Capitolul al V-lea

Conceptul de documentare juridica si importanta sa

Obiectivele de invatare ale Capitolului al V-lea
Dupa studiul acestui capitol de invatare veti reusi:
- sa intelegeti modul in care se cau se utilueaza pi se citeaz bibliografia.
- sa intelegeti importanta utilizare corecte a volabulanului in drept
- sa intelegeti modul in care se poate asimila/invata corect

Definnia concepnului de documentare juridica

Activitatea juridica este o activitate ce presupune o permanenta documentare. In
acceptiunea curenta, a documenta inseamna a depista, a colectiona, conserva si spune la
dispozitia consumatorilor de informatii surse de recunastere dobandite anterior asupra
problemei ce intra in sfera de interes a acestora, fixate in documente de orice gen.
Acesta definitie cuprinde activittea de documentare in sensul cel mai general posibil.
In general, termeni de informare" si documentare tind in exprimarea obisnuita spre
sanonimie, ambii presupunand un fapt decunoastere. Deosebirile dintre cei doi termeni
deriva tocmai din termenul document". Informatia presupune un fapt de cunoastere care
poate fi emis sau receptionat sub forms materializata sau nematerializata, pe cand
documentarea presupune numai forma materializata. Intre cele doua posibilitati de
cunoastere exista insa numai deosebiri de natura, ci si de valoare.
Primul pas in activitatea de documentare
Informatia transmixa oral, rapid, este receptionata cu un grad de aproximatie
presupus de o astfel de transmisie. Documentarea presupune o receptionare mai
metodica si mai temeinica, memoria vizual a fiintei umane fiind mai puternic pe tot
parcursul vietii, deci si cea mai important
Valoarea informatiei documentare const si n perenitate. Fiind fixat pe suport
material, ea poate fi transmis n spatiu, dar si in timp.
In stiintele juridice, multitudinea institutiilor juridice existente si tratarea lor, n diferite
ramuri de drept, necesit o bogat activitate de documentare si cercetare a legislatiei
nationale si chiar a celei europene, avnd n vedere procesul de integrare european a
Romniei. De aceea, din aceast perspectiv, este necesar ca viitorii juristi s cunoasc
nc din perioada studentiei si s deprind tainele documentrii juridice
In activitatea juridic, memoria este un atu, dar nu suficient. Este nevoie de
cunoasterea si ntelegerea principiilor dup care dreptul se conduce, dar si de modul in
care ne cutam sursele n vederea rezolvrii problemelor juridice care apar. Un jurist bun
este cel care ofer solutii diverselor situatii juridice care pot aprea.
Inc din facultate, studentii n stiinte juridice au de redactat referate de seminar, au
de citit diverse lucrri dar si de identificat anumite aspecte juridice aprute in jurispruden.
Pentru acest lucru, o prim problem major a lor este unde s caute, cum s caute si
care este modalitatea practic de a prezenta cele aflate.
Primul lucru n activitatea de documentare este identificarea bibliografi ei n materie.
Apoi, activitatea juridic fiind o activitate special si specializat, este necesar a utiliza un
limbaj corect si coerent din punct de vedere juridic. Nu de putine ori, folosirea unor termeni
juridici neadecvati ori incorecti duce la solutii juridice gresite sau chiar la ivirea unor litigii.
De aceea stabilirea unui limbaj comun pentru juristi este nu doar o necesitate, ci si o
conditie a reusitei profesionale.
Nu n ultimul rnd, studiul materialelor identificat reprezint o etap distinct in
activitatea de documetare juridic. Studiul ne ajut la identificarea si aplicare
rationamentului juridic
 A. Bibliografia : locatia celor mai importante centre de documentare
In vederea unei pregtiri temeinice, la dispozitia studentilor se afl un extrem de
bogat material bibliografici". Acesta poate fi consultat nu doar la domiciliu ci, mai ales, la
sediile numeroaselor biblioteci ce contin carte juridic si care se afl in Bucuresti:
Biblioteca Facultatii de Drept a Universitii Bucuresti, Biblioteca Colegiului Juridic Franco-
Romn din cadrul Universitatii Bucuresti, Biblioteca Centrala Universitar, Biblioteca
Academiei Romne, Biblioteca National, bibliotecile diferitelor institute culturale ale
statelor care au deschis pe lng ambasade si servicii culturale si/sau institute culturale,
precum Centrul Cultural Francez sau Centrul Cultural American etc...
Alegerea crtilor si a lucrrilor ce vor constitui, pentru inceput, temelia bibliotecii
juridice a proasptului student in drept nu trebuie lsat la voia intamplari. Cartile pe care
studentul le achizitioneaz trebuie alese cu mult atenie. Nici sfatul librarului, nici cel al
studentilor din anii mai mari nu ar trebui s prevaleze alegerii pe care fiecare o face n
functie de necesittile sale proprii, de nevoia resimit pentru un plus de informatie ntr-un
anumit domeniu sau n functie de gradul de satisfactie intelectual sperat a fi gsit in
paginile unei crti. Trebuie precizat totusi c unele carti sunt "investitii" sigure si, chiar
pentru mult timp de aici inainte, instrumente de lucru indispensabile si niciodat
"demodate" pentru un jurist.

Nu trebuie uitate nici revistele de specialitate. Deseori, probleme de actualitate nu

tratate decat extrem de sumar sau chiar deloc in cuprinsul manualelor sau al cursurilor
universitare. Este normal, deoarece scopul acestui tip de lucrari de specialitate este unul
cu precadere pedagogic. Discutii cu privire la anumite aspecte controversate sau cu privire
la probleme de detaliu sau de o deosebita subtilitate sunt aceea de cutat (si de gasit!) in
revistele de specialitate. Fr a avea pretentia exhaustivitatii, redam mai jos lista
principalelor reviste care publica articole si studii in domeniul dreptului. Trebuie sa
precizam ca enumerarea este doar exemplificativa (si nu limitativa), completarea sa fiind
nu doar dorita ci chiar sugerata.

Principalele reviste in domeniu juridic

1.Dreptul-12 numere pe an:
2. Curierul Judiciar-12 numere pe an;
3. Revista de Drept Comercial 12 numere pe an.
4. Pandectele Romane 12 numere pe an;
5. Revista Romana de Drept European 6 numere Pe an,
6. Revista de Drept Public 4 numere pe an
7. Noua Revista de Drepturile Omului 4 numere pe an;
8. Analele Universitatii Bucuresti seria drept -4 numere pe an
9. Revista Romana de Dreptul Muncii 12 numere pe an
10. Revista Romanade Drept al Afacerilor-12 numere pe an;
11. Revista Romana de Drept 2 numere pe an;
12. Revista Romana de Drept Privat- 6 numere pe an.
In vederea completarii bibliografiei, si nu numai, publicatia absolut necesar pentru orice
jurist, fie el si numai in devenire, este Monitorul Oficial al Romniei si Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene. Consultarea Monitorului oficial si a Jurnalului oficial a Uniunii
Europene va trebui s se transforme treptat dintr-o simpla obligatie a studentului in drept
intr-o obisnuinta rapid devenit plcere pentru juristi
Descoperirile nu se incheie ins aici. Studentul n Stiinte juridice din anul intai va
trebui s "descopere extrem de rapid si un vocabular diferit de cel cu care era obisnuit
pn in acel moment
 B. Vocabularul : Ce este vocabularul juridic.
Vocabularul juridic reprezinta, in cadrul unei limbi, ansamblul termenilor care au, in
aceast limb, una sau mai multe acceptiuni ori semnificatii juridice si care sunt utilizati in
domeniul juridic. Vocabularul juridic nu se limiteaz doar la termeni cu apartenent juridic
exclusiv. El se extinde asupra tuturor cuvintelor pe care le foloseste dreptul. In structura
vocabularului juridic intr dou categorii de termeni: termeni care apartin exclusiv
limbajului specializat (cum ar fi rechizitoriu, dol, contumacie, erede, litispendenta) si
termeni care apartin in acelasi timp limbii comune si limbajului specializat (cum ar fi
anchet, principiu, martor, lege etc.)"
De aceea, in ciuda inseltoarei aparente de simplitate, datorat in bun msur
asemnrii cu limbajul comun, limbajul juridic poate ridica serioase dificultti si poate
intinde numeroase capcane, in special studentilor din anul intai. Juristul posed un
vocabular care i este propriu, format pe parcursul a secole intregi de practica si un fel de
cod secret transmis aproape cu religiozitate din generatie in generatie de juristi care il
percep ca pe un fel de refugiu-surs a nenumrate contestatii din partea celorlalti, a ne-
juristilor fat de o eventual vulgarizare a mediului lor specific. In literatura juridic
de specialitate din tara noastr au aprut cteva dictionare juridice, unele chiar cu ambitii
de generalitate, care pot familiariza studentii din anul inti cu sensurile tehnico- juridice ale
unor concepte cu care vor opera mai tarziu si care, de multe ori, se ,,ascund" sub denumiri
extrem de comune.
Tipuri de dictionare juridice.
- Dictionar juridic pentru militari, Editura Militar, 1975;
- Dictionar de drept constitutional si administrativ Editura Stiintific si Enciclopedic,B1978;
- Dictionar de drept international public, Editura Stiintific si Enciclopedic, Bucuresti, 1982
- Dictionar de asigurri, Editura Logos, Chisinu, 1993
- Dictionar bancar si de asigurri, Editura Dragon Bucuresti, 1994
- Dictionar de drept international al afacerilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti 1996;
- Dictionar politic: institutiile democratiei si cultura civic, Editura Sansa, Bucuresti, 1996;
- Dictionar de termeni juridici uzuali, Editura National, Bucuresti, 1997;
- Dictionar de drept privat, Editura Mondan 94 Bucuresti, 1997;
- Dictionar de dreptul muncii, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1997
- Dictionar de drept civil dela Ala Z, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007
- Dictionar de procedur civil, Editura Hamangiu Bucuresti, 2007;
- Dictionar de dreptul mediului, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2004;
- Dictionar de drept civil si proceduri civile, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2009;
- Dictionar de dreptul propriettii intelectuale, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2009;
- Dictionar de drept public, drept constitutional si administrativ Editura C.H. Beck, B 2010
- Dictionar de drept penal si procedur penala. Editura Harmangu, Bucuresti, 2011
- Dictionar de drept comercial, Editura CH. Beck sucuresti, 2011
- Dictionar de administratie public, Editura CH Berk Bucuresti 2011;
- Dictionar de dreptul familiei, Editura Universul Bucuresti, 2012.
Lectura acestor dictionare, in paralel cu studiul diferitelor discipline, este extrem de
util, facilitand insusirea notiunile de baz si evitarea prea bine cunoscutului fenomen al
betiei de cuvinte
Limbajul juridic trebuie s se inscrie in limitele unei precezii juridice si exigenta unei
intelegeri depline de cetateni a normelor dreptului. Juristul poate inova, poate utiliza
concepte si notiuni uzitate in limbajul de specialitate, dar trebuie s fie atent la sensuri.
Claritatea si precizia limbajului folosit n domeniul juridic se obtin din utilizarea cat mai
adecvat a termenilor si expresiilor. Respectarea acestor cerinte, precum si utilizarea
corecta cerintelor gramaticale si ortografice in limbajul juridic creaza unitatea terminologic
a stilului juridic.
 C. Studiul : Studiu reprezinta un proces de ?????
Studiul reprezint activitatea efectuata cu scopul insirari anumitor cunostinte, al
formarii anume deprindere sau dezvoltrii unor capacitati. Prin studiu se dobandeste
experien si se formeaz abilitatile necesare dezvoltrii continue a personalitati.
In cadrul procesului de studiere sunt implicate montarea proceselor cognitive,
volitionale sau afective. Memoria. perceptiile, reprezentrile, gandirea, atentia si imaginatia
joaca un rol important in tot acest de invatare.
Intr-o ipoteza ideala in activitatea zilnica, studentul trebuie sa incerce sa-si fixeze
informatiile prin lectura unuia preferat, chiar a mai multor lucrri sau de elaborate pe o
anumit tem sau intr-un anumit domeniu.
Lectura mai multor lucrri ofer avantajul c permite familiarizarea cu mai multe
opinii legate de acelasi aspect, o mai bun cunoastere a obiectului de studiu si intelegerea
mai exact a diverselor probleme sau controverse pe care respectiva tem le ridic.
Ulterior ar trebui s fie posibil o mai bun intelegere a problemei abordate sau lmurirea
partial (de dorit ar fi chiar total) a intrebrilor existente la inceputul studiului.
Informatia este pus la dispozitia studentului, acesta este ns cel care o recepteaz si o
filtreaz prin propria perceptie si intelegere. Nimeni nu poate realiza procesul nvrii in
locul studentului si nimeni nu il poate obliga pe acesta la o activitate pe care el nu o
doreste. Participarea sa activ la procesul educational este conditia sine qua non a reusitei
acestui proces.
Invatarea este un proces continuu.
Scopul invrii l reprezint intelegerea cunostintelor, dezvoltarea gndirii logice si
mai ales a celei abstracte, perfectionarea unei gndiri critice si formarea capacittii dea
reflecta asupra problemelor si de a gasi solutii pentru rezolvarea lor.
Fireste, tehnicile, modalitile de invatare sunt specifice fiecruia dintre noi. Dou ar
fi totusi indicatiile de ordin generalce pot fi fcute cu privire la acest subiect.
Este total gresit prerea conform creia "la drept nu trebuie dect s nvei pe de rost",
completat deseori cu obiectul acestei invri"- legile. Nimic mai fals si nimic mai
periculos. Nu trebuie invtat pe de rost retinerea frazelor cuvnt cu cuvnt fcndu-se
cel mai adesea n detrimentul intelegerii si, mai ales, nu este indicat retinerea pe de rost
a textelor normative.
Studiile juridice urmresc insusirea rationamentului juridic si invtarea utilizrii
acestuia si nu a dreptului pozitiv. Textele normative in vigoare la un moment dat pot fi
modificate sau abrogate, rationamentele inc au anumite ,tipare", utilizate de mii de ani si
care nu s-au demodat. Evident c notiunile de baz, conceptele fundamentale,
rationamentele trebuie insusite, dar aproprierea lor nu presupune simplul efort mecanic
retinere, ci si unul cognitiv
Memoria ajuta la stocarea informatiei
Aceasta nu contrazice o alt "idee de-a gata" si anume aceea c pentru efectuarea
studiilor juridice este necesa o bun memorie. Memoria, ca proces psihic de intiparire si
stocare a informatiei, de reactualizare prin recunoastere o sau reproducere a acesteia intr-
o form selectiva, constituie intr-adevr baza activittii de invatare. Reproducerea prin
mecanismul asocierilor, repetarile, concentrate, atunci cnd materialul de invtat este
redus ca volum si usor de nteles, fragmentarea lui si esalonarea repetrilor cnd este
voluminos cresc eficienta procesului de nvare. Numai c acest lucru este adevrat
pentru aproape toate domeniile.
Tocmai pentru a facilita memorizarea, indicat a fi ca procesul nvrii s se
desfasoare in timp. Mai precis, este de preferat studierea cursurilor in mod sistematic n
cadrul unui efort distribuit pe tot parcursul anului universitar, invarea numita in salturi"
sau in sesiune prezentand, in afara riscurilor deja bine cunoscute (criza de timp, stres
pronuntat,cderi" fizice sau chiar nervoase etc.), si dezavantajul unei extrem de rapide
uitari. Memoria uman (chiar si cea mai prodigioas). stocheaza informatia primita intr-o
cantitate mare intr-un timp foarte scurt, pentru o durat extrem de limitata. Exista riscul (nu
rareori produs efectiv) ca ,,vartul de forma scontat sa nu se produc in chiar momentul
examenului.

Test de autoevaluare pentru Capitolul al V-lea

1. Atat informarea, cat sa documentarea presupun:
a) interpretarea legilor;
b) interpretarea si aplicarea legilor:
c) cunoastere
2. Vocabularul Iuridic presupune:
a) termeni imprumutati din alte stiinte sociale;
b) ansamblul termenilor care au una sau mai multe acceptiuni juridice
c) termeni folositi in administratie.
3. Studiul reprezint:
a) activitatea efectuat cu scopul nsusirii anumitor cunostinte;
b) activitatea de baza a legiuitorilor.
c) fenomen juridico-politic.
4. Studiile juridice urmresc:
a) insusirea dreptului pozitiv;
b) insusirea rationamentului juridic si nvtarea utilizrii lui
c) exegeza legilor.

Rspunsuri la teste de autoevaluare sunt: 1 c, 2 b; 3 a: 4 b.

Bibliografie pentru Capitolul al V-lea

1. J-L Bergel, Methodologie juridique, Ed. PUF, Paris, 2001;
2. I. Biberi, Arta de a scrie si de a vorbi n public, Ed. Enciclopedic Romn, B 1972;
3. D. Bonnet L'essentiel de la methodologie juridique, Ed. Ellipses Marketing, Paris, 2006;
4. A. Dunes, Methodes du droit. Documentation juridiques, Ed. Dalloz, Paris, 1977;
5. Eco, Cum se face o tez de licent, Ed. Pontica, Bucuresti, 2000;
6. M. Manolescu,odisciplin nou: Metodologia juridic, Revista FundatiilorRegale,10.1944
7. S. Popescu, C. Ciora, V Tandreanu, Aspecte practice de tehnic si evident legislativ,
Ed. Monitorul Oficial, Bucuresti, 2008;
8. S.Popescu, D. Iliescu, Probleme actuale ale metodologiei juridice, Ed si Enciclopedic,
Bucuresti, 1979;
9. R. Romi, Methodologie de la recherche en droit, Ed. Litec, Paris, 2006.