform Legii 31/1990. In anul 1993 s-a procedat la o noua majorare de
capital: 20 de milioane lei (1000 actiuni nominative cu valoare nominala de
20000 lei ), reevaluandu-se si actiunile anterioare la aceeasi suma.
 Societatea a fost privatizata total prin metoda MEBO, in baza
contractelor nr.15/19.12.1993 incheiat cu F.P.S. si nr.0023/30.11.1993
incheiat cu F.P.P. IV Muntenia, platindu-se 76000 lei/actiune.

Actionarii initiali, cat si noii actionari, membrii asociatiei „MONTAJ

S.A. Programul actiunilor salariatilor” au hotarat in Adunarea generala a
actionarilor din data de 22 martie 1994, ca societatea sa functioneze in baza
prevederilor Legii 31/1990 si a Contractului si Statutului societatii.

II.1.7. FACTORII TEHNICI SI TEHNOLOGICI.

S.C. MONTAJ S.A. dispune de un inalt nivel de dotare tehnica,

asigurand

astfel o mai buna si mai rapida monitorizare a clientilor care beneficiaza de

servicii.

Firma a achizitionat o serie de aparatura de ultima generatie:

 calculatoare pentium IV;

 imprimante alb-negru si color ;

 FAX-uri PHILIPS;

 SCAN –are LEXMARK.

II.2.MICROMEDIUL INTREPRINDERII SI INFLUENTA

COMPONENTELOR ACESTUIA ASUPRA ACTIVITATII

INTREPRINDERII.
 MICROMEDIUL cuprinde ansamblul componentelor cu care
firma intra in relatii directe, dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale
prezente si de perspectiva.

MICROMEDIUL este format din :

Furnizorii de marfuri;

Prestatorii de servicii;

Furnizorii fortei de munca;

Clientii;

Organismele publice.

II.2.1. PRESTATORII DE SERVICII

Sunt reprezentati de persoane fizice si juridice care ofera

servicii utile realizarii obiectului de activitate al firmei MONTAJ S.A.

Principalii prestatori de servicii sunt:

 In domeniul paza-protectie : BIDEPA ALARM, ARVAS

PROTECT,

DRAGON STAR;

 In domeniul management si marketing : TOTAL

CONSULT, AGRO ING

CONSULTING;

 In domeniul consultantei in afaceri si finante: DELPHI-Q

CONSULTING
 MANAGERIA
L;

 In
domeniul publicitate: ARTDECO, PASSION, SPECTRU
M

MEDIA;

 In domeniul financiar-bancar: BANCPOST, BANCA

COMERCIALA

ROMANA, REIFEISEN BANK;

 In domeniul telefoniei: ROMTELECOM, ZAPP, CONNEX.

II.2.3. FURNIZORII FORTEI DE MUNCA

MONTAJ S.A. PLOIESTI are relatii de colaborare in special cu

unitati

de invatamant reprezentate de licee cu profil tehnic din Ploiesti si alte judete

si de Universitatea „Petrol –Gaze” din Ploiesti, Facultatea tehnica de unde se
absoarbe forta de munca necesara.

De asemenea, o buna colaborare exista intre societate si

Facultatile tehnice din Bucuresti de unde se angajeaza si se specializeaza
personal cu pregatire superioara in domeniul tehnic.

Alti furnizori de munca ii reprezinta Agentiile de Somaj din

Prahova de unde societatea poate angaja personal.

II.2.4. CLIENTII.
 Din datele cuprinse in tabel, se observa pastrarea si chiar
dezvoltarea in timp a relatiilor cu 2 clienti importanti, in detrimentul altor
clienti.

Din pacate, durata medie de imobilizare a creantelor pentru

acesti primi doi clienti este de aproximativ 140 de zile, datorita, in general,
blocajelor financiare aparute la nivel national si in special, la nivelul industriei
prelucratoare de petrol.

Se observa din tabel ca PETROTEL – LUKOIL S.A. este cel

mai important client. Din pacate, durata medie de imobilizare a creantelor
pentru acest client este de aproximativ 90 de zile, datorita, in general,
blocajelor financiare aparute la nivel national si in special, la nivelul industriei
prelucratoare de petrol.

II.2.5. CONCURENTA.

SUBIECTUL 18

Fata de S.C. MONTAJ S.A., competitorii au o putere relativ

mica de acaparare a pietei, oferind o gama sortimentala mai redusa si nu sunt
foarte cunoscuti

de consumatorii de servicii.

Jocul concurential este in mod egal influentat de numarul

intreprinderilor noi care pot patrunde in sectorul respectiv, precum si de
posibilitatea aparitiei unor servicii sau produse de substitutie. Aceste patru
forte care se exercita din exterior asupra dinamicii concurentiale, la care se
adauga, in mod deosebit rivalitatea dintre firmele sectorului, dau imaginea
contextului concurential.
 Rivalitatea dintre firmele concurente se manifesta in
domeniul pretului, publicitatii, ameliorarii serviciilor, garantiile acordate
clientilor, termenul scurt de realizare a lucrarilor.

In perioada analizata a existat si exista o rivalitate

puternica, cu forte relativ echilibrate pentru dominare si obtinerea unei pozitii
avantajoase pe piata, cu urmatoarele firme:

 TABC S.A. Filiala Ploiesti;

 Santiere sau puncte de lucru ale IMAR Bucuresti.

Datorita faptului ca sectorul de activitate are o crestere

lenta, lupta pentru mentinerea si ameliorarea pozitiei pe piata este destul de
agresiva.
 Existenta unor cheltuieli fixe mari implica utilizarea din plin
a capacitatilor de productie, conducand la cresterea productiei obtinute, a
ofertei si la intensificarea rivalitatii in domeniul preturilor si al termenelor de
executie. Abordata astfel, aceasta componenta a contextului concurential are
caracterul unui factor destabilizator.

In ceea ce priveste puterea de negociere a intreprinderii

cu furnizorii si clientii, folosim urmatoarele criterii:

 concentrarea relativa a furnizorilor (clientilor) – distributia partii

de piata la un numar mic de intreprinderi – putere de negociere
mare;

 calitatea „legala” – calitatea materialelor – furnizorii de materiale

pentru montaj au putere de negociere superioara fata de firma
client;

 costul transferului de la un furnizor la altul (de la un client la

altul).

Putem concluziona ca intreprinderea nu are o putere de

negociere mare cu furnizorii, deoarece nu cumpara cantitati importante de
materiale, in raport cu cifra de afaceri a furnizorilor, produsele cumparate sunt
diferentiate, costul de transfer de la un furnizor la altul este ridicat, calitatea
materialelor achizitionate influenteaza calitatea serviciilor oferite.

Considerand aceleasi criterii, rezulta ca intreprinderea nu

are o putere de negociere mare, ca furnizor, deoarece isi vinde un procent
mare din servicii acelorasi clienti, serviciile si produsele furnizate nu sunt
deosebit de importante pentru productia

clientilor, pentru clienti, costul transferului de la un furnizor de servicii la altul,

nu este foarte mare.

Pericolul aparitiei unor noi concurenti este legat de faptul

ca ei cauta sa cucereasca o parte din piata, generand pentru cei din sector o
scadere a preturilor si tarifelor sau o crestere a costurilor.
 Exista insa, niste bariere de intrare, care limiteaza
posibilitatile de patrundere in sector pentru noii concurenti:

dimensiunea minima a activitatii unei noi intreprinderi, pentru ca

aceasta sa fie competitiva din punctul de vedere al costurilor ; costul
transferului (cheltuielile necesare trecerii dintr-un sector in altul);

nevoia de capital, adica efortul financiar pe care trebuie sa-l faca o

firma pentru a patrunde pe o piata noua, care poate depasi posibilitatile
potentialilor concurenti;

gradul de fidelitate al clientelei.

In acelasi timp, iesirea intreprinderii dintr-un sector implica

trecerea unor bariere de iesire, dintre care:

barierele economice: specializarea activelor, gradul de lichiditate al

activelor, care sunt destul de ridicate, implicand o iesire grea din sector;

barierele psihologice, legate de comportamentul conducatorilor,

pentru care iesirea din sector, ar fi considerata un esec personal.

II.2.6. ORGANISMELE PUBLICE.

Organismele publice care influenteaza activitatile

societatii MONTAJ S.A. Ploiesti sunt:

Garda Financiara ;

OPC ( Oficiul pentru Protectia Consumatorului );

Ministerul de Finante;

Monitorul Oficial si Registrul Comertului,

Consiliul Judetean Prahova si Prefectura Prahova;

Primaria localitatilor din Prahova.

 II.2.7. FURNIZORII DE MARFURI

Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de diversi

agenti economici cu care firma intra in relatii contractuale de vanzare-
cumparare si care asigura firmei materiile prime si materialele de care are
nevoie in prestarea de servicii.

Criteriile de selectare a furnizorilor de servicii sunt

reprezentate de:

seriozitate;

preturi practicate;

calitatea produselor si a serviciilor prestate;

capacitatea si forma de plata.

Principalii furnizori de materiale, sunt furnizorii cu relatii

traditionale:

ICME Bucuresti (distanta scurta) – pentru cabluri;

IPROEB Bistrita (distanta mare, dar preturi mai mici fata de

Bucuresti) –

pentru cabluri;

UPET Targoviste (distanta scurta, calitate superioara, preturi

mari) – pentru

robineti;

FEPA Barlad (distanta mare, preturi reduse fata de Targoviste) –

pentru

robineti; de asemenea intreprinderea foloseste

robineti din import (SUA), de o calitate mai buna si la
preturi mici, dar
 aprovizionarea se face greu, cu mari pierderi de
timp;

ELECROAPARATAJ Bucuresti – aparataj electric;

FEA Bucuresti – aparataj electric;

FEPA Barlad – aparataj electric;

! De asemenea intreprinderea se aprovizioneaza cu aceleasi

tipuri de

aparate din import, prin APARAT TRADING Ploiesti, ASTI

Bucuresti,

Grupul SCHNIDER Bucuresti, la preturi mai ridicate, dar cu nivel

calitativ

si cu aspect deosebite,

In situatia ruperii relatiilor contractuale cu principalii furnizori

aratati mai sus, considerati furnizori mari, principali, intreprinderea ar avea in
mod cert de suferit, desi, in timp si la preturi mai mari, ar putea fi inlocuiti cu
alti furnizori, din import sau furnizori mai mici, din tara.

II.3. RELATIA INTREPRINDERE – PIATA

SUBIECTUL 19

Considerand ca maturitatea unei intreprinderi este o extensie

a conceptului de ciclu de viata al produsului, se poate aprecia ca in perioada
considerata, 1996 – 1998, MONTAJ S.A. se afla in faza de maturitate, adica
poate oferi o gama larga de servicii, are un numar stabil de concurenti, are o
clientela si o distributie de piata stabile (PETROTEL – LUKOIL , PETROM
Sucursala Petrobrazi ), poseda o tehnologie de montaj cunoscuta.

Modelul A.D.L. orienteaza investigarea strategica pornind de la

maturitatea intreprinderii si pozitia concurentiala a acesteia intr-un anumit
domeniu de activitate.

Pozitia concurentiala a firmei se poate determina prin prisma

factorilor cheie ai succesului, pe functiile intreprinderii:

Analizand gradul de realizare a factorilor de mai sus, apreciem

pozitia concurentiala a intreprinderii, ca favorabila, aceasta dispunand de
atuuri strategice importante, care au sanse sa fie mentinute pe termen lung.

Avantajul concurential reprezinta capacitatea unei firme de a

controla cele

cinci forte ale contextului concurential, mai bine decat rivalii sai.
 Firma poate avea doua tipuri de avantaj concurential:

 avantaj de cost ;

 avantaj rezultat din diferentierea serviciilor.

Prin combinarea acestor tipuri de avantaj concurential se pot

identifica trei strategii de baza :

Intreprinderea analizata, avand obiecte de activitate variate, se

poate aprecia ca are o strategie de diferentiere a serviciilor si produselor,
urmarind in acelasi timp, insa, si o reducere a costurilor, pentru serviciile
principale.

Trebuie mentionat insa, ca ritmul de crestere a cererii interne

favorizeaza investirea in echipamente si tehnologii noi si implicit in activitatile
de constructii –

montaj si servicii. In acelasi timp, saturarea rapida a cererii interne intensifica

concurenta nationala, obligand intreprinderile sa-si reduca costurile.

II.4. OBIECTIVELE ECONOMICE ALE INTREPRINDERII IN

CONDITII CONCURENTIALE

SUBIECTUL 20

In conditiile actuale, firma nu se poate reduce la un

organism simplu care urmareste maximizarea profitului, ci este un organism
complex ce se confrunta cu o multitudine de obiective contradictorii ce tin de
strategia fiecarei firme.
 Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de
comportament ce se manifesta in cadrul relatiilor dintre furnizori pentru
captarea interesului unei clientele cat mai numeroasa.

Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei

se pot avea in vedere urmatoarele:

Interesele si aspiratiile clientelei;

Libertatea de a actiona;

Interesele si aspiratiile producatorilor in calitate de ofertanti;

Stari psihologice si sociale care impun sau favorizeaza

anumite actiuni

sau comportamente din partea agentilor economici.

Mijloacele si instrumentele utilizate in relatiile de

concurenta se pot delimita in jurul serviciilor, pretului, promovarii si
distributiei.

Concurenta este de doua feluri:

DIRECTA – manifestata intre firma care realizeaza servicii identice

sau cu

mici diferentieri, destinate satisfacerii aceleiasi

game de nevoi;

INDIRECTA – manifestata intre firmele care se adreseaza aceleiasi

nevoi sau
 nevoi diferite pentru oferta unei game variate
de bunuri.

Pentru a asigura desfasurarea in bune conditii a activitatii

economice, statul trebuie sa asigure un cadru concurential normal care
presupune existenta urmatoarelor elemente:

 Autonomia firmei;

 Libertatea de infiintare a oricarui tip de firma;

 Promovarea celor mai rentabile servicii din punct de vedere al

intereselor fiecarei firme;

 Reglementari economico- financiare egale pentru toti agentii

economici indiferent de forma de proprietate;

 Formarea libera a preturilor;

 Stabilirea prin reglementari bugetare pe piata externa;

 Reglementari clare pentru sanctionarea prin instantele juridice

a firmelor nerentabile.

CAPITOLUL III

SUBIECTUL 9 , SUBIECTUL 10

STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATII S.C. MONTAJ S.A.

III.1. PREZENTAREA STRUCTURII FUNCTIONALE

La baza conceperii si exercitarii managementului societatii se afla

un ansamblu de principii care impun o organizare cu un caracter creativ si
dinamic ce favorizeaza desfasurarea optima a activitatii, operarea eficienta si
sigura a sistemului. Astfel, organizarea societatii, bazata pe o structura de tip
piramidal, este fundamentata pe respectarea unor principii privind unicitatea
conducerii si raspunderii, prioritatea obiectivului general, separarea functiilor
societatii si individualizarea lor.

Societatea pe actiuni este administrata de catre Consiliul de

Administratie compus din trei administratori , alesi de Adunarea Generala a
Actionarilor pe o perioada de patru ani, care pot avea calitatea de actionari si
este condus de un Presedinte, care este si directorul general al intreprinderii

Adunarea Generala a Actionarilor este organul de conducere al

societatii, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei
economica si comerciala.

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR – se afla pe nivel ierarhic

1 si are o pondere ierarhica 6 avand in subordine directa Consiliul de
Administratie, Directorul General, Directorul Adjunct.

Organul de conducere al societatii este AGA.. Are autoritate

si functioneaza conform Statutului si a Legii Societatilor Comerciale nr.
31/1990.

Atributiile si responsabilitatile Adunarii Generale a Actionarilor

Ordinara sunt:

sa stabileasca planul de activitate si bugetul societatii;

sa discute, sa aprobe si sa modifice bilantul contabil al societatii si

strategia

pentru dividende;

sa aleaga si sa elibereze din functie administratorii societatii;

sa stabileasca remuneratia pentru administratori.

Atributiile si responsabilitatile Adunarii Generale a

Actionarilor Extraordinara sunt:
 schimbarea sediului oficial al societatii;

schimbarea capitalului social al societatii;

fuzionarea sau divizarea societatii;

dizolvarea societatii;

structura organizatorica a societatii.

CONSILIUL DE ADMINISTRATIE – se afla pe nivel ierarhic 2 si are

o pondere ierarhica 5 avand in subordine directa pe Directorul
departamentului juridic.

Principalele atributii ale Consiliului de Administratie:

 angajarea si eliberarea din functie a personalului societatii

si stabilirea atributiilor si obligatiilor acestora;

 aprobarea politicii de comercializare a societatii;

 aprobarea politicii financiare a societatii si un plan de

buget pentru exercitiul financiar curent al societatii;

 decizia cu privire la incheierea sau incetarea contractelor in

care societatea este parte in limitele stabilite de AGA.

ECHIPA DE CONDUCERE:
 Adunarea Generala a Actionarilor, prin hotararea adoptata la
sedinta din data de 02.04.1998, a stabilit mentinerea componentei echipei
de conducere aratate mai sus.

Actionarii firmei apreciaza pozitiv activitatea echipei de

conducere a acesteia, avand in vedere profitul obtinut in ultimii ani si implicit
valoarea dividendelor acordate. De asemenea, varsamintele catre bugetele
asigurarilor sociale, de stat si locale au fost efectuate integral si la timp.

III.2. PREZENTAREA SI ANALIZA STRUCTURII

OPERATIONALE

SUBIECTUL 11 , SUBIECTUL 12, SUBIECTUL 15

In cadrul societatii MONTAJ S.A. intalnim urmatoarele

compartimente:

a) In functie de individualitatea atributiilor si sarcinilor, de nivelul de

delegare a autoritatii, compartimentele pot fi:

 Compartimente elementare: Biroul Publicitate

Reclama;

 Compartimente complexe: AGA, Consiliul de

Administratie, Director General;

SUBIECTUL 7 ?

b) In functie de natura autoritatii intalnim urmatoarele

compartimente:

 IERARHICE – o relatie ierarhica se poate stabili intre:

Director
 Adjunct, Directia Marketing, Biroul
Publicitate

Reclama;

 FUNCTIONALE – o relatie functionala se poate stabili

intre:

Directia economica si Directia

Investitii

Plasamente;

 DE COOPERARE – o relatie de cooperare se poate stabili

intre:

Serviciul Financiar Contabil,

Departamentul

Organizare Planificare;

 DE CONTROL –o relatie de control se poate stabili intre:

Departamentul Organizare Planificare,

Serviciul

Protocol Paza si Securitate;

 DE REPREZANTARE – o relatie de reprezentare se poate

stabili

intre: Directorul General si

Sindicatul

MONTAJ S.A.

III.3. DOCUMENTE DE FORMALIZARE A STRUCTURII

ORGANIZATORICE
 Cele mai importante documente de formalizare ale structurii
organizatorice ale intreprinderii sunt:

o ROF (regimul de organizare si functionare);

o Organigrama;

o Fisa postului – document operational elaborat pentru

intelegerea mai

exacta a activitatii pe care urmeaza sa le

indeplineasca

ocupantul postului.

REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

In cadrul MONTAJ S.A. Regulamentul de Organizare si

Functionare este structurat pe patru capitole.

Primul capitol contine:

ACT DE CONSTITUIRE CA PERSOANA JURIDICA

MONTAJ S.A. s-a constituit ca persoana juridica dupa legea

136/1991.

NUMAR DE INREGISTRARE LA REGISTRUL COMERTULUI

MONTAJ S.A. s-a inregistrat la Registrul Comertului cu nr.

273/21.03.1991.

OBIECT DE ACTIVITATE:

 constructii montaj pentru instalatii electrice, de automatizare si

telecomunicatii;
  servicii in domeniile: instalatii electrice, automatizari, electrica
industriala si electrotehnica, tehnica de calcul, telecomunicatii;

 productie: fabricatie de sisteme pentru montaj instalatii electrice,

de automatizare si telecomunicatii, tablouri si pupitre electrice si
de automatizare.

FORMA CAPITALULUI:

MONTAJ S.A. are un capital INTEGRAL de Privat, avand o

valoare de 516676 mii lei, subscris si varsat in intregime, detinut de
persoane fizice romane.

STATUTUL JURIDIC

MONTAJ S.A. isi desfasoara activitatea in baza

Regulamentului de Organizare si Functionare si a datelor normative in vigoare.

Al doilea capitol contine:

ATRIBUTII GENERALE.

Satisfacerea cerintelor clientilor societatii.

Al treilea capitol prezinta conducerea:

Conducerea MONTAJ S.A. este reprezentata de Consiliul

de Administratie , care ia hotarari in limita atributiilor, competentelor,
responsabilitatilor si cerintelor incredintate prin Regulamentul de Organizare
si Functionare al societatii.

Structura Consiliului de Administratie:

 Director General – Presedinte;

 Director Daune – Membru;

 Director Economic – Membru;

  Director Tehnic – Membru.

Atributiile si Competentele Consiliului de Administratie:

Initiaza elaborarea si aproba implementarea sistemului de planificare

manageriala, informationala si de control.

Aproba strategia intreprinderii pe termen scurt si mediu in domeniile

care constituie obiectul de activitate.

Raspunde de administrarea legala si eficienta a intregului patrimoniu

al societatii.

Al patrulea capitol prezinta diagrama de relatii pentru principalele

compartimente ale societatii:

 Serviciul Contabilitate are relatii cu:

 Consiliul de Administratie;

 Directorul Economic;

 Serviciul Resurse Umane,

 Serviciul Resurse Umane are relatii cu:

 Consiliul de Administratie;

 Directia Fortei de Munca;

 Directia Economica;

 Serviciul Pregatire Profesionala;

 Directia Constructii - Montaj are relatii cu:

 Consiliul de Administratie;

 Beneficiari;

 Directia Investitii Plasamente;

 Departamentul Judiciar.

ORGANIGRAMA

FISA POSTULUI

SUBIECTUL 6
1. POSTUL: Sef Compartiment Marketing.

2. DESCRIEREA POSTULUI: Seful Compartimentului Marketing este

raspunzator pentru eficienta si

dinamica activitatii

compartimentului condus si pentru

informarea

superiorului sau.

3. POZITIA POSTULUI IN STRUCTURA ORGANIZATORICA: nivel

de conducere

4. RELATII:

a) Ierarhice:

- este subordonat Directorului General al societatii;

- are in subordine Biroul Marketing;

b) De munca:

- cu Directorii de Executie;

- cu Sefii de lot;

- cu Sefii celorlalte birouri,

- va intretine relatii cu reprezentantii mediului exterior,

dupa cum este necesar, pentru indeplinirea functiei
sale.

5.CERINTE:

- Studii: absolvent al invatamantului superior tehnic sau

economic;
 - Vechime: minim 3 ani vechime in specialitate;

- Alte cerinte: sa cunoasca la nivel cel putin mediu limbile

engleza si franceza. Sa fie bun utilizator de PC. Sa posede
un volum considerabil si diversificat de cunostinte
referitoare la firma, la piete, la concurenta, la clienti si
potentialii clienti.

6. RESPONSABILITATI SI AUTORITATE:

- propune strategia de marketing a firmei;

- supravegheaza desfasurarea vanzarilor (volum, calitate) de

produse si servicii;

- urmareste evolutia cotei de piata a firmei;

- urmareste atragerea de noi clienti si fidelitatea celor vechi;

- urmareste variatia preturilor la produsele si serviciile firmei,

comparativ cu cele ale concurentilor;

- supravegheaza producerea materialelor de reclama si

dirijeaza evaluarea noilor produse si servicii pentru lansarea
lor pe acestora catre piata;

- piata si a posibilitatilor de prezentare a acestora,

- conduce colectarea, analiza, interpretarea si prezentarea

tuturor datelor economice generale folosite pentru
planificarea preturilor.

III.4.MASURI DE PERFECTIONARE A STRUCTURII

ORGANIZATORICE

Pentru aceasta se impune:

  ca echipa de conducere sa aiba o pozitie buna fata de
actionari, banci, administratia financiara;

 echipa de conducere sa fie dinamica, flexibila;

 sa se imbunatateasca pozitia firmei pe piata;

 privitor la realizarea criteriilor de performanta, sa obtina

rezultate favorabile in timp la ponderea salariilor in costuri;

 cresterea volumului de activitate (cifra de afaceri, volumul

productiei);

 cresterea profitului, diminuarea pierderilor;

 cresterea volumului de investitii;

 imbunatatirea pozitiei firmei pe piata interna.

CAPITOLUL IV

FUNCTIILE INTREPRINDERII

SUBIECTUL 21

IV.1. FUNCTIILE COMPONENTE ALE SISTEMULUI ORGANIZARII

PROCESUALE ALE INTREPRINDERII

 FUNCTIA DE PERSONAL

Are urmatoarele obligatii:

 participa la elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli sectiunea

cheltuieli cu salariile;

 elaboreaza Regulamentul de Functionare;

 participa la elaborarea Contractului Colectiv de munca, la negocierea

si urmarirea realizarii prevederilor acestuia;

 elaboreaza fisa postului,

 compara cerintele cu disponibilul resurselor umane;

 cerceteaza piata resurselor umane;

  face propuneri de redistribuire a resurselor umane in cadrul
societatii;

 stabileste criteriile pentru evaluarea posturilor in functie de cerintele

de ocupare ale acestora;

 participa la negocierea individuala a salariilor de baza;

 propune organizarea de cursuri de calificare;

 pregateste salariatii in domeniul Protectiei Civile.

FUNCTIA FINANCIAR – CONTABILA

dispune efectuarea de studii si analize in domeniul constructiilor,

urmareste periodic mijloacele circulante, accelerarea vitezei de rotatie a
mijloacelor circulante, asigurarea capacitatii de plata a societatii si a
echilibrului financiar;

avizeaza finantarea investitiilor asigurand incadrarea in indicatorii

aprobati de Consiliul de Administratie si de AGA;

urmareste introducerea si extinderea sistemelor si metodelor

moderne de evidenta contabila, a gestiunii economice a societatii si
utilizarea fondurilor materiale si banesti ale activitatii de baza si investitii
ale societatii;

coordoneaza activitatea financiar-contabila a societatii, asigurand

gestionarea patrimoniului si realizarea de activitati cu profit;

asigura desfasurarea activitatii financiar-contabile si de pret cost,

orientate spre furnizarea de informatii operative riguroase consistente
accesibile conducerii situate pe diferite niveluri ierarhice, astfel incat sa se
asigure fundamentarea completa a deciziilor;

urmareste permanent evolutia financiara a societatii si ia masuri de

imbunatatire;
 coordoneaza elaborarea sistemului informational al societatii,
realizarea si implementarea sistemelor informatice in cadrul societatii;

opreste inainte de efectuare operatiile care nu sunt legale, oportune

sau economicoase in faza de angajare si plata, respectiv de incasare dupa
caz;

exercita control direct al activitatii cadrelor din subordine solicitand

informari si analize periodice asupra activitatii desfasurate;

urmareste permanent selectionarea, pregatirea si perfectionarea

personalului subordonat in vederea obtinerii unor rezultate
corespunzatoare in domeniile pe care le conduce si de care raspunde.

IV.3. INTERDEPENDENTA FUNCTIUNILOR INTREPRINDERII

SUBIECTUL 14

Intre cele doua functii ale societatii exista numeroase legaturi, ele
completandu-se una pe cealalta pentru ca societatea sa functioneze bine.
 Daca personalul insarcinat are o buna calificare aceasta va
influenta pozitiv activitatea de constructii si montaj si deci functia financiara.

De aici rezulta o crestere a cifrei de afaceri a societatii S.C.

MONTAJ S.A.

CAPITOLUL V

STRATEGII ECONOMICE ALE INTREPRINDERII. PLANUL CA

INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI DE REALIZARE A LOR

V.1. IMPORTANTA STRATEGIILOR ECONOMICE PENTRU

ACTIVITATEA INTREPRINDERII

V.2. ELABORAREA STRATEGIEI ECONOMICE

SUBIECTUL 5

Strategia constituie obiectul unor procese decizionale,

reprezentand in ultima analiza o suita de decizii care pornind de la obiectivele
firmei, tine cont atat de optiunile trecute cat si de cele viitoare ale tuturor
competitorilor.

Strategia este o colectie ordonata de decizii cu caracter

combinatoriu si care include elementele:

o strategia de actiune, care stabileste ce fel de servicii sa ofere firma si

la ce pret;

o strategia rezultatelor care motiveaza actiunile firmei;

 o strategia angajarii prin care se stabileste cine, unde si cand va executa
actiunile stabilite.

Dupa pozitia pe care o adopta firma fata de schimbarile care se

produc pe piata, MONTAJ S.A. a optat pentru o strategie activa, orientandu-
si activitatea spre procese de innoire si de modernizare a ofertei sale pentru
a se plasa in fruntea concurentilor din bransa.

Strategii in politica de servicii utilizate de MONTAJ S.A. pentru

atingerea mai multor obiective cum ar fi:

 consolidarea pozitiei sale in cadrul actualelor segmente de

consumatori;

 cresterea gradului de patrundere in consum a unui serviciu pe care il

ofera;

 diferentierea fata de serviciile similare oferite de firmele concurente;

 o mai buna pozitionare in cadrul gamei din care face parte respectivul
si cresterea pe aceasta cale, a cotei sale pe piata.

MONTAJ S.A. adopta mai multe alternative strategice:

strategia de selectie care consta intr-o examinare riguroasa a

intregului nomenclator de comercializare si formare a unei optiuni
referitoare fie la eliminarea unor servicii cu o cerere redusa, fie la o
simplificare a gamei prin reducerea largimii sau aprofunzimii acesteia;

strategia de crestere a dimensiunilor gamei, firma adopta aceasta

strategie pentru a dobandii o pozitie mai buna pe piata, prin castigarea unei
cote mai mari in randul utilizatorilor;

strategia de adaptare a structurii gamei sale de servicii, pentru a

raspunde exigentelor crescande ale clientilor;

strategia innoirii serviciilor;

 strategia de personal pe categorii de varsta;

Strategia preturilor

Aceasta strategie este foarte importanta pentru firma, deoarece

prin practicarea unor tarife reduse, firma isi asigura un mai mare numar de
clienti si implicit cresterea veniturilor ca urmare a rotatiei rapide a serviciilor
oferite.

La nivelul MONTAJ S.A. desfasurarea cu succes a strategiilor

enumerate necesita o anumita activitate de planificare, aceasta reprezentand
o functie de baza a managementului firmei.

Factorii care influenteaza strategiile firmei sunt:

Factorii endogeni: potentialul material, factorul financiar al firmei de

care depinde capacitatea acestuia de a se adapta la conditiile si cerintele
pietei;

factorii exogeni: se prezinta sub forma unor forte ale pietei si cuprind
consumatori actuali si potentiali.

V.3. ELABORAREA PLANULUI ECONOMIC AL

INTREPRINDERII
SUBIECTUL 2

Planul economic in cadrul MONTAJ S.A. cuprinde

urmatoarele elemente de plan:

 asigurarea pregatirii si perfectionarii fortei de munca;

 gradul de specializare.

Un rol important in ridicarea nivelului calitativ al

nomenclatorului de produse revine pregatirii superioare si perfectionarii fortei
de munca. Avand in vedere specificul unitatii, perfectionarea fortei de munca
detine un rol primordial in pastrarea segmentelor de piata.

Calificarea personalului ca factor al productivitatii muncii tine

seama de esenta acesteia, de capacitatea lucratorilor de a obtine rezultate
mai bune cu acelasi efort.

Cerintele perfectionarii sunt specifice fiecarei profesii si

influenteaza productivitatea muncii prin manifestarea rationalitatii in
exercitarea activitatilor de catre fiecare lucrator in sistemul diviziunii muncii si
prin capacitatea de adaptare la solicitarile profesiei.

Criteriile de baza in ceea ce priveste eficienta acestor

investitii se face pe baza indicatorilor investitiei:

 rentabilitatea investitiei;

 termenul de recuperare a investitiei in ani;

 investitia specifica.

Planul financiar

Fluxurile monetare ale unitatii sunt constituite la nivelul anului

1998 din:
  patrimoniul unitatii – cu o valoare de 326524

 capitalul propriu – cu o valoare de 516676 din care:

- investitii in mijloace fixe – 196525;

- efectuarea cheltuielilor de circulatie – 142563;

- plata impozitelor directe si a taxelor catre bugetul de stat –

125469;

Mijloacele financiare sunt evidentiate pe trei grupe:

Active imobilizate din care:

- active necorporale – 2200,519;

- active corporale – 12968,338;

- active financiare – 8815,766;

Active circulante din care:

- creante si obligatii – 7655.497 si 7797,901 in 1999;

- disponibilitati banesti – 4152,572 in iunie 1999.

Mijloace in curs de regularizare – 125698.

Tot in planul financiar intalnim si datoriile pe care

intreprinderea trebuie sa le achite:

- datorii pe termen scurt – 7797,901 in iunie 1999;

- datorii pe termen scurt si mediu –8797,902 in iunie 1999;

- total datorii pe anul 1999 – 1564,23 in iunie 1999.

V.4. ELABORAREA PLANULUI DE AFACERI

 AL INTREPRINDERII

SUBIECTUL 1

A. Prezentarea generala a afacerii.

I. Societatea:

1.Denumirea societatii: S.C. MONTAJ S.A.

2.Forma juridica: societate comerciala pe actiuni.

3.Adresa: Strada Marasesti nr. 12, Ploiesti, Prahova, cod 2000

4.Data inmatricularii in registrul comertului: 26 ianuarie 1991

5.Data inceperii activitatii: 1 februarie 1991

6.Principalele obiective de activitate: constructii-montaj.

II. Stadiul actual al afacerii

1. Profit: 23%.

2. Actiuni intreprinse pana la solicitarea creditului: la nivelul anului

1998 societatea are contracte credite bancare.

3. Necesar surse financiare: societatea avea nevoi de finantare,

planul realizat in domeniul informaticii.

4. Caracteristici ale cererii serviciilor analizate:

Datorita existentei atat pe piata interna cat si pe piata externa

a unui exces de servicii de constructii-montaj, putini spun ca cererea de
servicii este mai mica decat oferta. In aceste conditii se duce o
permanenta lupta pentru castigarea licitatiilor privind contractele de
 furnizare de servicii. Planul de servicii al societatii este intocmit in
conformitate cu contractele de furnizare asigurate.

5. Tipul clientilor: persoane fizice sau juridice care in activitatile lor au

nevoie de

Servicii de constructii-montaj.

B. Analiza pietei:

I. Produsul: denumirea exacta a serviciului realizat de S.C.

MONTAJ S.A. sunt prezentate la capitolul I.2. Posibilitati de
perfectionare a acestora.

II. Segmentul de piata:

1. Definitie piata dumneavoastra: serviciile realizate de S.C.

MONTAJ S.A. sunt destinate celor care doresc servicii de
constructii-montaj.

2. Localizarea pietei: distribuirea serviciilor se face pe piata

interna.

3. Tendinte actuale ale pietei:

Datorita prezentei pe acelasi segment de piata a mai

multor societati cu acelasi profil de activitate, exista o concurenta acerba
in acapararea pietei existente, in extinderea spre alte piete de desfacere
noi, prin oferirea unor servicii de un inalt nivel calitativ, la un pret cat mai
accesibil.

III. Strategia de comercializare:

1. Politica serviciilor: S.C. MONTAJ S.A. comercializeaza o

gama variata de servicii.

O importanta deosebita se acorda activitatii de

marketing pentru obtinerea de informatii in timp util. Se culeg informatii
despre receptivitatea clientului fata de noile servicii, studii comparative ale
serviciilor competitive; evaluarea serviciilor concurentei, determinarea
beneficiarilor actuali ale serviciilor, analiza noilor servicii, testarea pietei,
determinarea surselor de nemultumire ale clientilor, descoperirea unor noi
clienti pentru serviciile actuale.

Se analizeaza apoi motivele pentru care serviciile ar trebui

comparate:

o motive rationale (ex. utilitate, economisirea timpului, a

fondurilor banesti, satisfacerea unor trebuinte,
siguranta);

o motive bazate pe pozitia clientului fata de servicii.

In baza motivelor mentionate se pot aduce partenerului de negocieri

urmatoarele argumente:

 calitatea serviciilor;

 utilitatea adaptarii la scopul intrebuintarii;

 prezentarea serviciilor;

 pretul;

 conditiile de plata;

 prestigiul-reputatia pe piata a firmei;

 oportunitatea ofertei (in functie de servicii);

 cresterea beneficiilor.
 2. Politica de preturi:

Se incadreaza in ansamblul pietei concurentiale, pe plan

international, exista un mare numar de firme de acelasi profil.

Raportul pret/calitate constituie un argument puternic in fata

clientilor, S.C. MONTAJ S.A. adresandu-se unui segment larg al populatiei,
avand servicii cu preturi accesibile.

3. Modalitati de vanzare:

Se are in vedere:

 stabilirea si revizuirea teritoriilor de vanzare;

 aprecierea metodelor actuale de vanzare;

 studierea competitivitatii preturilor;

 studierea structurii preturilor;

 studierea cheltuielilor de distributie.

CAPITOLUL VI

EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATII

S.C. MONTAJ S.A.

VI.1. INDICATORI DE EXPRIMARE A EFICIENTEI

ECONOMICE

PREZENTAREA, CALCULUL SI ANALIZA ACESTORA

 In conditiile economiei de piata, orice activitate economica
trebuie sa se caracterizeze prin eficienta, astfel incat cu cat aceasta este mai
ridicata, cu atat activitatea respectiva este mai profitabila.

Avand in vedere acest lucru, orice agent economic urmareste

in mod sistematic sa obtina un volum de productie cat mai mare si de calitate
superioara cu eforturi (cheltuieli) cat mai mici. In acest scop, din variantele
de productie posibile va fi avuta in vedere solutia cea mai eficienta, adica cea
care asigura realizarea unor efecte maxime cu eforturi minime.

Astfel, cel mai sistematic, eficienta exprima capacitatea de a

produce rezultate utile cat mai mari cu cheltuieli cat mai mici.

Expresia modului rational de utilizare a factorilor de productie,

eficienta economica, este redata ca raport intre efecte (rezultate) si eforturi
(cheltuieli). Eficienta exprima raportul dintre consumul de factori si rezultatele
obtinute.

Ca sens general putem afirma ca eficienta vizeaza efecte

maxime cu cheltuieli minime, sau cheltuieli mai mici pentru aceeasi unitate de
produs realizat.

Altfel spus, eficienta economica presupune minimizarea

consumului de factori de productie cheltuiti pentru fiecare unitate de produs
realizat.

Punerea in evidenta a continutului eficientei si denumirea ei

corecta sunt asigurate chiar de modul de determinare a acestor categorii.

Astfel, E=Q/C sau E=C/Q sunt raporturi care

redau intru totul continutul activitatii economice, ele punand in evidenta
cantitatea de rezultate pe unitate de cheltuiala si respectiv, cheltuiala cu care
se obtine o unitate de efect.

Dinamica eficientei economice se determina cu ajutorul

indicelui de eficienta:

Ie=E1/E0 E1=eficienta in perioada curenta;

 E0=eficienta in perioada de baza.

Deoarece eficienta este o categorie economica complexa,

intelegerea ei profunda neputand fi asigurata doar prin determinarea celor
doua rapoarte, S.C. MONTAJ S.A., pe langa aceste formulari aritmetice are in
vedere si urmatoarele aspecte:

 Corelarea efectelor, a rezultatelor obtinute cu nevoile materiale si

spirituale ale societatii, la un moment dat atat cantitativ cat si
structural - calitativ, ceea ce inseamna ca orice bun sau serviciu
produs sa concorde cu cerintele pietei, ale consumatorilor;

 Cheltuielile efectuate trebuie sa se inscrie in restrictiile impuse de

limitele resurselor naturale, MONTAJ S.A. urmarind nivelul
consumurilor specifice pentru fiecare resursa folosita in parte;

 Efectele economice trebuie apreciate prin prisma marimii profitului

obtinut. Astfel, S.C. MONTAJ S.A. a ales variantele de profit si /
sau tehnologiile de productie care la acelasi volum de cheltuieli
asigura obtinerea celei mai mari mase de profit;

 Luarea in considerare a factorului timp, dimensiunea foarte

importanta, mai ales in cazul investitiilor, intrucat imobilizarile de
fonduri pe diferite perioade reprezinta o situatie neproductiva.
Astfel, MONTAJ S.A. apreciaza eficienta si in functie de timp atat
ca perioada necesara pentru obtinerea unei unitati de efect si / sau
a intregii productii, cat si ca durata de executie a lucrarilor de
investitii;

 Eficienta economica trebuie obligatoriu apreciata si prin prisma

protectiei mediului natural, in sensul ca, profitabilitatea sa nu fie
obtinuta in detrimentul mediului natural.

VI.2. INDICATORI DE EFICIENTA A UTILIZARII

FORTEI DE MUNCA

Productivitatea muncii:
 Productivitatea muncii este unul dintre cei mai importanti
indicatori care evidentiaza dimensiunea calitativa a activitatii economice.

Este expresia eficientei cu care este cheltuita munca sociala,

in toate fazele procesului de productie, exprima eficienta utilizarii fortei de
munca.

Nivelul productivitatii muncii reda volumul total al

cheltuielilor si influenteaza capacitatea concurentiala a societatii. S.C. MONTAJ
S.A. s-a impus pe piata datorita preturilor accesibile practicate la produsele
comercializate si la serviciile prestate, obtinand astfel profit.

Indicatorii circulatiei fortei de munca:

 Coeficientul intrarilor = Ci = I/N;

 Coeficientul iesirilor = Ce = E/N;

 Coeficientul miscarii totale = Mt = (I+E)/N;

 Coeficientul de stabilitate = Cstab = 1-Mt, unde:

I= numarul total al intrarilor de personal in cursul perioadei analizate;

E= numarul total al iesirilor de personal in cursul perioadei analizate;

N= numarul mediu de personal.

 Ci1996 =30/173=0,173

 Ce1996 =14/173=0,081

 Mt1996 =44/173=0,254

 Cstab1996 =1-0,254=0,746

 Ci1997 =130/274=0,474

 Ce1997 =29/274=0,106
  Mt1997 =159/274=0,580

 Cstab1997 =1-0,580=0,420

 Ci1998 =57/258=0,221

 Ce1998 =73/258=0,283

 Mt1998 =130/258=0,504

 Cstab1998 = 1-0,504=0,496

Pentru ca in anii 1996 – 1998 nu au fost forme de

conflictualitate nici colective, nici individuale, nu se mai calculeaza indicatorii
de conflictualitate.

Pentru analizarea eficientei utilizarii fortei de munca se

folosesc indicatorii de reflectare a productivitatii muncii, efect/efort.

a) Wa= Productivitatea medie anuala pe o persoana = Cifra de

afaceri/Numarul mediu de personal = CA/N.

Wa1996=5096/173=29,47mil.lei/pers.

Wa1997=11326/274=41,34mil.lei/pers.

Wa1998=11765/258=45,60mil.lei/pers.

b) Wz= Productivitatea medie zilnica = Cifra de afaceri/Timpul total de munca

exprimat in zile = CA/Tz.

Wz1996=5098/279=18,272 mil.lei/zi (in 1996 am avut 269 zile

lucratoare prin contract).

Wz1997=11326/276=41,036 mil.lei/zi. (266).

 Wz1998=11765/140=84,036 mil.lei/zi. (135).

c) Wh= Productivitatea medie orara = Cifra de afaceri/Timpul total de munca

exprimat in ore = CA/Th.

Wh1996=5098/2511=2,030 mil.lei/ora (in 1996 am avut

269*8+10*8+279/2*2

ore).

Wh1997=11326/2458=4,608 mil.lei/ora (266*8+8*8+266/2*2

ore).

Wh1998=11765/2510=9,085 mil.lei/ora (135*8+10*8+135/2*2

ore).

d) Valoarea globala a primelor zece salarii, pentru anul 1998:

44968000 lei.

e) R= Raportul dintre salariile mari si mici = 10% din fondul de salarii aferent
salariatilor cu cele mai mari salarii/10% din fondul de salarii aferent salariatilor
cu cele mai mici salarii.

R1998=10%*4496800/10*8745000=5,14.

VI.3. INDICATORII RENTABILITATII

Notiunea de RENTABILITATE este legata, in general, de cea de

profit, reprezentand „aptitudinea unei intreprinderi de a degaja un rezultat
exprimat in unitati monetare”. Rentabilitatea este expresia sintetica a
rezultatelor de orice natura, un indicator de referinta in orientarea deciziilor si
comportamentului intreprinderilor. Aceasta are un caracter relativ, deoarece
aptitudinea de a degaja rezultatele monetare nu poate fi judecata independent
de mijloacele angajate pentru a le obtine.
 Din acest motiv, analiza rentabilitatii nu se limiteaza la
investigarea indicatorilor ei absoluti, ci si a celor relativi, obtinuti prin
raportarea rezultatelor la mijloacele angajate sau consumate pentru
desfasurarea activitatii respective.

Situatia generala a rezultatului pe baza contului de

profit si pierdere:

Contul de profit si pierdere reprezinta un document contabil de

sinteza, prevazut de Legea Contabilitatii, care concentreaza veniturile si
cheltuielile unei intreprinderi pe o perioada data si explica modul de formare
a rezultatelor.

La modul general, el ofera informatiile necesare pentru intelegerea

si explicarea profitului sau a pierderii inregistrate de firma.

Contul de profit si pierdere reprezinta un interes dublu:

- permite determinarea unui rezultat global si formularea unei

aprecieri de ansamblu asupra performantelor economico-financiare
ale perioadei;

- permite recapitularea exhaustiva a elementelor de venituri si

cheltuieli care au contribuit la realizarea lui si identificarea factorilor
favorabili sau nefavorabili care l-au influentat.

Informatiile furnizate de contul de profit si pierdere se

structureaza in tabelul urmator:
 Se observa o crestere a profitului brut, in timp, cu 35% in
anul 1997 si cu 72% in anul 1998 (comparat cu iunie 1996, unde profitul brut
a fost 636,333 mil.lei). Cresterea profitului brut provine, in mod special, din
activitatea de exploatare, in primii doi ani, iar in anul 1998, din veniturile din
operatii de capital. In ultimul an, rezultatul exploatarii este foarte scazut,
datorita unor cheltuieli foarte ridicate cu materialele, cu personalul, cu
lucrarile si serviciile executate de terti.

Avand insa in vedere faptul ca rezultatul exploatarii a fost

stabilit in preturile perioadei, pentru aprecierea corecta se impune luarea in
considerare a evolutiei inflatiei. Astfel, daca:

1996/1997=1,3 si 1998/1996=1,55.

rezultatul din exploatare in conditii compatibile va fi in anul:

1996: 1215,361 mil.lei, 100%

1997: 1234,436 mil.lei, 102%

1998: 53,255 mil.lei, 4%

Majorarea rezultatului exploatarii, in anul 1997 cu numai 2%

este nesemnificativa, iar scaderea foarte mare din anul 1998, impune
probleme deosebite.

Rezultatul financiar, de la pierderi in primii doi ani, trece la

profit in 1998. Aceasta arata ca au intervenit schimbari in structura financiara
si ca gestiunea capitalului s-a facut mai bine.

De asemenea, rezultatul exceptional are o adevarata explozie

in 1998, fata de anii precedenti, dupa cum am mai aratat din veniturile din
operatiile de capital, ceea ce este insa, un factor absolut conjunctural.

Daca se are in vedere modificarea profitului brut in anul

1997, fata de 1996 (nu vom considera situatia ultimului an, acesta nefiind inca
incheiat si putand sa apara multe schimbari), cu:

1572,985 mil.lei-1164,121 mil.lei=408,864 mil.lei, aceasta se poate

explica astfel:

- marja bruta: 2850,044-2140,777=709,267

mil.lei
 - cresterea cheltuielilor fixe: 1542,277-925,416=319,861
mil.lei

- modificarea rezultatului exceptional: 1,018-(-28,316)=29,334

mil.lei

Se poate concluziona ca intreprinderea a avut o marja

buna in anii anteriori, dar care a disparut in anul 1998.

Pragul de rentabilitate si intervalul de siguranta.

Pragul de rentabilitate reprezinta cifra de afaceri care

asigura recuperarea cheltuielilor variabile si fixe (Q).

Q=F/(1- CVqcv/Total cheltuieli), unde:

F= suma cheltuielilor fixe

CVqcv= cheltuieli variabile

V= total venituri

Astfel, pe baza tabelului de mai sus, se obtine:

Q1996=3673,116+925,416=4598,532 mil.lei

Q1997=9399,219+1245,277=10644,496 mil.lei

Q1998=19345,710+3271,635=22617,345

Qiunie1999=8028,063+2121,207=10149,270

Intervalul de siguranta (Is) se calculeaza astfel:

Is=(1-Q/V)*100,

Is1996=(1-4598,532/5813,893)*100=20,904%
 Is1997=(1-10644,496/12249,263)*100=13,101%

Is1998=(1-22617,345/26345,827)*100=14,152%

Isiunie1999=(1-10149,270/9419,629)*100=7,746%

Rata rentabilitatii veniturilor.

Pentru calculul ratei rentabilitatii veniturilor se folosesc datele din tabelul

anexat mai jos.

Rata rentabilitatii veniturilor (Rv) s-a determinat prin raportul:

Rv=P/V*100, unde:

P= Profitul inaintea impozitarii,

V= Veniturile totale aferente perioadei.

Rezulta o scadere a rentabilitatii veniturilor, cu:

- 19,891-12,717=7,174% in 1997 fata de 1996;

- 12,717-11,240=1,477% in 1998 fata de 1997;

- 19,891-18,359=1,562% in 1998 fata de 1996;

- 19,891-5,644=14,247% in 1999 fata de 1996;

- 12,717-5,644=7,073% in 1999 fata de 1997;

- 18,329-5,644=12,685% in 1999 fata de 1998.

Scaderea rentabilitatii veniturilor a fost data de puternica scadere a

rezultatului din exploatare, compensata partial de cresterea rezultatului din
activitatea financiara.
 Rata rentabilitatii economice a activului

Rata rentabilitatii economice a activului (Re) caracterizeaza eficienta

elementelor materiale angajate in activitatea firmei, avand in vedere ca
intregul capital al firmei este investit in elemente de activ, contribuind la
obtinerea profitului.

Acest indicator prezinta importanta in gestionarea capitalului, in

dimensionarea eforturilor pentru obtinerea unui profit in raport cu rezultatele
concurentei.

Formula de calcul este:

Re=P/A*100, unde:

A= Totalul activului, respectiv active imobilizate (Ai) si active circulante (Ac).

Se pot utiliza si ratele explicative, care descompun relatia de mai sus.

Re= (V/A)*(P/V)*100, unde:

V/A= Viteza de rotatie a activului;

P/V= Rata rentabilitatii veniturilor.

Din relatia anterioara se determina modificarea ratei rentabilitatii

economice a activului, fata de un anumit criteriu.

Pentru calculul ratelor se folosesc datele din tabelul urmator:

 Se observa, in timp, o puternica descrestere a ratei rentabilitatii
economice a activului, ceea ce inseamna scaderea eficientei capitalului
avansat.

Scaderea ratelor cu:

- 39,417-51,795=-12,378% in 1997 fata de 1996,

- 19,231-39,417=-20,186% i, 1998 fata de 1997,

- 19,231-51,795=-32,564% in 1998 fata de 1996, se poate explica:

1997 fata de 1996

 viteza de rotatie a activului:

3,099*19,891-51,795=9,847%,

 rentabilitatea veniturilor:

39,417-(3,099*19,891)=-22,225%. ( 1998 fata de 1997)

 viteza de rotatie a activului:

1,711*12,717-39,417=-17,658%.
  rentabilitatea veniturilor:

19,231-(1,711*12,717)=-2,528%

Referitor la ultimul an, se constata o incetinire a vitezei de rotatie a

activului, datorata majorarii stocurilor de materii prime, de productie
neterminata, de cresterea puternica a soldului conturilor de creante.

Rata rentabilitatii resurselor consumate (rentabilitatea

costurilor)

Rata rentabilitatii resurselor consumate caracterizeaza eficienta

costurilor. Aceasta se calculeaza prin raportarea unui rezultat partial la
consumul de resurse implicat in obtinerea lui, astfel:

Rc=(RE/Ch)*100, unde:

RE= Rezultatul exploatarii,

Ch= Cheltuielile pentru exploatare

 Rata rentabilitatii resurselor consumate prezinta o scadere foarte
accentuata (15,076-26,429=-11,353%, in 1997 fata de 1996 si 0,703-
15,076=-14,373% in 1998 fata de 1997)

Scaderea este explicata printr-o crestere a cheltuielilor pentru

exploatare (cheltuielile pentru materii prime, materiale consumabile, lucrari si
servicii executate de terti, pentru personal) si, in acelasi timp, printr-o drastica
scadere a rezultatului din exploatare.

Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu si a capitalului

permanent (rentabilitate economica)

Rentabilitatea financiara este un indicator prin prisma caruia

posesorii de capital apreciaza eficienta investitiei lor, respectiv oportunitatea
mentinerii acesteia. De obicei, finantarea presupune si consolidarea capitalului
propriu, fie prin contributia actionarilor existenti, fie a unor noi actionari.

Incitatia la noi investitii este conditionata de remunerarea

convenabila a capitalului propriu. Pentru conducatorul intreprinderii,
rentabilitatea financiara reprezinta un obiectiv fundamental, o conditie
esentiala a strategiei de mentinere a puterii.

Rentabilitatea financiara se calculeaza sub doua forme:

a) Rentabilitatea financiara a capitalului propriu:

Rf=(Pn/Kp)*100, unde:

Pn= Profitul net,

Kp= Capitalul propriu.

b) Rentabilitatea financiara a capitalului permanent:

Rp=Ps/(Kp+Ki)t*100, unde:

P= Profitul inaintea impozitarii,

Ki= Capitalul imprumutat.

 Se observa o scadere in timp, a ambelor rate de rentabilitate
financiara. Pentru ca rezultatul final este in legatura directa cu ansamblul
activitatii intreprinderii, se poate folosi, pentru o mai buna analiza, relatia:

Pn/Kp=s (V/A)*(A/Kp)*(Pn/V)t*100, unde:

V= Venituri totale,

A= Active totale.

- 1996: 0,622=2,604*1,814*0,132;

- 1997: 0,447=3,099*1,782*0,081;

- 1998: 0,286=1,711*2,556*0,065.

Se constata ca scaderea ratei de rentabilitate financiara a

capitalului propriu, este dependenta de:

- viteza de rotatie a activelor totale, (V/A), care exprima volumul

productiei pe unitatea monetara investita. Aceasta are o crestere in
1997, pentru ca apoi sa scada, scazand in acest an eficienta
capitalului investit;
 - parghia financiara, (A/Kp), care are relatia dintre structura
financiara si capitalul imprumutat si care are o evolutie relativ buna
in timp;

- rentabilitatea neta a veniturilor, (Pn/V), prin care se exprima

eficienta activitatii de exploatare si care are o puternica scadere.

VI.4. POSIBILITATI DE CRESTERE A EFICIENTEI

ECONOMICE

Sporirea eficientei economice reprezinta o necesitate

obiectiva atat pentru societate, cat si pentru fiecare agent economic in parte.

Cresterea eficientei economice este impusa de insasi

mecanismele pietei concurentiale, firmele care se afirma si rezista pe piata,
fiind numai cele profitabile.

Pentru a intelege cat mai bine necesitatea acestui proces,

trebuie avut in vedere si caracterul limitat al resurselor, realitate care impune
unitatilor un comportament economic cat mai rational.

In esenta, cresterea eficientei economice are in vedere

doua dimensiuni:

sporirea rezultatelor;

micsorarea cheltuielilor.

Astfel, calea reala de ridicare a eficientei economice

adoptata de S.C. MONTAJ S.A. este reducerea cheltuielilor pe unitatea de
produs.
 Unitatea recurge la urmatoarele directii de actiune pentru
cresterea eficientei economice:

reducerea costurilor de productie si in primul rand a cheltuielilor

materiale, a consumurilor specifice, prin:

fundamentarea stiintifica a normelor;

introducerea de tehnologii noi;

reproiectarea;

eliminarea rebuturilor;

folosirea de inlocuitori.

ridicarea nivelului tehnic al mijloacelor de munca, promovarea de

tehnologii noi,

concomitent cu utilizarea mai buna a aparatului tehnic existent, mai buna

folosire a

capacitatilor, incarcarea corespunzatoare a masinilor, instalatiilor;

innoirea si modernizarea
produselor;

sporirea fabricatiei produselor pe seama carora se obtine un profit

ridicat;

perfectionarea continua a calificarii salariatilor, proces impus de insasi

nevoia utilizarii tehnicilor si tehnologiilor avansate;

stimularea personalului;

promovarea la toate nivelurile a unor forme moderne de organizare a

productiei, muncii si conducerii, concomitent si in interdependenta cu
perfectionarea continua a mecanismului economico-financiar in ansamblul
sau;
 accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor, in special a mijloacelor
circulante;

valorificarea superioara a resurselor;

cresterea productivitatii muncii;

structurarea si ridicarea calitatii fondului de marfuri ce urmeaza a fi

comercializate;

cresterea gradului de adaptare a productiei la necesitatile si cerintele

cumparatorilor;

reducerea cheltuielilor cu transportul materiilor prime si materialelor;

modernizarea conditiilor de pastrare si conservare a produselor ce

urmeaza a fi comercializate;

facilitatea operatiilor de pregatire prealabila, de prezentare si vanzare

a produselor;

organizarea stiintifica a muncii. In acest scop S.C. MONTAJ S.A. a

respectat normele de incadrare in munca si a normativelor de personal
asigurand astfel cresterea productivitatii muncii, a volumului total al
desfacerilor de marfuri si reducerea nivelului relativ al cheltuielilor;

reducerea debitorilor insolvabili.

Realitatea a dovedit ca aceste actiuni nu pot fi aplicate

separat, ele formand un sistem complex, in care fiecare modalitate, aflata in
legatura cu toate celelalte, are ca efect reducerea costurilor, sporirea
rezultatelor, deci ridicarea eficientei economice in ansamblul sau.

Datorita valorificarii tuturor acestor cai de crestere a eficientei

economice, S.C. MONTAJ S.A. a obtinut procese insemnate, care i-au permis
sa se adapteze, fara incetare, dinamismul economic.