ARMSI SeriaIII TomXX PDF

ACADEMIA ROMANA
MEMORIILE
SECTIUNII ISTORICE
SERIA III, TOMUL XX
MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERTILE STATULUI

IMPRIMERIA NA TIONALA. BUCURESTI, 1939
www.digibuc.ro
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
SERIA III ( Le i
TOMUL I, (1922-23): 100.-

TOMUL II, (1923-24): 130.-
TOMUL III, (1924-26): 840--
TOMUL IV, (1924): i6o.
TOMUL V, (1925-26): 16o.
TOMUL VI, (1926-27): 300.-
TOMUL VII, (1927): 300.-
TOMUL VIII, (1927-28): , 320.-
TOMUL IX, (1928-29): 200.-
TOMUL X, (1929): 400.-
TOMUL XI, (1930): 340--
TOMUL XII, (1931-32): 300.-
TOMUL XIII, (1932): 300.-
TOMUL XIV, (1933): 300.-
TOMUL XV, (1934): 300.-
TOMUL XVI, (1934-35): 240.-
IOAN C. FILITTI. Proprietarii solului in trecutul Principatelor Romane 15.
.N IORGA. Stiri despre Axintie Uricariul 55. .
CONST. I. KARADJA. Despre editiile din 1488 ale Cronicei lui Johannes
de Thurocz 15.r 11
G-ral R. ROSETTI. 0 mica intregire la istoria lui Stefan cel Mare . ro.
I. NISTOR. Tratativele lui Mihai Viteazul cu Polonii
N. IORGA. Legaturi cu manastirile Meteorele din Tesalia. Cu o notita
7.
despre Nicolae-Vodd Petralcu 55.
N. IORGA. Testamentele domnitei Elina Cantacuzino .
GEORGE FOTINO. G. Popovici: Un istoric uitat al vechiului Drept
. . . . . 5.
romanesc
N. IORGA. Bucurestii de acum un veac, dupa romanul unui avocat (loan
40.
Ern. Bujoreanu 1862) 55.
N. IORGA. I. Scrisori de familie ale vechilor Brancoveni.
N. IORGA. II. Doua arzuri ale tarii catre Sultan in sec. XVIII . . . 20.-
ZENOVIE PACLISANU. Un vechiu proces literar 25.
N. IORGA. Practica domneasca a unui ideolog: D. Cantemir 5--
I. LUPAS. Imparatul Iosif II si rascoala taranilor din Transilvania . . so.
N. IORGA. Trei generatii in vieata publica romaneasca dupa judecata lui
J. A. Vaillant 5.
TOMUL XVII, (1935-36): 240.-
N. IORGA. Doua hrisoave domnesti pentru manastirea Margineni inchi-
nata Muntelui Sinai 30.
N. IORGA. Trei rare documente fanariote . . . . . . . . x 0.
G-ral R. ROSETTI. Din corespondenta inedita a Principelui Milan al Ser-
biei cu colonelul Gheorghe Catargi in timpul razboiului din 1877-1878
$T. METES. Din istoria Dreptului romnesc din Transilvania . . . .
35.
20.-
N. IORGA. Formularul fanariot so.
www.digibuc.ro
ii:/..2.4t I
ACADEMIA ROMANA
MEMORIILE
SECTIUNII ISTORICE
SERIA III, TOMUL XX
MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA. BUCURE$TI, 1939
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pagina
BANESCU (N.), 0 colectie de sigilii bizantina inedite ti5
IORGA (N.), Zece inscriptii de mormant ale Mavrocordatilor 1
a a Despre Revolutia dela 1878 in Moldova 11

* a Inceputurile Istoriei universale la Romani 83
* * Vasile Alecsandri student la medicina 127
* a Un post al latinitatii in lumea germanica: Austria 197
# a Sensul a Gazetei Transilvaniei a 289
a a Intinderea spre rasrit a Moldovei lui Stefan cel Mare 315
a a Paralelisme helveto-romane 33 9
a a Principiul nationalitfitilor si greselile lui Bismarck . . . 351
a a Paralelisme si initiative de Istorie Universald la Romani . 375
NISTOR (I.), Ocupatia austriaca in Principate 1854-57 dupa rapoartele
lui Coronini 133
* Principatele Romne sub ocupatia ruseasca 1853-54 . .
a 221
PANAITESCU (P. P.), Mircea cel Batrfin si suzeranitatea ungureasca . . 61
PETROVICI (I.), La un secol si jumatate dela nasterea lui Schopenhauer 255
RADUCANU (Ion), In amintirea lui Ernest Solvay 211
ROSETTI (General R.). 1. Cultura militara. 2. Ce spune Maresalul Ma
ckensen despre operatiile sale contra Romaniei . . 321
a a Steaguri, Prapore (Polemici) 367
SIRUNI (H. Dj.), Marturii armenesti despre Romani: Aron Vocia, Razvan
Vocia si Eremia Vocla intr'un poem al unui cronicar armean 297
WESSELY (Dr. Kurt), A doua diploma Leopoldina 271
www.digibuc.ro
ZECE INSCRIPTII DE MORMANT
ALE MAVROCORDATILOR
DE
N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE
,Fedinta dela 22 Oct. 1937
D-1 Marcu Beza mi-a incredintat pentru Biblioteca Insti-

tutului de Istorie Universal5.1) un ingrijit caiet, cu o legatura
de lux, in care cineva, prin anii 1830, cum o arat caracterul
scrisorii si intrebuintarea colectiei Hurmuzaki, in care un
membru al familiei domnesti Mavrocordat sau cineva lucrnd
pentru &Ansa, a adunat, din deosebite izvoare, toate cunoscute,
eke date a putut gisi cu privire la atAt de inzestratul neam
al # Exaporitului .
Pentru evenimentele istorice nu e nimic nou de cules,
ci nurnai inlesnirea de a putea face controlul si verificatia a
ceea ce se cunoaste.
Dar la urm se dau inscriptiile de morminte ale Mavro-
cordatilor, pe care le cuprinde, xle altfel, si Emile Legrand
in Gnalogie des Mavrocordato, Paris 1886 si 1900.
Unele din ele nu au fost publicate Inca la noi, cu atit
mai putin traduse si explicate.
Cred CA e de folos deci s le dau din nou aici, cu neaprata
traducere romneasc a textului grec si cu note explicative,
si ca o intregire la materialele publicate in colectia Hurmu-
zaki, XIV.
1. Iat intaiu aceea a lui Scarlati cel vechiu, de unde plead,
dup femei, semintia. Ea se afla sau poate se mai afl Inca
1) S'a dfiruit Bibliotecii Academiei Romfine.
r A. R. Memoriile Seeliunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 N. IORGA 2
p aria acum nu s'a facut o culegere generala de astfel de

inscriptii moderne, in Constantinopolul insusi 0 in satele
vecine , la Haschioiu:
'Ov avvian neeeog dbea xexacyzivov EAlcibog stIxog
61?3 x2log dornov iv ;ad de* tar,
'EvOcibe rogflog ixst vtiv ExaeAdrov, dy2adv, tigyav,
Tvp) a' appno2ei abgaviovg 2,2cipovg.
ax2', 'AvOsarneuroog 0' &I 6gxa, u g'.
(Aici mormantul cuprinde acum pe Scarlati, cel vestit, cel
mare, omul inzestrat cu pricepere, glorie a Greciei, a carui
faima era nemasurata si mare virtutea, iar sufletul locuieste
carnal-He ceresti.
1630, 9 ale lunii lui Antherion peste zece, ziva, Vineri*.
Forma de un clasicism cautat, cu intrebuintarea cuvintelor
rare, si data dupa calendarul atic, Anthesterion pentru luna
Mart, ar dovedi, fiindca pe vremea mortii lui Scarlati (de
fapt Rosu*, prin italieneste) nefiind Inca acest curent arhaic
0 purist, ca avem a face cu inscriptia pusa de Filexandru
Mavrocordat Exaporitul sau de Nicolae, fiul, ori de Con-
stantin, nepotul lui.
Ea a fost culeas, cum spune autorul lucrarii, din Supple-
ment des manuscrits grecs de la Bibliotheque Nationale de Paris,
no. 87.
El observa c Roxandra, fata lui Scarlati, a luat, la Te-
cuciu, pe Radu Coconul1). In expunerea cronologica se
aseaza la 2 Mai 1684 moartea in inchisoare* a Ruxandrei2),
la nasterea fiului al patrulea, Ioan.
2. Se cunostea inscriptia de pe mormantul lui Alexandru
Exaporitul:
'0 Tag avv04xag Oeig xai 61.a12aag '00ogavolig xai
reepavok xal MOurvg xal .11o2covok xai 'Everolig
'Evasids xsircu, 'A.14av(5Qog MaveoxocAcirog, (5 Miyac
1) Se citeazit Fotinb, i Daponte, ed. Sathas, Bibliotheca medii aevi, III, 16.
Cf. ins Alexandru Gh. Mavrocordat, in Archiva societcitii ftiin(ifice # literare din Ia,ci,
VII, p. 488 si urm. 589 si urm. De altfel stirea o cuprinde insAsi genealogia ofi-
ciall pe care o di Radu Popescu in fruntea cronicei sale.
2) Izvorul e Relazioni da Costantinopoli. Alexandru insusi era intemnitat. La
168o se naste Nicolae-Vod, dupa Scarlati, nscut la 1677.
www.digibuc.ro
3 ZECE INSCRIPTII DE MORMANT ALE MAVROCORDATILOR 3
AoyoOsng n MeyecAng 'ExmAyiaiag xal ie 'Anod44ran,

Tijg zgataceig Baotasiag tiov ' 00copav6v.
23 dexem3eiov 1709.
Cel ce a facut tratatele de pace si a impacat pe Otomani

pe Germani i pe Muscali i pe Poloni i pe Venetieni,
zace aici, Alexandru Mavrocordat, Marele Logoat al Bisericii
celei Mari, si cel de taina al puternicii Imparatii a Otomanilor.
23 Decembre I7o9.
3. Nu era cunoscutl inscriptia, aflatoare candva la Mitro-

polia din Bucuresti, a Doamnei Pulheria Tzuchi, Ciuchi,
nume de fapt armenesc sau caucasian, sotia a doua a lui
Nicolae-Vodl:
TiSpfiog ilovlzeekg, -cijg ayEvgaw dad 6107g,
Otivag NIxaciov, xedvroeog aineo132cirov,
Aapneen, 1.7e abeflig axaiang ;2eog?)(3' deeralat,
Kcyv nAelbraig 6.22atc ciyAatatg veircov,
Niiv be Pawyoong: xdapog e'xet filov, '40ea rip&
'Teycov xal cotijg bely,ua Tam) orator .
A22' ir) xqv Pup, navd2flts, xai pera norpov
Weavd9ev Teoljeet crOv adatv ic5 -theva.
18129 Matov 1716.
*Mormantul Pulheriei celei din nobila vita,

Al Doamnei lui Nicolae, Donm al Ungrovlahilor,
Avand stralucit faim'a pietatii i virtutilor,
Acum raposat: lumea-i are viata, iar prin moravuri
De fapte i traiu a ei dovada prea-vadit
Dar, ca in viata, prea-fericit, si in moarte
Din cer sal-0 pazeasca. fiina, i copiii.
18/29 Maiu 1716 *.
Data, care se infatiseaza, probabil numai in copie cu acest

caracter de stil dublu, se afla si in cronica lui Radu Popescu.
In Documentele grecesti ce am publicat in Colectia Hurmuzaki,
r
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 4
sunt scrisori de ale Doamnei i una a socrului, Toma Tzuki,

care-si inseamn aceast calitate. Acolo si un Constantin
Tzuki i un al treilea din familie 1).
In paraclisul Mitropoliei, ispravit la 1723, se vede por-
tretul ei. L-am reprodus in lucrarea mea recenta, Portretele
Doamnelor.. E mama lui Constantin si lui Iancu, viitori Domni.
Observ ca, deoarece la Radu Popescu (p. 43) se spune c
Pulheria a fost asezata in biserica metropolitana, (c in rand
cu alti Domni si Doamne ce sant acolo ingropati , ar trebui
sa se faca macar acum sapaturi in locul din dreapta, reservat
ctitorilor.
Tin sa adaug, dupl una din scrisorile publicate de mine,
c Doamna Pulheria nu numai ca s'a obisnuit cu tara, ci a
ajuns i prieten cu domnitile lui Voda Brancoveanu, a
clror maica, Doamna Marica, juca un mare rol permanent
in politica tarii 2).
4. Pe lang fiii lui Nicolae i ai Pulheriei infatisati in
paraclisul Mitropoliei a mai fost unul, Toma, a carui ins-
criptie, probabil tot dela Mitropolie, e aceasta, dar originea
nu se arat, cum nici a precedentei, caci la data alcatuirii
caietului nu mai era, sau nu mai era visibila, inscriptia :
Emig terea.nAijg lipeeiov Ilov nag Pg.
Keipat (3g nae Got, tefir8Qc7) nappArcirri :
ecopag bthriOnv xi:1g T6).ma7g Auge.
Keivog fieav5g ,uoL, liTOrrov ov aol to' zr..
27 'Iovv(ov 1716.
Patrusprezece zile mi-a fost viata toata,

Ci zac langa tine, o prea-iubita maid.;
Toma m'au chemat in ziva mortii mele chiar:
Scurta-mi fu viat'aceia, ci vesnic'o am langa tine.
27 Iunie 1716*.
1) II, pp. 927, 1123-4; III, pp. 98-9. Scrisorile fiicii, I, PP. 426, 495 6,
583, 777-80, 782, 785 6, 927.
2) Iorga, DOc. grecefti, II, pp. 785 6, no. DCCLICXV.
www.digibuc.ro
ZECE INSCRIPTII DE MORMANT ALE MAVROCORDATILOR 5
Deci aceasta duioasa inscriptie destainueste ea, murind

Pulheria la nasterea acestui fiu botezat in extremis cu numele
de Toma, acesta a trait patrusprezece zile numai. Cum datele
nu se potrivesc intre ele, una trebue sa fie gresit reprodusa.
5. 0 fiica a lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul e in-
gropata undeva la Constantinopol sau in vecinatate, langa
tata, supt o piatra cu aceasta inscriptie:
'0 rO,43og arog neiv xardxg xai taivog
Zg, 'Ee '11.7coeNrcov 4ye1tc 6v, '.AliavSes,
Niv 6g rip gx ca aim col 'Timm Pavoiloav,
È)Avilv, rip ofjv aiosfifi 6vyargea,
Maveoxoeddrnv, Egmleij, cocAdxecarov.
'Amy) fiv Sg Ocbti Xecardg, 4 con) ncivrcov,
Zonjv drjeco xal paxageorcdrriv.
1722, Maextov 6.
#Mormintu-acesta cuprindea mai intAiu numai

Pe tine, Cel de Taina, doamne Alexandre,
Acum langa tine pe cea din tine, ce moareo cuprinde,
Elena, fiica ta cea binecredincioasa,
Mavrocordata, de nume bun, de Hristos iubitoare.
La amndoi va deie, Hristos, viata tuturora,
Viata nembatrnit si cea mai fericit.
1722, Martie 6.
Alcatuitorul caietului pune in frunte EigÈlirtjv ' Pcoo-

drov, Zd ygvog MaveoxoeSciniv.
Deci sotul i-ar fi acel Ienachi Roset, pe care-1 intAlnim
in Radu Popescu si in Documentele grecesti ale mele 1) de
atAtea ori langa Nicolae Mavrocordat. Se adauga i aceasta
lamurire genealogica: t< Elena, cea de-a doua fata a lui Ale-
xandru *, cea d'intaiu, Ruxandra, care a luat, dui:4 Crono-
graful lui Daponte, p. 50, citat i aici, pe Matei Ghica, fiul
lui Grigorascu, la Adrianopol, in 1693, <<cstorit cu Ioan
Roset, a nascut pe Mihail Roset (din care casa Mitropolitului
1) I, p. 6x2; II, PP. 976, 1077, io88. Cci acesta pare a fi tot Ioan dela PP. 794,
999 moo, x168.
www.digibuc.ro
6 N. IORGA 6
Gherman) i pe Marioara, care s'a casatorit cu Constantin

Sutu Drako, in anul 1714, si a murit la 1777. Acesta e ince-
ptorul neamului Sutevtilor .
6. Avem acum inscriptia de mormant a Mariei, Marioara,
sotia lui Ienachi Scarlat, Marele Camarav, moarta la 1725,
dupa insemnarea lui Radu Popescu (p. 142):
Nexasco xecirroeog solAov levog Ilov2xeeing TE,
Aapaearean Maela, 2a,uneordraw toxicov,
lagivvov Exaekirov tkigae dextragelov.
'Elm& ;sal Sexcivi y' eraaa rdvde filov,
'Ecixtg brra ai,v &cart!) ',nab) bg #tofaa:
Keipac yeivaggvn &yea TVs nigocp.
Fiica iubit'a lui Nicolae Domnul Pulheriei,

Prea-stralucita Maria, din prea-straluciti parinti,
La nouasprezece ani parasiiu viat' aceasta,
apte ani, vase luni traind cu al mieu tovaras.
Zac eu, a noua, in acest mormant .
7-8. Din prima casatorie a lui Nicolae-Vocl cu o Can-

tacuzina din Constantinopol, Casandra, dupa fiica lui er-
ban-Voda, sotia lui Dimitrie Cantemir, s'a nascut fiul Scar-
lat, numit dupa fiul Exaporitului, ginerele Brancovea-
nului , a carui piatra de mormant, din 1726, poarti o
indoita inscriptie, pe care am dat-o numai in original, in
Documentele grecesti, III, pp. 125-126, no. LXXXI. 0 reiau,
mai complet, pentru a-i adaugi traducerea i lamuririle
necesare:
'Evrarha xei-cat Ixaeild.cog zoteavibrig,
Tivoyza Aapareciv dykci5v yEvvrirOecov,
Toil Nocaciov, "dig zlaxiag ybcov
Kai MoMafliag xotecivov aocpconizov,
Toil Maveoxoebetrov Te mai B14(vrlov,
Mir* KaaadvSeag, KavtaxovCnv@v yivovg,
TO 1a,unedv levog ifig xa* 4tovxicts.
Zijaag bh detarcog ;sal yakuaat negmov ),
4=20 (58xciSa, TEreaa xecivaw ,uiav,
www.digibuc.ro
7 ZECE INSCRIPTH DE MORMANT ALE MAVROCORDATILOR 7
'Ex yijg &ream ;Tog povtig o4aviag,

Mlycarov dAyog narei re!) nappArcircp
Kai avyysvgoiv batarthv agveog ,izZya. Acvxg'..]
'Icoaim prgeonoUrov Tvevol3ov.
uAici zace Scarlat, fiul de Domn,

OdraslA strAlucit de nobili parinti,
Al lui Nicolae, Domn al Daciei
Si al Moldovei stApfin prea-'ntelept,
Mavrocordat, cela ce e din Bizant,
Iar mama Casandra, din neam Cantacuzina,
Stralucit fiu al neamului cel bun.
Traind prea bine si ales in invtAturi,
In vrast de ani dou'Azeci si patru
De pe pmnt zbur spre lacasuri ceresti,
Mare durere tatAlui prea-iubit
i jale mare lsAnd rudelor sale. [1726.]
De Iosif, mitropolitul TArnovei.
Se adauge Inca una pentru cel de sigur inmormntat tot

in Mitropolia Bucurestilor:
T2514,8og Me xezkra 2apareOv waiaroea &Soy,
Exaekirov 4tOeov, Taiot,uov be neoydvam,
Aagneacg neamoroxov diOjg nappararov gevog,
Aapareordroo roxZwv gxyovov ayevia,
Ntxo2Zov Maxi% rijg Mo Mai:ling re cinciorig,
E,5 de$avrog 61; xijSoot5vng aoTing,
Tirearov, cif3ciAz, sixoaren, r' hog days Pithoag
'Ex yaing g':rcrri &Tali eig aiOset'av,
EpobeOv Vvga6axig re Aincbv xaraxciebtov Gyog
Harei pkorecp, ovyysvial re Tilotg.
Toil a)roii.
# Mormntu-acesta 'n el cuprinde stralucitul

Pe Scarlat divinul, vestitul din parinti :
Mlaclit prea-iubita intgiu fu luminat,
Al Domnului Vlabiei si al Moldovei toate,
Nicolae, de dou ori ingrijind ca Domn cuminte,
www.digibuc.ro
8 N. IORGA 8
Traind, o vai, atita, ani douazeci i patru,

De pe parnant zburat-a 'n lcasul cel ceresc,
',band durere-amara din inima in suflet
Parintelui cu multa iubire, rudei dragi.
Tot de acesta .
Pentru acest Scarlat i pentru invatatura lui la dascalul

Serafim am dat numeroase scrisori, de la dansul insusi in
Documentele grecesti citate 1).
9. Inscriptia de pe mormfintul dela Vaaresti, singurul

pstrat si a carii reproducere o adaug, a fost publicata de mine,
in traducere, in Inscriptii din bisericile Romeiniei, I, 77-78.
no. 159.
10. In caiet se reproduce si inscriptia acelui Domn poet,
fiul lui Ioan Mavrocordat, fratele lui Nicolae, Alexandru, zis,
dup turceste Phiraris, pentruca a parasit Scaunul Moldovei
asezandu-se la Rusi, unde si-a tiparit versurile din o Bosforul
in .Boristene , asteptfind sa revie cu ajutorul gazduitorilor sai
despre cafi s'a spus ea voiau sa-1 aseze macar in Moldova
Noua , creata dup pacea dela Iasi, in 1792.
In manastirea Sfantului Daniil dela Moscova, de unde
sper, prin bunavointa, ce s'a mai aratat Academiei noastre,
a d-lui Ostrovschi, se capata o reproducere a placii, se afla
mormantul lui, cu aceasta inscriptie in prosa, pusi de fa-
milia lui:
`YnO rem Ai Oov tara01) xel-rat rd oxavcopa roii 601520y rof, eeofi ' AAA-
dv6eov xoi MaveoxoeSdrov, Jg, "E2ATiv ft& t yivog, if ilysycivcov i
yevopivog, ijyeitthr ;ma, crivig 157C1-108 Acuttag. Kai eig giv tdv nedoxateov
VIA-TM t3lov 712.0e rij a" lovAlov Toi3 1754 trovg, Iznik Si iv ele4vn
xal ticisi3o-jg sic rdv &mei xal deriew x 8 (Pilleovaelov rot) 1819 g-rovg.
Supt aceastal piatra zace trupul robului lui Dumnezeu

Alexandru Mavrocordat, care, Elin de neam, nascut din
Domni, i insusi Domn a fost al Daciei. i in viata aceasta
1) I, pp. 450, 670-1, 673-4, 676, 682, 684, 687-8, 752-3, 755; III, pp. 125-6.
www.digibuc.ro
9 ZECE INSCRIPTII DE MORMANT ALE MAVROCORDATILOR 9
vremelnica a venit la i-iu Iu lie 1754, si s'a mutat in pace si

cu evlavie la cea de veci si fAr bdtrAnete la 8 Februar din
anul 1819 .
SA fi trait eateva luni, ((Elinul. care cAntase cu nostalgie
Bosforul pe care nu era s-lrevadA niciodatA, ar fi asistat, foarte
bAtrAn, la ridicarea de steaguri pentru libertatea 6 elenica .
Se sfArsia intr'o vreme and (< elenismul * nu se mai cAnta in
versuri de arhaicA nuantA, comandate la clerici cunoscatori
de literaturA clasicA, ci cApAtase un sens national care trebuia
sA porneascA indatA la luptA. In pregAtirile secrete din Rusia
ale unei #Eterii care se credea sigur de sprijinul armatelor
Tarului Alexandru, viitor ImpArat al Bizantului, si acest
pribeag, care, uitind tot ce-1 lega de Moldova, unde trise
asa de putin, se gandia numai la natia a cArii sAnge il avea,
isi va fi avut partea, prin indemnul, dacl nu prin averea lui,
care va fi trait cei treizeci de ani dela pArisirea puterii incre-
dintate de Turci din vre-o pensie acordatA de milostivirea
ruseascl.
SA nu uitAm, dupA aducerea rAmAsitilor lui Dimitrie
Cantemir, cA in Rusia se mai afl dota morminte domnesti:
mormintul dela Cherson, orasul menit, in zilele de primejdie
dela Iasi, Dinastiei romAnesti, care a scApat de aceastl gAz-
duire ce i-ar fi fost fated, al lui Manole Roset Giani, avAnd,
cum se vede prin numele rosetesc ce i-a plAcut sA-1 poarte
singur, si sAnge romnesc, si, la Chiev, al lui Constantin
Ipsilanti, Domn, intr'un moment, pe ambele noastre tAri,
care era sotul unei VAcAresti.
www.digibuc.ro
DESPRE REVOLUTIA DELA 1848
iN MOLDOVA
DE
N. IORGA
$edinta dela 21 Ianuarie 1938
I.
0 descoperire intamplatoare, care aduce un manunchiu
de documente legate in dosar, de catre un ofiter in mama
caruia a ajuns acest pretios mijloc de informatie, ma pune
in situatia de a putea comunica 6 sarna de amanunte privi-
toare la incercarea moldoveneasca de revolutie din Martie
1848 si la consecintile ei.
Inainte de a arata in linii generale ce se cuprinde in
aceste documente, care vor fi reproduse in memoriul de
fat, cred necesar sa apas asupra miscarii moldovenesti,
asa de rau apreciata, de si avem la indernand un atat de mare
nurnr de acte, fata de miscarea bucuresteana : fiindca aceasta
a izbutit, ea are prin urmare toate avantagiile biruintii.
La Moldoveni, oricat ridicul ar fi in chemarea ca sprijin
a Evreilor si a Cate unui sudit, ca acel Vincler, care a tinut
discurs la Otelul de Petersburg, dupa ce-si aratase senti-
mentele, foarte calduroase pentru tati si foarte cuminti pen-
tru clasa taraneasca, oricat un alt ridicul ar fi legat de dis-
cursurile fcute de oricine in cuprinsul salonului acestui
otel, oricat de putin eroicd ar fi revolutia dela Copou, in care
se canta din piano de tinerii boieri can aveau pricepere si
pentru muzica, in acelasi timp cand stateau incarcate pustile
2 A. R. Memoriile Seetiunii Istorke. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 N. IORGA 12
pentru a trage impotriva politiei si a armatei celor douA

beizadele ale lui Mihai Sturza, oricAtA neseriozitate ar fi
in anumite cereri de ideologic care nu se pot realiza de pe
o zi pe alta, oricAt de mare ar fi, in sfArsit, dorinta unor
spirite nobile de a vedea CA inainteazA dintr'o singurA sari-
tufa o societate Inca inapoiat, nu se poate tAgAdui cs
acolo, la Iasi, au fost anumite insusiri de serioas cugetare
politicA si de inalt solidaritate socialA, care trebuie sem-
nalate.
N'a fost insa o revolutie de tineri, cum , cu exceptia
lui Eliad singur, a cAtorva militari superiori si a vre unui
doritor de Domnie, ca acel Costachi Cantacuzino, bunicul
doctorului, raposatul nostru coleg , a fost cea de la Bucu-
resti, ci oameni de toate vrAstele stteau impreunA, iar, in
ce priveste clasa aceia de mijloc care e in stare a sprijini
o asemenea miscare, in Iasul coplesit de Evrei nu poate fi
vorba de &Ansa.
Nu s'a dat, apoi, destul atentie faptului cA, in ajunul
miscarii revolutionare, au demisionat mai multi ministri si
presedintele Divanului Administrativ, ca oameni de firea
adAnc conservatoare a lui Nicolae Sutu, fiu de Dornn, si
altii cari abia pArAsiser cele mai inalte functiuni s'au ala-
turat la miscarea pe care o pornise un tineret care, sA nu
uitAm, nu era a doua zi dela coborirea din trAsura care i-ar
fi adus de la Paris, cum este cazul la multi dintre Munteni.
In mijlociu, era vorba de oameni cari trecuserA de treizeci
de ani, cari aveau mosiile lor si interese adAnci in viata so-
cietatii, cari trAiau intr'un foarte inaintat mediu de salon,
cari cetiau ziarele si literatura Apusului. Din chiar docu-
mentele care mi s'au infAtisat se vede cA insusi fiul fostului
ministru de Interne, care consimtise sA stea de vorbA cu
revolutionarii, Stefan Catargiu, se afla in rfindul reformisti-
lor si cA msuri au trebuit sa fie luate, deci, si impotriva acelui
tAnAr boier, pe care 1-am cunoscut, cu ideile sale putin cam
naive in ce priveste viata generala a Europei, ca masivul si
indArAtnicul ministru conservator LascAr Catargiu, care, in
acel moment din Martie 1848, nu era de loc un 4 Cuconu'
LascAr in pregAtire.
www.digibuc.ro
13 DESPRE REVOLUTIA DELA 1848 IN MOLDOVA 3
II.
Acestea fEnd spuse, trec la insasi analiza, in linii marl,
a acestor acte, care se adauga la bogata recolt ce se facuse
odinioara de Nerva Hodos si altii, prin cele sase groase vo-
lume din publicatia # Anul 1848 *.
Avem a face intEu, si aici, cu un sir de ordine ale Dom-
niei pentru cautarea acelora cari trebuiau sa fie arestati,
trimesi la manastiri, sau depusi la Turci, pe sama aianului
din Macin, supt ingrijirea ofiterului, de origine ruseasca,
Miscenco, care a facut ce-a facut si o parte dintre ansii au
scapat de supt ingrijirea lui, ramnnd ca el sa traga con-
secintile.
Avem pana in cele mai mici amanunte stiri cu privire la
urmarirea, i la mosia Cuzestilor din Tutova, a lui Cos-
tachi Moruzi, dela Barbosi si Pechea, pe vremea razboiului
Crimeii, mai tarziu rusofilul izgonit de Omer-Pasa in Ba-
sarabia, ca si a fratilor Cantacuzini dela Hangu. Si aici
ar fi de cautat in biografia lor pentru a vedea rostul acestor
vechi Basarabeni intorsi in tara de origine pentru a cauta
sa-i schimbe asezamintele.
In aceasta urmarire este vorba si de acel Iorgu Radu, a
carui prezenta intre agitatori are foarte mare importanta,
fiindca acest boier de clasa a doua, din partile tutovene, este
si alcatuitorul unui interesant mai vechiu plan de Con-
stitutie 1).
AtAtea masuri politienesti, pe care le cunoastem si din
publicatia mentionata, se lamuresc mai bine prin hrtiile
care ajung astazi la cunostinta noastra. Avem astfel dosarul
urmaririi lui Todirit Sion, ruda lui Iorgu Sion, scriitor
si poet, care-si afla momentan un adapost in Focsanii mun-
teni, pentru a trece de acolo in Ardeal si a fi pe urma
unul din oaspetii revolutionarilor ardeleni la Blaj. Se vede
cum Stefan Catargiu, Ministrul de Interne pomenit, cauta,
in ciuda politicei deosebite pe care o faceau fiii lui, sa
impiedece intrigile lui Nicolae Ionescu, viitorul membru al
2) V. prefata mea la vol. X din colectia Hurmuzaki.
2*
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 14
Academiei Romane, care, in April stil vechiu, pornit dela

Paris, se afla acum petrecand la Pesta , in Ungaria, si de acolo are
sa vina in Moldova si 0, treaca granita pe la zastava Oituzul,
de unde urmand a merge la Targul Ocnei, la targul Husi, unde
are o vara, si la targul Romanului , caci Ion si Nicolae
Ionescu erau fiii unui preot din tinutul Romanului , de
acolo are s vie apoi la Iasi . Se ordona sa se randuiascl
priveghere trainica si in targ si in tinut, pentru a prinde pe
Nicolae Ionescu, luandu-i-se toate hartiile si corespondenta
ce va avea cu dansul. Ba chiar, pe langa un cornet Giusca
si altii, insusi economistul si agronomul Ion Ionescu, cd-
minarul Ionescu , conducatorul mai tarziu al desbaterilor
in Comisia Proprietatii de la Bucuresti, era socotit printre
cei cari trebuiau supusi la cea mai de aproape supraveghere.
Este sigur ca, si la Iasi ca si la Berlin, agentii poloni
au jucat un rol important in legaturile si conducerea
revolutiei. Avem doprosul unui Visinetchi, pe care s'a
pus mana imediat. In hartiile de fata se vede cum un Po-
lonez, anume Loga, se purta prin tall cu o cniga, cerand
ajutor de arme, cu staruinta de a se iscali in acea cniga .
Dar de la Falciiu vine stirea ca asemenea om nu s'a aratat
pe aici la nimeni .
Cand vre-o urmarire slabia si staruintile particulare 4i
atinsesera scopul, se vede cum, Inca din Septemvrie, unii
dintre destaratii peste Dunare capatasera voie sa se in-
toarca, Mitica Roset mergand la mosia sa Bohotinul si viitorul
Domn Alexandru Cuza la a parintelui sat', Barbosi. *tefan
Catargiu nu mai era ministru acum, la acel sfarsit al lui Septem-
vrie, dar fiul sau Nicu avea voie sa se aseze la Plotunesti, de
uncle sa nu se indeparteze. Numai Dimitrie Cantacuzino de la
Grozesti nu putea capata aceiasi voie de a trai retras la mosie.
In sfarsit Lascar Catargiu era pe vremea aceasta periorisit
de la Urecheni, in tinutul Neamtului, la aceiasi Plotunesti.
In vara anului 1849 vedem guvernul moldovenesc in-
cepand o noua actiune de impiedecare a molipsirii, prin
inchiderea granitii pentru cei amestecati in miscarea din
Muntenia, nu prea multi, ci numai treizeci si patru,
www.digibuc.ro
IS DESPRE REVOLUTIA DELA 1848 IN MOLDOVA s
carora nu li s'a ingaduit intrarea in Moldova pacificata, si prin

urmarirea continua a tuturor strainilor , o atentie speciala
fiind consacrata Inca dela inceputul anului acelor mai de
frunte capetenii a rivoltatilor din Ungaria si Transilvania .
De tot interesul e actul care cuprinde semnalmentele
sefilor revolutiei maghiare : e probabil insa ca el va fi fost
dat, in alte limbi, cu prilejul prezintarii revolutiei in Ungaria.
Datoresc d-rei Eleonora Alexiu, licentiata in Litere a
Universitatii din Bucuresti, copiarea intregului dosar.
www.digibuc.ro
ANEXE.
Cu mila lui Dumnizan noi Mihail Grigoriu V[oe]v[o]d Donm Tamil

Moldovei, cinstit i credincios boerul Domnii Me le .
Prin tarculare domnesti catre dregatorii tinuturilor Ii s'au facut
cunoscut pasurile osanditoare la care s'au abatut o sama de tulburatori
linitei ob.teti, masurile luate de carmuire spre desfiintarea inparl-
cherelor, precum i linitea de care s bucura capitalile, insa, nevointa
cer and a sl numi ( ?) barbati vrednici 0 de incredere care sa sl inteleaga
cu dregatorii tinuturilor pentru masurile ce carmuirea au socotit a sa
lua spre a sal daparta tot fealul de idei nepriincioase i spre a sa tin
in dorita stare obteasca linite i buna petrecere, Noi insrcinam pe
dum-ta ca s mergi indata la tinuturile : Vasluiu, Falciiu, Tutova, Te-
cuciu, Covurluiu i Putna i, ajungand acolo, s v intelegeti cu urma-
toarele puncturi, pi care ispravnicul sa le pue in lucrare prin nimerite
i intalepte masuri, impartaind i copie de pe acest ofis.
][. SA alatureaza dumitale aici lista de numele acele din vinovati
care s'au trimis spre arestuire in cazarma de la Galati si pintru acestea
s va intalegeti cu ispravnicii ca prin satele ce sant proprietate
a lor sau s tin in posesie de danii s fie cea mai de aproape privi-
ghere a nu sa raspandi intre lacuitori vorbe netrebnice. Ce mai ales
ispravnicii s mearga la starea locului i s cheme pe preotii, vornicelul
satelor i sa Ii s deie a intelege el msura de infranare luata asupra
numitilor vinovati este chiar a sa feri pe norod de struncihari 0 de
primejdia vietii, la care pasurile nebune a acelor tulburatori putea ca
sa-i aduca pintru a le raman familiile si copiii saraci si, dac s'ar in-
tampla, prin vr'un chip, a scapa vre unul de la inchisoare, di sa. gig 0
s'ar ivi in sat, nu numai vatafii, ci i toti lacuitorii sant datori, spre a sa
feri de raspundere 0 de ninorocire, a-I prinde indata i a,1 da pe mana
dregatorilor. Iar dregatorii, indata ce vor afla sau vor fi instiintati cd
s'au ivit in vre un sat a tinuturilor, sl alcatuiasca de indata potira de
slujitori 0 de oameni inarmati spre a sa urmari 0 a sa prinde ca pe
nite criminali, cerand, la intamplare de trebuinta, i ajutoriul isprav-
[niciei] megiee i instiintand indata pi dipartament cu inadins trimes
despre asiminea impregiurare, iar prinii sa se tie supt paza puternica
'Ana cand s vor lua di catre carmuire cuvenitele masuri.
2. Pe la satele de proprietate sau inposasuite de aratatii vinovati,
dregatoriul, afara de insarcinare a privighetorului de ocol, pentru
www.digibuc.ro
privighere s mai randuiasca doi sau trei oamini de credinta, cari sa sa

poarte ades prin acele sate, spre a discoperi fiice miscare sau raspan- .
dire de vorbe atitatoare i sl instiintaze indata pe ispravnic [despre]
cuvenitele masuri.
3. Pentru Vasili Gane i Costache Moruzi, care, fiind dintre capi-
teniile razvratirei, au gasit prilej a fugi, in vreme ci s'au prins tovarasii
lor, sa s urmareasca prin tain ce cercetari i, la locuinta unde sa va
afla ca s &as; sa vor lua indata masuri, cu intrebuintare, dup im-
prejurare, de indestula putere armata spre a nu putea scapa nici de cum;
2. Prin tinuturi in gheneral,pe langa privighetori de ocoale, sa sa
insarcineze de Care dregatori prin chip tainic ate doi sau trei boer-
nasi de ocol, oameni vrednici si de credinta, care, in intalegere cu privi-
ghetoriul, sl se poarte tainic prin sate, spiv- a sa incredinta de orice
miscare, avand fiecare ate opt sau zace sate la a sa privighere,
indata ci vor discoperi vre o neranduial, s instiinteze pe ispravnic
sau, vazand c s poarta vre un necunoscut sau i cunoscut cu chi-
puri de a razvrati pe lacuitori, pe unul ca acela sa sa prinda i sa sa tri-
meat la ispravnicie. Iar ispravnicul va chibzui pe langl celelalte savar-
siri ca cea mai mult vreme sa o intrebuinteze pintru a pune la cale
cele de cuviinta dupa asaminea raporturi.
5. Dumneata, in drumul ce vei calca sau in umblare pe la tinuturile
aratate, care nu va fi zabavnica deck pe atata pe cat vei psi pe la re-
sedintile ispravnicilor, clac vei descoperi urzire de oarescare nepriin-
cioasl pasuire sau vei ved6 miscari tulburatoare, vei chibzui inpriuna
cu dregatoriul i vei [lua] masurile cuvenite spre intreaga linitire i
vei instiinta indata pe dipartament.
Aceasta insarcinare, care este gingas in felul ei, noi punand-o asupra
dumitale, avem toata nadejdea ca prin haractirul cinstit i de credinta
ce porti va avea toata isprava potrivit cu intalepciunea ce s cere la
aseminea imprejurare.
Locul
pecetei.
Departamentu d'Innauntru.
Secret. D. D. Mihalache Post. procit.
No. 38. ef Sectii.
1848, Martie 30.
Persoanile ce s'au prins la Galati :
x) Alecu Moruz 8) Costache Cuza
z) Alecu Cuza 9) Zaharia Moldoveanu
3) Nicu Catargiu o) Sandu Miclescu
4) Filipescu I 1) Raducanu
5) Grigore Romalo z2) Scarlat Rlducanestii.
6) Manolache Epureanu 13) Matache
7) Vasilie Canta
www.digibuc.ro
8 N. IORGA 18
II
Cu mila lui Dumnezeu Mihail Grigoriu Sturza V[oe]v[o] d Domn
Tarei Moldovei.
Dumis[ale] dregatorului den tinutu Falciiului.
Cativa netrebnici din boeri cu cugetari tulburate si cu tintiri de a
invlui linistea obstiasca mascuiesc protivnicile kr priviri cu viclene
inchipuiri de ademeniri, s'au facut in curgire de cateva zile pricina de
neodihna iubitilor nostri lacuitori din capital, obraznicindu-s iara
rstalmacind rabdarea ce noi am al-5:w in privirea kr, cu nadejdi de a-i
intoarce catre datornica randuial.
Vazand ins Domnia Noastra ca, orsani neputand mai mult suferi,
ar fi agiuns pomenitii tulburatori a fi jertfa obstestii nemultumiri, am
luat masuri potrivite pentru imprastierea lor si, prinzandu-sa pe cei mai
vinovati dintre dinsii, s'au regulat in privirea lor cele de cuviinta, incat
linistea i multumirea orasanilor sa afla in deplinatate. Deci poroncim
dumitale ca sl chiemi pe boeri tinutasi i sa le cetesti acest al nostru ofis
spre a luoa o intregit stiinta i ca SI le lipseasca cu totul indoelile, nu
mai putin i pentru ca sa sa [inlature] neadivaratile auziri ce s'ar fi
raspandit in acel tinut, ingrijindu-te din partea dumitale de a nu sa
imprastia in tinutul ce iti este incredintat adimeniri de orice firi si, la
toata de aseminea intamplare dovidita, pe uneltitori sg-i arestuiti indata
sg raportuiti, tinind pe vinovat supt bun paza.
Domnia Noastra, incredintat de bunile cugetari a boerilor statorniciti
in acel tinut i tantind la interesul ce fiecare are pentru pastrarea ran-
duelilor statornicite si a linistitei petreceri, nu ne indoim cal dumnialor
nu te vor indemana din parti-le intru raspingirea tuturor ademenirilor
si ca rau cugetatorii nu vor fi defaimati i discoperiti indata, spre
primi osanda cuvenit.
Locul
pecetei.
Departamentul din Launtru. D. D. Mihalache Post. procit.
1848, Mart 30 zile.
III
NO. 2908,
1848, Apr. 4.
Depart. din Lduntru.
Potrivit cu rostirea domnescului ofis din 30 Martie trecut, No. 38,
ci s'a primit de jos iscalitul in copii pe langa adresul dum. Costache
si Necolai Milu no. 3, de indata luandu-s celi mai active masuri spre
prindere a d. dostachi Moruz, ce sa luasa stiinta Ca s'ar fi purtat prin
acest tanut, cu trimetere de capete de slujatori cu indestui slujatori inar-
mati s'au urmarit pe d. Costachi Moruz pe la mosia Barbosai, acestu
www.digibuc.ro
1 9 DESPRE REVOLUTIA DELA 1848 IN MOLDOVA 9
tanut, proprieth a dum. Post. Ioan Cuza, undi cautandu-se, de odata

nu s'au putut gasa, trick, lasandu-sa straja de slujitori, astazi, la 4 a
curgatoarei luni, trii din acei slujitori, anume : Iordache Turcu, Vasile
Achim si Dumitrachi Grecu, i kand in ograda d. Post. Cuza, au si
vazut vinind de spre padure pi d. Moruzi cu pusca in man i cu doul
pistoale i cu o sabie, carele, apropiindu-sa pan'in poarta ograzi dum.
Post. Cuza cu pusca intinsa, au strigat la vdtaful din ograda ca sa-i
aduca calul, racnind asupra slujitorilor sa nu se apropie de dansu, ca-i
omoara. Si, tragand cu pusca asupra lor, n'au luat pusca foc, apoi, viind
un Tagan cu calul ca sa-1 dei lui Moruzi, slujitoriul Iordachi Turcu s'au
repezit de au luat calul de 1-au dat de o parte si, apoi, apucandu-1 in brace,
dum. Moruzi au slobozit di dou ori cu pistolul i, la al 2-lea foc, au
julit pe slujitoriu Turcu, incat, navalind trustrei slujitori asupra lui
Moruz, cu sabia au voit a-I ta. De aceasta sliti fiind, slujitoriu Dumi-
trachi Grecu au slobozit cu pistolul in Moruz, facandu-i puting julire.
Mai slabind putere lui Moruz, 1-au dovidit, luandu-i armele, anume :
o pusca cu doul tavi, un pistol, iarasi cu cloud tavi, i alt pistol, numai
cu o tavie.
S'au gasit la el in buzunariu surtucului o punga cu 25# si 4 irmilici
de argint noi. Dupa care punandu-1 intru o caruta cu un cal, ci era chiar
acolo in ograda, s'au adus aici. Deci, luandu-sa in cercitare prinzatorii
slujitori, prin doproasali lor au aratat imprejurare prescrisa, iar d. Mo-
ruz, facandu-sa intrebare despre sdla care 1-au facut de umbla inarmat
prin paduri si au slobozit cu arma asupra slujatorilor, au propus ca dilui]
au fostu pregatit in putere a scoate pe fratai sai moldoveni ce sant
inchisi la cazarmia din Galati si au fostu hotarat a omora pe oricarele
i-ar fi esit inainte.
Drept care, cu pridstavlisare doproaselor luate di la pomenitii slu-
jdtori si trimetere d. Costache Moruz prin capitanul de slujtori i cu
slujatori inarmati, cu supunere sa aduce la stiinta despre urmarea pazit.
Nu mai putan i pe d. Dumitrii Cuza, prinzandu-sa la mosia Barbosai,
sa lane supt arestu ispravnicii, pentru care cinst. Departament va bine-
voi a da dislegare de urmare ce s s pazeascl cu d. Cuza.
IV
Cu mila lui Dumnezeu Noi Mihail Grigoriu Sturza V[oe]v[o]d
Domn Tarei Moldovei.
Dum-lui dregatoriului de tanutul Falciului.
Din raporturile primite la Dipartamentul din launtru luandu-sa
stiinta ca Costache Moruz, Vasile Ghica, Grigorie Balsi i Iorgul Radu,
dintre acei ci s'au fost incercat a presara cuvinte amerintatoare cu cu-
getdri mascuite ca 51 tulbure linistea lacuitorilor din Capitalie, scapand
di la urmarire ce Ii s'au facut aice, s'ar fi afland acum ascunsi la mosia
Codgesti din tanutul Vasluiul, pregatiti poate dupg cugetarile cele rale
www.digibuc.ro
N. JORGA 20
a s inainti si aiure, poruncim dumitale sl randuesti din fetile acele mai

ispitite pe la locurile ce vei socoti ca sa privighezi prin chipuri tainice
in cuprinsul tanutului aceluia si land incredintare ea sau cu totii sau
vre unii dinteinsii au esit dela Codaesti ca sa sa inainteasca aiure mai
departe, s aibi injghebata potire puternica, mai de slujatori si de alti
oameni inarmati de ai tanutului, i s mergi insusi dum-ta i, intlnindu-te
cu dregatorii tanuturilor Vasluiul, Tutova i Tecuciul, carora tot acum
ii s'a poroncit sa intruneze potirile, i urmarindu-i, sa intrebuintati toate
mijloacele i sa-i prindeti numai dect, pe care arestuindu-i, sa raportuiti
cu graba la Dipartamentul din Launtru. Daca vei discoperi ca prin
chipurile acele mascuite vor fi ademenit pi vre uni dintre lacuitori ca
sa-i inarmeze i sa-i traga in parti-le, sl le faceti cunoscut tuturor acelora
ca noi poroncim s nu sa alunece in ratacire, nici s sa amageasca de
dansii, ci s sl indeletniceasca gospodareste in araturile i samariaturile
de primavara, pentru ca s nu ramaie lipsiti de hrana di piste an. Caci
in acest feliu vor cadea in pediapsa neertata, femeile lor vor raman
vaduve i copii saraci. Aceste poroncim dumitale cu tarie, i asteptam
lucrare barbateasca si dovada de vrednicie.
Locul Vel Logof. procit.
pecetei.
N. 192.
Cercetat.
Departamentu din Launtru.
Sectia I. No. 56.
1848, Apr. 3 zile ef Sectii
V
No. 2916.
1848, Apr. 5.
Depart. din Lduntru.
Luminatul ofis din 3 a curgatoarei luni, No. 55, sectia I-iu, din cinst.
Dipart. iscalitul cu tot raspectul primindu-1, va i urma potrivit cilor
poroncite, despre care cu supunere sa aduce la stiinta cinst. Depart.,
No. 2913 la ispravnicia Tutovii
No. 2915 la Vasluiu
No. 2914 la Tecuciu,
spre a sa put regularis chipul lucrarii implinirii luminatului ofis din
3 a curgatoarei luni, No. 56, primit astazi, ce urmeaza a sl inchi cu
dum. i cu dregatoriu de Vasluiu i Tecuciu.
Am socotit de neaparata trebuint ca mai I -iu s ne intalnim cu
totii la ponctul Docolina in 7 a curgatoarei luni, la amiaza, unde yeti
www.digibuc.ro
21 DESPRE REVOLUTIA DELA 1848 IN MOLDOVA I/
binevoi a va OA, ca, dupl acele ci vom socoti de cuviinta, s punem

in lucrare in vreme cuvinita. Despre care s'au incunostiintat si pe dre-
gatorii a celorlalte tanaturi, iar de primire grabnic yeti binevoi a
raspunde.
VI
Depart. treburilor din Launtru &Ara ispravnicul tanut. Falciiu.
Ispravnicia tanut. Back', prin raport supt No.4.483, instiintaza ea la
6 a curgatoarei luni, pe la 9 ciasuri turcesti din zi, viind la un han di
pi mosia Grozasti acelui tanut patru pasageri necunoscuti din partea
Austriei, diipa a lor verball propunere, care dupl sosire au 0 prnzit,
iar, mai in urma sosAnd acolo si comandirul zastavnii a-i pazi, intova-
rasit de un slujitor, in talmcirile ce au avut infuriosindu-sa unii asupra
altora cu amenintari, pasagerii, fiind bine inarmati, prin impuscare au
omorit pe slujatori si pe ofiteari 1-au ranit cumplit, incat s'ar gdsi in
primejdie; dupa care acei pasageri s'au facut nevazuti, ramanndu-le
niste pojajai i hartii in dialecturi streine. In privirea caruia Depart. gra-
besti a scrie acei isprav. ca, indat dupa primirea acetia, pe langa cele
mai chibzuite masuri ce va intinde in tanut, s comandarisasca ina-
dins potira spre iscodirea discoperirii si a prinderii lor negresit; de
care isprava sa asteapta in cea mai scurta vreme instiintare.
Ministru din Launtru
*tefan Catargiu.
Sectia 4. No. 6129.
1848, Apr. 8.
(Notat sus :) Apr. 1 o. Sa s scrie isprav. de isnoavl el prin tainice
masuri s cerceteze si, de indata ce va afla aseminea pasageri, sl-i princla
i sa-i trimeata la isprav.
VII
Dipartamentul Treburilor din Launtru catra ispravnicia tinut. Fa:kilt'.
Cala cele poroncite acestei ispravnicii cu No. 6129, dupl stiinte
ce acum s'au luat de la isprav. din tanut. Back', prin raport cu No.
4626, lamurindu-sa ca acei patru pasageri ce au fost la hanul di pi
mosia Grozasti 0 prin inpucatura au pricinuit moartea unui slu-
jatori, plzatori de granit, sant dintre tinerii Moldoveni ce sa intorc6
di la Paris, 0 anume : Neculai Chinez, fiul rap. Sptar Mihail Chi-
nezu, Grigorie Cozadin 0 cielanti, dupa spusa comandirului de gra-
nit, Todorita Rdscanu 0 Vasali Malinescu, s adaogi a sa scrie ca
www.digibuc.ro
12 N. IORGA 22
indata sa intrebuirgzi toate mijloacele putincioasa a-i afla i a-i prinde

numaidecat, dupa care, oriunde se vor gasi, puindu-i supt sigura paza,
sa raportuiasca cu grabire la Dipartament, spre a-i da cuvenita
dislegare de urmare ce trebui a sa pazi cu ei.
Ministrul din Launtru,
tefart Catargitf.
Sectia 4-a, No. 6392.
1848, Apr. 12.
Primit Apr. 14. No. 2041.
Rezolutie. Grabnic sa se scrie privighetorilor de ocoale ca de in-
data sa pui cele mai inergici masuri intru aflare i prindere numitilor,
a trimeterii lor la isprav. i, cand s'ar afla i ar avea nevoe de ajutor, de
indata sa instiinteze isprav. spre a sl trimete in prinderea lor, cu adau-
gire ca, daca sl va descoperi ea au fost prin ocoalele lor i n'au aflat i
nu-i va prindi, s vor da supt judicat.
VIII
No. 3071, 1848, Apr. 14.
Privighitorilor di ocoale i politaii i comisarilor.
In urmarea poroncii Depart. din Launtru cu No. 6392, isprav.,
avand a-ti da sicretios povatuire spre a ei grabnica indeplinire, Ii scrie
ca indata sa ti infatoazi catre iscalitul.
IX
1848, Apr. 15.
La privighitorii di ocoali, comisariul di tanut, comisariul di Do-
colina i po1iii targ. Husi.
Ispravnicia tanut Bacau, prin raport supt No. 4483, au adus la stiinta
Departamentului din Launtru, de la care s'au primit aice poronca No.
6129, ea, la 6 a curgatoarei luni, pi la 9 ciasuri turcesti di za, viind la
un han di pi mosdia Grozasti, acest tanut, patru pasageri nicunoscuti,
dia partea Austrii, dupa a lor verbala propunere, care dup sosare au
pranzit, iara, mai in urma, sosand acolea i comandirul zastavnii a-i
pazi, intovarasit de un slujitor, in talmcirile ce au avut infuriosandu-s
unii asupra altora cu amenintari, pasagerii, fiind bini inarmati, prin
impuscare au omorat pi slujitori si pi ofitari 1-au ranit cumplit, incat
www.digibuc.ro
23 DESPRE REVOLUTIA DELA 1848 tIsl MOLDOVA 13
s'ar afla in primejdii; dupa care acei pasageri s'au fdcut nevazuti, ra-
manandu-le niste pojajai i hartii in dialecturi straine. Poroncim ca
prin celi mai chibzuite masuri s saliti a lor prindere. Di pasagerii
carii s scrie dumitale ca, prin tainice masuri ci vei intrebuinta in acel
ocol, sa cerceteze i, d'indata ci vei afla asamine pasageri, sa-i prinzi
sa-i trimeti la isprlv. spre a s ragula cu ei celi cuviincioase.
X
Dipartamentul Treburilor din Launtru eked' isprav. tanutu Falciiu.
Intre fetile ce au luoat parte la tulburarile urmati fiind i Toadir
Sion, Dipartamentul scrie acei isprav. ca indat sl intindl cele mai
activi msuri in cuprinsul tanutului spre a sa afla i prinde negresit, pi
cari arestuindu-sa, sa sa raportuiasca cu grabire la Dipartament.
Ministru din Launtru,
Stefan Catargiu.
Sactiia I-a, No. 6447.
1848, April 15.
Rezolutia isprav. :
S sa scrii privigh. di ocoale ca grabnic s intinda masurile in prin-
derea numitului, precum i politii targului ca poate sa s arate cumva
pe la rudili ci ari in tdrgu Husi.
XI
Dipartamentul Treburilor din Launtru catre isprav. tanutului
Falciiu.
Ispravnicia tanutului Tutova prin raportu supt No. 2656 instiintaza
a la 14 a curgdtoarei luni in ocolul Pereschivului ce sa megiesdste cu
tanutul Tecuciului, in aparatura Putridenilor, la margine di spre Apus,
adica in spre tdnutu Tecuciu, catra satul Glavanesti, s'au vazut sapti
insi culcati si invaliti cu chebi sau burnuzuri si tot in aceesi zi la ocolul
Tdrgului s'au ivit alti trii feti bine inarmati cu carabini i indestule armi
la o crasma di pi Jarovat. Despre care Dipartamentul grabind a vesti
acei isprav., Ii scrie ca, in menuntul primirii acestii, injgheband potird
de indestul slujatori i alesi oamini puscasi, sa-i trimit s s intruniasca
in pripa cu potira tanutului Tutova i sa pasasca cu toata barbatie ai
osardie a urmari i prinde negrasit pe acei faptuitori di rali; despre care
isprava s raportuiasca neintarziet.
Stefan Catargiu
Sectia 4-a. 1848, April 16.
www.digibuc.ro
14 N. IORGA 24
Primit Apr. 18.

D. capitan de slojitori grabnic sa va porni cu un numar de slujitori
spre intrunire cu potira de Tutova si urmare intocmai a acestei poronci,
facandu tot odata cunoscut si isprav. de Tutova intocmai cuprindere
acestia si a trimetere d. capitanului cu aratare slujitorilor spre mai
departe lucrare.
XII
No. 2726.
1848, Apr. 17.
Cinstitii isprav. de Flcii.
Pi langa adresul acei isprav. No. 3106 primindu-sa la aciast pi
stegariu si inpreuna cu trii slujatori, potrivit cererii ci s'au facut prin
adres No. 2655, apoi, fiindca, pan a sosi acestie, s'au mai adunat din
slujatori la toate ispravniciile si cu acei ce s'au primit de la ispravnicie
de Vasluiu, s'au innaintit cea de cuviinta lucrare pentru care pe cei trii
slujatori odata cu acesta innapoem impreung cu stegariu.
XIII
(Pe pagina a treia a aceluiasi document.)
No. 3033.
1848, Apr. 17.
Circularnici pi la privighetori si politii.
Depart. din Launtru, prin poronca cu No. 6447, face cunoscut aces-
tii ispravnicii ca, intri fetili ci au luoat parte la tulburarile urmate fiind
si un Toader Saon, scrii a s intindi celi mai activi masuri in cuprinsul
acestui tanut spre aflarea si prindire lui. In urmare sa scrii d[-le] grabnic
sa intinzi nisti samne in tot cuprinsul acelui ocol spre nigrisit aflare
si prindere numitului Saon, pi care in bunk' pace sa-1 trimiti la isprav.,
spre a sal urma cu el celi de cuviinta.
XIV
Primit 1848, Apr. 28.
Dipartamentul Treburilor din Launtru catra isprav. tanut. Falciiul.
Un Neculai Ionescul, frate cu Ionescu di aici, pornit di la Paris,
sa afla acum pitrecand la Pesta, in Ungaria, si de acolo are sa vina in
Moldova si sa treaca granita pi la zastava Oituzul, de unde urmand a
mergi la Targul Ocni, la targul Husi, unde are o vara si la targul Ro-
manului, de acolo are sa vie apoi la Iesi.
www.digibuc.ro
25 DESPRE REVOLUTIA DELA 1848 Di MOLDOVA 15
Deci, din poronca Inaltimii Sale Domnului Stapanitor, sa scrii

isprav. sa rnduiasca privighere tainica in targ si in tanut si, ivindu-sa
acolo acel Neculai Ionescu, sa-1 prindl indata 0 sa-i iei toate hartiile
si corespondentile ci va avea cu dansul, pe care arestuindu-1, s rapor-
tuiascA la Dipart.
Stefan Catargiu.
Sectia .
No. 7046.
1848, Apr. 26 zile, Iesi.
XV
Primit 1848, Apr. 28.
-
Departarnentul Treburilor din Launtru catra isprav. tanut. Falciiu.

Fiinda asupra fetilor insemnate, anume Caminar Ionescul, Ioan
Popi, cornetul Giusca, Ioan Homiceanu, care sa afl petrecnd in tail,
carmuire are ace (?) privigheri pentru purtarile lor, din poronca Innal-
timei Sale Domnului Stapanitor, sa scrie acei ispr. ca sa aplicariseasca
mare luare aminte si sa fie cu desteptare ca, oricand fetile aratate mai
sus s'ar ivi sau s'ar descoperi undeva imprastiind voroave sau niscaiva
hartii in targ sau in tlnut, sa-i prindl indata si sa-i trimata la Depart.
impreuna cu hartiile ce s'ar gasi la dansii. SI intareste isprv. poronca
aceasta inalt spre intocmai urmare.
Ministru si Cava ler
Stefan Catargiu.
No. 7045.
1848, April 26.
XVI
No. 3042.
1848, Apr. 18.
Ispravnicia Tutovii.
Cu toate ca ace isprav. cu ot[nosanie] No. 2726 inapoiti pi stegariul
si slujitorii ci s'au trimes cu adresa No. 3106 in ajutoriul prindirii
fetilor ce s'au aratat inarmati in acel tinut, precum ei prin adresa No.
au cerut la acea ispravnicie, dar, fiindca tot odata acum s'au primit
peripisca Dipart. din Launtru cu No. 65o, prin care s poronceste ca in
minutul primiri sa-i injghebezi potira de oameni inarmati sa sa intru-
neasca in pripa cu potira acelui tinut a Tutovii si sa pasasca cu toat
barbatia 0 osardia a urmari si a prindi nigresat pi acei fdptuitori da
www.digibuc.ro
6 N. IORGA 26
rali, apoi catra indeplinire acestia si trimite pe d. Sulger Than Balti,

cipitan de slujatori acestii ispriv. inpriuna cu zace slujatori inarmati,
carile, potrivit titatii poronci a Dipart. si a verbalii poronci a Innaltimii
Sali Domnului Stapinitor ce s'au dat d. Sulger Bala, sa i urmezi
cele competinte.
XVII
Cinst. isprav. tinutu Falciului.
Privighitorul de Mijloc.
Raport.
Dupi verbala poronci d. dregatoriului, tainic am cautat pi la toate
locurile unde s'ar socoti ca s'ar mistui boerii ravoltati i s'au discoperit
ca in padure dum. Post. Ioan Cuza, la megiesati kr paduri, ci ar fi sapti
inarmati, pi care s'au si vizut de un baieat al Polc. Gheorghii Scutariu
si portu strailor; au spus ca li este unul cu caciula turcakeasci, ras la
musteti, doi cu surtuce i barbi, i cilalti cu subi i sarici, insa anumi
nu sa pot cunoasti, intilegindu-sa a fi streini ; iar in zasu sat BarbosAni
sau la curte nu s'au discoperit ca ar vini, deck si in codru, fiind desimi
cu totul, incit omul nici cu sloboda nu poati razbati, precum si in pa-
dure dum. Banului Ioniti LambrinO, la satu Fedesti, tinut Tutovii,
iaras m'am lamurit di la un Iordachi Buzincu din sat Sublete ca si el
prin altii s'ar fi instiintat ca ar fi trii boeri in ace pidure, adica : d. Iorgu
Razu, unul di la Bonca, i cel al treilea necunoscut.
ii da stiintale adunati cu supuniri si incunostiintaza pi cinst. is-
privnicie.
No. 488.
1848, Apr. 28.
XVIII
No. 360.
An 1848, Macu 6.
Cinst. isprivnicii tanut. Falciiului. Privighetoriul di Prut.
Raport.
La poronca din 17 a trecutei luni Apr. cu No. 3033, urmata dupa
poronca Dipart. din Launtru supt No. 6447, cu supunire si raspunde
ca, dui:4 pitrunzatoare cercetare ci s'au ficut prin tot cuprinsul acestui
ocol, nu eau putut afla pand acum pc Toadir Sion, ce si el ar fi fost intre
fetale ce au luat parte la tulburarile urmate, iara, in urma aflandu-si,
si va urma cu el potrivit poroncii; di care si aduci la stiinta.
Iona Bitgros (?).
www.digibuc.ro
XIX
No. 446.
Maiu ][4.
Catre cinstita isprav. Tanut Falciiului. Privighitorul de ocolu Crasna.
Raport.
Spre implinirea poruncii cinst. isp. din 17 a trecutei luni Apr.,
supt No. 3033, innaintita dupl a Dipart. cu No. 6447, facandu-s pa-
trunzatoare cercetare pentru Toader Sion, ci ar fi parte la tulburarile
urmate si nedescoperindu-s pana acum in cuprinsul acestui ocol, sa
aduci stiinl.
Nedescifrabil.
1848, Mai 17.
Privighetor[ului] di Crasna.
Asupra raport d., No. 446, atingator pentru neaflarea lui Toader
Sion, sa raspundi ca dum. si pi viitorimi sa ai in privire celi ci ta s'au
poroncitu, si sa urmeaza intocmai.
XX
Cinst. ispravnicii de tanut. Falciiu. Privighetoru de Mijloc.
Raport.
La poronca cinst. isprav. No. 3033, urmata dupa a Depart. din
Launtru, No. 6447, cu supunire sa faci cunoscut ca, dupa cercetarea
facuta in cuprinsul ocolului, pentru un Toader Sion, ci au facut parte
la tulburrile urmate, nu s'au putut gasi.
No. 617.
1848, Maiu 31.
XXI
No. 612.
An. 1848, Iunie 1 -iu.
Cdtra cinst. is. tanut. Falciiu. Privighetoru di Ocolu Mijlocului.
Raport.
La poronca cinstiti is. No. 3110, urmata dupl a is. Onut Tutovii,
pentru 7 persoani inarmati si nicunoscuti, ci s'ar fi ivit in padurile acestui
tanut, si dup cercetare facuta in cuprinsul ocolului nu s'au putut gasi,
pentru care dupd datoria cu supunire sa aduce la stiintl.
Indescifrabil.
3 A. R. Memoriile Segiunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
18 N. IORGA 28
XXII
Secret. Iunie 5.
Departamentul Treburilor din Launtru catre dregatoriul tanut.
Falciiu.
Prea-inaltatul Domn se-au instiintat ca unii, invitati de intamplarile
Europei, farl a giudeca pozitia 1ocalitii acestei tan i politiceasca
stare, presara vorbe invitatoare i deserte caH pot aduce o nenorocire
obsteasca. Deci acest Departament, dupa poronca Inltimii Sale, face
cunoscut dumitale ca sa fii cu patrunzatoare privighere si, indat ce
te vei incredinta ca vre unul s'ar purta cu asa vorbe, prinzindu-s, s sl
arestuiasca i grabnic s s instiintaza la Dipartament, tiindu-s in preajma
privighere.
Ministeriul din Launtru.

Sectia I-a, No. 9885.
1848, Iunie.
XXIII
Departamentul din Luntru catra ispravnicia tinut. Falciiu.

La Carmuire primindu stiinta c un Polonez, anumi Loga, sa poarta
prin tara cu o cniga snuruita, cerand ajutor de arme, cu staruinta de a si
iscali in acea cniga, din poronca prea-inltatului Domn Stapanitor
scriem acei isprav. ca s intinda patrunzatoare tainica cercetare i, das-
coperind pe numitul Polonez, s sa sarguiasca a lua mai intai inscris
marturie de la fetile catre care s'ar fi adresat cu asemine cerire i apoi
indata s s arestuiasca i cu bunk' paza sa si trimit la Dipart. La in-
tamplare and pominitul nu s'ar gsi acolo, isprav. va cerceta de au
fost si de au cerut de la cineva ajutor[ul] citat mai sus.
Ministru si Cavaler
Bals Vel Logof.
No. 13043.
1848, Avg. 16.
Primit Avg. 18.
Rezolutie. S s scrie privighitorilor de ocoale i comisarilor i po-

litii spre cea mai activa cercetare i aflare i trimitere a numitului in
bun paza.
www.digibuc.ro
29 DESPRE REVOLUTIA DELA 1848 INT MOLDOVA 19
XXIV
1848, Avgust 19.
Secret.
Tarcularnici la privighetori po1ii i comisari.

Ocarmuire, primind stiinta cal un Polonez, anume Luga, sa poarta
prin tara cu o cniga snuruit, cerand ajutoriu de arme, cu staminta de
a si iscali in acea cniga, Dipart. din Launtru, din poronca Prea Inal-
tatului Domn Stapanitor, prin pridpisania supt No. 13043, scrii isprav.
cele de cuviinta, in urmarra careia sa pomnceste ca sl intinza patrunza-
toare tainica' cercitare si, discoperind pi acel Polonez, sa ti srguesti
a luoa mai intai inscris marturri di la fetale catre care s'ar fi adrisat el
cu asamine cerire i apoi indata sa-1 arestuesti si cu bung paza sa-1
trimet la isprav.
La intamplare ea, and pomenitul nu s'ar gig in acel ocoi, dumn.
s cercetezi de au fost si de au cerut di la ciniva ajutoriul aratat mai
sus si sa instiintazi pe isprav.
XXV
Cinstitii isprav. tanutului Falciiu. Comisariul targului Falciiu.
Raport.
Dup poronca cinst. ispr. cu No. 5313,, cercetand in cuprinsul aces-
tui trg pentru un Polonez anurne Luga, care Sa poarta prin ar cu
o cniga snuruit, cerand ajutor di arme, si asamine om nu s'au aratat pi
aici la nimine cu cerire di ajutor, despre care cu supunire s aduci la
stiinta.
No. 171.
1848, Sapt. 3.
XXVI
Cinst. ispravnicii tanut. Falciiului. Privighitoriul di Prut.
Raport.
La poronca din 20 a trecuti luni Avgust, cu No. 5313, urmata dupl.
predpisenia Dipart. supt No. 13043, O. raspundi c, dupa cercetare ci
tainic s'au fcut prin tot cuprinsul acestui ocol, nu s'au putut pana acum
discoperi sa s fi aratat la vre-o fata Polonezul anume Luga, ca s ceara
ajutoriu di armi i s iscaliasca o cnig ci ar purta-o, si de urmare cu
supunire s aduce la stiinta.
In lips.
No. 551.
An. 1848, Saptarnvrie 17.
3*
www.digibuc.ro
20 N. IORGA 30
XXVII
Sept. 29. Cand & vor
primi pi numitu de la Par-
calabia Galati, sa vor im-
plini cele poroncite.
Departamentul Treburilor din Launtru catr ispravnicia tinut.
Falciiu.
Prea-Inaltatul Domn Stapanitor, cu parinteasca indurare luind in
ovijenie mijlocirile urmate pentru disteratii piste Dunare, in vremea
tulburarilor trecute, s'au milostivit a le ingadui intoarcerea in Prin-
tipat, cu aceasta insl ca fiestecare din ei sa petreac pe la mosiile lor,
sau a parintilor lor, supt de aproape privighere a ispravnicii tanutului,
in urmare caruia avand a i sl trimite de catre parcalabia Galati pe
dumnealor Mitica Roset si Alecu Cuza, fiul rapos. Post. Ioan Cuza,
potrivit domnescului ofis, ce are Departamentul, grabiti a vesti acei
P.
ispravnicii ca, indata ce-i va primi de la parcalabie, sa-i si ecspeduiasca

cu cuvenitul convoiu: pe cel intai la mosia Bohotinu, iar pe cel al doilea
la mosia Barbosii, a parintelui sail, unde s sa aseze cu pitrecire supt cu-
venita privighere din parte-i. In urmare masurii mai sus poroncita si
de intocmai urmare sa raportuiasca.
Ministru din Launtru si Cava ler
Balsi Vel Logofat.
Sectia 4-a, No. i6o18.
1848, Slpt. 27.
XXVIII
Cu mila lui Dumnezeu Mihail Grigoriu Sturza Voevod, Domn
Tarei Moldovei, catri isprav. tanut. Falciiu.
Cu a noastra parinteasca indurare luand in ovajanie mijlocirile ur-
mate pentru distaratii piste hotarul Dunarii in vremea tulburarilor
trecuti, ne-am milostivit a le ingadui intoarcire in patrie, cu aceasta
insi ca fiestecarele sl sa duck' pe la mosiile lor, sau a parintilor lor, unde
s sada supt privighere dregatorilor fail a aye voi a esi de pe mosie sau
a s intalni cu cineva; pentru care am si poroncit parcalabii de Galati
a-i primi asa precum au a sosa in urmatoarele zile si, dupa savarsirea zilelor
carantinesti, a-i ecspedui cu sigur convoiu pe la locurile regularisite.
Deci, fiindca dum-lor Mitica Roset si Alecu Cuza, fiiul raposat. Post.
Ioan Cuza, urmiaza a petrece: cel intiu la mosia Bohotinul si cel al
doilea la mosia Barbosii din acel tanut,
Domnia Noastra poroncim isprIv. ca, primindu-i de la parcalabie,
sa-i i ecspeduiasca indata supt cuvinitul comvoiu la numitele mosii,
www.digibuc.ro
unde sl randuiasca tot odata de aproapi privighere de a nu esi di pi

mosii sau a aye vre o cumunicatie cu cineva, caci, la dimpotriva, dum-lui
dregatorul va fi supus la aspr raspundere pentru neingrijare, iar de
punere in lucrare i intocmai urmare s raportuiasca la Departamentul
din Luntru.
Bals Vel Logof. pro6.
Locul
pecetei.
Depart. din Launtru. No. 524.
Sectia 4-a, Nr. 176.
1848, Septemvrie 28 zile.
XXIX
Departamentul Treburilor din Launtru catra isprav. tanut. Falciiu.
Catra indepliniria atAt a domnescului ofis supt No. 176, precum si
a poroncii acestui Depart. cu No. 16o18, sa scrie acei isprav. ca, asa
precum, pe langa dum-lor Mitica Roset i Alecu Cuza, aH a primi de la
parcalabie i pe d. Nicu Catargiu, fiiul rapos. Vornic Stefan Catargiu,
s-1 ecspeduiasca la mosia Plotonestii, acel tanut, spre a sta periorist
potrivit cuprinderii titatului de sus domnescul ofis.
Ministru din Launtru Si cavaler
Bals Vel Logocat.
Sectia 4-a. No. 16324.
1848, Sept. 30.
XXX
Cara' cinstita isprav. Flciiu. privighitorul di Crasna.
Rap ort.
Pi temeiul poroncii cinst. isprav. supt No. 5313, intemeiata pi a
Dipart. cu No. 13043, intinzandu-sa celi mai bune masuri in toga cu-
prindere acestui ocol pentru aflare unui Polonez anumi Luga, ci s'ar
purta prin tara cu o cniga snuruit, cerand ajutor di armi, cu staruinta
di a si iscali acda cnig, i, pentru ca pana acum nu s'au putut afla, sa
aduce stiinta.
Semn atura.
No. 819.
1848, Sept. 30.
www.digibuc.ro
22 N. IORGA 32
XXXI
Departamentul Treburilor din Launtru catra ispravnicia tanut.
Fa lciiu.
Secretariatul de Stat, cu adresu No. 2393, inpartasaste ca. dum-lui
Dimitrie Cantacuzino de la Grozasti, ce sa afl acum piste hotar si care
din descoperirile acute au luat parte la tulburarile urmate, este oprit
de a intra in tail, despre care Depart., facand cunoscut acestei isprav.,
Ii scrie ca, la intamplare de a s ivi in acest canut dum-lui Cantacuzino,
sa instiintazi indata pe Depart. spre a sl lua masurile cuvenite.
Ministru din Launtru i Cavaler
Bals Vel Logofat.
Sectia a 4-a, No. 18247.
1848, Oct. 25.
XXXII
1848, Oct. 28.
Tarcularnice la privigh., comis. i politii.
Potrivit poroncii Depart. din Launtru ce s'au primit cu No. 18247,
urmata dup impartasirea Secretariatului de Stat cu No. 2393, cum el
d. Dumitrii Cantacuzino de la Grozsti, ci s afll acum piste hotar
care din discoperirile acute a luat parte la tulburarile urmate, este oprit
de a intra in tard, drept aceia am scris ca, la intamplare and d. Can-
tacuzino s'ar ivi in acest targu, indata s incredintazi pe isprav. spre
a sa urma cu el potrivit poroncii Depart.
XXXIII
Cu mila lui Dumnezeu Noi Mihail Grigoriu Sturza Voevod,
Domn Tarei Moldovei catre ispravnicia tinutului Falciul.
Asa precum s'au poroncit ispravnicii de tinutul Neamtului ca
pe dum-lui Lascarachi Catargiul, ce se afll periorisit la mosia Uricheni,
din acel tinut al Neamtului, sa-1 trimeata, cu cuvenitul convoiu, catre
ace de Falciu, poroncim ispravnicii ca, indata ce-1 va primi, sa-1 i sta-
torniceasca la mosiile Plotonestii, din cuprinsul acelui tinut, unde s
se tie periorisit, atit a nu esi din cuprinsul hotaralor moiei, precum si
de a nu avea niciun fel de cuminicatie sau intalnire cu cineva, i despre
intocmai urmare sa raportuiasca la Departamentul din Launtru.
Bals Vel Logof. procit.
Locul
pecetei.
Departamentul din Launtru.
Anul 1848, Oct. 28 zile.
Cand sa va primi Lascar Catargiu, s va implini.
www.digibuc.ro
XXXIV
1848, Octomvrie 31.
Ispravnicia tnutului Niamtu catra asemine din tnut. Falciiu.
Fiindc prin luminatul ofisu cu No. 196, urmat dupa jaIuba ci au
supus Prea Inaltatului Domn Stapanitoriu d-lui Lascar Catargi, perio-
risitu la mosiia Uricheni, tanut acesta, cu rugaminte di a fi trimesu la
mosiile Plotonesti dila acel tlnut, undi s'ar fi avand interesurile sale
casnice, aciast ispravnicie este poroncita ca, cu cuvenitul convoiu, sa-1
trimiata in primire aciia care este poroncit spre cele de cuviint. Di aceia,
odata cu aceasta, suptu convoiul privilisitul Iordachi Sini si a doi slu-
jitori numiti Vasile a Preutesii i Nastasachi Grecul, sa trimeti pe dum-
lui Lascar Catargiu in primire acei cinstiti ispravnicii, care este poftita
ca aducatorilor convoirisitori sa ii sloboada formala chitantie pentru
primire dum-lui.
Raz. S va raspunde de primire i potrivit rostirii domnescului
ofis No. 197 sa va urma cu d. Lascar Catargiu.
XXXV
No. 6550. 1848, Noemvrie ii.
Ispravnicii Niamtu.
Cu otnosania supt No. io8 primindu-se la aceasta isprav. cu
cuvinitu convoiu pe dum. Lascar Catargiu spre a sa periorisa la
mosia Plotonesti, potrivit inaltului ofis No. , prin aceasta i sa
impartasasti stiinta.
No. 6562.
La Dipart.
La to a curgatoarii luni, cu otnasenia isprav. tinut. Niamtu, supt
No. to8, s'au primit pi dum-lui Lascar Catargi, intovarasit de cuvi-
nitul convoi, pi care, potrivit inaltului ofis din 28 Oct. cu No. 497,
indata s'au i statornicit la mosia Plotonesti din acest tnut, undi
s'au pus de isprav. un slujitor spre a nu esi din cuprinsul hotaralor
mosii, precum nici a aye vre un .fel de comunicatie sau intlniri cu
ciniva, poroncindu-sa si privighitorului de ocol a fi cu luare aminte
spre acest sfarsit. Despre care cu supunire sl aduce la stiinta cinst.
Depart.
No. 6563.
www.digibuc.ro
24 N. IORGA 34
La Privighit. di mijloc.
Dupa inaltul ofis No. 197, pi d. Lascar Catargiu periorisfindu-sa la

mosia Plotonesti, s'au dat un slujitor a ispravnicii spre a nu esi din cu-
prinsul hotarilor mosii, precum nici a avea vre un fel de comunicatie
sau intalnire cu cineva.
Asa dar sa scrii d. ca sa fii cu mare aminte spre urmare intocmai
dupl rostirea zisului ofis.
De urmare sa raportati.
Dipartamentul din Launtru catra isprav. tanut. Falciiu.

Dupa innoita tadula gospod. supt No. 85, tatata prin din nou
otnosania Vistierii supt No. 5205, urmand a sa innapoi banii inpliniti
din averile trimisilor di aici la Macin, asa precum Imparateasca Sa
Marire Sultanul cu milostivire au aratat plata acei cheltueli, care fa-
mane a & scad6 din daria cuvenit Inaltei Porti, si pentru ca in asemine
socotiall s'au fost primit, pe langa raportul acei isprav. supt No. 5905,
zoo irmilici noi, portia ci prive pe dum-lui Nicu Catargiu, i sa scrie
ca d'indata sa faca cunoscut dum. de a trimete pe cine va socoti cu
formala imputernicire din partia sa spre a i sa da acei 200 di irmilici,
tragandu-si tot odata isprav. si perispisca ci va fi apucat a slobozi
in vreme cand s'au inplinit, caci ceialalti zoo irmilici, primiti tot cu
tatatul raport, parte ce privia pe dumnelui Aga Dimitrii Roset, s'au
slobozit de care Departament mosului sau, d. Miltiadi Manu, de la
care s'au primit perispisca supt No. 520, data de privighetorul ocolului
Podoliani.
Ministru si cavaler
Bals Vel Logof.
1848, Dechemvrie 1 1 .
Dechemvrie 15,
Se va raspundi Dipart. ca d. Nicu Catargiu nu sa afla intors pand

acum la acest tanut si cvitant. a pentru zoo irmilici ci s'au implinit s'au
dat cucoanei d-lui, si d., acum, dupa stiinta luata, sa gaseste dus la
Costantinopolii, incat prin urmare nu sa poati innainti nicio lucrare.
www.digibuc.ro
XXXVII
No. 7080. 1848, Dechemvrie 16
La Departament.
Primindu-sa poronca cinst. Dipartament din 1 1 a curgatoarei luni,
No. 22160, sectia I, prin care sl scrii isprav. a sa face cunoscut d. Nicu
Catargiu ca sa trimat inputernicit spre a-si primi 200 irmilici noi si
sa sa treaca innapoi chitantia ce s'a dat de Isprav. pentru acei bani,
cu supunere sa aduce la stiinta ca d. Nicu Catargiu nu sl afll pan'acum
intors la acest tanut si chitantia pentru acei 200 irmilici s'au dat cu-
coanii, care, dupl stiinta luata, sa &Asti dusa la Costantinopoli dupa
sotul, incat prin urmare nu s poati innainti de isprav. nicio lucrare.
XXXVIII
Asa precum d. cniazul Dimitrie Cantacuzin, proprietarul mosii
Grozdstii dela tanutul Bacau, ca unul ce au facut parte la tulburarile
trecute si in trecuta luna Octomvrie au trecut piste hotar, in Staturile
Austrii, dup inpartasire primit dela Secretariatul di Stat, cu No. 2393,
esti cu totul oprit a sa mai intoarci innapoi in tat* pentru care sfarsit
s'au si slobozit cuvenitele poronci catra ispravniciile de pe intindere
granitii austriacesti, insd, pentru ca nu cumva prin oarecari vicleni
mijloaci sa sa cacerdisasca si tainic s sa oplosasca la vre un loc
sau mosie din aceastd tara, Depart. grbesti a da stiinta acei isprv.
ca indata dupa primirea acestiea sd cerceteze cu toata scumpatate in
tot cuprinsul tanutului dna nu cumva d. cneazul sa afla undiva mis-
tuit, carile de va fi, apoi indata sa sa periorisascd, si grabnic sa sa aduca
la stiinta. Depart. spre a s hotara urmare pentru dum-lui.
Ministru din Launtru si Cavaler
Bals Vel Logof.
1848, Dechemvrie 30.
XXXIX
Dipartamentul din Launtru theft' ispr. tanutului Falciiu.
Prea Innaltatul Domn Stapanitoriu, in urmarea mijlocirii dum.
Aga Costachi Catargiu, pentru fratele dum., dum-lui Lasclrachi Ca-
targiu, cunoscut acei isp. din inaltul ofis supt No 197, continitul an,
de a se intoarce iarasi la mosiea Uricheni din tanut. Niamtu, invoind
www.digibuc.ro
z6 N. IORGA 36
o asemine stramutare a dum. Lascar Catargiu la mosiea Uricheni, De-

part. scrie acei ispr. ca, indata dupl primirea acestia, cu cuvinitul con-
voiu sa-1 trimiata catra ace de tanut. Niamtu, aril odata cu aceasta i
s'au poroncit celi de cuviinta, si de urmare sa raportuiasca.
Ministru din Launtru si Cava ler
Bals Vel Logof.
Sectia a 4-a, No. 1 oo.
1849, Ghenar 3.
Rez. S va face cunoscut dum. Lascar Catargiu intlesul poroncii
ca sa insamneze ispravnicii zaoa in care voesti a porni la mosia Ure-
cheni spre a fi slobod cu indeplinire celor poroncite.
XL
Cu mila lui Dumnezeu Noi Mihail Grigoriu Sturza Voevod, Domn
tarei Moldovei. Catra ispr. tanutului Falciiu.
Intamplarile de tulburari iscati in Transilvaniea de eked natia un-
gureasca, intovarasit de mai multi streim lesi i alti tulburatori, (land
povod puterii imparatesti a Austriei ca sa-i urmareasca pentru a-i in-
frfina si a-i supune la randuelile legiuitoare, dintre acesti ca niste demo-
ralizati, pentru ca s scapi, au ajuns la stiinta noastr el multi ar fi trecut
pe furis in Moldova, pren munti, si s'ar fi mistuind prin sati, prin tar-
guri, pi la oddi, pi la tarle si pi la crasme in porturi schimbate si supt
numiri straine, pentru care inalta nacealstv ros eneascl faci cerere
staruitoare a s cerceta, a s urmari pretutindine si, prinzandu-sa, sa sa
increadintaze la cea mai di aproape de locul prinderei nacealstva osti-
neasca. Drept aceea, macar el si innainte in mai multe randuri s'au
poroncit acei ispr. ca sa fie cu mare privigheri pentru discoperire sl
prinderea unor asa feta streine, dar, cu privire ea in timpul de Ltd pu-
terea imparateasca a Austriei lucreaza cu energhie impotriva revolta-
tilor din Transilvaniea si, dupa stiinta ce am luat de curand, multi din-
teinsii ar fi strabatut in Moldova prin munti si se mistuesc, supuindu-sa
la slujbi si alte indatoriri particulari cu nume schimbati, poroncim is-
pravniciei cu talrie sa Lel indata in tot cuprinsul tanutului o pre pa-
trunzatoare cercetari, randuind la fiisticare trei sati ate un mazal si
asupra a 3 mazali ate un cinovnic sau privilighet, sa ingrijascl cu
strasnicie si pe privighitori ocoalilor ca s cerceteze pe la toate locurile
si prin padurile de pe mosai si sa discoperi pe toti strainei ci s vor
fi mistuind din acei revoltarisati din Transilvanie. Asamine cer-
cetndu-se cu scumpatati si in tot cuprinsu targurilor si 'ndata ci s'ar
afla we unei dosati sau mistuiti ori la care loc si ori la care fata, sa sa
prinda si, doprosuindu-sa pe dansai, s sa dei supt adiverinta la ce mai
www.digibuc.ro
37 DESPRE REVOLUTIA DELA 1848 ilsI MOLDOVA 27
di aproapi nacealstv ostieneasca rosieneasca, iar adiverintle impreun

cu doproasale sa sa trimata la Departamentul din Launtru. Ispravnicul
tanutului sa sa patrunda de vdjnicia lucrarei si s faca cercetari pr cu
dinadinsul, caci, prinzAndu-sa vre unul dintr'aceia pi la alti locuri sa
descoperindu-sa c au fost mistuiti in tanutul acela si niaflat de isprav-
nicie sau dosat de niscaiva feta' din tanutul sau, ispravnicul tanutului
va fi prtas la raspunderea ce priveste pe mistuitori. *i pentru aceia
rnduiala prescrisl mai sus, pentru cercetarea ravoltatilor fugitilor din
Transilvania i agira privighere a ispravnicului, sa nu slabeasca si sl nu
contineasca mai inainte de a primi poroncile noastre, iar de lucrarea ce
s va face sl s trimat raporturi la Departament de doua ori pi
saptarnang.
Pecete. Bals Vel Logo.f.

No. 3.
Ghenar 4, 1849.
XLI
1849, Ghenar 4.
La toti privighetorii, politai si comisarilor.
Asa precum d. cnezul Dimitrii Cantacuzin, propietarul mosii Gro-

zasti de la tanut. Back', ca unul ce a facut parte la tulburarile trecute si
in trecuta luna Oct. trecu piste hotar in Staturile Austrii, dupa impar-
tasire primita dela Slcratariatul de Stat cu No. 2393, este cu totul
oprit a sa mai intoarci innapoi in ;ark pentru care sfarsit s'au si slobozit
cuviincioasale poronci catra ispr. pe intindere granitai austriacesti,
pentru ca nu cumva prin orcari vicleni mijlociri sa sa cacerdesasca
si tainic sa s oplosiasca la vre un loc sau mosie din aceasta tara, potrivit
poroncii Departamentului din Launtru cu No. 23566, grabesti a scri
acestia sl cerceteza cu toata scumpatatea in tot cuprinsul acelui ocol
de nu cumva d. cnezul sa afl undeva mistuit. Carele de va fi, apoi
indata sa s periorisasca, si grabnic sa aduci la stiinta spre mai departe
lucrare.
XLII
Ghenar 5.
Si va aye in privire cand slujatorul va sosi cu cfitantia pentru stra-

mutare la locul cuvenit a boerului Lascdr Catargiu.
www.digibuc.ro
28 N. IORGA 38
XLIII
Ghenar 8.
Potrivit intalesului luminatului ofis, sa va scrie privighetorilor de
ocoale ca la ate trii sate sa randuiasca Cate un mazil din cei mai de-
stoinici a ocolului si piste trii mazili un privilighet ca intru nicontenire
O. faca patrunzatoare cercetare prin sati, pren catunuri, pe la odai si prin
paduri, unde sant locuri d adapost si care undi s'ar gasa nisti asamine
streini trecand in Moldova di piste hotar supt numi schimbat, in paza
cuvinit sa-i trimata in cercetare ispravnicii, avand niadormita privi-
ghere si insusi privighetoru di ocoale, ca nu cumva in ocolul sax' sa sa
gasasca niste asemine mistuiti si netrimetand la ispravnicii, caci invino-
vatirea sa va fi aspra si niertata, avnd si datorie a raportui de doua
ori pe fiesticare saptarnana la isprav. despre rezultatul acestii indatoriri.
Asamine s va poronci politei targului Husi.
lad acum de primirea luminatului ofis si punire in lucrare sa sa
raspunza Departamentului.
XLIV
Cinstitei isprav. tanut. Falciiului privighitoru di ocolu Mijlocului.
Raport.
La poronca No. 5313 cu supunire sa face cunoscut ca, dupl cerci-
tare facuta in cuprinsul ocolului pentru un Polunez, anumi Loga, ce s'ar
purta prin tail cu o cniga snuruit, cerdnd ajutor de arme cu struinta
de a iscali in acea cnega, nu s'au gasit.
No. 15.
1849, Ghenar 8.
XLV
Cinstiti is. tanutului Falciiu.
Comisariul targului Falciiu.
Raport.
Poronca cinst. isp. cu No 28 am vazut celi cuprinsl in ia pentru
d. cniazu Dimitrii Cantacuzin, propietarul mosai Grozasti di la
tanutul Baca', carele, facand parte la tulburarile trecute, ar fi trecut
piste hotar in Staturile Austrii, pi caH acum esti cu totul oprit a sa
mai intoarci innapoi in tall', si, fiindcd, dupd cercitare ci am ft:cut in acest
targ, nu sa &esti tdinuit aice pana acum, dar pi viitorime voiu fi cu
privigheri si, indata ce s va simti venit aice, voiu lucra potrivit poroncii
despre care cu supunere sa aduce la stiinta.
No. 6.
1849, Ghenar x o.
www.digibuc.ro
XLVI
Catr cinst. isprav. Tanutul Falciiu.
Privighitorilor di Prut.
Raport.
La poronca din 4 a curgatoarei luni Ghenar cu No. 28, innaintit
dupa a Dipart. supt. No. 23566, cu supunire sa raspunde Ca pe di o parte
s'au fdcut patrunzatoare cercetare prin tot cuprinsul acestui ocol de
nu cumva s s fi oplosit la vre un loc d. cnezul Dimitrii Cantacuzino,
propietar mosii Grozasti din tanut. Baal', ci au facut parte la tulbu-
rarile trecute, care in trecuta luna Octomvr. au trecut piste hotar in
Staturile Austrii, iar, pe di alt, voiu fi cu de aproape privire pe viitor
in asaminea predmet, despre care cu supunere sa aduce la stiinta
cinst. isprav.
No. 70.
1849, Ghenar 22.
XLVII
Isprav. din tinutul Falciiu catre d. Lascar Catargiu.
Potrivit poroncii Departamentului Treburilor din Launtru supt
No. too, urmata dup mijlocirea ci au facut catra Prea Innaltatul Domn
fratele d., Aga Costachi Catargiu, de a vi s invoi iarasi intoarcere la
mosia Urecheni, din tanut. Niamtului, aceasta ispr. a tanutului Falciiu
face d. cunoscut ca sa insamnati ispravnicii zaoa in care voesti a porni
la mosia Urecheni, spre a ti sloboza ( ? ) cu indiplinire celor po-
roncite.
No. 280.
1849, Ghenari 23.
De tanut. Niamtul.
Potrivit poroncii Departamentului Treburilor din Launtru ci s'a
primit supt No. too, urmata. dupa mijlocire ce au flcut catra Prea In-.
nltatul Domn Stapanitoriu d. Aga Costachi Catargiu pentru a fi
invoit iar4i intoarcere la mosia Urecheni din acest tanut a fratilui
dumnelui, Lascarachi Catargiu, deci aceasta is. cu cuvinitul convoiu
il si trimete catra ace cinstit is.; de a carie infatosare sa inpartasasc
cuvinitul raspunsu.
XLVIII
No. 1078.
31 Ghenar 1849.
Ispravnicia tanutului Niamtu catra asemine din tanutul Fdlciiu,
De si acei administratii, prin adresa cu No. 280, cuprindi ea, in mar-
ginire cu poronca Dipartamentului No. too, trimete in primire acestia
www.digibuc.ro
30 N. IORGA 40
supt cuvinitul convoiu pe d-lui Lascar Catargiu spre periorisire la

mosia Uricheni din acestu tanut, insa la ispravnicii nici pe d-lui Lascar
s'au primit si nici vre un om din convoiu s'au vazut, decal numai Ca
acel tatat adresu i s'au adusu di o fata particulara din Trgu Petri, care
au ardtat ca i s'au dat di dum-lui Aga Costachi Catargiu spre a-I aduce
isprav. Dispre care inprejorare intru raspunsu asupra titatului adres
i sa face eunoscut catra cuvenita din partea regularisire.
XLIX
Cinst. isprav. de Falciu.
Policia Husi.
Raport.
In urmaria poroncii cinst. is. No. 28;, suptiscalitu, dupa patrunza-
toare cercetare ci am facut in tot cuprinsul acestui targ intru aflare
cniazului Dimitrii Cantacuzino, unul din partasai tulburarilor trecute,
ci s'au trecut piste hotar in Staturile Austrii, nu s'au putut daslusl
pi un asemine. Despre care sa aduce la 0iinta cinst. is.
No. 21.
1849, Fevr. 2.
L
Departamentul Treburilor din Launtru catra isprav. Tanut. Falciiu.
Insmnindu-sa in dosul acestia fisionomiile a 18 feta' din acei mai
de frunte capitenii a rivoltatilor din Ungaria si Transalvania, pentru
care Ecselentia Sa comandirul d. Gheneral leitinant si cavaler von
Moller, prin adresul cu No. 949, urmat catra Inaltul Domn, faci cerire
a sa cerceta si a sa afla in acest Printipat, sa scrie acei Isprav. ca indata
dui:4 primirea acestei porunci s intinda celi mai agire masuri di cerce-
tare in tot cuprinsul tanutului, atAt prin tArguri 0 sate, precum 0 pre
la toate locurile de spre cAmpii 0 pAduri, ca, negresit i fa'r sminteal,
s' s poata afla si a sa prinde, cu adaogire ca, daca spre acest sfarsit ar
aye nevoi si de ajutoriu, ostinesc, apoi grabnic s s adresarisasca la
cei mai cu apropiere comandiri ai oStilor rosienesti cari sant poronciti
a da asemine ajutoriu, ori in ce vremi li se ceri, care, de sa vor prinde,
s se stie sl-i ispeduiascl indat, intovarasiti de cel mai sigur convoiu,
spre a sa urma cu ei dup cuviint.
Ministru din Launtru
si cavaler Bals Vel Logof.
1849, Fevruarie 3 zile.
www.digibuc.ro
41 DESPRE REVOLUTIA DELA J848 IN MOLDOVA 31
Primit 849, Febr. 1o.

S va publicarisa prin privighitori ocoalelor i politie si comisarii
targusoarelor intocmai copie di pi alaturata lista.
LI
Cu mila lui Dumnezeu Noi Mihail Grigoriu Sturza Voevod, Domn
tarei Moldovei.
Catra ispr. tanutului Falciiu.
Domnia Noastr, cu parinteasca ingrijare pentru binele obstesc luand
aminte ca unile din ispravnicii nu raspunde cu deplinitate la masurile
poroncite de noi prin ofisul din 4 a trecutii luni Ghenar, supt No. 3,
intru ceia ce sa atinge de urmarire si prindere tuturor streinilor ce s'ar
oplosi pe la al-gun, sate si celi cotunuri si lcuinti de prin cdmpii i
paduri, in porturi schimbate si supt numiri straini, precum si de a sa
da indata la ce mai apropiata comanda a ostirilor rosienesti de locul
prinderii acelor ce s'ar descoperi ca sant dintre revoltati tulburatori
linistii din Ungaria si Transilvania, adaogim a innoi cuprinderia tita-
tului ofis, poroncind cu tarie acii isprav. ca sa inprospateze indata celi
mai aspre masuri intru aciasta, cu mari scumpatati pe toti straini si orici
fete ce s'ar purta in cuprinsul acelui tanut prin targuri i sati, intre cari
aratandu-sa vre unul supt oarecari prepus sau necunoscut, s fie poron-
cite a-i radica indat si a-i duci la isprIv. spre a-i cerceta si a urma cu
dansul dupa zisul ofis, stiind ca pentru ce mai mica molatati ce s'ar
vadi din partia ei va fi supusa la neiertata invinovtire.
Bals Vel Logof.
Locul pecetei.
Departamentul din Launtru.
Sectia a 4-a. No. 22.
1849, Fevr. 7 zile.
LII
1849, Fevr. 10.
La privighitori, politai si comisari.
Innaltimea sa Domnul Stapanitor, prin ofisul din 7 a curgatoarei
luni No. 22, repet ofisul supt No. 3 intru ceia ci sa atinge de ur-
marire si prindire tuturor strainilor ci s'ar oplosi pe la targuri, miceli
cotunuri si lacuinta de prin campii i paduri, in porturi schimbati si
supt numiri straini, precum si de a sa da indat la cea mai apropieta
comanda a ostirilor rosaenesti de locul prindirei acelor cc s'au desco-
perit ea' sant dintre revoltatii tulburatori linistei din Transilvania; drept
www.digibuc.ro
32 N. IORGA 42
care 0 O. poronceste cu tarie ca indata sa iei celi mai aspre masuri, &and
ingrijare di aproapi vornicilor, paznicilor si vechililor di mazali, vei
cerceta cu scumpatati pi toti streini si alte feti ci s'ar purta in cu-
prinsul acelui ocol, intru care aratandu-sa vre unul supt oricare propu-
neri sau necunoscut, sa-i radice indata si sa-i aduca la isprav. spre cu-
vinita innaintare, stiind ea, pentru cea mai mica molatate ci s'ar vide
din parte-ti, vei fi supus la niertata invinovatare.
No. 658.
La Dipartament.
Primindu-sa luminatul ofis din 7 a curgatoarei luni No. 22, poron-
citoriu pentru cercetare si prindere tuturor strainilor, cu respect s
aduce la stiinta ea', isprav., atat dupa luminatul ofis, cat si dupa celi di
mai inainte porunci, au intins masurile cuvinite in tot cuprinsul tanutu-
lui, si, and sa afla niste asamine, sa cercetiaza si sa urmeaza potrivit
povatuirilor.
LIII
1849, Fey. I I.
La privighetori, politii i comisari.
Insemnandu-sa in alAturare descriere fizionomiile a 18 feti din acei
mai de frunte cpetenii a rivoltalilor den Ungaria si Transilvania, pentru
carele Ecseleniia de rezertv domnul Gheneral leitenant si cavaler
von Moler, prin adresul cu No. 549, urmat ctr Inaltul Domn, faci
cerere a sa cerceta si a sa afla in acest Printipat, de aceia, din povodul
poroncii Dipartamentului, ci s'au primit supt No. 2800, sl scrie dum.
ca indata dupa primirea acestia sa intinza celi mai agire masuri de cer-
cetare in tot cuprinsul ocolului prin targusoare si sate si pre la toate lo-
curile de spre campii si paduri, ca negresit si fail sminteala s sa afli
si sa s prinda, cu adaogire ca, daca spre acest sfarsit ai ave nivoe si
de agiutor, s ceri indata la isprav. sau la mai cu apropiere comandiri
ostilor rosienesti, carele sant poronciti a da asemine agiutoriu ori in ci
vreme li s'ar ceri. Iar, di sa vor prindi, s sa stie sa ispeduiasca, intovara-
siti de cel mai sigur convoiu aici la ispr. spre a s urma celi di cuviint.
LIV
Departamentul Treburilor din Lluntru catra isprivnicia tanut.
Falciiu.
Secritariatul de Stat cu adresu No. 579 inprtsind incunostiintarea
ce au primit dela Hatmanie cu No. 815 ca multi pasageri ce intra in
acest Printipat pe la zastava Oituz pentru negotu si care sant ce mai
mare parte Romani din satile apropiete de granita, carora inplinindu-sa
www.digibuc.ro
terminul pasaporturilor ce li-au avut invoite din partia Austriei, cu

trecire de mai multe ori in cursul unui an, acum sa infatosaza cu alte
de aslminia pasuri supt pecetia lui Cosut si ca comandirii sant poronciti
de a nu ingadui intraria in Printipat nici a unui din acesti straini, mijlo-
ceste a s intinde masurile cuvinite si in Printipat; pentru care Departa-
mentul grabeste a scrie acei isprav. ca, potrivit regtli pusa in lucrare
Hatmanii, pentru neingaduiria acelor ce ar intra in %ark' cu pasaporturi
de a lui Cosut, sa intind celi mai ageri masuri de cercetare in tot cu-
prinsul tanutului si pi toti acei ce s'ar gasi cu asamine pasaporturi
radicandu-i indatk sa urmeza potrivit domnestilor ofisuri ce are isprav.
pentru strlini.
Ministru din Launtru si cavaler
Bals Vel Logofat.
1849, Mart 14.
LV
1849, Mart 17.
No. 1371.
Isprav. tanut. Falciiu.
La privighitori, politii si comisari.
Sicritariatul di Stat cu adresul No. 579 impartasind Dipart. din
Launtru incunostiintarea ce a primit -dela Hatmanie cu No. 815 ca
multi pasageri ce int% in Printipat pe la zastava Oituz si care sant c6
mai mare parte Romani din satele apropiete de granit, inplinindu-s1
termenile pasaporturilor ci li-au avut invoite din partia Austrii, cu
trecere de mai multe ori in cursul unui an, acum s infatosaza cu alte
di aslminea pasuri, supt pecetea lui Cosut, si ca comandirii sant
poronciti a nu ingadui intrarea in Printipat nici a unui din acesti streini,
mijlocind a sa intinde masurile cuvinite in Printipat ; deci, in urmaria
poroncii ci s'au primit supt No. 5888 si potrivit regulei pusa in lucrare
de catra Hatmanie pentru neingaduirea acelor ce ar intra in lark' cu
pasaporturi de a lui Cosut, s scrie dumitale ca s intinzi celi mai agire
masuri de cercetare in tot cuprinsul acelui ocol si pe toti acei ce vei
gasi nemernicind cu asamine pasaporturi, radicandu-i, sa-i trimeti la
isprav spre a sl urma cu ei celi de cuviinta.
LVI
Departamentul Treburilor din Lluntru catra isprav. tanutului
Falciiu.
Innaltimea Sa Domnu Stapanitoru, cu prilejul sosirei a priznuire.
Sfintei Invieri a Mantuitorului, a binevoit a poronci acestui Depart.
ca sa faca cunoscut acei isprav. ca dum. Vornic Scarlat Roset, carele
4 A. R. Metnorlile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
34 N. JORGA 44
sa afl periorisit la mosia sa din acel tanut, au castigat inalta invoire

de a fi slobod de supt periorisire in care s &Asti, cu aceasta numai
ca dum. sa poata umbla in Printipat oriunde casnicile trebuinti 1-ar
chema, afar/ numai de capitalie, unde nu este slobod cleat supt aciasta
indatorire, adeca, ca, ori in ce vreme s'ar prilegi sa aibe vreo neaparata
trebuinta a veni in capetalie, mai intai sa dei stiinta Departamentului
din Launtru anume despre pricina ce-1 salesti a veni si, daca asupra
aceia va castiga incuviintare, cu asa chip numai va putea veni in capi-
talie. Aceast inalta bunavointa isprav. indat o va face cunoscut
dum-lui Vornicului Roset, cu adaogirea ca asamine slobozanie i s'au
invoit in cata vremi dum-lui va fi neabatut la vre-o necuviint, despre
care sa si fie pururea ferit.
Ministru din Launtru si cavaler,
Bals Vel Logof.
SeCtia a 4-a. No. 7506.
1849, Mart 31.
LVII
1849, Apr. 2.
No. 1400.
Isprav. tanut. Falciului call Vornicu Roset.
Aceasta isprav. a tanutului Falciiu pi temeiul poroncii Dipart. din
Launtru supt No. 7506, urmata dup buna vrointa a Innltami Sali
Dumnului Stapinitor, prin aceasta cu cinste va impartasim stiinta el
ati cstigat inalta invoire de a fi slobod de supt periorisare in care va
gasati la mosia Stroesti, cu aceasta numai ca sa puteti umbla in Prin.-
tipat sau pe unde casnicile trebuinti v'ar chema, afara numai de capi-
talie, unde [nu] e slobod de a merge cleat supt aceasta indatorire, ca, ori in
ce vreme s'ar prileji s aveti vre-o neaparata trebuinta a merge in ca-
pitalie, mai intai s dati stiinta Dipart. din Launtru anume dispre pri-
cinile ce v salesti a merge, si, daca asupra aceia veti castiga incuviin-
tare, cu asa chip numai veti putea merge in capitalie.
Aceasta dar inalt bunavointa facandu-s stiut potrivit poroncii,
vi sl adaoge ca asamine slobozanie vi s'au invoit in cata vreme dum-ta
vei fi neabatut la vre-o necuviint, despre care sa si fii pururea cu totul
ferit.
LVIII
Primit Apr. 14.
Cinstitii ispravnicii Tanut. Falciiului spre cuvinit lucrare. Politlia
targului Husi.
No. 2599. Raport.
In urmare poroncii cinst. ispravnicii din 1 o a trecutei luni Ghenar,
supt No. 92, din povodu poroncii de supt No. 104, facandu-sa cercetare
www.digibuc.ro
in tot cuprinsul acestui targ pentru revoltat[u] din Transilvania

sacui[u] Ladislaos Barsaschi si care s'ar purta supt nume strain de Cos
Porsamon ( ?) nu s'au aflat; pentru care sa aduce la stiinta.
Mihailescu.
No. 185.
1849, Apr. 13.
LIX
Pe langa cele poroncite isprav. supt No. 7506 pentru ca sa faca stiut
dum-lui Scarlat Roset despre slobozania dum-lui de supt periorisarea,
sa adauge dupa poronca Inaltimii Sale Domnului Stapanitor ca sa-i
inpartasasca indata el nu este ertat dum-lui Vornicului Roset de a
merge sa viziteze sau sa aiba alta comunicatie cu feta da acele ce sant
Inca supus periorisirii, marginindu-se dum-lui Vornicul numai in
slobozania ci-i esti prescrisa prin poronca citata supt No. 750, cad in
alt fel urmiaza iarasi a sa innspri masurile pentru marginirea dum-lui
ca mai inainte. i de lucrare Depart. astiapt raspunsul isprav.
Ministru din Launtru si cavaler,
Bals, vel Logof.
1849, Apr. 14.
LX
1849, Apr. 16.
La dum-lui Vornic Scarlat Roset.
Aceasta isprav. a tanutului Falciiu, in urmaria poroncii Depart., ci
s'au primit supt No. 8348, ea ati fostu slobozi di supt periorisiri, dar
dupa poronca Innaltimi Sale Domnului Stapanitoriu nu santeti ertati
de a mergi sa vizitezi sau sa aveti alt comunicatie cu feti da acele ce
sant Inca supusa periorisirii, marginindu-va numai cu slobozania cu-
noscuta, caci in alt feliu urmeaza iarsi a sa inaspri masurile. Pentru
care cu cinste vi s inpartasesti stiinta.
LXI
No. 2139. Primit Apr. i6.
No. 2655.
1849, Apr- 15-
Ispravnicia Tinutului Tutovii care asemine de tinut. Falciiu.
Dupa ingrijarea ci are aceste ispravnicii potrivit povatuirilor priimite
din partea nacelsfii pentru saguripsdrea opstii dispre mice necuviinta
s'ar ameninta din partea railor cugetatori si mai ales acum in timpul
4*
www.digibuc.ro
36 N. IORGA 46
primaverii, and i codrii infrunzasc, luand celi mai nimerite masuri

cu randuire di innadinsu feta cu niadormit privighere, i acum pri-
mind inpartasare di la una din aceli fe ta. ca sapti persoani s'ar gasa in
aparatura Putredenilor, a caruia margina spre Apus calca in spre tanut.
Tecuciului catra satu Glavanestii, pi care s'au i vazut de catra un mazal
din Cabesti, anumi Ion Chersacan, culcati, invaliti cu chebili sau bur-
nuzuri, i nici ca putura prepuni ca ci fel di persoani at fi, in urmare
caruia, asa precum locul unde s'au vazut este la ocolu Pereschivului, ci
s megiiasaste cu tinut. Tecuci, pi di o parte di indata s'au radicat potira
alcatuita di slujitori, poroncindu-sa i privighetorilor di ocol ca cu in-
destui puscasi s sa intruniasca cu potira spre nigresita lor vanare,
insarcinand si pa o fata vrednica de boieriu, careli inpreuna sa sa sat.-
goeasca intru a lor prindire, iar, pi di alta, s'au facut cunoscut si isprav.
Tecuciu ca di_indata sa radice si ea potira I sa sl inpreuneasca cu acesti
din acest Janut pi la locurile ci s'au insamnat, i, penfru ea astazi s'au
primit i inca de la alt fata ca tot in acest %Mut, la ocolul Targului, s'ar
fi vazut trii feta bine inarmati cu carabini i indestuli armi la o crasma
di pi Jarobatii, intru a caroia vanat aceasta isprav. ne avand mijloc, fiin-
du-i toti slujitori intrebuintati, prin acesta ce ti s faci poftire
acei isprav. ca di indat, alegand un numar de slujitori bine inarmati
sa-i trimiat acestii ispravnicii, ca di aice s s pasascl catre nigresita
prindire acelor feta, fiindca aunt*/ isprava n'a fost nici o miscare ca sa ni
dei veste, pang and nu sa vor primi slujitori de la acea isprvnicie,
(land povatuire cuviincioasa in acel tanut, candu s'ar ivi cu a doa stire
i sa face cunoscut acei ispravnicii ca la di indata sa trimiata slujatori
ca disar sa fie la hanu din moslia Samna din acest tanut., a dum. Vor-
nic Neculai Grecian, di supt dial. Cand, indat ci vor sosa, sl dei isca-
litului de stire, ca s dei oameni trebuitori cu stiinta de starea locurilor
undi s'au vazut i undi trebui a sa aut.% si la noapti sa sa porniasca,
iar nu zloa.
XLII
Secret.
Cu mila lui Dumnezeu Noi Mihail Grigoriu Sturza Vv., Domn
Tarei Moldovei, catra Ispravnicia tinutului Falciiul.
Dupa. cerirea Ecsalentii Sale d-lui Ghineral leotinant i cavaler fon
Moller, urmata catre noi prin adresul No. 37, intemeiata prin inalta
porunca a Imparatestii Sale Marii a tuturor Rosailor, poroncim aceste :
ca, indata dupa primirea acestia a noastra domnesti poronci, s pui in
lucrare prin cele mai ageri masuri a s cerceta in tot cuprinsul tinutului,
atat prin trguri, precum i prin sate, spre a sl afla daca nu cumva
sl poarta oarecari streini, veniti din Staturile evropeene, care sa fa's-
pandeasca lucrari razvratitoare printre lacuitorii Orli; pentru care cu
deosabiri s i insarcineaza atat pe politmaistru sau comisariul de prin
targurile aflatoare in acel tanut. precum i pe privighetorii ocoalelor
www.digibuc.ro
si alti osabiti cinovnici ce-i are pe langa sane, ca pretutindene si prin

toate locurile cu mare scumpatate sa sa cerceteze, intalegandu-sa intru
aceasta si cu comandirii ostilor roslenesti de pe la locurile pe unde sa
afla cantonate ostiri, carora s'au si dat cuvenitele poronci din partea
nacealnicilor ca si ei, di o potriva, in intalegire cu ispravniciile, sa cer-
ceteze pentru aflarea unor asamine streini, care, clack' s'ar afla umblnd
prin tara, sau cu scopuri vinovate politicesti, sau macar cu purtari de
prepus, indat sa s arestuiasca si cu grabire sa raportuiasca de a dreptul
care dl. Logofatul Treburilor din Launtru. tiindu-sa si aceasta Ca, in cat
sa atingi pentru granita de spre Transilvania, s'au poroncit Hatmanii
ca s dei aspre poronci tutulor comandirilor de pe intinderile de a nu
ingldui nici de cum intraria in Printipat nici a unei fete ce va infatosa
pasaportul ocarmuirei revolutionare, deck numai acelora ce vor aye
pasaporturi di la Ocarmuirea austriaca sau a altor State legale.
Bals Vel Logof. procit.
Locul *eful Sectiei D. Gane.
pecetei.
Departamentul din Luntru.
1849, April in 18 zile.
(Notat sus.) Primit Apr. 20.
S'a scris privighitorilor de ocoale, comisarilor, politai din Husi,
insarcinandu-s 0. osabiti cinovnici.
LXIII
1849, April 21
No. 1970.
Privighetoriului de ocol Prutului.
* * * Podoleni.
* * * Crasni.
* * * Mijlocul
Comisariului de Docolina.
* Falciu.
Politiei Targului.
Prin domnescul ofis ce s'au primit din 18 a curgatoarei luni supt
No. 51, dupl cezire Ecsilentii Sale d. Gheneral leitinant si cavaleriu
von Moler, urmata catra Prea Inaltatul Domn prin adresul cu No. 37,
intemieta prin inalt poroncl a Imparatestii Sale Marini a tuturor Ro-
siilor, sa poronceste ca indat s sa pue in lucrare prin cele mai ageri
www.digibuc.ro
38 N. IORGA 48
masuri a A. circita prin targuri ca si prin sate, spre a sl afla dna nu

cumva s poarta oarecare streini veniti din Staturile Evropei, care s
raspandeasca lucrari razvratitoare printre lacuitorii Orli; drept care sa
scrie dumitale ca pretutindine si in toate locurile cu mare scumpatate
sa cercetezi, intalegandu-te intru aceasta si cu comandirii ostilor ro-
sienesti, de pi la locurile pe unde s afla cantonate ostiri, care au date
cuvinitele poronci din partea nacealnicilor Rosiei, de o protiva in inta-
legire cu ispravniciile s cerceteze pentru aflarea unor aseminea streini,
care, daca s'ar afla umbland pren tall, sau cu scopuri vinovate politicesti,
sau macar cu purtarea de prepus, indata si cu grabire sa-i trim** is-
pravnicii, stiindu-sa si aceasta ea, in cat sa atinge pentru granita de spre
Transilvania, ca sa dei aspre poronci tuturor comandirilor de pi intin-
dere ca sa nu ingaduiti intrarea in Printipat niciunii fete ci va infato-
seaza pasaporturi de la ocarmuire revolutionara, decal numai acelor ce
va avea pasaporturi de la ocarmuirea austriaca sau altor Staturi.
LXIV
Primit Apr. 28.
Spre cuvenita regula.
Cinstitei ispravnicii a tanut. Falciului, privighitorul de ocol Podoleni.
Raport.
In urmarea poroncii cinst. ispravnicii supt No. 1970, potrivit
domnescului ofis din 18 a urmatoarei luni supt No. 51, inaintata
dup cerire Ecselentii Sale domnului Ghineral letinant si cavaler
von Moler, flcandu-sa cercitare preste tot cuprinsul acestui ocol si nu
sa afl nimine strein a sa purta, venit din Staturile Evropei, pentru
care de urmare sa aduce la stiinta.
Semnatura.
1849, Apr. 27.
LXV
Catra cinst. isp. tanut. Falciiu.
Privighitor de Crasna.
Raport.
In temeiul poroncii is. cu No. 28 din 5 a lunii lui Ghinar urmator
an, urmata dupa a Dipart. cu No. 23.566, pi toga intindere acestui
ocol s'au facut circitare pintru cniazu Demitrii Cantacuzino ci este
trecut in Staturile Austrii, ca nu cumva s sa afli vietuind tainic la vre-o
mosie din acest ocol si, niaflandu-sa de urmare, sa aduce la stiinta, nu
mai putin ca s va intrebuinta privighere c6 mai di aproapi.
No. 302.
28 Apr. 1849.
www.digibuc.ro
49 DESPRE REVOLUTIA DELA 1848 IN MOLIDOVA 39
LXVI
Cinst. Isprav. canut. Fa lciiu.
Privighitoru de Mijloc.
Raport.
La poronca cinst. isprav. No. 28, urmata dupa a Dipart. No. 23.966
cu supuniri sa faci cunoscut Ca, dup cercetare facuta in cuprinsul oco-
lului pentru d. cnezul Dimitrii Cantacuzin, propietar mosii Gro-
zasti de la tanut. Baca', ci ei au facut parti la tulburarile trecuti, nu s'au
gasit.
No. 353.
1849, Apr. 29.
LVXII
Cara Cinstita is. a tinut. Falciu, privighitor de Crasna.
Raport.
Dela 21 a tricutii luni Apr. intimiiata poronca a is. cu No. 1970,
inaintita dupa domnescul ofis cu No..-5I, necontinit s'au urmat circitari
pi toata intinderea ocolului spre discopirire daca nu cumva sa poarta
oarecare streini viniti din Staturile Evropii ci ar voi ca s raspandiasca
lucrari razvratitoare intri lacuitorii Orli, si pan'acum nu s'au putut disco-
peri nicio persoand. In circitare si in viitorime la aceasta nu va contini;
despre care sa va aduce 'si la stiinta isprav.
No. 325.
I Mai 1849.
LXVIII
Cinstitei ispravnicii a tanutu[lui] Falciului.
Privighitorul de Prut.
Raport.
Potrivit poroncii din 21 a trecutii luni, cu No. 1970, innaintita dupa
ofisul Prea Innaltatului Domn, supt No. 51, s'au facut cuviincioasl
cercetare prein toati targusoarele si satele din acest ocol spre a sa afla
de nu cumva sl poart oarecare oameni streini veniIi din Staturile Ev-
ropai, care s raspandeasca lucrari razvratitoare pentru lacuitorii tarii,
Despre care sa aduce la stiinta ca pana acum in cuprinsul acestui ocol
niste asamine oameni nu s'au descoperit, ca s fie purtatori. Iar, in urml
dascoperindu-sa, s va urma dupl cuprinderea numerarisitei poronci.
An. 1849, Mai 6.
www.digibuc.ro
40 N. IORGA 50
LXIX
Cinst. isprIv. de tanut. Falciiu.
Privighitor de Mijloc.
Raport.
La poronca cinst. isprav. No. 6377, urmat di pi a Dipart. No.
18247, cu supunire s faci cunoscut c, dup cercetare facuta in cu-
prinsul ocolului pentru dumn. Dimitrii Cantacuzino di la Grozasti si
care este piste hotar, nu s'au gasitu.
No. 225.
1849, Maiu 19.
LXX
Cinstitei isprav. tinut. Falciiului.
Comisaru targului Fa lciiu.
Raport.
Poronca isprav. cu No. 1970, innaintata din indemnul ofisului
domnesc supt No. 51, marginitoare a s cerceta aflare unora din streini
viniti din Staturile Evropai, sa raspundariasca lucruri rezvratitoare pintre
lacuitorii %aril, s'au pus in lucrare cuprinderi, de si pana acum nu s'au
putut afla niste asamine straini, iar pi viitorime, discoperindu-sa vre unul,
indata sa va urma cu el celi poroncite. Di urmare cu supunere sa aduce
la stiinta.
Ioan Raducanu.
No. 168.
1849, Maiu 20.
LXXI
Cinstitei isprav. tinut. Falcii.
Privighetorul de Mijloc.
Raport.
La poronca cinst. isprav[ni]cii No. 1970, insmnat dupa domnescu
ofis No. 51, cu supunire vi s face cunoscut Ca, dup cercetare facut
in cuprinsul ocolului pentru strainii viniti din Staturile Evropii, care
sa raspindiasca lucrari razvratitoare pintre lacuitori, niste asamine nu
s'au gasit.
Indescifrabil.
NO. 297.
1849, II11111 12.
www.digibuc.ro
5' DESPRE REVOLUTIA DELA 1848 IN MOLDOVA 41
LXXII
Departamentul din Launtru catra isprIv[ni]ci[ia] tanutului Falciiului.
Din urmarea inchierei Sfatului carmuirei, inpartasit prin ofisul Se-
cretariatului de Stat cu No. 1585, sa face stiut acei ispravnicii ca.' fetile
acele din care unora era oprit intoarciria in tall, iar altii periorisati
pe la mosii, si pentru carele inc nu s'au fost dat poronci de slobozanie,
atat acei aflati piste hotar de a sl intoarce inapoi in %ark precum si acei
call sa vor fi &and Inca periorisati pe la mosii, nu mai puck' si acei
a carora prin deosabite poronci li s'ar fi oprit intraria in tail, au ramas
cu totul slobozi si ne opriti de a veni in taxi si in capitalie si de a
umbla ori pe unde ar aye trebuinta in cuprinsul tarii.
Ministru si Cava ler,
Stefan Catargiu.
Sectia a 1V-a. Safu Sectii,
No. 14978. Gane.
1849, Iu lie 4.
LXXIII
(Pe contrapagina sant scrise urn-iatoarele.:)
No. 3532.
Luna Iu lie 7.
Potrivit poroncii Dipart. din Launtru supt No. 14978, urmate dupa
inchierea Sfatului carmuitoriu, ci s'au inpartasit prin adresul Sacrita-
riatului di Stat cu No. 1585, prin aciasta v da in stiinta ca fetali aceli
din cari unora era oprit intrarea in %ark iara altii periorisati pi la mosii,
si pentru care Inca nu s'au fost dat poronci di slobozanii, atat acei aflati
pisti hotar cla a s intoarce inapoi in tail', precum si acei cati O. vor fi
&and Inca perionsati pi la mosii, nu mai putan si acei carora prin
diosabite poronci li s'ar fi oprit intrarea in Tara, au ramas cu totul slobozi
si niopriti de a vini in tara si in capitalie si di a umbla oH pi unde ar
avea trebuinta in cuprinsul OHL
LXXIV
Primit Iu li 14.
Cinstiti ispravnicii Tanut. Falciiului.
Politia targului Hus.
Raport.
Potrivit cu poronca cinstitii ispravnicii din 7 al urmatoarii luni, No.
3532, din povodu poroncii di pre No. 14.978, prin cetiri si batiri din
darabana pi la toate raspintiile ulitalor s'au poblicarisit ca fetile aceli
www.digibuc.ro
42 N. IORGA 52
din care unora era oprit intorcirea in tail de peste hotar, iara altii
periorisati pi la mosai, nu mai putin si pentru acei carora prin deosabite
poronci le-au fost oprit intoarcirea in tara, ca au ramas cu totul slobozi
si niopriti de a vini in tara, in capitalii, si de a umbla oH pi unde
ar aye trebuint in cuprinsu Orli; despre caH sa aduci la stiinta.
(Nedescifrabil.)
1849, Iulii 14.
No. 392.
LXXV
Iulii 23.
Prin privighitori, politii si comisari sa vor inainti cele poroncite.
Departamentul Treburilor din Launtru, catr ispravnicia Tanutului
Falciiu.
Imparatescul Consulat al Rosai din Moldova, prin otnasania din
19 Iulii curgator, supt No. 1762, impartasaste acestui Depart. ea, dup
sententia intarit de Curtali rosaeniasc si otomaniciasca pentru fetale
ce au fcut parte la neoranduelile urmate in Valahia la trecutul an
1848, s'au oprit intrarea in Printipaturi a fetalor ci au trecut piste hotar,
si anumi :
I) Ioan Iliadi 18) Ionescu Moldovianu
2) Maioru Tell 19) Deivos, ofitar de pompieri
3) Neculai Golesco 20) Neculai Apolonie
4) Stefan Golesco 21) Constandin Aristia
5) Chesar Boliac 22) Ghiorghie Magheru
6) Grigorie Gradisteanu 23) Capitan Plesoianu
7) Costandin Rosate 24) Costandin Romanescu
8) Costandin Balcescu 25) Alicsandru Golesco
9) Neculai Balcescu 26) Costandin Filipescu
1 o) Grigorie Ipatescu 27) Ioan Ghica
I 1 ) Neculai Ipatescu 28) Radu Golesco
12) Ioan Voinescu 29) Ioan Balacianu
13) Dimitrii Bolintinianu 30) Popa Sapca
14) Alisandru Zane 3z) Petrache Nenisor
15) Ioan Znagoveanu 32) Alicsandru Paliologu
16) Ioan Bratianu 33) Dimitrie Cretulescu
17) Dimitrii Bratianu 34) Peret
Mijlocind Consulatul a sa faci raspolojanie pentru a nu sa lasa
intraria in Printipatul Moldovii a numitilor mai sus fete, potrivit &aria
acest Depart. grabeste a scrii acestii ispravnicii ca sa fie pururia cu cea
mai distiapta si necontinit privighere di a nu s prileja supt niciun
cuvant intraria in Printipat a vre unia din insamnatile persoane, caci, la
www.digibuc.ro
din inpotriva, gasandu-sa pi vre unul intrat pi la granita di pi cuprinsul

acelui tanut, d. dregatorul va a:lea supt grea raspundiri.
Ministru si Cava ler.
Sectia IV-a. No. 16.450. P. saful Sectii :
1849, Iulii 2 I . Indescifrabil.
LXXVI
(Urmatoarele sant scrise pe pagina a 3-a). 1849, Iulie 25.
La toti privighetorii, politii i comisari.
Imparatescul Consulat al Rosii din Moldova, prin otnosania din i9
Iulii curgatoare, supt No. 1762, au impartasit Depart. din Launtru ca,
dup sententia intarita di Curtile rosaeniasca i otomaniciasca pentru
fetale ci au facut partea la nioranduelile urmate in Valahia la trecutul
an 1848, s'au oprit intrarea in Printipatri a fetalor ce au trecut piste
hotar, mijlocind Consulatul a sa faci raspolojanii pentru a nu sa lasa
intrarea in Printipatul Moldovii anumitele feta, drept care, potrivit
poroncii ce s'au primit, No. 16450, insamnandu ca sa fii pururea cu cea
mai disteapt i necontinita privighere spre a nu sa prileja supt niciun
cuvant intrarea in Printipat a vre unuia din insamnatile persoane, cad,
la din inpotriva, gasandu-sa pi vre unul intrat pi la granita din acel
ocol, vei a:16 supt gre raspundere i invinovatire; iar de urmare sa
raspundeti.
LXXVII
Cinst. is. tanutu Falciitilui.
Comisaru targului Falciiului.
Raport.
Potrivit poroncii cinst. is. cu No. 3914, prin otnosania Consula-

tului al Rosii din Moldova din 19 Iulii, urmata di pi a Dipart. supt 1762,
ca, dupa sintentia intrit de Curtile rosieneasca i otomaniceascd pentru
fetile ce au facut parte la neorinduelile urmate in Valahia la trecutul
an 1848, s'au oprit intrarea in Printipaturi fetilor ci au trecut piste
hotar, prin care, dupa cercetare ce s'au facut in tot cuprinsul acestui
targusoriu, asamine numite feti nu s afla aici 0111 astazi.
Pintru care cu supunere s aduci la stiinta cinst. ispravnicii.
No. 249. (Semnatura.)
1849, Avgust 5.
www.digibuc.ro
44 N. IORGA 54
LXXVIII
Avgust
Spre regula mesii intai.
Cinst. ispravnicii a tanut. Fa lciiu.
Privighitor di ocol Podoleni.
Raport.
Potrivit poroncii cinstitii ispravnicii cu No. 3914, urmata dupl
a Dipartamentului cu No. 16450, facandu cunoscut tuturor in di opsti
el supt niciun cuvant nimini s nu ingadui intrarea in Printipat a 34
fete ci au facut parti la nioranduelile urmate in Valahia in trecutul
an 1848, pentru de urmare sa aduci la tiint.
No. 373. Semnatura.
1849, Avgust 9.
LXXIX
Primit August ii. Spre regull.
Cinstitii isprvnicii tanutu Falciiului.
Privighitoriul d Prut.
Raport.
La poronca din 25 a trecutei luni Iu lie cu No. 3914, inaintita dupa.
a Depart. din Launtru supt No. 16.450, cu supunere sa raspunde ca,
dupa patrunzatoare cercetare ci s'au facut si cu nicontinire sa face prin
tot cuprinsul acestui ocol, pana acum nu s'au aflat pi niciunul din fe-
tile ce s'au vazut insamnate in dosul poroncii, carele ar fi facut parte
la neornduielile urmate in Valahia, iara, in urma aflandu-s, s va urma
cu ei potrivit poroncii; 0 de urmare s aduce la tiinta.
I. Rlducanu.
No. 485.
1849, Avg. io.
LXXX
Cinstitei ispravnicii tanut. Falciiului.
Politia targului Hu0.
Raport.
Primindu-sa poronca cinst. isprav. supt No. 3914, urmata dupi
a Depart. supt No. 16450, s'au 0 pus in lucrare pentru privighere fetilor
ce au facut parte la tulburarile intamplate in Valahia 0 care, dupa mij-
locire Curtilor rosaenqti 0 a Portii Otomanicqti, este oprit intrarea
lor in Ina.; despre care cu supunere sa aduce la stiinta.
1849, Dechemvrie 9.
www.digibuc.ro
LXXXI
Cinst. ispravnicii tanut. Meat.
Privighitor de Crasna.
Raport.
Potrivit cu poronca cinst. ispr. supt No. 6367, intemeiata pi a Di-
part. Treburilor din Launtru No. 18247, in urmaria impartasarii
Secritariatului de Stat No. 2393, se va face luare aminte pentru d.
Dimitrii Cantacuzino di la Grozasti, aflator piste hotar, care din disco-
perire face parte la tulburarile urmate, spre a sl arstui in prilej de a
s ivi. Pentru care s aduce la stiinta Dipartamentului.
No. 1005.
1848, Dech. 13.
LXXXII
Fisiognomiile a 18 fugari revoltanti din Ungaria.
r) Ludvic Cosut (cu portret), vrasta de 45 ani, fata ratunda, cam
plin i smolita, fruntea innalt deschisa, parul negru, ochii albastrii
patrunzatori, sprincenile mari negri, nasul turtit, gura mica, frumos
potrivit, dinii indeplini i barbia ratunda, la barba negrii favoriti si
musteta, osebite semne in obraz, parul reschirat din rdacini pan la
plesuvie, inbracaminte nu s poate indestul lamuri; el iubeste mai cu
osebire sa poarta caciula. A sa purtare este plina de finetie i lingusi-
toare. La stat ceva mai inalt dent de mijloc, la trup zdravan, intreaga
lui talie este uscativa fara pantice, peptul cam intins mai mult in latime
deck in naltime, mana delicata, degetele lungi, ifosul in cea mai lini-
stita pozitie este infocat, o statornica continentie, agitatiile lui ademe-
nitoare; mai cu sama s vede in tot trupul lui o continent dereapt,
nici cum plecata. Pe lang aceste i mersul i continenta la el s infa-
tosaza dup a lui despozitie; desintat imi paru mie odata, candu el,
in c6 mai furioasa intartare, cu capul invapaiat, s apropiese i asa de
tare s'au intins piciorul innainte, incat tot ciolanul de 'nainte s'au car-
zobat. Intocmai ca a sa fire, glasul lui este placut lingusitoriu i and Inca
vorbeste incet. Apoi lesne intelegatoriu. Limb anemteasca o vorbeste cu
un accent de slavon protestant. Mai cu searna face el toata impresia
unui Slav procopsit, mai mult deck a unui Maghiar; aplecare, and
tot odata [din] simciciunile unui galant zurbagiu si ochii lui cei albastrii
cu frumoase taituri sa raspandeste acei impresie unei galanterii ras-
colnice; o cautatura in sus ce este la el insusita, foarte mult insufletaza
pe aceste samciciuni a lui.
Energhia 1) caracterului sau nu sa esprima in celi din afara a lui
aparentie, parul lui dirt cap este vested castaniu, la musteata si la
1) De aid un pasagiu care s'ar ',Area luat de aiurea.
www.digibuc.ro
46 N. IORCA 56
barba ceva mai intunecat, fata alba vesteda; portretul ii este foarte
asemanat.
Scrisoarea nemteascd a lui Ludvic Copt. El vadeste ca el niciun
feliu pracsis nu are inteansa. El, limba aceasta nu o scrie nici cu orto-
grafie, nici dupa gramatick Locul unde s' a ndscut : in Ungaria : Easperi.
Starea lui : casatorit.
Religia, necatolick Limbele : vorbeste nimtasti, ungureste, slavo-
neste, frantozasti si latineste.
Indeletnicirea lui sau haractirul : abdocat i jurnalist, in sarsit :
prezident la dieta de riaparare a Tarii Ungurestii; . la trup de mijloc
subtiratic.
2) Terezia, sotia lui Copt, nascuta Meslen. Vthsta de 30 ani. La
trup : mare, uscativ.', obrajii lungareti, la fata oaches, fruntea lungk
ingustk parul negru, ochii asamine, sprincenile negri, inguste, nasul
cam ascutit, gura masuratk dintii sanatosi, barbia lungareata, osabite
semne : mareatk cu o fudulie i nebagatoare in sama cautatura. Copiii
sai ii are cu sine : Fran% sau Ferent, de 9 ani, Nina, de 6 ani, Laios, de
5 ani. Imbracaminte nu sa poate lamuri, este insa totdeauna eleganta.
Madam Copt, in vthsta de 30 ani, oachesa. La stat de mijlocu, de
o constitutie delicata, slabanoaga, cu fata vesteda, fisiognomia mica,
nasul frumusal, parul intunecat negru, sprincenile desa negri, ochii
caprii inchisi, vorbeste nemteste cu slobozanie, cu o profer de Ungur;
este foarte impodobita in a sa fiin, i, daca nu ma insal, ea are un samn
firesc in fat. Locul nascarii, nestiut. Starea casatorit, religia catolick
vorbeste : nemteste, ungureste i romneste:
3) Stelezil,tot el fi Naghi (tovarsul lui Cosut), vrAsta de 50 ani catra
55 ani, locul nascarii nestiut, la Sibenbiurghen; starea bogata, religia
catolick vorbeste limba nemteste, ungureste, romaneste, frantuzasti,
ceva englezasti, desavarsit turcesti i slrbesti. Indeletnicirea sau ha-
racteriul mai incoace : c. c. orientalul talmaciu in samni, in frsit secre-
tariul lui Cosut. La trup de mijlocu, statura mai mult mare, obrazul
lungaretu, la fat negru oaches, fruntea nalt, parul negru, mestecat cu
sur, sprincenile desk nasul cam coroetic, gura in proportie, dintii negri-
ciosi, barbia lungareatk barba, mustetile mari. Osdbite semne : la mers
face pasi largi si la vorba ate odata clatina din cap. Imbracaminte :
purta un capot vanat cu bunghi albi, lungareti, palarie ratunda mare
si adese ori ochelari, si are la sine un cutit pumnari supt buzunariul
sau.
4) Graful Cazimir Batiean 2). De la nasteri de 35 sau 36 ani. Locul
nasterii nu-i cunoscut, in Ungaria. Insurat. De religie reformat. Oco-
patia i numirea : acum in urrna comendant cetatii Inesecta ( ?). La stat
destul de mare si informat. Obrazul ratund, fata scundk fruntea nalta,
parul negru, ochii caprii mari, sprincenile desk negre, nasul putin
1) Sztassy.
2) Battyanyi,
www.digibuc.ro
ascutit, gura potrivita, dintii bine alcatuiti i pastrati, barba ascutita

si lata, favoritii si mustatile boite. Osdbite semne : are scurte vederi.
Straele cu de-amaruntul nu pot fi aratate, deck ca-s foarte ele-
gante.
5) Franti Pultchi1) (cu portret), vrista de 38 catra 40 ani. Starea el-
satorita, vorbeste limba ungureasca, nemteasca curat, fara deosabite
dialecte, latina, frantozaste. Indeletnicirea sau haractirul : unter-secreitar
a Statului ; trupul de mijloc, mai mult micu, slab si ogarjit, fata lui graesti
a board, i dedesupt cam ascutita, vestida ca di bolnav. Alb si fara rumi-
neal, fruntea lat, coscova, cam acoperit cu parul. Parul intunecat,
lins, scurt, aproape des, ochii negrii mari bulbucati, sprincenile intu-
necate, vartoas, crescute la un loc, nasul lung, foarte putin lsat, coro-
ietic, gura obisnuit, frumoas, dintii toti albi, barbia ascutita, dar nu
bulbucata, mustetile negri, mici, rani, stand drept. Osdbite sdmne : nici-
una. A lui conduita este din fire clfIrza i pacinica ( ?), vorba lui mai
mult incet, i amintire nimic nu are desantat in sine. Imbracaminte
modernl.
6) Bartolomei S(emre 2 (cu portret), vrista 45 ani. Locul nasterii in
comitetul Ghiomer. Starea casatorita. Religia evanghelica. Vorbeste
eau nemtasti, ungara, latina i frantuzaste. Indeletnicirea sau haracterul :
odata Ministru din Lduntru si impreuna madulariu la Dieta de apararea
tarii. La trup mic, cam facut, obrazul plin, fata putin aratoas, fruntea
lat, parul negru, ochii mari caprii. Sprincenile vartoase, nasul in pro-
portie, gura mica, dintii sanatosi i indepliniti, barbia ratunda, barba
vartoasa i lat. Osdbite semne : o prietinoasa placuta infatisare. Imbed-
caminte ; aceasta nu este in osabire aleas. El poarta obicinuit un capot
vanat de iarna cu doua randuri de bunghi.
7) Eduard Beati: vrasta de 6o ani. Locul nasterii nu s stie. Starea
casatorit, religia evanghelica. Vorbesti limba nemtiasca, ongara, la-
tina si frantuza. Indeletnicirea sau haractirul : fost madulariu a Comi-
tetului di aparare si vice prezident.
La trup facut virtos, obrajii man i plini, la fata oachesa, fruntea
foarte lata, parul sur, ochii mari albastrii, sprincenile sure si desk' ;
nasul mare, gura potrivita, dintii nu deplini, barbia apasata innauntru,
barba, mustetile sure.
Osabite smne : are infatosarea unui adevarat batran Ungur. Imbed-
caminte nu se poate tocmai descrie. Este insa de moda veche.
8) Moriti Pertdl3) vrsta, ca la 36 ani, locul nasterii Bonixad, in co-
mitatul Talnoer, nscut in Ungaria. Starea casatorita. Vorbeste limba
nemteasca, ungara si frantuza. Indeletnicire sau haractiru : depotat si
in sfarsit gheneral al rabelilor. La trup de mijlocu, slaba statur.
Obrazul lunguret, slabanog, fata sanatoas, fruntea inalta, parul
1) Pulszky.
2) Szemere.
3) Perczel.
www.digibuc.ro
48 N. IORGA 58
castaniu, ochii albastrii, sprincenile intunecate, nasul ceva lasat in jos,

coroeticu, gura in proportie, dintii galbini, de o forma insa sanatoasa,
barbia ratunda, barba si mustetile rosii. Osbite samne: cam stricat
de varsat. Imbracamintea nu s'a putut lamuri.
9) Pavel Bosfar vrasta 28 ani. Locul nasterii la Checichemet in
Ungaria. Starea : holtei. Religia : reformat. Vorbeste limba stricata
nemtesti, ungarl si ceva frantuzeste. Indeletnicirea sau haractirul: mai
la urma amploaiat in Ministeria finansului. La trup de mijlocu supti-
ratic. Obrazul slab si lungaret, fata oachesa, fruntea nalt, deschisa;
parul castaniu inchisu, ochii albastrii si patrunzatori, sprincenile in-
chise ca parul, nasul lat, gura proportionata, dintii potriviti, cam lungi,
barbia ascutita, barba, mustetile mici. Osabite samne : merge foarte
drept si are o cautatura ficsa. Imbracaminte: nehotarit, foarte elegant.
si obicinueste a purta o manta de carbonar.
1 o) Alicsandru Potefi1). Varsta 30 ani. Nscut la Siben-Biurgen.
Starea : casatorita. Religia : reformat. Vorbeste nemtasti, ungureste,
romaneste. Indeletnicirea sau haractirul mai di incoaci... ( ? )
La trup, mic, slabanog, obrazul brun-negru. Ochii negri, clutatura
ficsa. Sprincenile mari si negre, nasul lat, gura proportionata, dintii
buni, barbia putin ascutita, barba si musteti.
Osabite samne: sa ingrijaste a umbla pe viitorime cu gatul gol si la
imbracaminte a imita pe studentii. Imbracamintea dupa moda nem-
teasca.
i I) Glzeneralul ensurgentilor, Carol Bern varsta ca la 50 ani catra
55. Vorbeste frantuzsti, lesasti, nemtasti. Marime de mijlocu, slabanog.
La fata rdtund, fata oachesd, cam rosietic, parul mestecat cu sur, fruntea
scurta, sprincenile sure, nasul ascutit, coroetic, plecat in jos, gura larga,
barba si mustet. Barbia ratund. Osabite samne: o spenara cam ple-
cata inainte. El trebue Inca s aibl un samn in obraz, fiind in vremu-
rile aceste ranit la obraz cu o lovitura de pusca.
12) Mihail Toncsis sau Stoncsis varsta peste 50 ani. Locul nascarii
nestiut. Starea casatorita. Religia catolica. Vorbeste ungureste si lati-
neste. Indeletnicirea sau haractirul: deputat cei de pe urma dieta si
redactor unei foi unguresti spre luminarea taranilor. La trup mic,
obrazul cam lungret, slabanog, fata oachesa, fruntea lath', parul sur,
ochii mari, sprincenile late, nasul ascutit, gura in proportie, dintii Inca
buni, barbia lungareata, barba si mustatile intinse si lungi.
Osbite samne : vorbeste todeauna cu entusiazm, merge cu pasi
iuti, tine capul cam sus. Todeauna da din mina si poarta parul lung.
Imbracamintea nu s poate bine lamuri. El purta obicinuit un palton
de intik' inchis.
13) Artur Gheorgheios2). Vrasta ca la 30 ani, locul nascarii nestiut.
Starea: casatorita. Religia: catolicl. Vorbeste nerntasti si unguresti.
1) Petdffy.
a) Grgey.
www.digibuc.ro
Indeletnicirea sau haracterul: fost c. c. oberleitinant, la urma gheneral

a ensurgentilor. La trup da mijloc, suptiratic. Obrazul plin, la fata
satiates, fruntea inalt, parul rosietic !Alan, sprincenile balane, nasul
ascutit, gura mica, dintii sanatosi, barbia mica, barba indeplinit.
Osbite samne: fata scurt si peart ochelari, imbracaminte nu sa
poate lamuri cu amruntul.
14) Alicsandru Locati, vrasta de 30 catra 32 ani. Locul nascarii in
comitatul Bahore, religia catolica armineasca, indeletnicirea sau ha-
racterul: comisariu a carmuirii. La trup mic, slabanog, obrazul lungaret,
slab, la fata vested (foarte lenes); parul negru, peptanat innapoi, ochii
negri, barba neagra indeplinita.
Osabite smne : Sa aseamanl mult cu un Tdgan.
15) Pavel Mieare1), vrista 50 ani. Locul nascarii aproape de Vaital,
in comitatul Pesti. Starea holtei. Religia calvina. Vorbeste rau nem-
tsti, ungureste, latineste. Indeletnicirea sau haracterul : la urmd depotat
a Dietii, impreun mdulariu la Comitetul de aparare, insarcinat cu
a pregatirilor ostienesti. La trup facut si vartes. Obrazul rdtund si plin,
la fata smolit. Fruntea ratunda, parul negru, ochii mari negri, sprince-
nile vartoase, nasu in proportie, gura regulata, dintii deplini, barbia
ritunda, barba, favuritii si mustetile mici. Osabite slmne : tare stricat
de vrsat. Vorbeste cu un ton aprigu. Mersul este incet. Imbracaminte
felurite, iubeste cu toate aceste mai cu seam fracul.
16) Ladislau Modora#2), vrista 45 cdtr 46 ani. Locul nascarii in
comitatul Burger, nu sa stie unde. Starea, vaduvoiu. Religia calvina.
Vorbesti unguresti stricat, nemtesti, latinesti si frantuzaste. Indelet-
nicirea sau haracterul: impreuna madulariu la Comitetul apararii si
prezident a toata politia tarn. La trup : mic, suptiratic, obrazul foarte
trecut, lungaret, la fata cu totul oaches, fruntea nalt deschis, parui
sburlit, ochii negri patrunzatori, sprincenile negrii, nasul cam ascutit,
gura potrivit, dintii deplini, barbia ascutita, barba si mustatile in-
deplinite.
Osabite sa'mne: totul impreski ci sa infatosaza in persoana sa este
de Tigan sau de Armean; vorbeste iute, este tulburat, cu toate aceste stie
a s stapani. Imbracamintea era la purcederea sa, la 3 Ghenar, anul
curgator : un surtuc de postav, cu doua rdnduri de bumbi, nadragi
negri, o subl de drum neagra cu blana de urs,
17) Karl Tauzenau, doctor in meditina, in vrasta de 35 catr
40 ani. Statul mic, plin la trup, cam spates, are obraz plin si rasfatat,
la fata vested, galban, grumazii scurti, grosi, un nas cam coroetic, parul
negru lins, fruntea turtit, ochii negrii, sprincenile tare des, gura
masurata, cu buzile mari, are o barba foarte neagra. Mrsul sau este
foarte comod, continenta dreapt, fisiognomia sa statornica orientall.
El vorbeste curat nemtasti niciun jargon in limba. Pe langa aceasta
este foarte insamnat in englezasca si frantuza.
1) Niary.
') Madarisz.
www.digibuc.ro
So N. IORGA 60
18) Ladislau Ceani, vrasta ca la 40 catra 45 ani. Locul nasterii ne-

stiut. Starea : holtei. Religia : catolica. Vorbeste ungureste si curat
nemtasti. Indeletnicirea sau haractirul: fost comisariu a Carmuirii.
La trup : mare, suptiratic, obrazul cam plin. La fata sanatos, fruntea
inalta, parul castaniu, ochii mari albineti, sprincenile inchise, nasul
lung, gura in proportie, dintii frumosi, albi, barbia ratunda, barba,
favoritii desi, mestecati cu par sur. Imbraclminte poarta obicinuit uni-
forma de maior, adici verde cu brinduri de aur.
Pentru intocmai
Costinov.
www.digibuc.ro
MIRCEA CEL BATRAN I SUZERANITATEA
UNGUREAS C
DE
P. P. PANAITESCU
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE
,Fedinfa dela 4 Fevruarie 1938
Domnia lui Mircea cel Btran (1386-1418), primul mare

luptator roman impotriva Turcilor, ridica Inca o serie de
probleme. Figura aceasta medievala care traeste intr'o lume
deosebit de cea in care se desfasoara istoria Romanilor de
mai tarziu, intr'o epoea in care imparatia Bizantina nu se
stinsese Inca, in care dainuiau in Peninsula Balcanica mai
multe state libere impartite sub dinasti feudali, este intr'o
oarecare masur enigmatica. Nu vom putea probabil nicio-
data, din lipsa marturiilor, sa ne apropiem de sufletul su,
ascuns sub pompa vechilor titluri si a formalismului hrisoa-
velor, cum putem face azi de al lui Mihai-Viteazul, de pilda.
Putem incerca insa sa intelegem sensul politicii, cadrul de
conceptii feudale i bizantine in care se desfasoara domnia
lui, interesele si curentele de viata economica, ce ne ajuta
sa lamurim temelia pe care statea viata de Stat de atunci.
Suntem pentru istoria noastra la inceputul unei evolutii, a
vietii de Stat; pentru Peninsula Balcanica insa, pentru R-
sritul Europei, la sfarsitul unei evolutii, sfarsitul Bizantului
i al tarilor slave balcanice. Conditiile in care se ridica ta-
narul stat romanesc in mijlocul acestei lumi balcanice care
se prabuseste, este de cel mai mare interes,
5 A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 P. P. PANA1TESCU 62
Vom desprinde deocamdata din aceast cercetare, pe

care speram sa o ducem mai departe, un singur aspect, suze-
ranitatea ungureasca asupra Tarii Romanesti, origina si
sensul ei.
Originele suzeranitcitii unguresti. Drumurile de comert. Su-
zeranitatea ungureasca asupra Tarii Romanesti in vremea lui
Mircea cel Batran este un fapt care explica in parte orien-
tarea politica a acestei tari. S'a cautat origina ei intr'o pre-
tins descalecare a lui Negru Voda din Ardeal, pomenit
de cronicarii tarzii, prelungindu-se vechea supunere si in
noua tara, intemeiata dincolo de munti de cei fugari. Aceast
legenda nu mai are niciun temei serios in ochii istoricilor
trebue, ca si in Moldova pentru suzeranitatea polona, sa
cautam o alta explicatie. Cauzele economice yin si aici, ca
acolo, sa lamureasca lucrurile ; bogatele orase sasesti din
Ardeal, in primul rand Sibiul i Brasovul erau in fruntea
comertului oriental al Ungariei, al unei parti insemnate a
Ungariei, i drumul comercial bdtut de negustori trecea prin
Tara Romaneasca. 0 ramura insemnat a acestui drum se
indrepta spre Sud-Vest, spre Marea Adriatica, prin Vidin,
caci tarii bulgari aveau vechi legaturi cu frumosul emporiu
dela aceast mare, Raguza, i Ioan Asan II daduse la 1230
un vestit privilegiu pentru negustorii raguzani ce veneau in
Bulgaria, pomenind in primul rand ca targ al marfurilor
lor Vidinul, apoi Tarnova i Cavarna (Carbunska) 1). Rostul
acestor negustori croati se mentine in aceast Tara i in toata
peninsula veacuri de-a-randul si sub stapanirea turceasc5. 2).
Punctul de intalnire al negustorilor sasi din Ardeal cu
cei raguzani era orasul Vidin i Sracimir tarul din Vidin,
contemporanul lui Mircea, daduse un privilegiu negustorilor
1) I. Ivanov, Brharapcita vrapaaa mas Mageacmisi, ed. II, Sofia, 1931, PP.
577-578; L. Stoianovi6, CTape cpacxe noBesuse M nvicua, Ih, Belgrad, 5929,
p. 205. Cf. tot acolo, p. 206 i tratatul de pace al lui Mihail Asan cu Raguza la 1253,
cu aceleasi clauze comerciale. Pentru legaturile Vidinului cu Raguza, cf. si C. Jirecek,
13-b.nrapcmi gapis CpatXamawbBaaimotu, in Ileptioaatiecgo crtacaNie, Sofia, I (i 882),
1:' 41 i pentru legaturile cu Bizantul si in general cu Peninsula Balc;ania; M. A.
Andreeva, Le trait de commerce de 1451 entre Byzance et Dubrovnik et sa prhistoire,
in Byzantion, X ('935), pp. 117-127.
2) C. Jirecek, Die Bedeutung von Raguza in der Handelsgeschichte des Mittelalters,
in Allmanach der K. Akademie der Wissenschaften in Wien, XLIX Cs 899), PP. 365-452
Ci Lujo Voinovid, Ay6poaamt H OCMHHCK0 HapCTHO, Belgrad, 1898, pp. 86-98.
www.digibuc.ro
63 MIRCEA CEL BATRAN SI SUZERANITATEA UNGUREASCA 3
din Brasov, privilegiu pastrat si azi in arhivele orsenesti

de acolo, in care le ingadue s vie in cetatea craiasca
si s targuiasca orice le va fi pe plac 1). Negustorii sasi tre-
ceau Dunrea spre Vidin pe la vama zisa dela Vadul-Cu-
manilor, concedata de domnii munteni manastirii Tismana.
Acest nume, Vadul-Cumanilor, care pastreaza desigur o
amintire istorica, a disprut in a doua jumatate a veacului
al XV-lea si a fost inlocuit cu numele Calafat, identitate
ce se poate dovedi cu documentele succesive ale Tismanei 2).
Numarul micilor monete de argint ale lui Sracimir ga-
site pe teritoriul romanesc in diferite tezaure monetare este
mult mai mare chiar deck al monetelor domnilor romani
contemporani, cu care sunt amestecate, ceea ce arata impor-
tanta comerciald a Vidinului, intemeiata pe cele doua drumuri
de negot, spre Raguza de o parte, spre Ardeal de alta 3).
Monete de acestea circulau la noi pretutindeni si s'au gasit,
fireste, si in Ardeal, mai ales in Tara Barsei. Pe langa acest
drum din Ardeal spre Adriatica departata, un al doilea drum
comercial mai trecea din Ardeal prin Tara Romaneasca,
pela pasul Bran spre Rsarit, la Braila si Chilia, spre Dunare
1) I. Bogdan, Eine bulgarische Urkunde des Caren Than Sracimir, in Archiv f.

Slay. Philologie, XVII (1895), PP. 544-547 si Miletid si Agura, HOBH anaxoerb.71-
rapcia4 rparaoTH B'b BpaLIMBH, in C6opHaws Ha ymoTHopeHisi, Sofia, XIII (2896),
doc. Nr. I si Tocilescu, 534 documente istorice, Bucuresti, 1931, p. 3. Cf. si S.
Bobcev, papa Cpagnimposoro nHcbto an BpaniormiH, in klawbcrnsi Ha IICTOpH-
MaCKOTO appRecrao, 11(1906), pp. 71-78.
2) Vadul-Curnanilor pomenit intai in hrisovul lui Dan I din 3 Oct. 1385 pentru
Tismana (Hasdeu, in Columna lui Traian, VII, 2876, PP. 343-345 Si Stefulescu,
Mdn. Tismana, ed. III, pp. 167-171), apoi in hrisoavele domnilor urrnatori, era
donat de Radu, predecesorul lui Dan (cf. hrisovul lui Mircea din 1392, Arhive Stat,
sec. ist. I/7 i. la I. Venelin, Bnaxo-B-anrapcgie rparaomi, St. Petersburg, 1840,
PP. 9-12, cu data 2382. Abia la 3 Aprilie 1480 apare pentru prima oara numele
Calafatului in locul Vadului Cumanilor in privilegiul lui Basarab cel Thar (Arhive
Stat, sec. ist., 11/66, Venelin, op. cit., pp. 121-123 si Mileti6 si Agura, op. cit.,
pp. 126-127). Intr'o copie slava facuta de calugarii man. Tismana a hrisovului
imparatului Sigismund (Bratislava, 28 Oct. 2429) pentru mfinastirea lor, copistul
din sec. XVII a adaugat ca o complectare dupa Vadul Cumanilor, Calafat, ceea ce
lipseste in original (Ark. Stat, sec. ist., 1/33).
3) Cf. i marele tezaur din muzeul dela Turnu-Severin, monete gasite in acest
oras. La Curtea de Arges, la curtea domneasca, de asemenea, C. Moisil, Moneta lui
Radu I, in Buletinul com. Mon. Ist., XXVI, p. 124 i la Silistra, Buletinul soc.
Numismatice, XXI, 1926, p. 18. In genere in toate tezaurele monetare, in care s'au
gsit monete ale lui Mircea pana la 1396, sunt si monete de ale lui Sracimir din
Vidin, dupfi aceea apar mai ales monetele unguresti. Monetele lui Sracimir s'au
gsit si in Ardeal, in Tara Barsei si aiurea (comunicare a d-lui C. Moisil).
5*
www.digibuc.ro
4 P. P. PANAITESCU 64
si spre Marea Neagra 1), pentru pestele baltilor si mar-

furile ce veneau pe corabii de pe mare. Intocmai precum
Po Ionia a luat Moldova sub protectia ei, pentrucct avea nevoe
de ea, ca debuseu al cornertului polon spre Marea Neagra 2),
tot astfel regii unguri au asezat celalalt stat romnesc dela
Miazazi, Tara Romneasca, sub suzeranitatea coroanei lor,
caci aci era un debuseu principal al comertului oraselor
germane din Ungaria. Tara Romneasca forma zona de inte-
rese comerciale unguresti, precum Moldova ale celor polo-
neze. Aceasta explicatie econornica a suzeranitatii unguresti
este cea mai fireasca si nu o putem inlocui cu motive de am-
bitii personale sau dinastice sau cu vechi legende perimate.
Privilegiile de comert. In ce consta acesata suzeranitate,
care erau drepturile si datoriile reciproce ale suzeranului si
ale vasalului ? Aceastd intrebare are o deosebit insemnatate
pentru larnurirea politicii lui Mircea.
Despre vreun tribut nu se porneneste in niciun izvor,
de asemeni nici de vreun ajutor al ostasilor munteni dat
regilor unguri in luptele lor in tari departate, cum gasim
insa in legaturile dintre Moldova si Polonia (ajutorul dat de
Alexandru cel Bun in Prusia impotriva Cavalerilor Teutoni).
S'a discutat, pc de alt parte, daca sterna angevina cu florile
de crin stilizate, imitata de domnii munteni pe scutul lor,
este o dovada a suzeranitatii unguresti, dar nici aceasta nu
poate fi o obligatie impusa sau primit de domnii dela Arges,
si mai de graba o imitatie fara semnificatie politica 3).
Avem ins alte semne ale acestei suzeranitati regale.
Intr'un privilegiu din 1358 Iunie 28 dat de regele Ludovic
cel Mare Brasovenilor, le da voe el, t( ca voi cu marufrile
voastre si cu orice lucru sa puteti trece liberi intre Buzau
1) Pentru acest drum, vezi mai jos. Brasovenii aveau si dreptul A. faca negot di-
rect spre Adriatica prin Zara; vezi confirmarea data de regele Sigismund la 1395
Martie 7 a privilegiului lor dela Ludovic cel Mare din 1370, Hurmuzaki, Documente,
I/z, pp. 376-377.
2) P. P. Panaitescu, La route commerciale de la Pologne a la Mer Noire, extras
din Revista Istoricd Romdnd, III, x933.
2) G. BrAtianu, Origina stemelor 1VIoldovei # Tdrii Roinclnefti, Revista Ist. Rom,.
1, 1931, pp. 5x 61; A. Veress, Origina stemelor tdrilor romdne, ibidem, pp. 225-222
si G. I. Bratianu, In jurul originei principatelor romdne, ibidem, pp. 233-240. D-1
Veress sustine ch stemele sunt rezultatul suzeranitatii unguresti.
www.digibuc.ro
si Prahova, dela locul unde se varsa Ialomita in Dunare,

pana unde se varsa Siretul i nimeni s nu poata sa va im-
piedice in acest drum al vostru a 1). E vorba de drumul pe
Ialomita pall: la cele doua cetati dunrene, Cetatea de Floci
si Braila. Un .privilegiu comercial, in care stapanirea Dom-
nului muntean asupra acestor tinuturi nici nu e pomenit,
a dat nastere fireste la multe ipoteze. S'a spus (Dimitrie
Onciul) c regiunile dela Rsrit ale Tarii Romanesti, din-
colo de Prahova ar fi <prile tataresti din titlul lui Mircea,
nefacand parte din Tara Romaneasca propriu zis, i ca -pe
atunci (la 1358) ele abia de curand fusesera cucerite dela
Tatari de Domnul roman cu ajutor unguresc, asa ca regele
le considera deocamdata ca ale sale 2). Mai intai, t(partile
ttresti> nu erau dincolo de Prahova ; in titlul lui Mircea
e vorba pretutindeni, nu de partile tataresti , ci <cdtre
partile tataresti , ceea ce este cu totul altceva, e regiunea
vecind cu Tatarii, deci in sudul Basarabiei, la Chilia, vecind
cu Tatarii de peste Nistru. Este clar ca dreptul de suzera-
nitate unguresc se exercita deci asupra intregii tri. Nu s'a
observat, pe de alt parte, ea acest act al lui Ludovic cel Mare
pentru Brasoveni nu indica imprejurari momentane si treed"-
toare, caci a fost confirmat intocmai, in aceiasi termeni de
Sigismund la 1395 Martie 7, in vremea lui Mircea cel Batran3).
In aceeasi zi Mircea se afla refugiat la Brasov si incheia
vestitul tratat de alianta cu Sigismund impotriva Turcilor4)
deci a avut cunostinta de confirmarea acordat Brasovenilor
pentru tara lui ce urma s fie liberata de sub Turci.
De observat c aceste drepturi ale suzeranului se exer-
citau tocmai in domeniul comercial, care era, cum am spus,
cel mai insemnat motiv al suzeranitatii Insi. Desigur c
existenta unor astfel de privilegii nu priveste situatia spe-
ciala numai a unei parti a teritoriului Tarii Romanesti, ci,
din punct de vedere unguresc, situatia juridica a intregului
1) Hurmuzaki, Documente, XV-r, p. i.
2) D. Onciul, Titlul lui Mircea, n Convorbiri Literare, XXXV (Igor), p. 17, n. 5,
cf. si Const. C. Giurescu, Istoria .Romdnilor, I, ed. II, p. 367, explica actul ca ffind
datorit relurii recente a legaturilor cu Ungaria, raporturile fiMd Inca neasezate.
3) Hurmuzaki, Documente, I-2, p. 373.
4) Ibidern, pp. 359-361.
www.digibuc.ro
teritoriu. Pentru negustori ele reprezentau 'Ana la anume

punct o garantie si dreptul regelui de a da asemenea privilegii
era recunoscut teoretic de Domnul muntean. Zicem teoretic,
caci peste acest drept al suzeranului se suprapunea dreptul
mai real al Domnului muntean ; altfel nu ne-am explica
de ce privilegiul regal nu era suficient pentru Sasi si ei cerura
si obtinura alaturi de dansul si privilegiile domnilor romni
pentru a veni si a face negot in tam lor si anume chiar dela
Vladislav si Mircea si pentru aceleasi drumuri 1). 0 astfel
de suprapunere de drepturi in domeniul politic nu trebue
sa ne mire, ea este caracteristica dreptului feudal care nu
poate fi inteles cu ideile noastre realiste 2).
Edictele de tolerantd religioasd. Dar si in alt domeniu
drepturile feudale ale suzeranului sunt exercitate. Se stie ea
regele Sigismund a fost un catolic fervent ; el a fost cel mai
indarjit adversar al Husitilor eretici din Boemia si unul
din initiatorii conciliului dela Konstanz. Dar pentru asi-
gurarea linistii Tarii Romanesti a uitat de datoria de a fa's-
pandi catolicismul cu orice pret si a dat un edict de tole-
ranta a religiei ortodoxe.
De fapt e vorba de mai multe acte, confirmandu-se unele
pe altele, toate date curand dup moartea lui Mircea cel
Batran. Aceste acte putin cunoscute au fost tiprite de I.
Venelin la 1840, cu multe greseli si numai in originalul slay ;
ele se pastreaza si azi la Arhivele Statului. Primul este dat
la Hagenau in Alsacia, la 14 Iulie 1418 (dou exemplare),
al doilea la Oradea Mare, la 28 Septemvrie 1419, al treilea,
pe pamant romanesc, la Vodita, la 28 Octomvrie acelasi an,
al patrulea la Bratislava la 28 Octomvrie 1428, toate in limba
slavon 3).
1) Privilegiul lui Vladislav pentru Brasoveni la 1368 Ianuarie 2o, Hurmuzaki-

lorga, XV-z, pp. 1-2, al lui Mircea, 1413 August 25, ibidem, pp. 8ro, e vorba de
acelasi drum al Brailei.
2) J. Calmette, La social fodale, Paris, 1923, PP. 2 3 ; 2 2-24.
3) Intaiul la Venelin, op. cit., pp. 36-38, Arhive Stat, sec. ist., I/20, al doilea.
Venelin, op. cit., PP. 49-50 si Stefulescu, Tismana, pp. 178-179 (fragment), Arhive
Stat, sec. ist., 1/23. Pentru data cf. A. A. Vasilescu, Urmafii lui Mircea, pp. 13 14,
Al treilea, Venelin, op. cit., pp. 52-54 i. $tefulescu, op. cit., p..179 (fragment),
Arhive Stat, sec, ist., 1/24. Al patrulea, Venelin, op. cit., pp. 55-59 Si Stefulescu,
op. cit., pp. i8o-181, Arhive Stat, sec. ist., I/31 si 32 (doul copii vechi).
www.digibuc.ro
67 MIRCEA CEL BATRAN $1 SUZERANITATEA UNGUREASCA 7
Sub forma de privilegiu comercial acordat mnastirii

Tismana pentru calugarii ce vin cu vite in Ungaria, regele
imparat, incepand cu cel de al doilea act adauga un pri-
vilegiu general de toleranta a religiei ortodoxe pentru toata
Tara Romneasca : Am facut si am dat aceasta tuturor
celor ce traesc in tam Ungrovlahiei, care este basarabeasca,
la cererea lor, pentru care m'au rugat prin credinciosul lor
popa Agathon (staretul dela Tismana), ca mnastirile lor ai
toate bisericile i calugarii i popii i toti oamenii cari traesc
in acea tara sa-si tie legea lor i s ramaie in credinta lor,
iar noua sl ne slujeasca cu dreptate. Pentru aceasta, am dat
credinta mea si a tuturor celor ce tin de mine ; le dau de
stire i celor ce vor fi dupa noi : precum nici eu insumi,
niciunul dintre ai nostri s nu alba voe sa-i turbure pentru
credinta lor i pentru legea lor, i sa fie liberi sa ravage intru
aceasta si cum au fost pAna acum, aceia s ramAie si in veci 1).
Sensul acestui edict de toleranta se vede si din insemnarea
slavona de pe verso, datorita calugarilor dela Tismana :
Cartea regard pentru credinta, sa-si tie toata Tara Roma.-
neasca credinta i legea sa s. Iar mai tArziu s'a insemnat
romneste in dosul pergamentului : Hrisov lui Jigmon craiu
pentru legea i credinta norodului Tarii Rumnesti, dat prin
popa Agathon la leat 1420 Septembrie 29 5. In al treilea
privilegiu, in care se adaugd intdrirea tuturor satelor si pro-
prietdtilor Tismanei in Tara Romdneascd, pasagiul privitor
la toleranta religioasa suna astfel : i ei in credinta lor sa
ramaie i sa-si pastreze i legea lor in bisericile lor i s nu
aiba voe nimeni sa-i turbure sau sl-i prigoneasca pentru
legea lor, pentru care le-am dat credinta mea si a intregului
Stat unguresc si a tuturor celor cari cred in sfanta coroana
vreau dela mine bine 2). In al patrulea privilegiu se
cToll 154HHFIX 11 4440X1, RetAth KOH HMS Rh OTIVORAdXTHCKOH 31M4H, ipo (CT liacapascaa
aa mi) npowcaTt WO Mf COT 1100CHAH CBOHMK 1101111MA nonopth Araeormah, KdKO HHIK MdHOCTH111
11 Rd UPKRi H aamarrok H nonoin H BCH MOM KOH HWBOT Bk TW310 3fM4H pa mnate CR011
311K0H 11 13 CROWN Rip* Ad 110161113410, 4 114M npago Aa minim H4 TOH Add,OXIs MOH filt118 H RCc
KOH If Mall Ar1011[AT H H3R-]I114111410, H 110 MC KTO XT GHTH, KdKO, NH IA CdM, HH KTO WT
H aan, AA HMIs HtCT ROAM, 3464BHTH 34 HUxis IrkpO( H 34 WI 34110HK, 11k pa coy BOAHH
nfrksaaera cAr 'UMW H pc. chra IllAGHBdAH, B11 TOM!. H AO Btlfd Ad nrkshisalov. (dupa per-
gamentul original).
2) R WHH Kk CHOIR IltPH 44 arrkshiamo H CRON 3dKOHla H Ad Ar13111 13% CROWch afrhar.aru
H Ad HMK HHKTO HI ROAM,. 34641HITH 11411 64/1TOB4TH 34 NV. 381C011h, HA TW H CMIL MA% HHM6
www.digibuc.ro
repeta, aproape la fel aceasta fraza. La 1444, Ioan Huniade

confirma la randul sau aceste privilegii ale lui Sigismund
pentru Tismana, scriind : 4 Si ei s ramaie n credinta lor si
legea lor s'o tie in bisericile lor i nimeni s n'aibd voe sa
le dauneze sau sa-i prigoneasca pentru legea lor, pentru
aceasta le-am dat credinta mea si a intregii tad unguresti 1).
Actele, al doilea este cel mai explicit, privesc nu numai
Tismana, ci pe toti credinciosii din Tara Romaneasca, bise-
ricesti sau laici. Regii unguri considerau asa dar Tara Ro-
maneasca ca un stat vasal, in care admiteau o situatie de fapt,
credinta ortodoxa i aceasta exceptie fata de tat-He coroanei
o permiteau in virtutea unui privilegiu special. Staretul
dela Tismana venise personal sa-1 roage pe Sigismund pentru
aceasta in tarile imperiului. i aci, ca si in domeniul corner-
cial, este o parte de pretentie teoretica a regelui ungur, caruia
i se recunostea de forma drepturile, caci nu ne inchipuim
pe cucernicii crestini din tara, sa fi sovait sd-si pastreze cre-
dinta i fr binecuvantarea regelui ungur. Dar nu e mai
putin adevarat ca ea reprezenta o protectie bine venit.
Intexesanta este situatia imparatului catolic care da recu-
noastere legala schismaticilor. sa nu uitam ea' la 1419 suntem
in anul inceperii rasboaielor husite ; de altfcl Sigismund.
sfarsi prin a face concesiuni credintei ereticilor din Boemia,
ca sa i se recunoasca stapanirea acolo (compactatele dela
Praga, 1436) 2). Suntem in fata unei imprejurari particulare
in dreptul feudal, un stat ortodox vasal al unui stat catolic
aceasta situatie trebuia sa fie reglementata in scris, prin-
tr'un act cu valoare de drept international.
Feudele ardelene. Epoca obtinerii kr. Dar mai este un
punct insemnat in relatiile de vasalitate ale Tarii Romanesti
MOO B-kpS H Eke( thrrpiscsora tvpcara H 116CEpa KWH frkpSio CB1TH icwpSii. H MEM XWT( Hi
Awspc. v. (dupi pergamentul original).
1) Arlilve Stat, sec. ist., 1/45, publicat de Stefulescu, op. cit., pp. 184-189 O.
de Ceda Mijatovi6, Cpnctof wiwa341 its Pympicxe licTopkiie, in ReTonn manige
Cpcxe CLXXXVII (1896), pp. 27 29.
2) Cf. Walter Goetz, Deutschland vom 13 bis 16 gahrhundert, in Propylden Weltge-
schichte, IV , Berlin, 1932, P. 439. Cf. la p. 436 caracteristica psichologica a impra-
tului Sigismund. Fentru domnia lui Sigismund lucrarea mai veche, I. Aschhach,
Geschichte Kaiser Sigumunds IV vol. Hamburg, 1838-45, i E. Gller, Knig
Sigismunds Kirchenpolitilt, Preiburg, 1902.
www.digibuc.ro
fata de Ungaria, e vorba de cele dou feude ardelene, Fa-

garasul i Amlasul, pe cari le-au stapanit Ioo si mai bine
de ani domnii munteni pe pamnt romnesc, dincolo de
munti.
Cu tot studiul critic asa de patrunzator al lui D. Onciul 1),
nu s'a lamurit definitiv nici epoca in care aceste feude au
fost ocupate intAia oara de domnii romani, nici intinderea
lor, nici situatia de drept a staphnirii muntene asupra lor.
In ceea ce priveste data obtinerii feudelor observam ca,
la 1372, Vladislav voevod se intituleaza <4 dux nove planta-
cionis terre Fugaras s 2). Este deci vorba de o stapnire noud,
dobAndit de curnd. La 1368 Ianuarie 20, cu patru ani
inainte, Fagarasul apare pentru intAia owl in titlul unui
domn muntean, acelasi Vladislav 3). La io Octomvrie 1366,
regele Ludovic cel Mare al Ungariei porunceste sd se ho-
tarniceasca moiile lui Ion Tompa, Acilau i Ti1ica, i cele
ale lui Ioan fiul lui Petre din Cisnadia, Scele i Orlat, <( de
teritoriul de sub stapnirea domnului Ladislau, voevodul
nostru Transalpin 4). Dimitrie Onciul a dovedit in chip
convingdtor ca teritoriul delimitat este Amlasul. Deci, atunci
la 1366, and s'a facut delimitarea 6), a obtinut domnul
muntean i noile plantatii . Erau stapnitori noi, care se deli-
mitau atunci; Vladistav este cel dintai domn care cuprinde
Fagarasul in titlul sau. Cu toate acestea, Onciul a cautat
sa dovedeasca o vechime mult mai mare a stapnirii muntene
in aceste locuri. Domnii dela Arges ar fi stapanit dincolo de
culmi chiar din vremea lui Tugomir, parintele lui Basarab 6).
1) D. Onciul, Titlul lui Mircea i posesiunile lui, IV. Amlaful i Fdgdraful, in Con-
vorbiri literare, XXXVI (1902), pp. 716-753 si V. Stdpdnirea feudelor unguregi,
ibidem, XXXVII (1903), pp. 16-30.
2) I. Puccariu, Fragmente pentru istoria boierilor din Tara Fdgdrafului, IV, pp.
32-33 si Hurmuzaki, Documente, I-2, p. 198, o fotografie dup originalul din Arhive
Stat, Budapest, Dl. 26.376, in posesia noastr.
3) Zimmermann, Werner, Muller, Urkundenbuch, II, Sibiu, 1897, p. 306 (titlul
numai pe sigiliu).
4) Ibidem II, p. 273 si Onciul, op. cit., in Convorbiri literare, XXXVI (1902),
P. 731.
5) Pentru imprejurrile de atunci cf. si I. Minea, Relatiile dintre Tara Romdneascd
# Ungaria pe- timpul lui Ludovic I, in Convorbiri literare, XLIV (r9ro), p. 1128.
6) Onciul, Convorbiri literare, XXXVII, 1902, p. 751. Tot (Ica credea si A. Bunea,
Stdpdnii T'drii Oltului, Acad. Rom. discurs de receptie, Nr. XXXIV, 1910, P. 7.
(Radu Negru 1) si I. Minea 1. c.
www.digibuc.ro
io P. P. PANAITESCU 70,
0 asemenea parere care duce stapanirile ardelene ale dom-

nilor romani in vremile invluite in negurile legendei, nu
se poate sprijini cleat pe stirile despre incursiuni de prada
si ocupatiuni trecatoare pomenite in cronici si diplome,
Inainte de Vladislav voda. Dar asemenea incursiuni nu in-
semnau o stapnire si nimic nu dovedeste ca ele au fost
tocmai in Fagaras si Am las. Scrisoarea regelui ungur Ludovic,
din 1365, in care vorbeste de nerecunostinta raposatului
domn muntean Alexandru : (c tanquam immemor beneficiorum
a nobis receptorum 1) nu priveste beneficii feudale, ci sensul
cerut de immemor-nerecunoscator este binefacere, in sens
moral 2). In orice caz, nu putem conchide ca e vorba tocmai
de feudele Amlasului si Fagarasului, pomenite in titlul dom-
nesc abia sub urmasul sat'.
Din toate acestea reese Ca, daca ne intemeiem pe stirile
solide si precise ale isvoarelor, aceste feude au fost dolAndite
intaia oara de domnii munteni sub Vladislav Voda, pela 1366.
Granitele Fdgdrasului. Intinderea acestor feude nu e usor
de stabilit, din lipsa unor documente suficiente. 0 serie de
cateva hrisoave date de domnii romni pentru propriettile
din tam Fagarasului ne ingadue totusi sa cercetam intin-
derca pc harta a acestui feud ardelean. Actele, cari desigur
erau scrise in original in slavoneste, cateva in latineste, s'au
pastrat in traduceri sau rezumate tarzii, in romaneste, ungu-
reste, nemteste si latineste, afara de ultimul care s'a pastrat
in originalul slavon. Avem astfel, dela Vladislav I dou acte,
dela Mircea cel BatrAn patru, dela Vlad Dracul cinci, si
dela Basarab cel Batran unul (1467 Mai 8, ultimul, pdstrat in
originalul slavon). In total 12 acte (am inlaturat un hrisov
al lui Vladislav II, pe care il socotesc fals) 3).
1) Hurmuzaki, Documente, I-2, p. 92 si Onciul, op. cit., p. 735. I. Mines, I. c.
crede si dnsul c'S feudele au fost si in stapfinirea inaintasilor lui Vladislav.
3) Acest sens, alAturi de cel feudal, al cuvantului beneficium, este des pomenit
in latina medievara din Ungaria : f Beneficium juris, legis, rnanuale s si cu sensul
de auxillium, c beneficium unius calami s. Cf. A. Bartal, Glossarium mediae et infimae
latinitatis regni Hungariae, Leipzig, 1901, sub vocibus. La 1899 Onciul admitea
si el c cele dou feude ardelene au fost dobtindite intfiia oar de Vladislau I, (D.
Onciul, Originile principatelor romdne, pp. 55-56 si notele), dar peste trei ani a re-
venit asupra acestei pareri, emitnd hipoteza expus mai sus.
3) I. Vladislav I, 8 Mai 1372 pentru satul Sinca, rezumat latin la Hasdeu, Columns
lui Traian, V (1874), P. 533. H. Vladislav I, Arges 15 Iulie 5372 pentru Vladislav de
www.digibuc.ro
71 MIRCEA CEL BATRAN $1 SUZERANITATEA UNGUREASCA I I
Intinderea %aril Fagarasului, dupa localitatile indicate in

aceste acte, cuprindea in mare parte actualul judet al Fa-
garasului, fostul comitat unguresc cu acelasi nume, dar gra-
nitele ducatului nu treceau nicaieri la Nord de raul Oltului,
care era granita sa. La Miazazi, numerosi munti sunt po-
meniti in donatiile domnilor munteni, asa Ca este sigur ca
teritoriul ducatului se intindea in aceasta parte par la cul-
mile inalte, dincolo de care incepea Tara Romaneasca pro-
priu zis, cu care era deci o continuitate de teritoriu. Spre
Apus, satul cel mai departat de Fagaras pomenit in aceste
acte, este Scoreiul 1), dar e posibil ca i Porumbacul, despre
care nu avem tiri, sa fi intrat in stapanirea domnului mun-
tean, daca actuaIa granita a judetului spre Apus corespunde
cu cea veche. Aceasta e cu atat mai probabil, cu cat aceast
granit se afl pe linia culmilor celor mai inalte ce inain-
teaza spre Olt, inchizand spre Apus asa zisa tall a Oltului.
Mai neasteptate sunt constatarile pe care le putem face
spre Rasarit ; urmarind pe harta intinderea stapanirei
Dobca, original latin, Puscariu, Fragmente, IV, pp. 32-35 i Hurmuzaki, Documente,
I-2, p. 198, o fotografie in posesia mea. III. Mircea cel Batrfin, Arges, 20 Iu lie 1400,
traducere ungureasck pentru Micul i Stoia, Tocilescu, in Tinerimea Romdnd, I,
1898, pp. 18-20 i Puscariu, op. cit., IV, pp. 43-45. IV. Mircea cel Bltran, 27
Decemvrie 1408-1418, traducere latin6, Pentru Stanciul egumen i Cahn, Hurmu-
zaki, Documente, I-2, pp. 341-342; Puscariu, op. cit., pp- 38-41 i Transilvania,
1872, pp. 151-152. Data 6900 (x391) e gresit omitfindu-se cifrele zecimilor 11 uni-
tMilor. Dupft divan si prezenta lui Mihail coregent, documentul e datat din ultimii
ani ai domniei lui Mircea. V. Mircea cel Bitrfin, 1408-1418, pentru boierii Ion,
Borcea, Clian, traducere veche romAneascA, Puscariu, op. cit., PP. 45-47, data
1417 gresitk divanul ca la documentul precedent. VI. Mircea cel Btrfin (x386-1418)
pentru Costea, rezumat latin, N. Densusianu, Monumente pentru istoria Fdgdrastdui,
pp. 8-9, Hurmuzaki, Documente, 11-3, pp. 9-1o. VII. Vlad Dracul, 20 Ianuarie
1437, Pentru Roman, traducere ungureasck Hurmuzaki, Documente, II-2, p. 572 si
Puscariu, op. cit., IV, PP 50-52 cu data 6940 gresit, omitfindu-se cifra unitkilor;
1437, dupa divan. VIII. Vlad Dracul, 15 Iu lie 1437 (traducere romfineasc6), pentru
mosnenii din Margineni, I. Puscariu, op. cit., pp. 55-57. IX. Vlad Dracul, 1440,
rezumat latin, pentru Mihai egumen de Cfirta, Hurmuzaki, Documente, I-2, p. 663.
X. Vlad Dracul, TArgoviste, 23 Aprilie 1441 (traducere romneasca), pentru Stanciul
Moenescu, Iorga, Studii i Documente, XII, pp. 276-278 cu data 1437, gresitk
Data se restabileste dupfi indicatia zilei (23 Aprilie, in s'aptkn'ana de dup Pasti) si
dupa divan. Xl. Vlad Dracul, 1441 (rezumat latin), pentru boerul Teodor, Iorga,
Studii 1i Documente, III, p. LXVIII. XII. Basarab cel ifatrfin, 8 Mai 1476, original
slay, pentru $erban i Aldea, Acad. Rom., dec. CXXXIV/47, inedit. Documentul fals,
Vladislav II, Targoviste 23 Aprilie 1452, traducere rom., pentru Stanciul Mailat,
Puscariu, op. cit., pp. 52-62 i Cipariu, Archiva, 1869, pp. 423-424. Voiu arata
cu alt prilej motivele pentru care il socot fals.
l) Documentul Nr. IV din lista dela nota precedentk
www.digibuc.ro
I2 P. P. PANAITESCU 72
muntene, gasim acolo trei sate pomenite in hrisoavele domnilor

dela Arges, care trec dincolo de hotarele actualului judet al
Fagarasului, spre Nord-Est si anume Cuciulata, Dopca si
Calida Aqua, care corespunde cu actualul sat FAntAna, intre
primele doua ; toate trele langa Olt, in judetul TArnava-Mare 1).
Presupunem ca si aci granita a urmat dela cotul Oltului, la
Nord de Dopca, culmea celor mai mari inaltimi caH despart
Tara Oltului de Tara BArsei (*inca este si ea intre satele
pomenite in hrisoavele domnilor munteni), si astfel se ex-
plica stapAnirea acestui iesind in judetul vecin. Cred ca am
izbutit, asa dar sa dovedesc care erau granitele ducatului
muntean al Fagarasului, ce se intindea adAnc in parnAntul
Ardealului 2).
Granitele Amlasului. RamAne sa vedem acum intinderea
Amlasului. Pentru aceasta trebue sa pornim dela hotarnicia
din 1366, amintita mai sus, unde se arata ca posesiunile
domnului muntean se marginesc cu satele Aciliu, Tilisca,
Sacel si Orlat. Aceste sate se afla la Apus de Sibiu si ceva
mai la Nord de ele se afla localitatea Amlas. Dimitrie Onciul
socotea ca cele patru sate sunt limita de nord a stapAnirii
muntene, deci Amlasul propriu zis nu facea parte din aceasta
stapanire, ci numai masivul muntos dela Sud pAna la gra-
nita Tarii RomAnesti. In schita de harta ce insoteste studiul
sal, valorosul istoric indica tinutul Amlasului intinzAndu-se
in munte, 'Ana la Olt, la Sud de Sibiu, invecinAndu-se cu
Tara Fagarasului si cu judetul VAlcea 3). Cred cA aceasta
parere a lui Onciul se intemeia pe ideia ca stapAnirea dom-
nului muntean in Ardeal trebuia sa fie neaparat in conti-
nuare teritoriala cu Tara RomAneasca. In Evul-Mediu, in
care unitatea politica era o exceptie, se dovedeste CA adesea
existau stapAniri mici, fail granit comuna, in maim ace-
luiasi domnitor si chiar in Ardeal, domnii Moldovei au
stapAnit Ciceiul si Cetatea de Balta departe de granitele
tarii lor. Dar Onciul mai adauga in sprijinul pArerii sale CA
1) Documentul Nr. I, in lista de mai sus.
2) Vezi harta anexat la acest studiu.
3) D. Onciul, Titlul lui Mircea, in Convorbiri literare, XXXVI (1902), pp. 731
732. La fel si I. Moga, Problema tdrii Loviftei # ducatul Amlafului, Cluj, 1936, extras
din Anuarul Institutului de istorie nationald, VI, 1936.
www.digibuc.ro
in secolul al XIII-lea un nobil, Conrad de Talmaciu, sta-

panea in acelasi timp Tara Lovistei si Amlasul. Tara Lovi-
stei fiind, dupa Onciul, la Nordul judetului Valcea, urma
ca Amlasul sa fie in continuarea ei, peste munti 1). S'a do-
vedit insa de curand Ca' Tara Lovistei era in realitate in Arges,
nu in Valcea 2), asa ca e clar cal nici stapanirile acestui Conrad
nu formau o unitate. Regiunea muntoasa dela Sud si Sud-
Vest de Sibiu este un masiv salbatec de munti aproape nelo-
cuiti si cu foarte putine asezari, care nu ar fi putut in niciun
caz sa constitue o unitate politica, un feud, un Am las, fra
Am las. Trebue asa dar sa autdm aiurea Amlasul.
Documentul din 1366 arata ca invecinate cu posesia
domnului muntean satele Aciliu (Echellev) si Tilisca (Thy-
lichke) ale lui Ioan Tompa si satele Sacel (Feketevyz) si Orlat
(Wariafalu) ale lui Ioan fiul lui Petre din Cisnadia 3). Erau
aceste sate romanesti in adevar la Nordul ducatului Amlas ?
In loc s le socotim pe granita de Nord a posesiunii dom-
nului muntean, cred ea' e mai cu cale sa presupunem ca
acest feud se afla la mijloc intre ele, Aciliul si Tilisca fa-
manand Apus, Sacelul si Orlatul la Rasarit. In adevar, avem
actul de delimitare a acestor cloud din urma despre tinutul
domnului muntean (1366 Noemvrie 24) 4). In acest act, care
n'a fost cercetat de aproape de istorici, se vede foarte usor
ca granita dintre cele dou sate si ducatul muntean nu mergea
dela Est la Vest, ci dela Nord la Sud. Ea trece dela Nord,
peste raul Negru (Scel), apoi spre Sud, versus plagam
meridionalem, per unam parvissimam vallem #, apoi peste
raul Redenbach, paralel la Sud cu cel dintai, granita desparte
apoi Orlatul de Cacova (separat inter possessiones Waralia
et Kakova), aceasta ramanand deci a domnului muntean, iar
de aci tendit usque Alpes >>, cari incep imediat la Sud cu
varfuri de peste 1 000 de metri. Aceast granit dela Nord
la Sud nu se explica, decat daca admitem ca posesiunile
domnului muntean se aflau intre acelea ale lui Ioan Tompa
1) D. Onciul, op. cit., pp. 728-730. Privilegiul lui Conrad este de altfel sus-
Pect de falsificare. Cf. Moga 1. c,,
2) I. Conea, Tara Loviytei, Bucureti, 1935.
3) Zimmermann, Urkundenbuch, II, p. 273.
2) Ibidern, PP. 274-275-
www.digibuc.ro
si ale lui Ioan al lui Petru din Cisnadie. Un alt document,

din 1383 Aprilie 17, confirma aceste concluzii 1). La aceast
data Amlasul nu era in stapanirea domnilor munteni si re-
gina Maria, fiica lui Ludovic cel Mare vorbeste de (< pose-
siunea noastra regard numit Am las, in tara noastra a Tran-
silvaniei, intre scaunele noastre Sibiu si Sebes (deci nu la
Sud de Sibiu) si specifica lamurit ca de aceasta posesiune
regala a Amlasului tineau satele romanesti (villae ollachales) :
S liste (Gorozdorf), Gales (Galusdorf), Vale (Graphendorf),
Sibiel (Budinbach) i Cacova (Kripzbach) i atat. Daca
acest domeniu e identic cu tara Amlasului, rezult ca sta.-
panirea domnului muntean cuprindea i Amlasul, care putea
foarte bine intra in granitele feudului muntean, asa cum
le-am stabilit, precum i cele cinci sate pomenite, intre care
si frumosul sat romanesc Salistea. In total feudul cuprindea
numai o mica intindere de pamant in forma de romb, de-a-
curmezisul intre Aciliu i Tilisca la Apus i Sdcel i Orlat,
la Rsrit, pad la mung, regiune izolata de granitele Tara
Romanesti, o mica enclava feudala in Sud-Vestul Ardea-
lului cu vase sate romanesti i un castel de aparare 2).
Pierderea feudelor ardelene. Toti istoricii cari s'au ocupat
cu stapanirea feudelor ardelene, Amlasul i Fagarasul, au
admis ea ele au fost pierdute definitiv de domnii Tarii Ro-
manesti in vremea lui Vlad Tepc i anume la 1460, cand
Matei Corvin retrage ducatele feudale acestui crunt voevod
muntean 3).
Este adevarat ca la aceast data feudele au fost reluate
de rege si mai tarziu au fost date Universitatii ssesti 4).
Dar la 1476 Mai 8, Basarab cel Baran 6 herteg al Amlasului
si Fagarasului , era din nou in posesiunea feudelor de peste
munti. El da in aceeasi zi, din Bucuresti, un hrisov slavon,
care se pastreaza in original la Academia Romana, 'Ana azi
1) Ibidem, II, p. 575.
2) Vezi harts anexat.
3) D. Onciul, Titlul lui Mircea, in Convorbiri literare, XXXVII (19o3), pp. 229
231, A. Bunea, Stdpdnii Tdrii Oltului, Acad. Born., Discurs de receptie, Nr. XXXIV,
1910, p. 32 (admite data 1462 pentru pierderea feudelor), Al. Lapedatu, Vlad Cd1u-
gdrul, PP. 46-47; I. Minea, Pierderea Arnlafului # Fdgdrafului, Bucureti 1914,
extras din Convorbiri literare, Const. C. Giurescu, Istoria Romdnilor, II, p. 112.
4) D. Onciul, op. cit., p. 230.
www.digibuc.ro
75 MIRCEA CEL SATRAN SI SUZERANITATEA UNGUREASCA is
inedit, intarind <cboierului domniei mele din tara Fagara-

sului, jupanului *erban i fratele su Aldea 51 cu fii lot.*
(fioirkinna l'OCHOACTIO.A111 WIT (1311r4pcillICKOH 3IMAII, >laniard; fflp
scua H Clt GNITOM CH fiA,Vk 11 Crk CIOFIORE Hill), satele anume :
jumatate din $inca cu muntele sdu, anume Nemaia i alt
munte, de asemenea Nemaia, pe care 1-a cumparat dela
Budea, i jumatate din Ohaba, cu muntele... (rupt) din
Ludisor i cu muntele ce se numeste Ludisor i Tiganii
anume... )>, scutindu-i de toate dajdiile i prestatiile 1).
Asa dar, Basarab cel Bdtran fiul lui Dan, pus in domnie
cu ajutorul lui tefan cel Mare, aliat al crestinilor, cel putin
la inceputul stapanirii sale, a capatat ca rdsplata a credintii
sale fata de crestini, ducatele Amlasului i Fagarasului.
Acest domn, ocrotitul marelui sal vecin din Moldova, si
nu Vlad-Tepes, a fost ultimul dintre domnii Tarii Roma-
nesti, care a stapanit cele doua ducate de peste munti.
Dupa caderea lui Basarab cel Batran, cunoastem destul
de bine soarta tinutului Fagarasului; el nu trece imediat
din nou Universitatii sasesti, nici nu ramane noului domn
muntean, ci ii gsim, din voia lui Matei Corvin, in stapa-
nirea boierului Udriste, sfetnic credincios i tovaras nedes-
partit al lui Basarab cel Bdtran 2). Udriste a tinut Fagarasul
de pe la 1478, 'Ana la 1483, data mortii sale, cand ducatul
este redat de rege Universittii ssesti 3).
Situalia de drept a feudelor. Stapanirea acestor feude
ardelene de catre domnii munteni era legata de alte conditii
juridice cleat stapanirea Tarii Romanesti, caci erau beneficii
revocabile, ceea ce se vede si din istoria lor, intru cat au si
fost retrase unora dintre domni 4). Cand Vladislav intareste
la 1372 satele rudei sale Vladislav de Dopca in tara FAO-
rasului, el adauga in privilegiul ski : irugm pe serenisimul
1) Acad. Rom., doc. CXXXIV/47, original pergament, pecetie atfirnat czutl,
o transcriere moderni in ms. rom. Acad. Rom. Nr. 5152, f. izo. Diacul e Milcu.
Toate satele exist i azi in judetul Faggra, vezi harta anexatri.
I. Bogdan, Relatiile Tdrii Romdnesti cu Brasovul # Tara Ungureascd, I, p. 291.
2)
3) I. Bogdan, 1. c., A. Bunea, op. cit., P. 34, Al. Lpedatu, oP. cit., P. 47 i Hur-
muzaki-Iorga, Documente, XV, p. 122. Actul lui Matei Corvin din 16 Noemvrie
1483: e Cerciores redditi sumus quod egregius Wdrischya, qui a certo tempore districtum
illum (Flgrawl) de nostra voluntate tenuit, kis diebus obiit s.
4) D. Onciul, op. cit., in Convorbiri literare, XXXVII (1903), pp. 209-213.
www.digibuc.ro
I6 P. P. PANAITESCU 76
nostru domn Ludovic, ilustrul rege al Ungariei, domnul

nostru natural si pe succesorii lui s intareasca cele cuprinse
in prezenta noastra scrisoare i s confirme donatia noastra
catre ruda si fratele nostru 6 1). Este adevarat ca in hrisoavele
domnilor urmatori situatia se schimba, donatiile i intaririle
nu mai sunt conditionate de aprobarea regelui ungur.
Mircea da hrisoave in tara Fagarasului intarite de sfatul
sau de boieri munteni, care aveau deci autoritate si in
aceasta tail. El recunoaste insa ea feudul era revocabil :
Venind alt domn, dupa moartea mea, din tard in tam
Fagarasului, din neamul meu sau din alt neam, sau unul
din neam din tara Ungureasca, daca va pazi i va tine
dania mea... 2).
Urmarind seria documentelor fagarasene, constatam ea
stapAnirea munteana se inrdacineaza treptat i unificarea cu
tara de peste munti se face tot mai complet. Dajdiile
prestatiile erau aceleasi la Fagaras ca si in Tara Romneascd,
ceea ce arata unificarea sistemului impozitelor. Ele erau
insirate in aceeasi ordine ca si in hrisoavele muntene : dijma
din porci, din stupi, din yin, din moara , zice un hrisov al
lui Mircea 3), iar un alt hrisov al aceluiasi mentioneaza dij-
mele : de oi, de porci, stupi, vii, dijma, pascut i caraturi a 4).
In alte hrisoave apare i dijma din grne (galeata) i fnete,
precum si din pomete 5). Functionarii cari ingrijeau de dajdii
prestatii erau tot boierii i slugile domnesti , slujbasi
si dregatori, strngatori de dare 6) bircei, judecatori, glob-
nici i nimeni din cei ce sunt trimisi in slujba domniei mele 7), p
deci functionarii erau trimisi dela centru, din tara. Domnul

specifica : dajdiile i slujbele, ate vor fi in tam stapnita
de noi , adica o singurd ar, cu o singurd stapnire si ad-
ministratie 8).
9 Documentul Nr. II din lista de mai sus, p. so, nota 3.

2) Ibidem, Nr. III.
3) Ibidem.
4) Ibidem, Nr. IV.
5) Ibidem, Nr. VII si VIII.
9 Ibidem, Nr. VII.
7) Ibidem, Nr. XII.
2) Ibidem, Nr. VII.
www.digibuc.ro
0 singura dare locala interesanta apare in Tara FAO-

rasului, la 1437, <4 dijma oilor peste Olt 1), o vamd care se
platea domnului pentru trecerea oilor din sau in tam Ardea-
lului stapnit de Unguri. De asemenea este vorba intr'o
scutire de <4 vama de tArg * (.1441) 2) care se platea la aducerea
produselor mosiilor la targ, la Fagaras sau la $ercaia, care
si ea era un <( forum 3).
$i aci, in Fagaras, se constata anume fapte sociale ase-
manatoare cu cele din tara de dincolo ; satele scutite se nu-
meau ohabnice, ohaba, si robia Tiganilor, care nu exista
in Ardeal, se constata totusi in tam Fagarasului, intocmai ca
in Wile romne. Astfel Costea boier in tara Fagarasului sub
Mircea cel BatrAn avea la Vistea si la Arpas 17 Tigani de
cort 4), iar boerul $ erban din vremea lui Basarab cel Baran
avea la $inca pe Tiganii : Radul, Lalu, Curchea, Mujea si
Costea 5).
Din cele ateva documente fagarasene amintite con-
statam existenta unei boierimi locale in tara Fagarasului, cu
acelasi caracter ca boierimea munteana si stapanind Tigani
si mosii intinse. Boierii Ion, Borcea si Cahn aveau sub Mircea
trei. sate si muntii ce tineau de ele 6) si boerul Costea avea
tot atunci singur dou sate si jumatate 7), iar boierii frati
$erban si Aldea aveau trei sute cu trei munti i multi Tigani 8).
Erau si sate de mosneni, cum sunt Marginenii, proprietate
in devalmasie a unor sateni, ce se numeau Stan sin Tatul,
Ursul, Radul sin BAsa si Godea 9). Dar aceste mosii bogate
si mai ferite de navalirea Turcilor, vor fi atras dorintele
boierilor munteni legati din strmosi de cultura pamntului
aducator de roade si ei se grabir sa cumpere mosii acolo,
sa descalece peste munti, tam era doar aceeasi. Cred cd,
1) Ibidem.
2) Ibidem, Nr. IX.
3) Ibidem, Nr. II.
4) Ibidem, Nr. VI.
5) Ibidem, Nr. XII. La x441 sunt pomeniti i Tiganii lui Stanciul Moenescu;
Manea, Pascul, Cazac, Micul, la Voila, Ibidem, Nr. IX.
9 Ibidem, Nr. V.
7) Ibidem, Nr. VI.
8) Ibidem, Nr. XII.
2) Ibidem, Nr. VII.
www.digibuc.ro
/8 P. P. PANAITESCU 78
boierii *erban si Aldea din vremea lui Basarab cel Batran,

cari cumpara inca si cu muntii dela un Budea, erau din Tara
Romaneasca, cum arata numele lor neobisnuite in Ardeal
pe atunci si calitatea de jupan * 1). Sigur este ca boierul
Stanciul Moenescu 2) care cu cinci feciori stapaneste Voila
in Tara Fagarasului, cu drept sa abata apa Oltului pentru
moara, era de dincolo de munti. Hrisovul domnesc, dupa
insirarea posesiunilor din Tara Fagarasului, adauga : # Le-am
dat lor jumatate din Ciorus din Tara Romaneasca (se face
deci deosebirea), a treia parte din Mislea, a treia parte din
Plopeni, jumatate din Cocorasti si mosia lor dela Moinesti 3).
Acesti latifundiari din veacul al XV-lea erau originari din
judetul Prahova, unde se afla satele amintite. Ei izbutisera
sa descalece si peste munti, stapanind mosii pe amandoua
clinele Carpatilor ; boierimea munteana cauta astfel sa prinda
radacini in tinuturile mai ferite din Ardeal. Era un inceput
de unificare social.
*i. biserica din Fagaras era in legatura cu cea din Tara.
Vestita manastire catolica dela Carta, ce tinea de stapanirile
domnului muntean, avea un egumen numit de voevodul
roman si Vlad Dracul asezase acolo un prelat ce-si dusese
viata pc langa scaunul domniei, pe Mihail, preotul catolic
din Targoviste 4). Biserica ortodoxa era supus mitropoliei
Ungrovlahiei, caci mitropolitul muntean isi intregea titlul
cu acel de ti exarh al plaiurilor , ceea ce privea stapanirile
de peste munti 5). Vreo manastire ortodoxa romaneasca trebue
sa fi fost si in muntii Fagarasului si in fruntea turmei cu-
vantatoare a lui Hristos era in vremea lui Mircea cel Batran,
Stanciul egumenul, proprietarul mosiei Scorei 6).
1) Ibidem, Nr. XII.
2) Nu Stan Ciulmoenescu, cum este despartit in traducerea romfineascl (cf. satul
lor, Moenesti).
a) Lista de documente, mai sus, p. ro, nota 3, Nr. X.
4) Ibidem, Nr. VIII.
a) Pentru sensul acestul titlu, D. Onciul, op. cit., Convorbiri literare, XXXV
(Igor), pp. 1033-1034. De observat in plus ca la 1359, cand Iachint e numit
mitropolit al Ungrovlahiei, el nu are titlul de exarh al plaiurilor * (Hurmuzaki,
) IV-r, p. 5), aci atunci feudele ardelene nu erau Inca ale dornnului muntean.
In schimb la 1401 patriarchul numeste pe mitropolitul Antim al Ungrovlahiei si
al plaiurilor * (ibidem, /3. 30).
6) Ibidem, Nr. IV. Cf. pentru vieata romfineasa in tinutul Fagarasului, N. Iorga,
Histoire des Roumains de Transylvanie, I, pp. 112 -114 -
www.digibuc.ro
79 MIRCEA CEL BATRAN SI SUZERANITATEA UNGUREAS CA i9
Suzeranitatea ungureasca a insemnat pentru Tara Ro-

mneasca o protectie a unui drum de comert, din care au
astigat i Sasii i Romnii din Muntenia. Intr'un anume
sens, ea a insemnat mai mult deck se credea, dar in schimb
a ingaduit Romnilor de dincoace de munti sa stapaneasca
o mare parte a Ardealului, in care au introdus viata libera
romneasca in aceleasi forme politice i sociale ca la ei in
tara.
Independenta Tdrii Romeinesti. Nu trebue sa lasarn ins
de o parte o inftisare negativ a acestei probleme a suze-
ranittii unguresti asupra Tarii Romnesti, deoarece am avea
o imagine gresit i unilaterala a ei.
Mircea cel Batrn, ca ceilalti domni munteni, cari
i
recunoscuserd suzeranitatea coroanei Sf. .5tefan, nu se sim-
teau micsorati in suveranitatea lor ; recunosteau un pro-
tector puternic, dar prin aceasta nu concepeau cl ar fi cedat
ceva din puterea lor politic, poate dimpotriva. Altfel, nu
ne-am inchipui cum Mircea s'ar fi putut intitula avtocrator
(GdAtoAp9oHiwk) in actele interne, ca un imparat bizantin sau
ca un tar bulgar. Titlul acesta ii era recunoscut si in afara.
Constantin Costenetki zis Filozoful, contemporan al lui
Mircea, in biografia despotului *tefan Lazarevici al Ser-
biei, Ii numeste pe domnul muntean marele i autocratul
voevod Ioan Mircea 5 2).
Cea mai bun dovada a perfectei independente a domnilor
nostri in aceasta epoca este politica lor extern. In special
Mircea, dar chiar i alti domni mai marunti, au cautat pro-
tectori i aliati si in afara Ungariei. Sunt cunoscute tratatele
incheiate de Mircea cu Polonii, in numar de sase, intre 1389
si 1411, in care domnul Tarii Romnesti ia garantii tocmai
impotriva suzeranului sau ungur 2).
1) V. Jagi6, KOHCTBHTHIrb Divioco4n n Hheroa BOHM CTegma JInapempla,

in DIRCIIHK rieHor gpytnecTaa, XLII (1875), p 269.
2) Hurmuzaki, Documente, 1-2, p. 315 (1389 Dec. to), ibid., p. 322 (1390 Ian.
2o), ibid., p. 323-324 (1390 Mart. 16), ibid., PP- 334-335 (139x Iulie 6), ibid., P.
824 (1403 Sept. 23-slavon), ibid., PP. 472-473 (x41 x Mai x7). Actele sunt azi in
Arhivul principal din Varsovia, Sectia Basarabia (sic), pachet Nr. IX (fotografii in
posesia mea).
www.digibuc.ro
20 P. P. PANAITESCU 8o
Legaturile lui Mircea cu Moldova, unde a schimbat un

domn, ridicand in scaun pe Alexandru cel Bun 1) sunt de
asemenea cunoscute. Cele cu statele din sudul Dunarii sunt
mai putin cunoscute, eventuale tratate nu s'au pastrat in
arhive. Dar se stie ea Mircea intervine in Bulgaria, unde
cucereste de doua ori Silistra, odata la 1389 si a doua oara
dupa lupta dela Angora (402) 2), ajut pe sultanul Musa
sa-si capete domnia pArinteascd impotriva fratelui sau mai
mare, iar dupd caderea lui Musa, ajuta pe un alt pretendent
la tronul sultanilor, pe Mustafa zis Celebiul 3).
Intre prietenii lui Mircea era pe la 1410 si *tefan Laza-
revici, pe care-1 primeste ca prieten in tara, dupa lupta dela
Kosmedion 4). Despotul sarb intra acum in socotelile poli-
tice ale lui Mircea, care se intindeau in Peninsula Balcanica
si erau acolo un factor important. .
i ne intrebam chiar, daca Mircea a fost in adevar, un
batran atat de simplu dupa vorba, dupa port el care purta
cel mai pompos titlu, din ate a purtat vreodata un stpfinitor
din neamul nostru, titlu in care se imbin atatea stapaniri,
ale despotului si autocratului bizantin, cu ale hertogului
nemtesc si cu ale gospodinului, adica ale domnului roman ?
Isi apara el numai saracia si nevoile si neamul ? sau cumva
ochii lui de vultur au trecut si peste Dundre, peste Carpati
si peste Milcov, caci, singur dintre domnii romanii a avut
o inalt conceptie monarhica, a urmat o politica de expan-
siune, schimband sultanii, cucerind cetatile lor, in intelegere
cu crestinii sud-dunareni.
1) I. Bogdan, Cronicele moldovenefti inainte de Ureche, Bucurelti, 1881, p. 143
i idem, Cronice inedite, Bucurelti 1895, p. 35. Iuga Ologul, nu era olog de picioare,
cid sensul cuvintului C oirnorisni * este bolnav de picioare, de reumatisme, cf. Vuk.
Karagid, Cpnciai Petimig, Beograd, ed. IV, 1935 sub t-A 03H, rAora (rheumatismus
articularum). Pe acesta 11 0 ia la sine * Mircea.
2) Pentru aceste imprejuriri vom publica un studiu special. Fapt este ca hrisovul
lui Mircea pentru Cozia, cu o insemnare marginali posterioark 6895 (1387), in care
marele domn di porunci 4 cipeteniilor Dirstorului s, (Arhive Stat, sec. ist., I/4 1
Miletid i Agura, Aago-Pom-bimrh x rbmara can. micht., in C6opfunc-b, Sofia,
IX (1893), pp. 117-118), nu este din acel an, caci egurnen al Coziei este pomenit
Sofronie, care apare la sfiritul domniei lui Mircea i ii supravietuete. La inceputul
domniei lui era egumen la Cozia Gavriil i apoi Vladislav.
3) I. Bogdan, Un hrisov al lui Mircea, in Acad. Rom. Memor. Sect. ist., XXVI
(r904)
4) V. Jagid, op. cit., p. 396.
www.digibuc.ro
Acea figura traditionala de domn roman inchipuit de

marele nostru poet raspunde imaginii tipice a stapanitorilor
nostri din trecut, darzi, dar masurati in ambitiile lor, mar-
giniti la granitele micilor noastre tari ; ins tocmai Mircea
formeaza o exceptie dela acest chip, el singur a fost mai
mult cleat atata si a incercat mandre nadejdi, la care urmasii
lui nu vor mai cuteza sa se gandeasca. .
Dar, daca unui domn roman ii era ingaduit aceasta, ne
intrebarn ce mai insemna suzeranitatea ungureasca, pe care
el totusi o recunostea ? Era un sprijin, de sigur, un cadru
de teorie politica medieval, in care el se misca destul de
liber, spre a putea fi autocratorul roman si un factor important
in politica Europei de Sud-Est 1).
1) Daca suzeranitatea ungureasca se explica prin interesele economice (vezi mai

sus), nu mai putin, independenta politica a Tarii Romanesti, asa cum am definit-o,
se sprijinea pe o relativa independent economica. Despre aceasta ne vom ocupa in-
tr'un studiu pe care-I pregatim.
www.digibuc.ro
ci cr r3ea1pnred MUM( 183 %We' ti V93D7US1210zill Wsrmaun
y91/J1111`111V1'iV1101111011411M 1111t1A1
411111C ,11_311)1111110ei 1Y05-01K a (thi0470q
1
wog-wog 113.LINVEN i 111V 1 1J;DNWoll
. . .
iligiy119 livilLVM10 16111115CM InInfiliV9Vj
MIDI' V I Mk Ii9JJJ11
1.Nickto
rurvrigo
virplo19
V.
9F6i
.k.hur44
11S--)rYli,l, A Y tAr
veii4( P
01,-"2fR1
prOcto Wp.40
J37, 1.141
Imird40 0 0 OSOIll
% ?MA a. 0 vtpafirmco
41, psvg 0
0 0
-1110170,110A
pone gcltql0
o .0.107V
0 Vai0A
?Ago% 1194:
P5
0 ..ppit,Ly luitoLgo
V
PTV. nirhh, ; cr
11qt9Inici
a7.7
Nkk
IrT
\Awl ................
14
.rVia
:.
V
o.ror,p1111
V.
ryt
011 'ttic101 -4 II.Pwa
.4IPvv.
No" ftl '4,
4.11.04.1"44'hq.'*
mot.
:0
IV Vi o 111,1 s- V et*,
Ailmw Ainwelemonmemmiammir
www.digibuc.ro
INCEPUTURILE ISTORIEI
UNIVERSALE LA ROMANI
DE
N. IORGA
,sedinta dela 28 Februarie 1938
Am semnalat altadata tot aici inceputurile studiului si pre-

sintarii istoriei universale la Romani. Am aratat cari sant
cei dintai Romani, cari, fireste, traducand numai lucrari
straine, ca aceia, vestita, a abatelui Mil lot 1), din care se ga-
sesc ici si colo la noi exemplare ale textului frances insusi,
au incercat s infatiseze, si ca Molnar insusi, mersul gene ral
al istoriei omenirii, la inceput nu scolarilor, ci societatii chiar,
care trebuia pregatit, in Ardeal si dincoace, pentru o noua
vieat, aceea a timpurilor moderne. Cercetarea a mers, peste
manualele care incep sa apara, pana in acea vreme a Dom-
niei lui Voda tirbei, asa de prielnica desvoltrii scolilor,
in care un Ganescu a indraznit sa planuiascl o nou Ina"-
tisare, in conditii ambitioase si supt raportul tipografic, a
acestei icoane a trecutului omenesc, publicatia fund oprit,
din nefericire, numai la primele coli, aparute in forma de
fascicole. N'au fost trecuti cu vederea nici strainii, cari, uneori
cu o mai bun pregatire, au contribuit la faspandirea acestor
cunostinti. In ce priveste aceste studii, cari mi se par de
un mare interes, va trebui ca, si cu ajutorul nou intemeia-
tului Institut de istorie universal, sa se cerceteze de unde
9 Bianu 0 Hodc4, .Bibliografia, II, PP. 417-9, no. 626.
7 A. R. Mensoride Seegunii Istedce. Seria III. Torn. XX.
www.digibuc.ro
2 N. IORGA 84
si-a luat expunerea, une ori asa de luminoask intAie presin-

tare de larga sinteza istorick acel Vasile Mandinescu, pro-
fesor de seminariu, dup a carui carte se facea la Liceul din
Botosani, pe timpul de invatatura al mieu, initiarea in istoria
lumii a scolarilor de cursul superior. .
Deocamdat, cred folositor sa comunic aici o in-
cercare de ornduire schematick tot pentru scoli, a intregii
istorii universale, pe vremea stapanirii in Muntenia a lui
Alexandru-Voda Ghica, inca din 1841, deci in cei dintEu
ani de aplicare in invatmnt a normelor Regulamentului
Organic.
Autorul acestei lucrari, care se poate pune ca executie
tipografick format in folio mare, alarturi de ce dau mai frumos
asezamintele apusene, preface in romneste Tablele Germa-
nului Vehse, archivar saxon. El intituleaza aceasta traducere :
Table istorice, Intiimpldrile principale a relatiilor politicefti din
afard si a cursului desvoltirei noroadelor si a staturilor lumei
vechi fi nod, in riinduiala lor etnograficd si lironologhicd, de dr_
Eduard Vehse, c. (= crdiesc) arhivar din Sacsonia. Despdr-
tirea I. Istoria politicd, Despdrtirea II, Istoria culturii. Bucu-
refti, 1841. Tipografia lui Friderih Valbaum.
Traducatorul nu e altul deck unul dintre conducatorii cei
mai inteligenti, mai culti, mai modesti si mai cumpaniti ai
miscarii revolutionare care, cu asa de bune intentii, cu o asa
de slaba chibzuire si cu asa de discutabile resultate a izbucnit
peste sapte ani numai, in 1848: ofiterul, iscalit, si aici cu nu-
marul de ordine al vechimii sale fata de un altul, a carui
activitate administrativk de loc revolutionark a fost cu totul
stearsa 1), Than Voinescu II. Se stie ca, dupa multe rataciri
in vremea exilului, adaugind cu ultimele lui sfortri si la
literatura despre chestia rurala la Romni, cel care fusese
factor activ, mai multi ani de zile, in toate manifestarile cul-
turale din Muntenia, si-a ispravit, Inca foarte tnar, zilele,,
in imprejurari obscure, printre straini, in Franta, de aceiasi.
1) Dar v., de el, Buchetul coprinzdtor a rind anecdote istorice # o tnicd drana
originald, I. Bucureti 1842.
www.digibuc.ro
85 INCEPUTURILE ISTORIEI UNIVERSALE LA ROMANI 3
boala ca si amicul si tovarasul sat' de ganduri Nicolae Bal-

cescu.
Cartea se inchina Domnului, cdruia i se atribue si initiativa
unei asemenea lucrdri i. care a luat asupra-si cheltuelile, pe
care Voinescu le califica de enorme, ale tipariturii, prin aceasta
prefata in limba francesa :
A son Altesse Srenissime Alexandre Il Glzyka Prince regnant de Valachie.
Altesse Srnissime !
L'ouvrage que je prends la liberte de dedier a Votre Altesse doit
tre considere comme une de Ses creations : c'est Elle qui a concu
l'idee genereuse de doter la Valachie d'un travail historique d'un me-
rite superieur ; c'est Elle aussi qui non seulement m'a inspire assez de
confiance dans mes faibles moyens pour me faire entreprendre la tache
de le traduire; mais encore Elle a supporte les frais enormes de l'im-
pression. Je serais heureux si Votre Altesse daignait accueillir l'hom-
mage que je Lui fais de cette traduction comme une preuve des sen-
timens de loyaute et de zele ardent qui animeront toujours celui qui
est avec le plus profond respect.
De Votre Altesse Serenissime
Le tres humble et tres dvoue sujet
I. Woynesco II.
Foarte interesanta e si precuvantarea catre cetitori. Cu

mult pricepere tanarul ofiter, care se scusa ca nu cunoaste
indeajuns limba germana si nu se poate ajuta destul cu dic-
tionarul abia aparut, semnaMnd fi lipsa unei biblioteci publice,
lipsa care se va indeplini pe vremea lui *tirbei, publicandu-se
si un excelent catalog, aproape necunoscut, de care ma voiu
ocupa in alt comunicatie, discuta si asupra acelor prescurtari
de nume din original, cu privire la care a fost ajutat de cu-
noscatorul ce i se asociase, si regret ca un format si mai
mare nu i-a putut ingadui deslegarea acestor formule care
nu au macar o unitate.
Precuvdntare.
0 precuvantare la aceasta carte ar fi de prisos, daci traducAtorul
nu ar fi simtit cat de trebuincioas ii este induljenta cititorului. Slaba
cunotinta" a limbei din care au tradus, de i au fost insotit in lucrarea
7*
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 86
sa de un cunoscator ; lipsa de o biblioteca publica, unde sa poata lua

cineva deslusirile trebuincioase la mai multe indoieli ; lipsa de mai
multe ziceri romanesti, caci, desi, astazi, multumit Directiei scoalei
nationale, avem un dictionar, dar mai multe vorbe au numai talma-
cirea lor, iar nu si vorba romneasca ; aceste sant luptele care au facut
desnadajduirea traducatorului. Asa dar aceasta traductie urmeaza a
avea negresit aceias soarta ce are fiece cercare intaiu. Traducatorul
ate greseli au putut vedea si cunoaste atat de sine, cat si dupl bagarile
de seama a unora din prieteni sai le au trecut intr'un erata la sfarsitul
cartii.
Pentru prescurtrile intrebuintate in aceasta carte, traducatorul
socoteste de netagaduita datorie a sa a marturisi el nu stia ce regula
s prirneasca. Au vazut ca originalu chiar nu avea nici o regull si iau
parut a neregula aceasta era cea mai bung regula, de vreme ce simtul
cel bun (le bon sens) poate povatui a ghici ce insemneaza acele abre-
viatii. !risk clack' traducatorului i-ar fi fost iertat sl intrebuinteze un
mai mare format, mai bucuros ar fi surghiunit aceste abreviatii ce-i
stau ca o greutate pe inima. Era desnadajduit ca multimea si neregu-
larea lor vor fi o pedica la citit, and, din norocire, un strein putin
cunoscator de limba romaneasca, citind de fata cu traducatorul, foarte
lesne si fail a se opri nicairi, sa mai mangaie putintel.
Buna priimire a acestei carti de care cititori, indreptarile si bagarile
de seam ce vor bine voi cunoscatori a mai face traducatorului vor
fi cea mai dulce rasplata a ostenelilor mele.
In Istoria politica a tarilor si noroadelor se dau tabele

sincronistice pe coloane care corespund formatiunilor din deo-
sebitele epoce. Dup o serie de presintari care, cu toata imensa
trucla si silinta de a se cuprinde totul in notatii precise, nu
sant prea usoare de recunoscut, se trece la capitole mari de
infatisare sintetica, precum sant Monarhiile : a lui Alexandru-
cel-Mare, a Romanilor. Urmeaza Imperiul Apusului si
Imperiul Rasaritului , ca noi cadre, Monarhia lui Carol-
cel-Mare, nu fail o rubrica pentru Califat. Autorul german
se opreste indelung asupra ducatelor natiei sale si formelor
care se desfac apoi din ele, ca Imperiul roman germanic,
dus pana la capat, in margene cu al Mongolilor.
De la o vreme, si Rasaritul european, cu Statele latine,
de o parte, noul Bizant, de alta, isi capata drepturile.
Partea privitoare la cultura, pe multe table, e o lucrare
imensa, cu totul admirabila, pentru numArul larnuririlor, ca
si pentru mAiastra lor legaura.
www.digibuc.ro
Karl Eduard Vehse a fost un scriitor de istorie vestit pe

vremea sa. Ndscut in Saxonia chiar, la Freiberg, in 18oz,
el a facut studii de tehnica a minelor, urmand traditia pa-
rintelui su, pentru ca apoi sa se inscrie la drept. Iesit dela
Universitatea din Gotingen, el ocupa dela inceput acel loc
de arhivar saxon cu care figureaza in titlul lucrarii de fat,
capatand titlul deplin dupa ce-si trecuse doctoratul, in 1833.
0 bucata de vreme Ii prinde spiritul de aventura : Ii para-
seste o situatie asa de potrivit cercetrilor sale de istorie
ca sa iea parte la o miscare politica de emigrare in America.
Sta acolo, in Missouri, dar nurnai cateva luni de zile. Intors
acasa cu noile cunostinti si mai ales cu orizontul ce i se des-
chisese acolo, el nu mai cauta o functie de Stat, ci, cu un
spirit de initiativa in adevdr american, strabate Germania si
Elvetia, ba trece de acolo in Paris si in Londra. La 1833
e la Berlin.
Din ravna lui neobosit vor iesi, pe langa Tafeln der Welt-
und Kulturgeschicke, minunata lucrare care aparuse in 1834
si care trecu in romaneste, o Istorie a lui Otto-cel-Mare
(1828), i Prelegerile asupra istoriei universale (1842), iar,
la 1851, <dstoria Curtilor germane de la Reforma incoace
(Geschichte der deutschen Hafe seit der Reformation), in cinci
sectii, cu nu mai putin cleat treizeci i patru de volume. Se
adauga dela acest om de o extraordinara putere de infor-
matie i organisare o <dstorie i statistica a nobilimii ger-
mane (Deutsche Adelsgeschichte und Adelsstsatistik), care,
asa cum era, cu multe scapari din vedere i erori, atat de na-
turale intr'un camp de o astfel de intindere, a lost tradus
si in limbile engleza si suedeza. T ot la 1851, ganditorul cu
spirit sintetic presintase si o lucrare despre Shakespeare ca
politic, psiholog si poet 1).
Nu gresise luminatul Alexandru Ghica atunci and, dupa
sfaturile cuiva care urmdria desvoltarea studiilor istorice, crezu
ca trebuie sa se opreasca asupra tabelelor de orientare in
haosul aparent al imprejurarilor din care se tese vieata de
odinioara a omenirii.
1) Allgemeine deutsche Real-Encyclopiidie fiir die gebildeten Stande, Conversations-
Lexikon, ed. a Io-a, XVI, p. 418.
www.digibuc.ro
6 N. IORGA 88
Traducerea e facutl cu cea mai mare grij. E de mirare

cum un om care nu putea fi initiat in cunostinta istoriei
universale n'a facut continue greseli in redarea unui text asa
de greu, cerand pentru intelegerea lui cunostinti cu totul
speciale. Numele istorice intra prin aceasta lucrare in forme
romanesti care s'au si pastrat.
Tiparirea s'a urmat cu mult greutate. Ea nu s'a isprvit
deck dup caderea lui Alexandru Ghica, asa incit la adausul
de istorie politica a principatului se inseamna # Gheorghe
Bibescu, Domn dupa alegerea tarii >>.
Nu lipseste o oarecare dorint de adaptare. Astfel la IA-
talia de la Cosovo Romanii apar in primul rand, Dar Voi-
nescu nu cuteaza sa integreze macar pe tefan-cel-Mare in
istoria timpului sau, asupra caruia a avut o asa de larga in-
fluenta. In vremea mai noua Choczim din original, pentru
Hotin, e redat prin # ozin . Nimic despre era Regulamen-
tului Organic si despre ce epoca a deschis in Istoria Romanilor.
Dar traducatorul se simte dator sd adauge o lista a Dom-
nilor, facut cu cea mai mare grija, si nu numai atat, ci O.
stabileasca liniile principale de alcdtuire a tarii, adeca numai
a Principatului muntean, ajutandu-se de Balcescu, sau chiar
toata aceasta parte fiind ca si a lui Balcescu, pentru care o
si reproducem, ca si foarte importanta presintare a istoriei
politice insesi.
Abia la 1846, in o Magazinul Istoric, Bdlcescu va scrie
despre puterea armatd la Moldoveni, pe cad aici aceia a Mun-
tenilor e presintata amdnuntit, si el va fdgddui pe urmd o pre-
sintare cronologicd a Domnilor care ar corespunde cu lucrarea,
nimitor de bine fdcutd, ce se dd aici1).
Lucrarea aceasta, revdzutd, ar fi Id astdzi de cel mai mare
folos, pentru cercetdtori ca fi pentru studenti.
II
Pentru # clasele colegiale , in 1856, Tipografia Colegiului
National tiparia cu ingrijire, in trei volume groase, traducerea
cartii Elemente de istorie generald, date # in limba francesa
1) Cf. Iorga, Istoria literaturii romdne in veacul al XIX-lea, II, p. 127.
www.digibuc.ro
89 INCEPUTURILE ISTORIEI UNIVERSALE LA ROMANI -r
de Victor Duruy, ministrul reformator i colaboratorul lui

Napoleon al III-lea, adaugindu-se ca o recomandare ca ori-
ginalul e dupa ultima programa a Universitatii din Paris
o pentru invtmantul liceelor Franciei . Traducatorul, Al.
I. Cretescu, iscalia profesor de istorie la colegiul si la Scoala
Militara din Bucuresti . El arata, in prefatiune , cl aceasta
sarcina i s'a dat de Eforia Scolilbr Inca din 1853.
Aceast prefata e, de altfel, foarte interesanta, si de &Ansa
va fi vorba i aiurea. Ea trateaza despre felul cum e a se scrie
istoria si se ocupa de Scienza nuova a lui Vico, aratand ca
basa ei de fapte nu putea fi Inca destul de solida. Cretescu
crede ca, acum, critica istoriei trebuie sa fie mai precauta
in tragerea conclusiilor.
Mai originala, observatia c pentru adaptarea ce i se pare
neaparata a trebuit sa se schimbe proportiile. Nu numai ca va
cluta deci sa apese mai mult asupra lucrurilor care ne privesc
pe noi, ci, in ce priveste navalirile barbarilor, se va spune
Francesilor, popor nou , ceia ce resulta din caracterul no-
stru de popor vechiu . Si iata cum : Romanii, popor
vechiu, regenerat prin colonizare in Dacia si ramas pana
astazi in deplina romanitate, de ce sa dea acestui eveniment
(navalirile) asa de mare momentositate ? Aceia au cautat pro-
gresul nationalitatilor in deromanizarea Galiei, acestia in pa-
strarea i perpetuarea romanittii pe pamantul Daciei ; pentru
cei dintaiu invaziunea asa dar este o era noua, pe and pentru
Romani ca, nu poate fi decal un fapt modificator al erei
rele vechi 1).
Se mai observa atitudinea fata de intaiul Imparat crestin ,
aspru tratat de Duruy, si de Reforma, care nu poate fi cri-
ticata asa cum o fac papistii .
Istoria Romanilor se adauge apoi, in paragrafe deosebite.
Si se aduc inainte, pentru sfiala fata de lucrurile proprii,
acest raspuns dat la 1850 unui consul care intreba : de ce
la dumneavoastra merg lucrurile asa de anevoie , de in-
taiul boier al Orli Noi, domnule consul, mai inainte de in-
tocmirea Regulamentului imblam pe branci. De atunci incoa
1) P. VI.
www.digibuc.ro
8 N. IORGA sio
ne-am rdicat si noi pe picioare si ne incumetAm a merge

netinuti, dar pasim cu indoial si sfialk ne impiedecam
adesea si de multe ori cAclem si plangem 1). Si mai departe,
vorbind de necesitatea consultrii istoriei, el scrie frumos :
<(trebuie s'a nu mai pierdem din minte niciodat c'd printii
nostri si-au pus viata lor ca sl ni pstreze tara ce avem si
sal ni dea fiinta de care ne bucuram astAzi 2).
Ca lucrri premergatoare se mentioneaz cele patru volume
ale egumenului Grigorie din 1826, Elementele de istoria lumii
ale lui Florian Aaron din 1856 si tabelele lui Vehse.
Urmeaza observatii de Erni* de oranduire, precum si o
discutie asupra rostului istoriei.
Opera de mare ingrijire si cu totul onest, in fata tradu-
cerii aceleiasi cArti a lui Duruy de un mediocru om de la
1848, Petru CernAtescu, care a fost chiar predecesorul mieu
la catedra ce ocup : in editii noi, acesta a crezut c poate in-
latura numele autorului frances pe care-1 tradusese.
III
Am vdzut cd avem a face, ilia acum o sutd de ani aproape,
cu un interes real # addnc al incepdtorilor culturii noastre mo-
derne in domeniul sintezei istorice.
Peste dougzeci de ani, in alt formA, a unei expuneri li-
terare, pe capitole bine construite, cuprinzand un numAr enorm
de lamuriri bine alese, si intr'o forma literar pe atat de pre-
cis, pe cat de placuta, Constantin A. Cretulescu, care se
iscaleste # Constandin A. Cretzulescu , &, la 1863, in tipo-
grafia lui St. Rasidescu, 'Ana' acum unicul manual de istorie
culturala a tuturor natiunilor, g Sommariu al historiei univer-
sale a culturei#, pe 518 pagini in 80.
Acest mare boier e una din figurile dominante ale epocei
Unirii. DacA nu joacal un rol in miscarile de supt Regula-
mentul Organic si in revolutia tinerilor la 1848, el apare pe
primul plan, ca scriitor, ca ziarist, ca vorbitor si om politic
in epoca Unirii.
1) Pp. vII-VIII.
2) P. X.
www.digibuc.ro
91 iNCEPUTURILE ISTORIEI UNIVERSALE LA ROMANI 9'
Marea colectie a lui D. A. Sturdza cuprinde adesea po-

menirea numelui lui in legatura cu articole aparnd dreptu-
rile romnesti in sensul celor mai inaintati ca pregatire dintre-
membrii generatiei sale. In toate se vede o preocupatie de
exemplele istorice, care nu e, de altfel, rara intr'o vremeand.
I. Bratianu, de exemplu, cauta, cu o mna fericit, in do-
meniul istoriei sprijin pentru tezele sale politice si recursul,
la experienta secolelor era socotit oarecum ca o datorie de-
neinlaturat si pentru aceia cari, in lipsa unei cetiri mai in-
tinse, culegeau si ei ce puteau din amintirea atingerii treca-
toare si usuratece a unor asemenea subiecte.
Cuza-Voda se adresa la dfinsul pentru a-i incredinta for-
marea unei Ministeriu de liberalism moderat. El isi alese,.
in Mart al primului an din aceasta asa de grea Domnie, ca
ajutatori pe ruda sa, doctorul Nicolae Cretulescu, alt per-
sonalitate pe nedrept aproape cu totul uitata, pe ata't de
nobilul om politic care a fost Ioan Cantacuzino, fiul caimaca-
mului de la 1848 si tatal d-rului Cantacuzino, regretatul nos-
tru confrate, pe oamenii de experientl cari au fost Scarlat
Falcoianu si Constantin Steriadi 1). Il vedem aparnd contra
lui I. Bratianu meritele si demnitatea clasei sale de boieri
patrioti, pastratori ai triniciei Statului 2). Impotriva tulbu-
ratorilor din clubul Rosilor >> el fu un neinduplecat om de
autoritate, disolvand o adunare de agenti ai desordinii si ne-
sfiindu-se a-i aresta sefii. Ce s'a mai adus impotriva lui pentru
a-i explica neizbAnda in cursul aceluiasi an : neputinta de a
se realiza de pe o zi pe alta un imprumut in mijlocul obo-
selii si neincrederii generale, al intrigilor continue din partea
fanaticilor sau zabava in a rezolva acea chestie a venitului
manastirilor inchinate 3) care nu era ispravit si dupa alti
patru ani, nu putea fi luat in sarna.
Ne mai jucnd apoi, in aceasta epoca, de o asa de jos-
nick uneori criminala revarsare a patimilor politice, de ca-
racter mai totdeauna personal, niciun rol politic, el se ocupa
de chestiunile fundamentale pe care le acoperiau din nenorocire
1) Yenopol, Domnia lui Cuza-Vodd, I, p. 87.
2) Ibid., p. los.
8) Ibid., p. 136.
www.digibuc.ro
10 N. IORGA 92
frazele de efect iluzia inselatoare a formulelor. Inca

Si
din 186o se ridica impotriva biurocratiei inabusitoare a
vietii normale, organice, capabile de gandire proprie si de
spontaneitate. E contra sistemului cinurilor de nobleta in-
troduse de Regulamentul Organic. Grija lui pentru partea
sufleteasca a vietii umane, care-1 va indrepta catre cercetarea
ei, se vadeste si atunci and scrie, in brosura sa de atunci :
0 asemene institutiune avu de consecinta primara, neapa-
rata, de a inabusi la noi desvoltarea de orice alte forme de
culturd.. . De aici, stiintele, literatura, artele, industria, co-
mertul, atatea diferite cariere, care, in alte societati fac ca-
rierei politice o concurenta din cele mai fericite ca mijloc
de a procura avere, consideratie, chiar celebritate, la noi filed'
cu totul condamnate . De aici, din asaltul la functii, ra-
mnerea in cea mai absolut ignoranta si a barbaric , de aici,
in concurenta pentru a ajunge la biroul stapanilor, decaderea
si a moravurilor 1).
In lucrarea din 186o, Cretulescu admite ea este o era noua
pentru ca ni s'a intors independenta noastra politica . Dar
el constata c birocratia e stapana pe orice i pe oricine. De
aceia in nicio ramura nu se arata vitalitatea natiunii Supt
punctul de privire al culturii, ne aflaram in starea cea mai
arhaica : tiinile, artele, literatura, necunoscute, caci scrie-
rile a vre-o trei sau patru poeti nu pot constitui ele singure
literatura unei natiuni ; comertul i industria in stare primi-
tiva, i acelea exploatate de straini a.
Se poate indrepta o astfel de situatie numai prin noi ase-
zaminte, electorale, sociale, judecatoresti, cum se pretinde
.acum ? . Chiriela de legiuiri noua ajunge pentru aceasta ?
Singurul imprumut din codicile de lege ale altor natiuni
e leacul universal ?
Dar vechile legi, care se critica, nu se observau. Nelega-
litatea este mai rea deceit legile cele rele. #114-ai presus decilt
frumuseta institutiunilor este frumuseta ndravurilor. i, in chip
plastic, el observa ea, unde moralitatea general nu exista, <degile
snt intocmai ca buruienile care si-au pierdut virtutile lor
1) Trecutul fi era noud, Bucureti 186o.
www.digibuc.ro
93 INCEPUTURILE ISTORIEI UNIVERSALE LA ROMANI ir
medicinale . Ca dovezi, cel preocupat necontenit de studiile

istorice aduce siguranta i prosperarea Angliei oligarhice, a
Prusiei feudale, fat de Mexic i republicile sud-americane
cu legile cele mai nobile.
aici intervine teoria pe care o va desvolta ca istoric :
puterea hotaritoare a instinctului social, legat de amintirea
contractului primitiv , ca in sistemul lui Jean Jacques Rous-
seau, contract care e insa necontenit perfectibil. De acolo
vine si morala i legea. Aceasta din urma nu e doar un des-
cantec , cu urmari sigure. i apoi ea poate fi de multe feluri,
pe child principiile moralei sant imutabile , dictate chiar
de sociabilitate a. Morala dar este viala, fi starea de sdnd-
tate a societdtii1).#
Din religiunea contractului vine in societatile sanatoase
sentimentul general de oroare pentru crima sau delict , vi-
novatii chiar ascunzandu-si in ipocrizie fapta. i patria i se
pare a deriva din aceast conceptie a solidaritatii sociale mai
mult cleat din orice aka legatura intre oameni.
Alaturi de birocratia stapanitoare el adauge, in considera-
pile urmatoare, ca origine a raului sistemul electiv al Dom-
nilor, cu tot ce aduc si promit in el clientelele, a chiverni-
selile lor, impreuna cu nesfarsitul viclesug al fagaduielilor

demagogice. Fiecare partid ii fauri sistema sa de istorie,
doctrinele sale politice, astfel cum Ii gseste mai bine so-
coteala , fr a mai vorbi de recursul la straini.
Nu ca aiurea, unde partidele au alt sens si nu sant legate,
inainte de orice, de budget, cu gchimbarea dui:4 biruinta
unora si a altora a functionarilor insisi. 0 intreaga lume e
in afara de partide, pe care deci, le poate judeca dupa in-
grijirea interesului general al natiunii , singurul de care au
sa tie sama. La noi o mare parte din clasele cele mai inte-
ligente ale natiunii, acelea care compun partidele, ca pre-
tutindeni, nu-si poate gasi mijloace de viata si de satisfacere
a ambitiunii decat in budgetul Statului; si, de aceia, intre
partide, lupta pentru a pune maim pe baierele pungii Sta-
tului urmeaza a fi o lupta de viata sau de moarte 2).
1) Y. 8.
2) Ibid, p. 17.
www.digibuc.ro
72 N. IORGA 94
Se ajunge astfel, prin saturnalele politice , la impuni-

tatea asigurata, ca a acelui functionar bizantin, care, la capatul
tuturor pcatelor sale, a fost osAndit la moarte numaia pentru
crima c incalecase pe caii de Capadochia ai grajdurilor im-
paratesti .
In total e sistema cunoscuta supt numirea de ciocoism 1).
Si urmarile se inseamna cu o cruda precisiune : Aceast
stare a naravurilor noastre fu usa pe unde se strecurara la
noi : intAiu influenta strainului, pe urma ingerenta lui, pe
urma firmanurile, pe urma numirea de Domn, pe urma Fa-
nariotii, pe urma protectiunile, etc., etc., etc. 2). De aici
si ramfinerea fr fundatiile celorlalte tari latine, afara de
niste bisericute, monumente meschine ale unei societati bar-
bare 3). Nici faptele lui Mihai Viteazul nu-1 incnt fat
de ceia ce i se pare a fi un gol de civilisatie 4).
Asa-numitul regim nou nu aduce revolutie in acel do-
meniu, ci creste Inca posturile, marea ispit. Se adauga diur-
nele, despagubirile pentru <contracciii> cari si-au fcut rau
socotelile.
Si viitorul, daca se urmeaza pe aceast cale ? Wm avea
Academii, scoale politechnice, Universitati i Dumnezeu stie
ce alte, fara cea mai mica radiare de luinini corespunza-
toare. Vom avea trupe de toate armele, corpuri de geniu,
misiuni diplomatice, fr ca tam sa astige vre-o' greutate
politica real. Vom avea organisare a creditului, banci de
toata denumirea, fr vreo insufletire _a creditului 5) )). Si,
aiurea : ce nu va fi oare and, largindu-se censul electoral,
unii vor contribui i a4ii vor dispune de sumele contribuite 6) ?
$i aceasta atunci cnd infiltratia straina prinde clasele de
sus in care romnisarea e numai de limb. Aid se face o
entuziasta lauda a culturii, de la care pleaca totul. Fara dnsa
societatea nu e decat o stArpiturd .
1) P. 9.
2) ibid.
3) Pp. 20-1.
4% P. 21.
5), rp. 25-6.
6) P. 28.
www.digibuc.ro
95 iNCEPUTURILE ISTORIEI UN1VERSALE LA ROMANI 13
Cand vom reedita opera ganditorilor nostri politici, de mult

si complect uitati, i aceasta carticicl Ii va gasi locul.
Cartea din 1863 reediteaza, in Prefata, aceste idei. Dar
ea cuprinde in acelasi timp consideratii originale asupra ne-
cesitatii istoriei culturii, pe care o aseaza mult mai presus
cleat simpla inregistrare a evenimentelor politice ca mijloc
de invatatura pentru aceia cari inteleg ca niciodata presentul
nu se explicA prin el insusi.
In dorinta de a deschide tineretului orizonturi noi corn-
pileaza el aceasta carte, care nu e o traducere, cum s'a crezut,
ci-i apartine in adevar, curn o spune insusi, aratand ce n'ar
fi putut face la varsta sa, intr'o prefata al carii adevar in On-
dire si seninatate in forma, ni impune, pang la o noua editie
a cartii, pe care o datorim i scolilor noastre i cetitorilor cari
doresc a se informa i rapede i temeinic, a o reproduce
intreaga.
Originalul asupra caruia a lucrat Cretulescu ar putea fi o
carte italiana, pe care poate cercetarile unui Ramiro Ortiz
ar descoperi-o. Dovezile se pot gasi usor : gasim cuvinte
si forme luate de-a-dreptul din italieneste. Astfel e vorba
de biblioteca din Monaco (ceteste : MUnchen) ori salita,
stupore, triangol, pilar, tastierd, Scotes (Scozzese) ; ba chiar
se transcrie forma sintactica italiana : avad observat. Multe
nume proprii presint i ele o influenta care vine din acea
parte. Sant i elemente de fonetica italiana, ca gioc, giucdtori.
Ortografia, cu dublarea consoanelor, e si ea inraurit. Cu-
tare capitol e intitulat Italia intrecut in arta' i literatura .
Trebuie th ne giindim insd la cultura, care pare a fi purd ita-
Hand, a autorului.
0 silinta de a gasi termini romanesti nu lipseste insa.
Astfel pentru arhitectura, invocandu-se autoritatea lui Alec-
sandru Orascu, intors atunci de la studii. Cetim pe pagina
129, in nota : Terminii tehnici lipsind mai cu totul in limba
noastra, am fost adesea siliti sa cream cum am putut pentru
terminii frantuzesti urmatori : fz2t, entablement, soubassement,
revetement, voz2te d'arrete, arc boutant, arc doubleau, ner-
vure, am primit pe cei imaginati de d. Alexandru Orescu,
www.digibuc.ro
14 N. IORGA 96
adeca, respectiv : trunclziu, coronament, soclu, coptufald, boltd

cu coamd, arc-proptitor, arc-costal, coastd )).
Pomenirea cuvintelor franceze, ca i unele urme in nu-
mele proprii, ar face a se bAnui a a fost consultata i intre-
buintatA, ici i colo, si ate o carte francesa. E curios a alAturi
se strecoara vechi cuvinte romAnesti, ca ziafet i mahala.
La inceput, and se arata nehotafirea cronologia a celor
mai vechi monumente si se recurge la autoritatea Bibliei,
and se stabileste ca nu e pentru o intreaga societate aceiasi
cultura, ci ate una, pana la cele mai inferioare, dupa clase,
s'ar crede ca ne gasim inaintea unui conservator, dominat
de ideia religioas, care tine sa-si afirme ideile conduatoare,
Dar mice mentiune a lucrurilor noastre, orice indreptare spre
dAnsele lipseste : abia daa, intr'un loc 1), se spune de Matei
Basarab, poate si din cauza legaturilor autorului cu Grigore
Basarab BrAncoveanu, ca de a unul din micul numAr de prin-
cipi ai nostri, cafi au simtit pretul culturii si au incercat a
o introduce la noi D.
0 bogata tabla a numelor incheie cartea care, asa cum este,
si pana la compararea cu originalul, e totusi un document
de cultura 2).
9 P. 371.
2) Tiparul e fAcut cu grijA deosebitA si n exemplarul Institutului de istorie
universall indreptAri cu condeiul sunt acute pe coalA Inainte de fetuire.
www.digibuc.ro
ANEXE
I.
Tab ld de istoria politicd a Printipatului Romdniei.
Dela cele dintaiu vremi pana la interneierea Principatului, sau dela

350 inainte de Hr. pfina la 1290 dup Hristos.
Dacia Veche (astazi Romania, Moldova, Transilvania, Banatul Te-
mevarului si Romania Transdanubiana).
Sirmu sau Sarmis, intaiu cr. al Dacilor, zideste capitala dupa nu-
mele sau Sarmi.
283: Dromihes.
180: Oro le.
168: Coti.
Dup 64: Boerebista.
46: Cotizo.
ro: Razboiu cu Roma.
+ : Decebal, 85-106.
88-100: Domitian biruit fu silit s incheie pace cu Decebal, si s
indatora sa plateasca un tribut anual.
100-106: Razboiul lui Decebal cu Traian.
103: Vestitul pod al lui Traian peste Dunare intre Orsova si Vidin.
105: Trecerea lui Traian peste podul de peste Dunre. Inceputul
razboiului. Decebal se sinucide.
106: Dacia provincie roman.
119: Adrian vrea & desarte Dacia: porunceste sa se strice podul
de peste Dunre.
274 374: Dacia supt stapanirea Gotilor.
374 460: Dacia supt Huni.
460 564: Dacia supt Ostrogati si Gepizi.
564 68o: Dacia supt Avari.
68o 915: Dacia supt Bulgari.
915-1083: Dacia supt Pacinacite.
1083-1167: Dacia supt Cumani.
1211 : Cavalerii Teutoni in Dacia.
1240: Nvalirea lui Batu-Han al Ttarilor in Dacia.
www.digibuc.ro
116 N. IORGA 98
Dela intemeierea Principatului 'Ana in zilele noastre sau dela 1290

pana la 1843.
1290-1314: I. t Radu I. Negru, dud al Omlasului si Fagrasului,
trece Carpatii cu familia sa si cu o suita numeroas, se opreste la Cam-
pulling langa izvoarele Dambovitei si intemeiaza Printipatul Romdniei.
El isi intinse stapanirea dela Carpati 0111 la Dunare, si dela Olt
Tana in Siret.
II. Mihail I, 1314-1333.
La anul 1330 rdzboiu cu cr. Carl Robert. Armia
ungureascd biruitd.
III. Dan I Negru, 1333-1342.
IV. Alexandru I Basarab, 1340-1350.
V. Nicolae I Basarab, 1350-1352.
VI. Radu II Basarab, 1352-1360.
VII. t Vlad I, 1360-1373.
1366: Razboiul cu Turcii.
1369 : Razboiul cu cr. unguresc. Banatul Severinului, care
la 1372 il castiga iarasi. Zidirea Turnului.
VIII. Dan II, 1373-1419.
IX. t Mircea I, 1383-1419 : Razboiul cu Turcii. Mircea bi-
ruitor intinse concustele sale pana la Marea Neagra. Noua
organizare din luntru a tarii.
1389: Tractat de alianta cu Polonia si Moldova.
1392: Sistovul si Vidinul.
1393 : Tractat de pace cu Baiazet I Ilderim. Intaia supu-
nere la protectia turceasca.
1394: Silistria.
1395 : Tractat de alianta cu Ungaria.
1396-1398 : Razboiul Ungurilor si Romanilor C1.1 Turcii.
Mircea castiga batalia dela Rovine si goneste pe vrajmasi
pana la Adrianopol. Lepadarea protectiei.
1416: Mahomet I intra in Principatul Romaniei si il su-
pune iar Ja un tribut anual. Mutarea rezidentei in Tar-
goviste.
X. Mihail II 1419-1420.
XI. Dan III 1420-1424.
XII. Radu III 1424-1427, intaiul Domn uzurpator, or anduit
de Turci.
XIII. Dan III 1427-1430, a doua domnie. Eroica moarte a
6.000 Romani supt comanda lui Zavicie in
Serbia la razboiul cu Turcii.
_XIV. t Vlad II, poreclit Dragul, mai la urma Dracul, 1430-1445.
1433 : Vlad goneste pe Cavalerii Teutoni din Banatul Se -
verinului, si navaleste in Transilvania.
www.digibuc.ro
1442 : Alia* cu Ungaria. 4.000 Romani in batalia dela

Varna supt Vladislav, Craiul Ungariei. Razboiul cu Turcii.
Mahomet in capul unei armii de 250.000 navleste in %ark
Tepes cu o armie de 7.000 calareti castiga o biruinta stri-
lucit i goneste pe vrajmas .
XV. Dan IV, 1445-1452.
XVI. Vlad III, 1452-1456.
XVII. Vlad IV Tepes, 1456-1462.
XVIII. Radul IV, cel Frumos.
1474: Razboiul cu Stefan cel Mare, print al Moldovei.
Judetul Putnei. Raul Milcov hotar.
XIX. Vlad IV Tepes, a doua domnie, 1477-1479.
XX. Vlad, fiul lui Vlad, 1479-1492.
XXI. Radu V cel Mare, 1493-1508, desavarseste organizatia
bisericeasca i intocmeste episcopiile Buzau! i Ramnicul.
XXII. Mihai III sau Mihnea cel Rau, 1508-1510.
XXIII. Vlad VI sau Vladuta, 1510-1512.
XXIV. Neagoe Basarab, 1512-1521.
XXV. Teodosie dupl dnsulf 1521.
XXVI. Radu VI Calugarul 1
XXVII. t Radul VII dela Afumati, 1521-1522.
Turcii se incearcd a face din Romdnia o provincie

turceascd.
XXVIII. Vlad VII, 1523: Lupta eroica a Romanilor.

XXIX. Radul VII, 1524-1529, a doua domnie.
XXX. Moisi Basarab, in cursul anului 1530.
XXXI. Vlad VIII, 1530-1532.
XXXII. Vintila dela Slatina, 1532-1534.
XXXIII. Radu VIII 1
XXXIV. Petru I k 1534-1538.
XXXV. Radu IX, 1538-1540.
XXXVI. Radu X, 1540-1546: cetatile Brila, Giurgiu i Turnu cu
domeniurile bor.
XXXVII. Mircea II, 1546-1554.
XXXVIII. Petrascu cel Bun sau Petru II, 1554-1557
XXXIX. Mircea II, a doua domnie 1558-1559.
XL. Petru III chiopul, 1560-1567.
Ndvdlirea Tdtarilor in lard.

XLI. Alexandru II, 1568-1577.
XLII. Mihail IV sau Mihnea Turcitul, 1577-1583.
XLIII. Petru III Cercel, 1583-1585.
8 A. R. Mentoriile Sectiunii Istorice. Series III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
18 N. IORGA Imp
XLIV. Mihail IV, a doua domnie, 1585-1589.

XLV. *tefan Surdul, 1590-1591.
XLVI. Alexandru III, 1591-1592.
XLVII. Mihai V Viteazul, 1592-1601.
1594: Tractat de alianta si defensiva incheiat la Bucuresti
intre Romania, Moldova si Transilvania impotriva Turcilor
pentru independent. Ahmet-Pasa i cu Ghirei, capul
tataresc, cu o armie de 30.000 Than intra in Romania
pentru ca sa scoall pe Mihai i s aseze in scaun pe Bogdan,
fiul printului din Moldova. 1595: Mihai castiga doua biru-
ince strlucite la Putineiu si la Stanesti, un var al Canului
se omoara. Turcii siliti sa fuga
i sa treaca Dunarea.
Sultanul Mehmet trimite pe Sinan-Pasa cu o annie de
180.000 ca sa supuie Romania; biruinta lui Mihai la Ca-
lugareni. Caraman Pasat. Turcii au pierdut multe tunuri
si steagul cel dant al lui Mahomet.
Tractat de supunere la Rudolf, Impdratul Germaniei.

1598: Batalia dela Casalesti. Turcii biruiti fug peste Du-
nare. Mihai ranit greu in piept de o sageata.
1599: Razboiul cu Transilvania. Mihai la 28 Octomvrie
castiga batalia dela *elimberg langa Sibiu, si la 1 Noemvrie
intr cu triumf in Belgrad.
1600: Razboiul cu Moldova. Biruintile lui Mihai la Suceava
si Hotin impotriva Moldovenilor si a Polonilor, aliatilor bor.
La 18 Septemvrie Mihai pierde intaias data batalia dela
Holt-Mures impotriva Transilvanenilor insurjati. Moldo-
venii cu o annie poloneza supt generalul Zamoiski au hrapit
Moldova de supt stapanirea lui Mihai si au intrat si in
Romania, unde au asezat print pe Simeon Movil, fratele
lui Eremie, pr. Moldovei. Fratii Buzesti ne mai putand
suferi tiraniile lui Movila si a armiei moldovenesti, au in-
surjat tara si au gonit pe Moldoveni.
1601: Mihai se duce la Praga. La 3 August Mihai castig
inca o biruinta impotriva Transilvnenilor insurjati. La 18
August Mihai f ucis hoteste in cortul sau de niste ucigasi
cumparati de Basta, generalul Imparatului Germaniei.
XLVIII. erban I Basarab, 1601-1610.
1602: Simeon Movila, pr. Moldovei, nvleste in Romania.
erban cu ajutor dela Nemti 11 goneste.
Reinoirea tractatului dela 1595 cu cabinetul Vienei.
1603 : Razboiul impotriva lui Moise Secheli. *erban castigI
o biruinta insemnata pe Campia Burgeland langa Brasov.
Sekeli 1- de Rati, generalul Rum. 32 steaguri vrajmasesti
www.digibuc.ro
lox iNCEPUTURILE ISTORIEI UNIVERSALE LA ROMANI 19
sunt trofeiele acestei biruinte vrednice de tinere de minte

a Romanilor.
1610: Gavril Batori intra in Romania cu ostire. erban fu
silit s fuga in Mdldova, de aici se duce la Viena unde t.
XLIX. Radu XI, 1611-1615.
Fanariotii pentru intaiasi data in tara, adusi de Radu.
Conspiratia Stolnicului Berca din Merisani impotriva Ra-
dului si a Fanariotilor. Berea t cu alti opt complici.
L. Alexandru IV Ilias, 1615-1617. Fanariotii si in mai mare
favor. Rascoala paharnicului Lupu din Mehedinti. Omoruri
in tara. Alexandru fuge in Turcia.
LI. Gavrila Movila, ro luni in 1617.
LII. Radu XI, 1617-1623 : A doua domnie.
LIII. Alexandru V, 1623-1628, supt regenta. Rascoala call-
rasilor dela Gherghita. A doua rascoala a locuitorilor dela
Lotru. Tatarii navalesc in Tara si o pustiaza astfel incat
dupa. 70 de ani abia s'a putut indrepta.
LIV. Alexandru IV Ilias, a doua domnie, 1628-1630.
LV. Leon, 1630-1633: Supune pe boieri la plata tuturor daj-
diilor. Fanariotii in cel mai mare favor. Vestita insurectie
a boierilor supt Aga Matei Basarab. Insurjatii biruiti. Matei
scapa in Transilvania.
LVI. Radul XII, in cursul 1633, trimis de Sultan. Boierii nu-I
primesc si isi aleg pe Aga Matei Basarab.
LVII. t Matei I Basarab, 1633-1654.
1633: Radu XII cu ostiri turcesti intra in taxi. Biruinta
lui Matei impotriva ostirilor turcesti la Slam-Ramnic si la
Dudesti.
1634: Matei merge la Constantinopol ca sa-si primeasca
intarirea. Para la dansul niciun alt Donm nu a facut-o.
La 28 August merge din porunca Sultanului in ajutorul
armiei turcesti irnpotriva Poloniei.
1637-1639 : Doua navaliri a lui Vasile Lupu, pr. Mol-
dovei, in Romania.
1640-1641: Razboiul cu Turcii.
1653: Razboiul cu Moldova. Romanii in Iasi. Matei bi-
ruieste pe Moldoveni si pe aliatul lor Timus, fiul lui Hme-
litchi, hanului Cazacilor. Moartea Doamnei Elena. Revo-
lutia militareasca.
1654: Matei t.
LVIII. Constantin I Basarab, poreclit Carnul, 1654-1658.
1655: Noua revolutie militareasca. Constantin fuge peste
Dunre. Racoti, pr. Transilvaniei, si *tefan, pr. Moldovei,
bat pe rebeli la Cioplea.
1657: Expeditia impotriva Poloniei in ajutorul lui Racoti.
8*
www.digibuc.ro
20 N. IORGA 102
LIX. Mihnea Grecul, 1658-1659, al treilea Domn trimis de

Poarta.
1659: Revolta lui Mihnea impotriva Portii. Omorurile de
Turci in Targoviste. Arderea i jefuirea cetatilor Giurgiu
si Braila. Nvlirea Turcilor in tail. Bata lia dela Frtesti.
Mihnea fuge in Transilvania, uncle t in ticalosie.
LX. Gheorghe Ghica, 7 luni in cursul anului 166o. Drimarea
cetatii Targoviste. Mutarea rezidentii la Bucuresti din po-
runca Vizirului. Navalirea lui Constantin I Basarab in
Romania.
LXI. Grigorie Ghica, 1660-1664, al IV-lea Domn oranduit de
Turci.
1663: Expeditia in Ungaria in ajutorul armiei turcesti supt
comanda Vizirului Ciuprulie. Guvernul provizoriu supt
regenta Doamnei si a doi boieri. Familia Cantacuzinestilor
in persecutie.
1664: A doua expeditie in Ungaria. Grigore Ghica cu
ostirile sale fuge dela rlzboiu.
LXII. Radul XIII, 1665-1669, al V-lea Domn trimis de Poarta,
urea tributul la goo pungi de bani.
LXIII. Antonie, ales de boieri, 1669-1672.
LXIV. Grigorie I Ghica, a doua domnie, trimis de Poarta.
1672-1673.
LXV. Duca, 1674-1678.
1676-1678: Doua expeditii in Polonia in ajutorul ostirilor
turcesti.
LXVI. Serban II Cantacuzino, 1679-1688.
1683 : Serban cu o ostire de 4.000 Romani merge in aju-
torul armiei turcesti povatuit de Vizirul Cara-Mustafa la
inconjurarea Vienei.
x688: Negociatii cu cabinetul Vienei pentru un tractat de
aliant impotriva Turcilor. In aceiasi vreme intaia nego-
ciatie pentru un tractat de alianta si de prietenie cu Curtea
Rosiei.
LXVII. Constantin II Brancoveanu, 1685-1714.
1689: Nemtii cuprind o parte din Principat. Retragerea
ostirilor imparatesti la apropierea Tatarilor.
1690 Batalia dela Zarnesti. Armia imparateasca invinsa.
Haissler flcut prizonier.
1691 : Lacustele. Mare foamete.
1692-1693 : Conjuratia boierului Stoica si a Proroceanului.
1694: Targovistea iarsi rezidenta de vara. Dupa cererea
Brancoveanului vine comisar turcesc ca impreuna cu co-
misarul roman sl aseze hotarele de spre Braila.
1695. Brancoveanu primeste titlul de Print al Imp. Ro-
mane, el si tot neamul ski in linia barbateasca.
www.digibuc.ro
103 1NCEPUTURILE ISTORIEI UNIVERSALE LA ROMANI 21
1700: Conjuratia lui Dumitrasco Corban.

1703 : Brancoveanu merge la Adrianopol si se infatiseaza
cu mare pompa inaintea Sultanului. Negociatii pentru un
tractat cu Petru cel Mare, dela care si primeste ordinul
Sf. Andrei.
1714: Scoaterea Brfincoveanului din domnie. Jalnicul sfarsit
al ski si al familiei sale la Constantinopol.
LXVIII. tefan II Cantacuzino, 1714-1716, cel dup urma. Domn
pamantean.
1716: Scoaterea lui *tefan din domnie Si ducerea lui la
Constantinopol cu toata familia. Aci muri innecat de Turci
in Mare, dimpreuna cu 0.01 sail Constantin, fratele sau
Mihail si cumnatul ski Dudescul. Doamna Fauna, sotia sa,
scapa cu doi feciori.
Printi Fanarioti dela 1716-1820.

i. Nicolae II Mavrocordat, 1716, cel dintAiu print fanariot. Tiraniile
acestui Print. Scoate pe Antim din scaunul Mitropoliei 0-1 trimite
in exil la Sinaia. Paznicii Ii omoara in drum. Nemtii cuprind Bu-
curestiul, prind pe Mavrocordat si-1 duc in Transilvania.
2. Ioan I Mavrocordat, 1717-1718 : Nemtii cuprind Targovistea si
Turnul. Facerea drumului dela Caineni.
1718: Dupa pacea dela Passarovici, Valahia-Mica ramne a Au-
striei.
3. Nicolae II Mavrocordat, a doua domnie, 1719-1730.
4. Constantin III Mavrocordat in anul 1731. Cel de pe urma Domn
orkiduit dupl cererea tarii.
5. Mihail VII Racovita in 1731.
6. Constantin III Mavrocordat, a doua domnie.
7. Grigore II Ghica, 1733-1735, 1731-1733.
8. Constantin III Mavrocordat, a treia domnie, 1735-1741.
1736-1737: Mavrocordat cu ostirea turceasca invinge ostirile im-
parkesti la Pitesti si la Persinari.
1739: Pacea dela Belgrad. Banatul Craiovei se reincorporeaza cu
Principatul. Se adaoga la tributul catre Poart roo mii lei. Reforma.
Vechea Constitutie se stria Nationalitatea piere.
9. Mihail VII Racovit, 1741-1744: Domnia in trei ani. Depopulatia
tarii.
ro. Constantin III Mavrocordat, a patra domnie, 1744-1748.
1745: Catagrafia a dat un numar numai de 70.000 farnilii de dajnici.
11. Grigorie II Ghica III, a doua domnie, 1748-1752.
12. Matei TI Ghica, 1752-1753 : Rascoala norodului. Scoaterea lui
Matei din domnie.
13. Constantin Racovita Gehan, 1753-1756: Surgunia Vacarestilor la
Cipru.
www.digibuc.ro
22 N. IORGA 104
14. Constantin III Mavrocordat, a cincea domnie, 1756-1758.

Noua catagrafie care a dat numai 35.000 farnilii de dajnici.
15. Scarlat I Ghica, 1758-1761.
i6. Constantin III Mavrocordat, a sasea domnie, 1761-1763.
17. Constantin IV Racovit Gehan, a doua domnie, 1763-1764.
18. *tefan III Racovit, 1764-1765: Rascoala norodului potolita.
19. Scarlat I Ghica, a doua domnie, 1765-1766.
20. Alexandru VI, 1766-1768.
21. Grigorie III Ghica VII, 1768-1769.
1769: Intrarea ostirilor rusesti in Bucuresti. Scoaterea lui Ghica
si trimiterea lui in Rusia.
1770: Guvern provizoriu. Deputati trimisi la Petersburg.
1774: Pacea dela Cainargec. Influenta Rusiei asupra trebilor RI-
saritului.
22. Alexandru VII Ipsilanti, 1774-1782.
1779: Romania castiga dreptul de a avea un reprezentant la Con-
stantinopol.
1781: Pentru intaiasi data se oranduieste consulat rusesc in Prin-
cipat. Consulul censor al conduitei Printului.
23. Nicolae III Caragea, 1782-1783.
24. Mihail VII titu, 1783-1784: Austria dobandeste asemenea drep-
tul de a orandui un agent in Romania pentru apararea supusilor
impratiei si interesurilor comerciale ale ei.
25. Nicolae IV Mavrogheni, 1786-1789.
1788: Razboiul intre Poart, Austria si Rusia.
1789: Nemtii cuprind Bucurestiul si Craiova.
1790-1791: Ocupatia provizorie austro-ruseasca.
1790: Mavrogheni omorit in tabara turceasca din porunca Vi-
zirului.
1791: Pacea dela Sistov intre Austria si Poarta. 29 Dechemvrie pacea
dela Iasi intre Rusia si Poarta. Influenta Rusiei se intemeiazl si
mai mult.
26. Mihail VIII *utu, 1791-1793.
27. Alexandru VIII Moruzi, 1793-1796.
28. Alexandru VII Ipsilanti, a doua domnie, 1796-1797: Turburarile
pricinuite in Principat din pricina rebeliei lui Pasvant-Oglu.
29. Constantin V Hangerliu, 1798-1799.
3o. Alexandru VIII Moruzi, a doa domnie, 1799-1801: Pustiirea si
arderea Craiovei de ostirea lui Pasvant-Oglu.
31. Mihai VIII Sutu, a treia domnie, 1801-1802: Bajenia Romanilor
in Transilvania din pricina predarilor rebelilor lui Pasvant-Oglu.
32. Alexandru II $utu, in 1802.
33. Constantin VI Ipsilanti, a doua domnie, 1806-I808. Rzboiul intre
Poarta cu Rusia.
1802-1812: Guvern provizoriu al Rusiei.
1812. Pacea dela Bucuresti.
www.digibuc.ro
105 iNCEPUTURILE ISTORIEI UNIVERSALE LA ROMANI 23
34. Ioan II Caragea, 1812-1818.

35. Alexandru IX *utu, a treia domnie, 1818-182i.
1821. Insurectia lui Tudor Vladimirescu.
Printi pdmdnteni.
1. Grigore IV Ghica VIII, 1822-1828.
1828-1829: Razboiul intre Poarta i Rusia.
1829: Septemvrie 2, Pacea dela Adrianopol.
1831 : Reforma. Regulamentul pus in lucrare.
1833: Desertarea Printipatului de ostirile rusesti.
2. Alexandru X Ghica IX, 1834-1842.
3. Gheorghe Bibescu, Domn dupa alegerea Orli.
Tabld de istoria culturei a Printipatului Romdniei.

Despre starea sociala in Tara-Romaneasca.
Geografica pozitie a Tarii-Romanesti Ii impunea, dela inceputul
datoria de a-si apara nationalitatea cu armele in manl. Ea avu eroii,
concheranii i martirii sai; istoria ne-au pastrat scumpa aducere aminte
a numelui lor, ne-au Iasat povestirea a mai mult de o fapt de vitejie
si de inchinare, dar nu ne arat nicio urma de cele ce alcatuesc viata
norodului. Supt pompoasa dar numire de starea sociala a Tarii-Roma-
nesti eu inteleg aci numai felul guvernului sau constitutia, puterea
armata i finantele, singurele obiecte despre care bagarea de seami
au putut culege petice, petice o slabl cunostint pentru vremea trecutl
pana la reforma lui Constantin Mavrocordat sau Ora la 1739.
Felul guvernului sau constitutia.

Impdrtirea Ord.
Tara-Romneasca era impartita, de la inceput ca i acum, in doul
parti : i. in partea dincolo de Olt, sau Banatul Craiovei, aca Valahia
Mica; 2. si in parte dincoace de Olt, sau Valahia Mare. Suptimpartitl
in mai multe mici capitanaturi neatarnate, Valahia Mare la 1290 si
forma supt Radu I Negru intr'un singur tot. Pe la 1390 Mircea I im-
parti tara in 18 judete i acestea in plasi si sate.
Guvernul, carele, la Romani, fu de la inceput o monarhie electiv
supt un Printu (Domnu) stapanitor, pe lang care un Senat de 12 boieri
sau patricii, sa impartia in dou puteri publice deosebite : r. in le-
giuitoare ; 2. svarsitoare sau judecatoreasca.
www.digibuc.ro
24 N. IORGA . ION
Puterea legiuitoare.
Puterea legiuitoare sa exersa de Domn, de Senat si de Obsteasca
Adunare.
Donznul. Desi puterea Domnului nu era nemarginit, prerogativele
sale ins erau foarte mari. Singura capetenie a puterii savarsitoare, el.
ornduia la toate slujbele ivile, judecatoresti, ostasesti i bisericesti
era capetenia ostirei ; avea dreptul de viat si de moarte ; judeca in
instantia dui:4 urma din preuna cu Senatul ; oranduia pedepse la vinele
care nu erau coprinse in pravila ; avea lista tivila, care se alcatuia din.
bani de la ocne, vami i dajdiile numite dijmarit, oerit i vinerici ;
avea domenuri in tara, asemenea si in Transilvania.
Senatul. Senatul se alcatuia din 12 boieri supt prezidentia Banului..
Acestia sa impartia in dou clase. Cei dintAiu vase, .ca ministri ai
Domnului, sa numea boieri de thin/. Fiecare armuia ate o ramur.
a administratiei i avea glas chibzuitor i sfatuitor in toate adunarile..
Acestia era :
1. Marele Ban, prezident, cfirmuitor i judecatorul cel mai inalt
al Banatului.
2. Marele Dvornic (Maire du Palais), ministru al dreptatii.
3. Marele Logofat, ministru din launtru.,
4. Marele Spatar, ministru al razboiului i capetenia ostirei ; avea
supt dthisul si un tribunal spetial pentru pricinile ostasesti.
5. Marele Vistier, ministru finantelor.
6. Marele Postelnic, ministru treburilor din afara.
Cei de a doul clasa era :
1. Marele Aga, mai indiu polcovnic de vnatori, mai la urma gheneral
al dorobantilor ; capetenia politiei in vreme de pace; avea subt ansul
un tribunal spetial pentru pricinile corectionale.
2. Marele Clucer.
3. Marele Caminar, sambelan al Domnului, comanda gvardia din
luntrul palatului.
4. Marele Paharnic, comandir al Rosilor de tail (vezi puterea,
armata).
5. Marele Stolnic.
6. Marele Comis.
Senatul era tot de o data si cea mai inalt curte judecatoreasca nu-
mita Divan. Chid se constituia in curtea judecatoreasca, mitropolitul cu_
episcopii, boieri de I clasa i numai clucerul din cea de a doa clas avea
sedere in divan. Marele postelnic avea atunci insarcinarea de procuror
al Domnului.
La aceste boierii, pa care Domnul le da, sau putea s le dea i ia
titluri onorifice, fara hotar, sa mai adaogara i altele, care formara clasul
al 3-lea. Acestea sunt : 1. Marele Serdar ; 2. Marele Sluger ; 3. Marele
Pitar ; 4. Marele Armas ; 5. Marele Portar ; 6. Marele etrar ; 7. Marel
Clucer de arie.
www.digibuc.ro
Obfteasca Adunare. Chemarea (convocation) acestii adungri nefiind

hotgrita de pravilg, misia ei, la intamplgrile obicinuite, sg mgrginia in.
atributiile si insarcinarea a tats generaux a Frantei. La imprejurgri
mai mari ea era mare. Alegerea Domnului, declaratia de rgzboiu, in-
cheierea de pace si de tractaturi, facerea de legi noug, aceasta era inalta
sa insrcinare si datorie. Ca Camera Parilor in Franca, de multe ori
aceastg adunare se constituia si in curte judecgtoreasca spre a judeca
in vini de stat sau alte vini insemnate.
Adunarea s alcgtuia obicinuit de Mitropolit ca prezident, de epi-
scopi, de igumenii mangstirilor, de boieri de toate clasele si de deputati
ai judetelor si ai corporatiilor, care era ca un clas intermediar sau stare
de mijloc (tiers-tat). La alegerea de Domnu un mai mare numgr de
deputati de starea de mijloc si ofiteri ostirii venia sg inmulteasca adu-
narea. Chemarea atunci sg Ikea de Mitropolit, carele era Inter-DomnuL
Dupg drept prezident al adungrii obstesti, mitropolitul avand de
a pururea si insgrcinarea si pgstrarea legilor si a drepturilor norodului,
precum si dreptul de interim la moartea sau scoaterea Domnului, s'ar
si putut socoti ca o a treia putere publica deosebitg, adica puterea pas-
trgtoare (pouvoir conservateur).
Puterea armatd.
Puterea armatg la Romani era compusg din dog parti deosebite :
1. Armia permanent si 2. Militia.
Armia. Armia permanent, una cele dintaiu in Europa, au avut
inceputul ei de la XIV veac ; ea sa alcgtuia :
de m mii dorobanti rcgulati de Mircea I. Acestia alcatuia pedes-
trimea Orli.
de 5 mii Rosii de targ, un trup de calareti supt comanda Marelui
Pgharnic ; au tinut pang la i8-lea veac.
de 2 mii Seimeni, leghioang de pedestrime de streini simbriasi.
de I5oo Lufegii, un deosebit trupu de pedestrime.
500 Lufegii ai Spgtarului.
moo Dog escadroane deosebite de calgrime: 500 saracei si 5oo.
scutelnici, supt comanda a doi capitani ai Spatarului.
moo vangtori cglgri si pedestri supt Aga sau Polcovnicul.
4000 tglpasi.
500 puscasi.
500 tunari.
500 copii din casg, care alcgtuia gvardia din lguntrul palatului
Domnului subt comanda Marelui cgminar. Ei purta steagul domnesc..
moo lipcani supt Marele postelnic. Acestia era un fel de jan-
I000 ca1k-4 darmerie, care in vreme de rgzboiu sg impreuna
500 apron cu armia.
Militia. Militia sg alcgtuia din capitgniile judetelor, fiecare de ate
1000 oameni. Osebit din cele ale Banatului, numai in Valahia Mare
www.digibuc.ro
26 N. IORGA I o8
era 18 capitanii. Efectivul acestii ostiri sa imprtia in doa trupuri ose-

bite numite Cazaci Martalogi si Cazaci Cataraci.
Pa langa aceasta slujitori cunoscuti supt numirea Spataresti, Po-
.stelniciei, Visternicei, Pabarnicei, Comisei, etrrei. Vizitii i Cml-
rasei era asemenea cu arme si indatorati a-si plati contingentul in vreme
.de razboiu.
Finantele.
Veniturile obicinuite ale statului sta in ocne, vmi i clajdii. Dj-
diile cele obicinuite era : 1. Capitatia, a aria surna (quotite) e necunoscutl.
2. Dajdia pentru haraciu sau tributul ce s platia la Poarta. 3. Ploconul
.steagului. 4. Ploconul baiaramului. 5. Gostina sau Oeritul, asezata la
158 de Petru Cercel. 6. Vinariciul i 7. Dijmaritul.
Lista tivill a Domnului, alcatuit de banii ocnelor, vamilor, dijrna-
Titului, oeritului i vinariciului inghitand singura ea o insemnatoare
parte din veniturile statului, urma fireste pentru acoperirea cheltuelilor
intampinarea trebuintilor a s nscoci i alte dajdii, precum s'au si
facut. Astfel fiecare Domn, dui:a caprit, arunca pa clasul cel mai
sarac, pa pacinicul plugar i pa starea de mijloc cafe o impozitie noua,
cum oaia seaca C, asezata de Alexandru II la 1576, Galeata , de
Mihnea II la 1577, 4 Napastea , tot de Mihnea II, VacarituI, Pogonaritul
.si Pecetluitul.
Nota. A scuti clerul i manastirile de tot felul de dajdii, a scuti pe
boieri de toate contributiile, a intocmi o nobleta mostenitoare, aceia
.a Neamurilor si a Mazalilor, a aseza o capitatie pa bresle i corporatiile
Logofetilor Vistieriei si a Divanului, care facea parte din starea de mijloc,
a desfiinta sau a face o insemnata reductie in armia permanenta si in
militia tarii, a slobozi pa tarani de starea de servage (rumanie), iata
pe scurt reforma in 12 articole a lui Constantin Mavrocordat, amestec
de bine si de rau, care, in mainile urmatorilor Domni, grabi prapadenia
Orli.
Legea fundamental, supt numirea smerit de Regulamentul Organic,
-care ne carmueste astazi si pa care santem datori darniciei Augustului
nostru Protector, este destul de cunoscuta pentru ca sl indrasneasel
.2 vorbi mai mult de dansa.
Prefata la a Sumariul* lui C. A. Cretulescu.

Precuviintare.
La inceput and istoria veni sa ia locul, alaturi cu epopeia, pentru
inscrierea evenimentelor cari impresionau mai mult spiritele simple
ale popoarelor in copilarie, ea se margini a inregistra faptele care intra
www.digibuc.ro
109 iNCEPUTURILE ISTORIEI UNIVERSALE LA ROMANI 27
in domeniul vietii sociale ale omenirii. Cat pentru acelea care sunt
manifestatiunea desvoltarii morale, materiale i intelectuale a acesteia,
ea nu le atinse decit atat numai, inc at ele se legau cu cele d'intaiu. Dela
cei vechi, biografiile filosofilor de Diogene Laertul este unica opera
care ar putea, 'Ana la un oarecare punct, s fie considerata ca o incer-
care de istorie a unei ramuri a culturii. Tocmai in timpurile mai mo-
derne importanta acesteia a inceput a fi simtita, si de atunci un mare
numar de monografii istorice pretioase furl scrise asupra literaturii,
asupra fiecareia din stiinte, asupra fiecareia din artele frumoase : unele
imbrtisand viata intreaga a ramuri luate de subiect la toate popoarele
in general dela nasterea-i pink' in zilele noastre, altele ocupandu-se
numai de fazele ce a parcurs in sinul unui singur popor sau de o
perioada oarecare a vietii ei. Insa, pe cat stiu, nu se afll scrisa nici o
opera, care s imbratiseze toate ramurile culturii in sinea lor.
Importanta subiectului, privit in acest chip general, nu a lipsit insa,
dela un timp incoace, a fi simtita de cei mai multi din aceia caH s'au
ocupat de istoria politica, i operele lor contin, la sfarsitul deosebitelor
perioade istorice, cate-o cautatura mai mult sau mai putin multumi-
toare asupra starii culturii in cursul acelei perioade. Eu cred ins ca
lipsa unei istorii speciale a originii, a desvoltarii, a deosebitelor faze si
vicisitudini ale culturii este o lacuna in tabla generall a cunostintelor
din timpul nostru.
Subiectul este de cel mai inalt interes. Dna' istoria politica inregis-
treaza i analizeaza faptele, caror dau loc relatiunile de tot felul intre
oameni, aceia a culturii are de misiune sa facl asemenea despre acelea
care sunt manifestatiunea perfectibilitatii omului, desvoltarea celui
mai frumos lat al fiintii acestuia si care, cercetand bine, vom vedea
el este finalitatea spre care stiinta sociall este numai calea. Intre faptele
care sunt de domeniul istoriei politice i acelea care sunt de acela al
istoriei culturii de sigur cele dintaiu nu sunt cele mai nobile. Cand
vom cerceta fara prejudecata, vom gsi el cele d'intaiu sunt mai mult
manifestatiunea omului ca bruta, ele se reduc intr'un sir neterminabil
de lupte de tot felul, aprinse, intre deosebitele societati omenesti sau
intre elementele unei aceleiasi societati, de instinctul ce omul are in
comun cu toate dobitoacele carnivore : acela al usurpatiunii, instinct
care se manifesta in lacomia si in ambitiunea popoarelor ca si in acelea
ale indivizilor. Inteadevar, clack' vom studia, intr'un chip filosofic,
istoria politica a neamului omenesc, ne va fi peste putinta a asemna
o alta pricina cleat existenta acestui instinct setei de spoliatiune, de
dominatiune, de influenta, de preponderentl, care sunt boldul prin-
cipal al tuturor popoarelor si care au determinat migratiunile, au ex-
citat rivalitatile nationale, au aprins resbelele, au produs cotropirile
si apoi rascularile, care sunt consecinta acestora. Va sta asemenea
peste putinta a asemna o alta cauza cupiditatii, setei de putere, care
sunt boldul indivizilor in viata interioara a societatilor, si ale caror
efecte sunt luptele, subt o forma sau subt alta, intre particle. Aceste doul
www.digibuc.ro
28 N. IORGA Ixo
feluri de fapte singure ii impart pe cate-o jumItate istoria politic/ a

neamului omenesc.
Trebue acum sA recunoastem c/, dacI omenirea, nu o generatie
oarecare a neamului omenesc, tr/ind intr'o aceiasi epock dar insiemul
tuturor generatiilor, de la origina lui pin/ la nefinit,dack zic, omenirea
formeaz/ o individualitate can i are inceputul, desvoltarea, tendinta,
aceast/ individualitate nu o constitue acele manifestatiuni ale vietii lui
pe care enumerar/m omul nu este superior brutei prin instincturile
care le determink Ceia ce constitue superioritatea lui, este un alt ordin
de instincte si de trebuinte, cu care creatorul 1-a inzestrat si care con-
stitue totodatI perfectibilitatea lui. Desvoltarea acestora leagl intre
dansele deosebitele generatii ale neamului omenesc ca sl formeze intre
dansele o singurd fiin, i faptele prin care se manifest/ aceste instincte
si trebuinte formeaz/ domeniul istoriei culturii.
Cat despre influenta imediat a uneia sau a celeilalte din aceste
istorii asupra filosofiei populare, inv/t/mantul tras din istoria civili-
zatiei, care nu inregistreaz/ deck triumfurile faculatilor nobile ale
omului, are o superioritate necomparabil/ asupra aceluia tras din
analele politice, din care fiecare linie este inscriptiunea comemorativ
a unei izbanzi cApAtate de astutia, de duplicitatea, de falsitatea, de
cruzimea, care sunt mijloacele prin care ambitiunea politic/ ajunge la
obiectul aspiratiunilor sale.
Junimea, nutrit/ cu naratiunea numai a acestui din urm/ ordin de
fapturi, se obisnueste a crede c ele sunt unicele fapturi memorabile,
sIvarsite de atatea generatii de oameni, si nu mai poate concepe o alt
carier/ pentru ambitiune cleat aceia a vietii politice. Rare ori intamplarea
ii revel/ existenta unui alt ordin de fapturi, i atunci i se ridic/ o nedu-
mirire care a trebuit s-1 inbarate, i ajunge a recunoaste desert/ciunea
gloriei, resbelnicilor i oamenilor de stat ferici, care ii intunecase vederea.
In adevAr in cat timp nu ne ocup/m deck de istoria politic, vedem
ck pe Brig/ micul nutriar de popoare a c/ror istorie formeaz/ obiectul
obisnuit de studii, au mai fost si mai sunt sute de altii, in sinul c/rora se
&este vitejia militar i dib/cie politick cat si in sanul celorlalti ; vedem
cl i ei, ca s/ se distrug/ intre dnii, n'au fAcut de and cu lumea, si nu
fac chiar astAzi, cleat s-si dea la bAtAlii care se sfarsesc nevariabil in
victorii pentru unii, in invingeri pentru ceilalti, cA i ei au oamenii
lor de stat dibaci sau fericii, cari se fac st/p ani pe soarta lor, dar nu
pricepem pentru ce numai cei dintaiu au c/pItat privilegiul ca deose-
bitele evenimente ale vietii lor politice s/ fie inscrise in istoria zisI a
Omenirii i acelea ale celorlalti sl fie dispretuite. Numai and facern
cunostint/ cu istoria culturii, ni se deschid ochii si aflAm ccei dintaiu,
pe I ang/ viata politic/ ce o au in cornun cu ceilalti, mai au sau au mai
avut si alta, aceia a culturii stiintelor, literelor, artelor, industriei, co-
mertului, care a lipsit cu totul acestor alti, i atunci numai recunoas-
tem cA nobilitatea i privilegiul, carora nu pricepeam origina, sunt
datorate exclusiv acestei din urmA vieti.
www.digibuc.ro
1 ii INCEPUTURILE ISTORIEI UNIVERSALE LA ROMANI 29
Numai and facem cu gloriile istoriei culturii cunostinta tot atat

de intima, cat i cu acelea ale istoriei politice, vedem realitatea celor
dint aiu i inanitatea acestora.
Numai aceasta cunostinta ne face sa recunoastem nemortalitatea
monumentelor culturii i fragilitatea acelor ale politicii. Atunci bagam
de seam ca chiar astazi citim gindirile sublime depuse, pe o foaie
usoara de papir, de vre-o inteliginta care a incetat de a exista de mai
mult de doulzeci de secole, cl contemplam cu admiratiune conceptia
unui artist de geniu, formata in marmura., de atata timp, de vreme ce
edificiurile politice inaltate de Alexandru, de Carlu Magnul, de Gin-
ghiz-Khan, n'au trait nicio zi peste fundatorii kr.
Pentru tara noastra in particular, popularisarea istoriei culturii, pe
langa aceia a istoriei politice, ar fi de un mare foks. Deprinderea de a
nu vedea mijlocul de distinctiune, de a nu cunoaste satisfactiunea ambi-
-tiunii, de a nu glsi mijloc de a capata avere deck in cariera politica,
a facut ca, pe de o parte, marea concurenta in aceast cariera s rastoarne
orice bariera ce morala pune intre ceia ce poate fi permis i intre ceia ce
trebue poprit, ca mijloc de a preveni, i aceasta este cea mai hidoasal
in ranele noastre sociale. Acea deprindere a fkut, pe de aka' parte, ca
verice alta cariera, acelea a stiintelor, a literelor, a artelor, a industriei, a
comerciului au fost cu desavirsire desdemnate. Oameni ambitiosi,
cari ar fi putut s se faca celebri intr'una sau intr'alte din aceste
ramure ale culturii i s scoata natiunea noastra din obscuritatea ei,
s'au lasat afunda in multimea funtionarilor publice sau oamenilor poli-
tici i astfel genii lor au fost loviti cu sterilitate, numele lor au murit
sau vor muri cu dInii, i ei au ramas de nici un folos pentru tam lor,
dac nu ii au fost poate Si funesti. Ce bine ar fi fost daca acei oameni
ar fi stiut c exista Si un altfel de glorie, afara de aceia de oameni
politici I
Am bagat de seama ca, cu toate defectele noastre, tot exista in noi
oarecare ambitiune nationala si ca intre altele nu suntem cu totul
nediferenti, and este vorba de cultura natiunii noastre. Din nenorocire
insa ambitiunea noastra se afla ratacita din lipsa notiunii culturii,
s,i probele acestei ignorance le vedem mai pe toata ziva, nu numai in
foile periodice, dar chiar in opere cu o destinatiune mai permanenta.
Pricina acestei ignorance este ignoranta istoriei generale a culturii. 0
alta funest eroare la noi este credinta ca, ca sa-si cunoasca cineva
tam sa i timpul, ii e de ajuns a studia tara sa i timpul sau, i putin
stim el in lumea moral, cat si in cea materiala, nimic nu este bun
sau rau, mare sau mic, frumos sau urit intr'un chip absolut, ci el
totul este, intr'un fel sau in altul, numai intr'un chip relativ sau corn-
parativ. Asa dar, ca s nu vorbim deck sub raportul civilizatiunii, cum
am putea sti dac avem a fi satisfacuti sau nemultumiti, mandri
sau humili de starea noastra de astazi sau de cea din trecut deck
comparand-o cu aceia contimporana a acelorlalte natiuni ? i aceasta
nu 0 putem afla deck din studiul istoriei generale a culturii.
www.digibuc.ro
30 N. IORGA 112
Astfel sunt serviturile ce poate da popularisarea acestui studiu.

SA fie acum ceva si despre opera ce ofer publicului.
Studiul istoriei al culturii neamului omenesc mi-a inspirat totdeauna
cel mai viu interes. De aci poate oarecare partialitate in mine pentru
cultur. C And m'am convins cA istoria culturii nu a fost scris, m'am
pus a studia in opere in care materia se afl risipit pe ici colea, si
cunostinta ce am putut capIta cu mijloace asa de neajuns m'am pus
mai la urmA a o resuma.
Asa dar am fost departe de a aspira a compune o istorie propriu-
zisg a culturii. 0 operA perfectA asupra acestei materii este, dupA
parerea mea, lucru mult mai dificil cleat cea mai perfectA istorie poli-
ticA universalA. Ea ar trebui sa dea seamA completA si continuu de ince-
putul fiecAreia din deosebitele ramuri ale culturii si de fazele succesive
ale desvoltArii lor, dare de searng care sA prezinte totodatA si o expunere
fidelA a stArii insiemului lor in fiecare epocl. Pentru aceasta ea ar_
trebui sA facg analiza criticA a monumentelor, prin care A.-0 poatA
forma cineva o ideie de starea fiecaruia dintr'insele in fiecare din-
tr'aceste epoci, sa dea asupra autorilor monumentelor citate notitiile
biografice capabile a arunca lumina asupra circonstantiilor care au
putut avea influentA asupra caracterului particular, meritului, defec-
telor, productiunilor bor. Pentru descoperiri si nAscociri in particular,
ea ar trebui sA urmeze pe autorii lor pe calea pe care au ajuns a le face,
sa deosebeascA ceia ce e datorat geniului lor de ceia ce e datorat favo-
rului intAmplArii, sa descrie imprejurgrile care li-au venit in ajutor si
acelea care li-au fAcut obstacol.
Ar trebui, mai presus de verice, sa cerceteze pricinile adevarate ale
inaintilrilor, ale declinarii, ale cAderii, ale renasterii fieclreia din-
tr'insele, acelea ale vicisitudinilor ce au suferit in cursul secolilor,
curiositatea stiintifica, gustul, tendinta speculatiei, acelea ale predom-
nirii cutgruia sau cutAruia caracter al culturii, imbratisatl in insiemul
ei in fiecare epocA a mersului ei. Ar trebui in fine sA se cerceteze in-
fluenta ce au exercitat asupra mersului ulterior al soartei popoarelor
deosebitele evenimente ale acestui lut al vietii omenirii.
0 carte ca aceia, este invederat, nu poate fi cleat opera a vre-o cateva
zecimi de ani si fructul unor cercetAri laborioase, fAcute cu discerng-
mnt si criticA, intr'un numAr nefinit de monografii voluminoase, si
nici virsta in care m'am pus la muncg, nici risorsele in cArti, de care
am putut dispune, nici mai cu searnfi cunostinta ce am avut de capa-
citatea mea nu-mi permitea a o incerca.
A trebuit dar sA mg multumesc a schita, prin trAsuri maH numai,
analele acestui lut al vietii omenirii.
Nu am crezut a inregistra deck fapturile atestate de monument;
si nu am primit traditiunea decgt and existenta monumentului era
neposibila si traditiunea se afla coroboratA de circumstantii. Cu puling
incredere in mijloacele mele, cum am zis-o, a trebuit sl fiu foarte sobru
in reflexiuni; de aceia nu am indrAznit a face ate unele cleat acolo
www.digibuc.ro
113 1NCEPUTURILE ISTORIEI UNIVERSALE LA ROMANI 3r
unde lipsa lor ar fi fost un defect nepardonabil al operei ; pretutindeni

aiurea am cautat s fiu un simplu cronicariu fidel al fapturilor. Cat
despre criticl, sunt putine acele monumente pe care am cunoscut
insumi i asupra carora am putut da pe a mea.
Asupra celorlalte am dat pe aceia a autorilor pe cari am consultat,
de multe ori chiar in termenii acestora.
Si intr'un caz si in celalalt, cadrul operei m'a constrins, mai tot
deauna, a o condensa intr'un mic numar de epitete.
D and seama de vicisitudinile deosebitelor elemente care constitue
civilizatia, m'am crezut dispensat de a ma ocupa si de institutiunile
politice. Mai intaiu, Enda subiectul se afl de satiu tractat in mul-
timea de istorii politice care s'au scris si se scriu pe toata ziva ; al .
doilea, Enda vicisitudinile lor sunt mai mult rezultatul evenimentelor
politice deck al starii culturii, in general a societatilor.
Intre celelalte ramure ale culturii, acelea a caror mers am urmat
cu mai multa continuitate sunt : artele, stiintele 0 in timpii din urm .
aplicatiunea stiintii la industrie. Acestea mi-au parut ca dau masura
cea mai exacta a starii civilizatiunii unei societati. Un pas mai inainte
sau mai inapoi, facut intr'una sau intr'alta dintr'insele, nu este nicio
data un fapt izolat sau steril. El este rezultatul insiemului lucrlrii mai
toatei societati i i are nelipsit urmarile lui. Nu este tot astfel, spre
exemplu, in litere. Intr'acestea vedem pe de o parte geniul unui singur
om creand, ate o data, in mijlocul unei civilizatiuni in copilarie, opere
care desfid orice imitatiune i, pe de alta, societati civilizate, lipsite
de o adevarata literatura.
Sistemele de ontologie,de psihologie i alte asemenea speculatiuni
metafizice mi s'au prut iarasi mai mult opere izolate ale unor genii
individuale cleat rezultatul starii generale a culturii unei societati ;
si de aceia nu m'am ocupat cu sir de istoria filosofiei.
Am facut de asemenea i despre muzica celor vechi, fiindca, cu toat
munca ce mi-am dat, nu am putut intelege in ce consista ea. Asa nu am
putut intelege ce rol jucau modurile in muzica Grecilor, nici am putut
concepe o arta muzicala farl moduri, in simtul termenului in arta mo-
derna, fara mdsurd, fan' limp s. a., care toate sunt descoperiri ale
modernilor.
Ca pentru metoda, de loc nu am ezitat de a adopta pe cea crono-
logica, ca necomparabila. mai proprie a prezenta raporturile reale intre
fapturi.Eu cel putin nu am putut avea niciodata o notiune exacta
a vre unei parti a istoriei deck cand mi-a fost prezentata dup aceasta
metoda, nici am putut iesi din erori groase, in care fusesem condus
de metoda zis logicd, decal restabilind fapturile in pozitiunea lor
cronologi ca .
Afara din perioadele unde paucitatea faptelor ierta a dispune in-
tr'un chip somariu de maxi spatiuri de timp, am procedat prin epoce
de 25 pina la 35 ani si am bagat intr'insele monumentele a caror co-
prindea data, certa sau prezumata, precum i personagiurile a caror
www.digibuc.ro
32 N. IORGA 114
varst dela 20 'Anil la 6o de ani coincidea, in totul sau in cea mai mare
parte, cu dansele.
Am facut epocile de acel numar de ani, fiindca mi s'a prut c el
este durata medie a acelei varste a vietei omului in cursul careia el
produce operele cele mai caracteristice ale geniului sau. In fiecare epocl
am insemnat si principalele evenimente politice ce contine, ca cititorul
sa poata aseza sincronismul intre istoria culturii si cea politica, care
este mai in de obste cunoscuta, mai lesne decat prin simpla apropiere
a datelor, ale claw cifre se pastreaza in memorie mai anevoe.
Dind aceasta lucrare publicului, cred ca fac un serviciu micului
numar de Romani cari pot simti, pentru acest studiu, acelasi interes
ce am simtit insumi. *tiu ce satisfactie mi-ar fi flcut o carte asupra
acestei materii, chiar at at de umill si neperfecta, cat este aceasta, si
am crezut ca un amor propriu nerationabil nu ar trebui sa ma popreasca
de a fi util acelui fel de Romani daca se vor fi afland de aceia, cum
as fi dorit ca altii sl fi fost utili mie.
www.digibuc.ro
0 COLECTIE DE SIGILII BIZANTINE INEDITE
DE
N. BANESCU
.Fedinfa dela 12 Ianuarie 1938
D-1 George Chehaioglu, proprietarul Magazinului de anti-

chitAti din Ca lea Victoriei, ne-a procurat o colectie de sigilii
bizantine provenind, dui:4 declaratia vAnzAtorului, dintr'un
loc aproape de Dun Are, in Ialomita.
CAteva din aceste sigilii merit o deosebitA atentie, pentru
datele insemnate pe care le aflAm in legendele lor, altele
pentru tipul iconografic ce le impodobeste.
i. Sigiliul lui Basilios, asecretis imperial.

Exemplarul nu e prea bine conservat, rAu centrat, laturile
din marginea stanga disprute. Pe lAngA acestea, la capAtul
de sus a fost rupt, prin scoaterea firului.
Diametrul suprafetei gravate, inconjurate de o coroanA :
23 mm.
Pe avers, vulturul cu aripile desfAsurate in sus. Deasupra
capului, intre aripi, crucea cu monograma : Oe0ToXE flajOrt.
Pe revers, legenda, pe cinci linii :
(10 Transcriem: [comitoR,
CHUG). Giuma[R]
AGia .K63 AGIAIKCO
AGHKPH AGHKPH
THG THG
[Ea? dolVAcp [13]( a )otAEIT [fl ]aat2.oup cimpseling.
9 A. R. Memoriile Seeliunhi Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 N. BANESCU I6
E prin urmare sigiliul unui secretar imperial, Basilios,

datdm dela inceputul veacului al VII-lea.
2. Sigiliul lui loan , topoteretes.

Foarte bine conservat. Diametrul suprafetei gravate : 23
mm. Are o grosime foarte mare : 6-7 mm.
Pe avers, vulturul cu aripile desfAsurate, ca pe sigiliul
precedent si aceeasi monogramd in cruce : Osordxs 13o0E1.
Pe revers, inscriptia, pe cinci linii, precedat i urmat
de o cruce :
t Ifb
A HHOV
TOHOT
HPIT
OV t
'Itocivvov zonornenToft.
In genere, acest dregkor era seful unui mic detasament,

al unei citadele sau al unei clisuri. Dar, cum observA
Schlumberger, el putea fi i un locum tenens, vicarius. Dupg
factura sa, sigiliul nu poate fi datat deck din veacul al VII-lea.
3. Sigiliul lui Teodor, spatharios imperial si archon de Vagenitia.
Diametrul spatiului gravat 24 mm. Ru conservat. Le-

:
genda circular de pe revers e tocit in multe locuri i greu

de descifrat.
Pe avers, intr'o coroang, vulturul cu aripile desfasurate,
intre ele, sus, monograma obisnuith, in cruce 0 807-_
: 46 07,_
'AO Ft.
Pe revers, la mijloc, intr'un cerc de 15 mm. diametru,

crucea cu monograma numelui cowmen, iar intre ramurile
crucei, in cele patru sectoare : EA-GI-AI-KO.
De jur imprejur, intre cloud cercuri concentrice, legenda,
precedat de cruce :
t GlIA0APICO 3 A PX . .TI.. . GHIT . AG
www.digibuc.ro
117 0 COLECTIE DE SIGILII BIZANTINE INEDITE 3
Transcriem :
080Zthee 1804081 ee06theCp paathxo_
t anaOaeicp mai lieilovIct [Bayftvir[i]ag.
Dupd caracterele epigrafice i motivul de pe avers, sigi-
liul trebue datat din veacurile VIIVIII. Mai cunoastem
sigiliul unui Archon de Vagenitia, publicat de Konstanto-
pulos (BvOntaxa polvi66613ovRa rat; ev ' Aqvatg gOvexai voluayartxa
itovoEiov, Athena 1917, Nr. 105, p. 31). El poarta titlul de
fictatAvoig newrocactOdetog Si e datat de autor din veacurile
IXX. Savantul grec nu ne-a lamurit insa nimic cu privire
la aceast functiune pomenit in sigiliu.
D-1 V. Laurent ne semnaleaza, intre altele, un document
din 1228, publicat in Mlanges d'archologie et d'histoire ale
Scoalei franceze din Roma, t. II, p. 384 1) si in care se vor-
beste despre un lincov al themei Vagenitia care comanda
peste cetatea Korfn. La lista themelor bizantine trebue
prin urmare sa addogam i Bayeveria pe coasta dalmata.
Sigiliul nostru arata vechimea ei, iar documentul din 1228
dovedeste ca era Inca in fiinta la inceputul secolului al XIII-lea.
4. Urso, imperialis protospatharius.

Plumb bine conservat. Diametrul suprafetei gravate : 13
mm, grosimea : 4-5 mm.
Pe avers, crucea simpl, pe trei trepte. Dela baza porneste
in sus, de cele cloud parti, cate-o ramura, indoindu-se catre
varful crucii. Dela intersectia bratelor crucii, se desemneaza
cite o raza, in fiecare unghiu drept.
Pe revers, intr'un cerc de bobite, legenda latin, pe trei
intre doua cruci :
VRSO
IMPER
PRO, SP
1) V. deasemenea Miklcsich-Aliiller, Acta et diplomata gr. medii aevi, IV, 871,

p. VIII. (ev "ccF) ?Wpm Buyevtriag etc.).
9*
www.digibuc.ro
4 N. BANESCU 1 iii
Adeca : Urso imper (ialis) pro (to ) sp ( atharius ) .

Aceasta transcriere nu sufera nicio indoial. Pe linia a
treia, dup prima silaba PRO, se distinge semnul abrevia-
tiunii. Documentele din Italia meridionala sunt pline de
numele dregatorilor insotite de acest titlu. La Trinchera 1),
pentru a da cateva exemple, doc. I (a. 885) e subscris de
Gregorius primicerius imperiali protospatharius et bajulus .
Sub Nr. IV (a. 899) cetim : Medalspus imperiali spatharius
candidatus . Sub V (a. 911) entelma facta a me Johannacio
imperiali protospathario et stratigo langobardie s. a. De
asemenea, in Codice diplomatico Barese I, Bad 1897, aflam
obisnuit aceasta titulatura : Nr. I (a. 952) : ego qs (= qui
super) Siphandus imperialis spatharius et iudex ; Nr. 18
(a. 1032) : quia Domino Potho imperialis protospata et
catepano Italie . i in celelalte volume, in veacurile al X-lea
si al XI-lea, aflam neschimbata titulatura. Numele Urso se
intalneste, in aceste documente, foarte adesea.
Nu incape deci nicio indoial ca avem dinaintea noastra
sigiliul unui protospatharios imperial, Urso, din thema Ita-
liei meridionale. Factura sigiliului si legenda latina il dateaza
din veacul al X-lea.
5. Theophylaktos, strator imperial si comite al metalelor. .
Plumbul e sters la capatul liniilor legendei. Diametrul
campului gravat : zo mm.
Pe avers, intr'un mic cerc, o gasca, Orland in cioc un sarpe.
De jur imprejur, intre doua cercuri concentrice, invocatia :
t KG 11011061 TG1 GO AOINICO .
Pe revers, precedata de o cruce, legenda urmatoare, pe
cinci linii :
t 0GG)4) 0 intregim: t 066)(1)
VA AKT,R, VIIAKT, 11,
TPA TOP, [G]TPATOP,
KOM, T11 [S]li0111, TI1
ilA MIA [G]lAilillA[G]
1) Syllabus graecarum membranarum, Neapoli 1865.
www.digibuc.ro
x x0 0 COLECTIE DE SIGILII BIZANTINE INEDITE 5
Transcrierea : t OcoTv2cber((p) fi (ctai2o4) [ ]reciroe( t ) [ xcti

xd,u(7c) Til(g) ktitia(c).
Epoca : veacul al X-lea. 6 xdiung nig Aattias era conies
lanziae vel laminae s. metallorum (v. Comentariul lui Reiske
la De Caer.). El avea grija metalelor, si a celor din mine si a
celor din monetariile Statului. Porphyrogennetos, De Caerim.,
II, 52, ne spune ea acest functionar era dintre subalternii
marelui dregator al Finantelor, AoyoOgnis Too' yevocoil raspun-
zand fata de acesta pentru veniturile minelor.
Konstantopulos, op. cit., sub. Nr. 2o6 (p. 61), a publicat
de asemenea sigiliul unui xcliung -1.77g 2aplag, cu numele Ioan
si rang de spatharios. Caracteristic e ca i pe acel sigiliu
cuvantul din urn* din lipsa de spatiu, e gravat de asemenea
fr C final.
6. Balantios, protospatharios imperial si strateg al Anatolicelor
Sigiliul e ros pe margini, incat multe litere au disparut.

Pe una din fete, bustul Sf. Nicolae, admirabil tip icono-
grafic, de excelenta executie. Figura iese mult in relief, cu
privirea vie. Sfantul poarta omophorion, pe care, in stanga,
se vede o cruce. De cele dou parti, in coloana :
0 II
A I = 6 liytog Notaaog.
r. K
De jur imprejurul chipului, invocatia, precedata de cruce :

t KG li ()heel TO GO A, [K(Oec)s 13oliOst To? aep b(o'610].
Pe revers, legenda, pe sase linii :
RAdA[H]
THOR, AG
[11}AO,3GTPA
[T]Hr0 T, All
ATOdIKO
HANII[11].
Bala(v)ricp 13( acri2zap ) neayroanctO(aely) ai otea(r)nycP r(6v)
'Avaro2.txthv'Aylivl
www.digibuc.ro
6 N. BANESCU 120
Dup caracterele epigrafice i tipul iconografic sigiliul

trebue pus in veacul X. Pentru aceasta pledeaza i izvoarele
literare. In adevar, intr'un studiu recent publicat de orien-
talistii Adontz si Canard, Quelques norns de personnages by-
zantins dans une piece du poete arabe Abu Firiis (Xe s.), By-
zantion XI (1936), pp. 451-460, printre vitejii bizantini
pomeniti de poetul arab, care a trait la curtea vestitului
Saif al-Daula, emirul de Alep, cunoscut prin luptele sale
inversunate impotriva imperiului, in veacul X, aflam i pe
generalul Balantes. Autorii studiului stabilesc ca istoricii
arabi pomenesc doi generali cu acest nume, dintre cari unul
a pierit in lupta, in 936. Balantes, in transcriptia araba, nu
este deck Badvitog.
Konstantopulos a publicat, o. c., Nr. 151, p. 45, uri sigiliu
care nu poate avea deck acelasi proprietar, cum arata tipul
Sf. Nicolae, absolut identic cu al sigiliului nostru. In legendk
Ba2dvuog are acelasi rang de protospatharios, dar poarta
titlul de strateg de Kappadokia. Un exemplar identic al ace-
stui sigiliu a fost publicat si de Schlumberger, in opera sa
clasick p. 279. Inca unul face parte din col. Shaw despre
care vom vorbi indata. tim ca thema riv 'AvaroAtxitiv era
superioara in rang celei a Kappadokiei. Sigiliul care poart
mentiunea acestei din urma theme trebue sA fie prin urmare
anterior sigiliului nostru ; acesta represinta noua comanda
in care generalul a fost inaintat.
7. Sigiliul marei Lavre a S-tului Euthymios
Foarte bine conservat. Diam. suprafetei gravate 21 mm.

Pe avers, bustul S-tului Euthymios, tip de un realism iz-
bitor. Sfantul poarta barba lungk ascutita ; ochii sunt neo-
bisnuit de mari. De cele doua pArti :
o III
[CV] I =`0 Cipog EMoptog.
ov OG
www.digibuc.ro
Pe revers, inscriptia, pe patru linii, in caractere de un relief

pronuntat :
GibpAnG
TOVAISPA
1101retrov
NUM".
2Veayig toi5 psyd2.ov ROvplov.
Avem dinaintea noastra sigiliul manastirii vestitului ascet

palestinian din veacul al V-lea, a S-tului Euthymios cel
Mare (+ 473). Lavra intemeiat de dansul a fost in floare in
veacurile al VI si al VII-lea. In al XII-lea ea era inca in fiint,
dar dup aceea nu se mai vorbeste de dansa, ajungand un
morman de ruine. Istoricul acestei faimoase rflanastiri a
fost expus pe larg de par. S. Vailh, in excelenta sa lucrare
Saint Euthyme le grand moine de Palestine 376-473. Extr.
din (i Revue de l'Or. Chretien , t. XHXIV (1907-1909),
Paris, 1909:
Mai cunoastem un singur sigiliu, inedit, al acestei vestite
Lavre. El face parte din marea colectie Shaw, a carei pu-
blicatie a fost incredintata par. Vitalien Laurent, savantul
director al Institutului francez de studii bizantine, ce se va
inaugura in curand in Bucuresti si care va fi o adevarata
fala a Capitalei noastre. Parintele Laurent, insarcinat de Col-
lege de France cu refacerea monumentalei Sigilografii a lui
Schlumberger, care va fi, in noua sa forma, un Corpus al
sigiliilor bizantine din toata lumea, a pregatit deocamdata,
pentru Harward University, o vasta lucrare : Monuments de
sigillographie byzantine, menit a intregi i modifica parerile
noastre cu privire la administratia civild, militara i religioasa
a imperiului bizantin. Intre cele aproape 2000 de plumburi
inventariate in aceasta lucrare, se afl i unul al Lavrei S-tului
Euthymios, purtand legenda : Tfis Acci,eag zoo dyiov Rekviclov
si datat din sec. XXI.
Exemplarul nostru trebue pus in epoca dinastiei Com-
nenilor, veacul XI sau XII.
www.digibuc.ro
8 N. BXNES CU 122
8. Sigiliul Annei Karantena.

Foarte bine conservat, sigiliul acesta se deosebeste prin
fineta deosebit a executiei. Tipul iconografic e de o rara
distinctie, caracterele epigrafice de toata frumusetea. Din
nefericire, sigiliul a fost rat' centrat, inscriptia aluneand in
jos, spre stanga, incat anevoe se mai poate masura dimen-
siunea suprafetei gravate, care pare a avea diametrul de
16-17 mm.
Pe avers, bustul Fecioarei orante, cu obrajii plini, ochii
mari, capul acoperit de un Val, cazand de ambele Orli. E
un tip admirabil, vrednic de Madonele Renasterii. E Inca-
drat intre obisnuite sigle : ililPHtr.
Pe revers, legenda, in cinci randuri, precedata de cruce :
t (NM
R, TEIGH
A, AHAKA
PAUTH
PIM
t 0( eozd)xe 13(o4Oet) rfi ail 6(cran) "Arva Kaecortn[yr].
Familia Karantenos e representata printr'o serie de mari
demnitari mai ales in secolul al XI-lea. Izvoarele literare ii
pomenesc, de la acel Constantin Karantenos, cumnatul impa-
ratului Romanos III Argyros, pana la Nikephoros, ducele de
Skoplje, sub Mihail VII Dukas. Insemnam Inca pe Theodor
Karantenos, patrikios, sub Basilios II, si pe Ioan Karantenos,
la 1195, in timpul lui Alexios III Angelos. Anna trebue
socotit sotia unuia din veacul al X-lea sau al XI-lea, la care
ne indreapta fina executie a sigiliului.
Numele acestei familii se pastreaza, cum a aratat Sp.
Lambros, pana astazi in Kephalenia (v. Nlog E2Anvopv4i.too
9, 1912, pp. 410 -01).
9. Eugenios, comes imperial rfig'Avaralig
Acest sigiliu are o diformare la mijloc, in locul unde s'a
zmuls firul, si aceasta suprima unele caractere. Diametrul
suprafetei gravate : 17 mm.
www.digibuc.ro
Pe avers, bustul Sf. Theodor Tiron, intre siglele :
[Q
o
6
A
Op,
'0 dytog 0Eddweog.
Pe revers, legenda urmAtoare, precedata de cruce si gravat

pe patru hnii :
t en') 0 intregim astfel : t 6",
HI00 . HIOG[H]
KOrlt, 'ill. ROM, TH [G]
AKA. An[T,]
Literele dela sfArsitul rindurilor sunt sterse, dar H, din
rndul al treilea, se poate recunoate. Legenda trebue tran-
scrisA : Et3ylvtog [13ctat2oak] xop(ng) tij[g] ' Ava[rj( di* ).
Dup toate caracterele, sigiliul trebue datat din veacul al
X-lea.
o. Sigiliul versificat fil lui Georgios.
In stare de conservare mediocrd. Diam. supr. gravate :

17 mm.
Pe avers, crucea ridicat pe trei trepte. Intre cloud cercuri
concentrice, invocatia :
KG R011061 TO GC") A01171,
Pe revers, legenda, in ob4nuitu1 trimetru bizantin, pe patru
linii si precedat de o cruce (sus si jos patru puncte in romb) :
t r6C73P1',
GMATPIG --= recoey( i)q), Aciret oth, Xecari, athoov!
OXPICT6
GOMM
www.digibuc.ro
1o N. BANESCU 124
Ritmul schioapat insa, ca in atatea alte sigilii. Pentru a-1

restabili, trebue sA intercalAm pronumele, foarte obisnuit in
asemenea formule :
Peovylcp, 2drec cup, Xeung <icov>, aioaov!
Sigiliul acesta trebue datat, dui:4 caracterele epigrafice,
cel mai tArziu din veacul al X-lea, ceea ce-i mreste valoarea,
fiindc, din toate ate se cunosc astAzi, ar fi al doilea exem-
plar care ne arat cd legenda verisficatd a sigiliului era 'in uz
incd din acest veac.
D-1 Laurent, care a strans la un loc, sub titlul : o Les bulks
me'triques dans la sigillographie byzantine , in mai multe nu-
mere din E2211vocci, incepand cu a. IV, 1931, toate legendele
metrice ale sigiliilor risipite azi in atatea publicatii si uncle
inedite, inregistra in introducere constatarea, fAcut de altii,
Cal cea dintai legenda metric apare numai in veacul al XI-lea.
Mai in urmA insa, in articolul Addenda et corrigenda, tiprit
in aceeasi revist, aducea dovada c inc din secolul al X-lea
era intrebuintat legenda in versuri. Argumentul nu sufer
nicio discutie, cAci el const din sigiliul aplicat pe un docu-
ment datat din 940-941, reprodus in pl. XXIX, fig. 3 din
publicatia Actes de Lavra, ed. de G. Rouillard et Paul Col-
lomp., Paris, 1937.
Exemplarul nostru, venind din veacul X, intAreste aceast
constatare.
ii. Sigiliul unui protospatharios Id chartularios

rof) yemem1 oyoBealov.
Sigiliul acesta, destul de insemnat prin coprins, a suferit

un accident, la executarea lui : printr'o manevr gresit a
instrumentului, partea din stnga a legendei de pe revers
a fost smuls si mai toate caracterele turtite, inat lectura
inscriptiei rmase devine problematic.
Diam. supr. gravate : 19 mm.
Pe avers, crucea cu dou brace, pe trei trepte, si imprejur,
intre dou cercuri concentrice, invocatia : f Ce 1101I061 Tea
GO AOIrd.Ca.
www.digibuc.ro
125 0 COLECTIE DE SIGILII BIZANTINE INEDITE ii
Pe revers, legenda pe cinci linii :
. .GHAOR
. . TVAAP
. . 6111K,
dor0e,
Pe randul intaiu n'au scapat cleat doua litere. Inaintea
lui T, mai e vizibila una, care poate fi orice. D-1 Laurent,
vede intr'insa un E si propune lectura 118reovq. Chiar daca
admitem insa un E, numele propus de d-sa e prea lung
spre a ocupa spatiul de pe sigiliu. Parerea noastra e ca nu se
poate ceti decat Mrecp, daca e nume, 7rareix1cp daca e titlul,
cdci si acesta se intalneste foarte adesea pe sigilii, titlul de
7rarQlxwg asociindu-se regulat cu cel de 7ewrowToodetos. Nu-
mele de multe oH lipseste : in cazul nostru, fiind vorba
de un spatharocandidat, trebue s preferim ins un nume.
Prin urmare transcriem legenda astfel:
ft .ilgjTeRpj ota61( aeo )x( avtbau p ) [zaejrov).ae( p..)
( ao i2 vap )
froll y pvt,x( oi5 ) 2oyd (ealov ).
Avem prin urmare sigiliul unui Xaerov2deto al biuroului
principal, care avea in administratia sa impozitele imperiului,
un fel de Minister al Finantelor, AoyoOlatov r0/-5 yemoii. Alf-
turi de dansul, era cealalt mare administratie a finantelor
armatei : Aoychicnov wiT creancomoii . D-1 Dolger a aratat in
lucrarea sa asupra finantelor bizantine din veacurile XXI,
ca in epoca dinastiei Comnenilor functiunile acestui 2oyoVnic
rofi yEvuea au trecut asupra functionarului iri te51) oi;max6v.
Am avea, daca parerea sa e exacta, pentru datarea sigiliului
nostru, un terminus ante quem. Noi credem ca e din veacul
al X-lea.
* * *
Daca aceste sigilii s'au aflat, in adevar, in apropiere de

Calk.* (Ialomita), cum ni s'a declarat, ele ne-ar documenta
Inca odata legatura dintre cele doua tarmuri ale Dundrii,
in vremea stapanirii bizantine.
www.digibuc.ro
12 N. BANESCU 126
Intre fortaretele de pe malul stAng al fluviului, Prokopios

inseamnA, in fata cetatii Trasmarisca, Daphne, zidita de
Constantin cel Mare, Teo, Oetov 0,6x emipaytimg cpxobo,u4Garo,
afirmA istoricul ; caci impAratul a socotit ca nu e inutil
sa pazeasca astfel fluviul de ambele partii *, adauga clAnsul.
Regretatul PArvan a identificat Daphne cu localitatea Span-
toy, la rAsarit de Oltenita, in spre CalArasi. Acolo stAtea deci
o garnizoanA, in legatura cu seful militar din Dorostolon
(Silistra), care pazea trecerea fluviului, inlesnita de ostroavele
impAdurite din fata cetatii.
Dar, neavAnd certitudinea provenientii, ne abtinem dela
alte consideratii.
www.digibuc.ro
N. BAnescu. 0 colectie de sigilii bizantine inedite P1. 1.
Fig. 1.
Fig. 2.
Fig. 3.
Fig. 4.
Fig. 5.
Fig. 6.
A. R. Memoriile Sectiunii Istmicr. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
N. Brinescu. 0 coleclie de sigilii bizantine inedite PL II.
Fig. 7.
Fig. 8.
fr
Fig. 9.
Fig. io.
Fig. II.
A. R. Memoriile Segiunii Istorice. Seria III. Ton. XX.
www.digibuc.ro
VASILE ALECSANDRI, STUDENT LA MEDICINA
DE
N. IORGA
,Fedinta dela 4 Martie 1938
Scriitorii, and isi prezint propriul lor trecut, il dreg

adesea literar in asa chip incat nu mai corespunde realitatii.
Se inalt uneori peste ce au fost, alte ori insa, cu sau far
intentie de a o face, se falsified'. Imaginatia lor distruge brazdele
sigure ale memoriei. Deprinsi a crea figuri fara o baza unica de
adevar, ei se construiesc astfel si pe ei insii, dupa linii de
estetica, atragatoare, dar periculoase pentru cercetatori.
Asa s'a facut in toate timpurile, dar mai ales in epoca ro-
mantica. Acesteia i-a placut sa schimbe proportiile, sa inta-
reasca trasaturile, sa forteze contururile. Caricatura i-a zimbit
in deosebi si a simtit o deosebit placere sa-si rad putintel
de cetitor. Aceasta era si suprema dovada de o virtute >> crea-
toare. 0 atmosfera de ironie era, oricum, o datorie pentru
fiecare din aderentii scolii cei noi.
Cercetatorii literari, biografii si analistii de opere, dintre
cari avem astazi, mai ales dela truda fr pareche a regreta-
tului nostru coleg G. Bogdan-Duica, atatia, intrebuintand
cu o rabdare vrednica de toate laudele metode de sigur im-
pecabile, ar trebui s se gandeasca totdeauna, cand aduna
rabdator astfel de marturisiri <diterarisate , la relativitatea
ce se cuprinde in ele.
Un fericit hasard imi ingaduie s fac astazi dovada intr'un
cas care priveste pe insusi Vasile Alecsandri.
zo A. R. Mernoriile Sectiunii Istorice. Seria HI. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 N. IORGA 128
Prin ce spune el insusi, in corespondenta cu Ion Ghica,

datand dintr'o epoca tarzie, stim in ce conditii si-a facut
studiile in tara si in strainatate. Fiul, nascut la 14 Iunie 1819,
al practicului socotitor de venituri si cheltuieli care era boierul
omonim, de origine foarte recenta, si al Elenei Cozoni, a
crescut in casa care a fost apoi, mai ieri, a lui Gheorghe Mar-
zescu langa biserica, prefacuta si pal-Asia de credinciosi, Slantul
Ilie, odinioara ctitoria influentului boier phenghe, intr'un
mediu de sigur inferior, de si, iarasi, prietenia, mrturisit,
cu Tiganul Porojan, botezat pe numele boierului, si ca si
fiul boierului : Vasile, poate fi incondeiat romantic, in ve-
derea efectului. Alta TigAnime e pomenita in cunoscuta scri-
soare catre Ion Ghica, de poet, la vremea cfind si cele mai
mici elemente ale vietii de-acasa 'Isar si se impun sufletului
miscat, la lumina amurgului, si, impreuna cu aceasta tova-
rsie, de o indoielnica inspiratie, fata dela movie, adusa a
sluji la Iasi familia stapanului si a lucra la gherghef pentru
podoaba casei. Dascalul de la biserica vecina trece si el ca
Inca o umbra a primilor ani, in acest defileu de icoane. De
sigur insa ea a prins invatamantul Maramurasanului Vida,
autor de gramatica franco-romana si credincios al memoriei lui
incai, chiar dupa ce cine stie ce crisa de constiinta a facut
din acest Roman venit din locuri atat de depth-tate si de sigur
crescut in Biserica unita, calugarul, de buna sal-n ortodox,
Gherasim. Aceasta cu toate ca procedeul caricatural ' atinge
si pe acest om, misterioasa figura, ale carii rataciri nu le
vom cunoaste probabil niciodata.
Cunostintile de frantuzeste s'au desavarsit la pensionatul
Cuenim, caruia societatea boiereasca de atunci trebuia sa-i
pastreze o deosebita recunostinta. Il cunoastem mai mult
prin ce spune colegul si prietenul lui Alecsandri, Kogalniceanu.
Nu e indiferent nici acel Furnarachi, de la Furnaro, for-
naro, brutar, care poate fi amestecat cu lumea levantina, de
influenta italiand asa de veche, care a dus in strainatate pe
Inca plapandul fecior de boier moldovean. Nu putea fi ci-
neva, ca dansul, secretarul marelui filolog fail nicio scoala, al
minunatului gacitor de limba si istet emendator de texte Corai
fail a fi insusi un om de o cultura si de o inteligenta
www.digibuc.ro
129 VASILE ALECSANDRI, STUDENT LA MEDICINA 3
deosebit. Iarasi caricatura literar a autorului de comedii

si de cantonete insealk falsificand valoarea acelora cu cari
a stat in legatura.
Alecsandri pretinde ca zestrea culturala cu care venia in
Parisul de la inceputul domniei lui Ludovic-Filip nu cu-
prindea deck un pic de frantuzeasck un pic de nemteasca ,
ne intrebam de unde s'o fi luat, un pic de greceasca ,
limba pe care arat ins a o fi stapanit destul de bine, macar
in forma moderna, de sigur bine stiuta de tat, poate si de
mama, si ceva istorie si geografie , materii a caror
puting sigurant o putem vedea dupa felul cum s'a oglindit
id:opera poetului trecutul omenirii din toate timpurile si
locurile.
La Paris fu asezat la un profesor Cotte, despre care poate
s'ar gasi ceva. Dar nu cunoastem nimic din viata adolescen-
tului destrat. Si ce folositor ar fi daca familia lui, tatal, asa
de practic, mama, pe care o iubia atAta, fratele, sora, Pro-
fira, iubita de copilandrul Kogalniceanu, ar fi pastrat seri-
smile din acest timp, cum s'a facut, la Kogalniceni, cu fiul,
cu fratele plecat in departare ! Din nenorocire, pentru tot
acest timp n'avem niciun petec de hrtie. Eminescu a lasat
pentru aceasta parte din viata totusi mai multe urme.
Stim and, multamit pregatirii de la profesorul Cone,
caci Alecsandri n'a intrat, ca amicul sat' de la Vida si de la
Cuenim, intr'un colegiu, cum a fost al lui Kogalniceanu de la
Luneville, pe care 1-am gasit, acum cativa ani, neschimbat, la doi
pasi de frumosul palat al regelui-duce Stanislav Leszczyfiski,
si ar trebui sa trimetem acolo un portret al aceluia care a ocupat
atata loc in cultura, literatura, istoria si politica romaneasck
cu aceste studii de acasa si-a trecut Alecsandri bacalaureatul
la 27 Octombre 1835, fiind in vrasta numai de saisprezece
ani si jumatate.
Se citeaza necontenit noul element de caricaturl pe care
1-a introdus el, in biografia-i destul de romantatk cu prilejul
acestui examen, spuind ca, intrebat despre tratate in evul
mediu , ar fi aruncat in treacat pe acela din... 1648, strigfind
la desperare : paix de Westphalie , si ar fi scapat. Ca
10
www.digibuc.ro
.,
4 N. IORGA 130
s'o credem, trebuie s nu cunoastem ce au insemnat totdeauna

rigorile bacalaureatului frances.
Indat tnrul s'a inscris la medicinl si, ca sl stim ce stia
si putea, avem astzi, printr'un neasteptat noroc, dovada
peremptorie in pretiosul caiet de curs pe care generalul Vi-
toianu, capAtndu-1 de la un soldat care maltratase cu idioate
insemnAri cArticica, il dAruieste Academiei noastre.
Titlul e : Chimie, Basile Alexandry >>, deci cu y si ail'
acel cs (in loc de x), pe care 1-a ales apoi si ni 1-a impus,
Paris 1835. Laboratoire de Mrs. Gauthier et Glaubry. B. A.
Se stie c, dupl dorinta tatlui, Alecsandri s'a inscris la
medicin, si ar fi de cAutat registrele, ca s'a treacl la
Drept, fr a-si urma nici acolo studiile. Iarsi s'ar crede eh'
era, din parte-i, o intelegere usuratecd a studiilor, dar el fu
rechemat de parintele su, probabil in vederea unei cariere,
de si, la 1839, ii fu ingAduit a face calatoria italiand in tov-
rsia lui C. Negri.
Dar anii la Paris furd ai unei scolaritaiti serioase, oneste fi
pline de rdspundere. Aceasta o arat deosebita ingrijire cu
care fu alcAtuit caietul, de o fin scrisoare perfect caligrafica
si de o desvarsitA ordine, cu inatisarea aparatelor si expe-
rientelor. N'avem a face de loc cu un tanr aplecat spfe hoi-
nAreala si petreceri, ci un student de cea mai mare sArguint.
Totusi, o fire zglobie se adaugia. Pe legatura la sfarsit e o
caricaturk de femeie, poate, cu o insemnare : # Chante V...
Taleau .
Iar de-asupra titlului caietului de versuri, din care, si aici
si pe la mijloc, s'au smuls, cu ingrijire, de el insusi, file, stau,
ca prob a primelor indeletniciri poetice, in limba frances,
inainte de asa de frumoasele poeme Zounarilla si Le Cosaque,
care ar trebui introduse si ele in editia criticA a operei lui
poetice, aceste versuri :
T-Ielas, je suis puni de mon exces d'amour.
J'ai trouve la douleur dans la flicite,
Dans les bras de la joie 1).
1) DouA lipse de accent: I helas , I felicit s.
www.digibuc.ro
131 VASILE ALECSANDRI, STUDENT LA MEDICINA 5
4
6
Pe margene, taina din
4
3
Cu greu s'ar fi putut gasi ceva mai neasteptat cleat aceasta
revelatie, care ni da o alt ideie de caracterul aceluia care era
sa prinda atata loc in viata poporului sau.
www.digibuc.ro
N. lorga. Vasde Aleisaz.dri, student la medieina. J.
. ;1.424 4fr.-N.- 2 sfri., az 4
47,,-4' /-0A /.412.,

6,...,4 4 As.. A ',/%4
CH 1 1v111',
041444y
Li- Z24POZI.,
7t **1
)41
elL44 40-ns 014... ow. 3e 4.4,1 2.714
fir
A. R. P4 urn, iii, Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
N. lorga. Vasile Alecsandri, student la medicind. I I.
YZ*?-/-441,206 d,/, 1 i /- t /y-

.4..4.... ) .1,./0.11
?7
/7- 11W 7v7: -----/14;): 4 7r
1
tf...,- 24.
niota ei7; 'dz.-7. 0,<4t,u,

04,7
`QM,' sy, 7ot tt%Z, Pr' gr. 4 ..9"-
ad, a'fr
1
3o7'/ e
elofa,te 4,177 ,
.
40 . .a.,67., .4 s'ofri7;74.
. .2.; or ;/1,j.,4,f/t.... Al....-/ k
c"..4.4-.. 1..4
/2i44 9?4 iC
4 44. 4 P,7D 1 - /2 --4,, ,., /, -s-
1
r 4,4 / ,, ..*0-4-/Z. -1
t
. GfrO4f.....ac 7;;;..-/ pi /a/ a ,a,g4. ...,.-'i: :/, .4/..Gte s. If --:;--- 1
'1
) HZAffs-ndo ri e..., ,/;ft",74,4,- a...-iiii,, ./

I.,1,,,,,,.4,-,..., i,,,462,,,...e. ,-,.. /....,-,,r. .
r- 1
A. R. Mernoriile Seqiunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
N. Iorga. Vasile Alecsandri, student la medicind. I II.
4r
geae g, 4 di.,i4 Aant litpt
0.4.4.e.ew
7.
h7 "oroti 17,
Totsrs-a7tef
444,xo
0'40
1../Ave-Cf
L.
f,
A. R. Mernoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
OCUPATIA A.USTRIACA IN PRINCIPATE
1854-1857
DUPA RAPOARTELE LUI CORONINI
DE
I. NISTOR
Comunicare fdcutd in fedinta publicd a Academiei, Vineri 25 Fetruarie 1938
1NTERVENTIA AUSTRIEI IN CONFLICTUL RUSO-

TURC SI CONVENTIA DELA BO JAD JI-KEUY
Cu prilejul unei misiuni oficiale ce aveam de implinit la
Viena in primAvara anului 1924, mi s'a atras atentiunea asupra
corespondentei lui Coronini din Principate, ce se &este in
arhivele de rsboi din capitala Austriei. Generalul Conte
Ion Coronini-Cronberg a fost comandantul trupelor care au
ocupat Muntenia si Moldova din August 1854 'Ara in Martie
1857. In calitatea aceasta dnsul trimetea regulat rapoarte la
Viena asupra tuturor intAmplArilor din Principate, atingand
cele mai variate probleme de natur militarl, politicg, na-
tional, administrativA i economic. Rapoartele sunt scrise
in limba german i francezg iar numrul lor atinge cifra
considerabil de 890 piese. Cum aceste rapoarte aduc infor-
matiuni noui si pretioase la istoria Principatelor din timpul
rizboiului Crimeei si din epoca premergatoare unirii Prin-
cipatelor, m'am hotgrit sal le copiez i sa le dau publicittii
ca o contributie nou la Istoria Romnilor. Rapoartele au
si ap5rut in editura Institutului de Arte Grafice Glasul
xr A. R. Memoriite Sectionii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 I. NISTOR 134-
Bucovinei din Cernauti, 1938, cuprinzand 1098 pagini in

octav sub titlul : Corespondenta lui Coronini din Principate,.
Acte si Rapoarte din Iunie 1854 Martie 1857.
Comunicarea de fata trebue considerata ca o introducere la
Corespondenta lui Coronini din Principate >> in care nouile
informatiuni sunt grupate in jurul urmatoarelor chestiuni,
ce se desprind din aceasta vasta corespondenta :
1. Interventia Austriei in conflictul ruso-turc din 1853 si
conventia dela Bojadji-Keuy.
2. Ocuparea Munteniei si Moldovei de trupele austriace
de sub comanda generalului Coronini.
3. Condominiul austro-turc in Principate.
4. Domnia Principelui Barbu tirbei sub ocupatiunea au-
striaca.
5. Domnia Principelui Grigore Ghica sub ocupatiunea au-
striaca.
6. Reactiunea nationala fata de ocupatiunea austriaca.
7. Evacuarea Principatelor de catre armatele austro-turce._
*
* *
Dup reprirnarea revolutiei dela 1848, relatiile Austriei
cu Poarta nu erau cele mai prietenesti. Austria privea cu
neincredere spre Istambul, unde insurgenti maghiari si poloni
gaseau totdeauna adapost si se bucurau de concursul auto-
ritatilor otomane in propaganda lor contra imperiului hab-
sburgic. Kossuth, Grgey, Bern, Klapka si camarazii lor de
lupta se refugiasera in Turcia si fura bine primiti acolo. Cu
toate acestea insa insurectia din Montenegro, incurajat prin
nourii de furtuna ce se ridicau amenintatori dela locurile
sfinte, determinara ambele imperii s caute o apropriere
prieteneasca. Tar pentru a manifesta si in afara aceasta n-
zuinta de colaborare, impratul Franz-Josef trimise la 1 Ia-
nuarie 1853 pe generalul Leiningen in misiune diplomatica
la Istambul, pentru a pune la punct controversele in legatura
cu refugiatii politici si a aplana conflictul montenegrin.
Rezultatul acestei misiuni a fost cat se poate de satisfacator
pentru ambele puteri contractante. Iar drept dovada pentru,
intelegerea prieteneasca, survenit intre cabinetele din Istambut
www.digibuc.ro
1 35 OCUPATIA AUSTRIACA IN PRINCIPATE (1854-1857) 3
si Viena, baronul Karl von Bruck, fu numit internuntiu pe

langa inalta Poarta 1).
Cum insa Austria se gasea in relatii prietenesti i fata. de
Rusia, impratul Franz-Josef oferise tarului Nicolai I, cu
care se intalni la Olmlitz i Varsovia, serviciile sale de mij-
locitor intre Rusia si Turcia. Dar interventia Austriei in con-
flictul ruso-turc ramase far rezultat practic, astfel ca Rusia
recurse la ocuparea Moldovei i Munteniei si la deschiderea
ostilitatilor la Dunare. Operatiunile militare din nemijlo-
cita sa vecinatate precum i manifestatiile razboinice din
Serbia, provocate de inaintarea ostirilor rusesti in Oltenia,
determinara pe Austriaci sa recurga la contramasuri. In
scopul acesta guvernatorul civil si militar al Banatului, ge-
neralul Coronini fu chemat la Viena pe la sfarsitul lunei
Iunie 1853, unde se tinu un consiliu de razboi sub prese-
dintia imparatului pentru a aviza la masurile militare dictate
de imprejurri.
Luni de zile cabinetul vienez se stradui sa aplaneze con-
flictul ruso-turc pe cale pasnica, precum se vede din proto-
coalele conferintelor dela Viena din 5 Decemvrie 1853, 13
Ianuarie i 2 Februarie 1854 2). Dar straduintele austriace
ramasera zadarnice. Dupa insuccesele dela Dunare, tarul
Nicolai trimise in Februarie 1854 pe contele Orlov la Viena
cu misiunea de a determina Austria si Prusia la o neutralitate
neconditionata. Dar misiunea lui Orlov qua, fiindca Au-
stria observa o atitudine rezervata, asteptand succesul unuia
dintre beligeranti, pentru a se arunca apoi asupra celui in-
vins, spre a-i da lovitura de gratie prin interventia ei.
Diplomatizand, ea umbla sa tina balanta intre beligeranti.
Dar cand vazu ea puterile apusene, aliate Turciei, tindeau
sa transpund baza operatiunilor militare in Crimeea, ea crezu
Ca a sosit momentul oportun pentru interventia ei militara,
si de aceea ea recurse la 2 Februarie 1854 la mobilizarea
unui corp de observatie numit sdrbo-bdndtean, alcatuit din
doua brigazi si pus sub comanda generalului Coronini.
') Alfons Graf Wimpffen, Erinnerungen aus der Walachei uithrend der Besetzung
durch die sterreichischen Truppen in den Jahren 1854-1856. Viena, 1878, p. 8 urm.
2) Studii i Documente, cu privire la Renasterea Romfiniei, ed. de D. A. Sturdza,
vol. II, Bucuresti, /goo, No. 237, 254, 264, 1313 320, 334 i 357.
sz*
www.digibuc.ro
4 I. NISTOR 136
In oficiosul 4 Wiener-Zeitung din 6 Februarie 1854 aparu

decretul de mobilizare a corpului de armata sarbo-banatean,
cu un efectiv de 25.000 oameni. In expunerea de motive la
acest decret se aria ea atata vreme, cat ostilitatile turco-
ruse se estindeau numai asupra Munteniei, Austria nu gdsea
necesar de a spori numarul trupelor sale in Banat si Voivo-
dina. Cum insa operatiunile militare incepura sa se intinda
si asupra Olteniei, regiune vecina cu Banatul, imparatul in-
grijorat de mentinerea pacii si pentru a preveni orice sur-
prize, a dat ordin de concentrare pentru un corp cu un
efectiv de 25.000 oameni 1).
In nota dela Viena din 9 Februarie, Austria si Prusia, con-
statand ca ultimatul dat Rusiei din partea Portii pentru
evacuarea Principatelor a ramas fail faspuns, convenir sa
recunoasca solidar ca Rusia si Turcia se gsesc in stare de
razboi. In consecinta Austria si Prusia nu puteau deck s
adere la punctul de vedere stabilit in protocoalele din 5 De-
cemvrie 1853 si 13 Ianuarie 1854, persistand la mentinerea
integrittii imperiului otoman, pentru care evacuarea Prin-
cipatelor era una din conditiunile esentiale. Integritatea ter--
toriala a Turciei ramanea conditia sine qua non pentru sta-
bilirea pacii intre puterile beligerante 2). Cum insa conven-
tiile din 5 Martie si g Aprilie semnate la Viena ramasera
fail niciun rezultat, Austria inchei la 20 Aprilie cu Prusia
un tratat de alianta ofensiva si defensivd, garantandu-si re-
ciproc hotarele, contra unui eventual atac din orice parte 3).
In conditiile acestea generalul Coronini primi ordinul sa
asigure ordinea si linistea in Serbia, Bosnia si Oltenia pentru
cazul de turburari si complicatiuni in aceste provincii, iar
in caz de nevoe el primi instructiuni sa treaca chiar la ocu-
patia militar a acestor provincii, avand ca rezerv corpul
9 de armata austriaca. Aceasta insa numai cu autorizatia
Portei. Iar daca Rusia ar inainta in Balcani, amenintand exi-
stenta imperiului otoman, atunci Austria se va considera in
1) Studii fi Documente, II, Nr. 269, p. 359.
2) Ibid., II, Nr. 272, p. 363.
s) Ibid., II, Nr. 289, 295 i 300, PP 400, 417 i 430.
www.digibuc.ro
137 OCUPATIA AUSTRIACA IN PRINCIPATE (1854-1857) 5
drept de a reclama pentru sine aceste provincii, ca parti

anexe pe vremuri coroanei ungare.
Concomitent cu aceste masuri s'a ordonat mobilizarea
regimentelor banatene de graniceri, precum si refacerea in
graba a fortificatiilor dela Petervaradin, Orsova si Timisoara 1).
La 5 Februarie Coronini se gasea in tabr la Sem lin, iar la
20 Martie operatiunile de mobilizare erau terminate, car-
tierul general fiind stabilit la Novisad.
La 20 Noemvrie 1853 Austria inchei o aliant ofensiva
si defensiva cu Prusia, care era interesata si ea la mentinerea
statusului quo la Dunare. In dieta dela Frankfurt repre-
zentantii Prusiei faceau la 24 Mai 1854 declaratia ca. # con-
tinuarea desfasurarii puterii militare rusesti la Dunarea- de-
Jos nu este compatibild cu importanta intereselor de veci-
natate nu numai ale Austriei, ci si ale Germaniei. Prin aceasta
nu s'ar ameninta numai echilibrul de forte in dauna Ger-
maniei, ci ar fi atinsa in mod simtitor si desfasurarea fireasca
a bunei sale stari materiale. Este in interesul Germaniei ca
la Dunare sa domneasca ordine, caci pe acolo se deschide
un camp larg de desfacere pentru industria si negotul german,
prielnic pentru intrecerea si concurenta cu alte popoare. In-
teresele materiale ale Germaniei sunt indreptate in directia
marelui fluviu. Ele reclama libertatea comertului dunarean
si inviorarea comertului spre Orient >> 2).
Mobilizarea neweptat a corpului de observatie la Dunare
si Sava produse mare impresie la Belgrad ; aceasta desfsu-
rare neasteptata de forte militare la fruntarie determina pe
Sirbi sa se linisteasca si sa amane realizarea revendicarilor
lor nationale privitoare la infaptuirea Serbiei-Mari pentru
alt data. Astfel Coronini reusi sa intretina relatii amicale
cu principele Alexandru Carageorgevici.
Turcii la randul lor primird cu simpatie mobilizarea au-
striaca la hotarul Olteniei, pentruca ea dadea de gandit Ru-
silor si domolea mult miscarea Sirbilor pentru independent.
In Mai 1854, and Rusii ocupasera Dobrogea si amenintau
') Wimpffen, o. c., p. 312 urm.; Klapka, Meine Erinnerungen, Zurich, x887,
p. 358 urm.
2) Studii # Documente, II, Nr. 309, p 449 urm.
www.digibuc.ro
6 I. NISTOR 138
Silistra, provocand evacuarea de catre Turci a Rusciucului

si Vidinului, Poarta autoriza chiar pe Austriaci s ocupe mili-
tareste anumite teritorii turcesti din Albania si Herzegovina.
Dar curnd pacificarea Greciei, inabusirea rascoalei din
Epir si debarcarea contingentelor anglo-franceze la Galipoli,
determina pe Turci sa revina in graba asupra acestei invoiri.
*
* *
In schimb internuntiul Bruck reusi sa incheie, la 14 Iunie
1854 in chioscul lui Resid-Pasa din Bojadji-Keuy, o con-
ventie, prin care Austria stoarse autorizatia Portii intimidate
de Rusi de a ocupa Principatele-Romne in cazul evacuarii
lor de catre armatele imperiale rusesti.
Din textul conventiei se vede ca imparatul Franz-Josef
recunostea necesitatea existentei imperiului otoman si a
rnentinerii echilibrului de forte intre statele europene. Cum
evacuarea de catre Rusi a Principatelor Romne era una din
conditiile principale pentru integritatea Turciei, Austria se
oferi sa-i villa' in ajutor pentru atingerea acestui scop politic
in conditiunile conferintelor dela Viena. Tratativele pentru
incheierea conventiei avura loc intre internuntiul Bruck si
Resid-Pasa, ministrul afacerilor externe. Incheierea con-
ventiei s'a facut in conditiile ca Austria sa obtina evacuarea
Principatelor din partea Rusiei pentru a le ocupa cu fortele ei
militare. Operatiunile de ocupatie vor fi dirijate de coman-
dantul sef al armatei de ocupatie austriace, care insd va avea
obligatia de a incunostiinta pe comandantul trupelor turcesti
despre masurile luate. Austria lua angajamentul ca, de comun
acord cu guvernul otoman, sa restabileasca in Principate
starea legala de lucruri, asa cum aceasta a fost statornicit
prin vechile capitulatiuni cu Poarta. Administratiile locale,
recnnstituite, nu vor putea insd extinde competinta lor asa
de departe, Inca s exercite un control si asupra armatei de
ocupatie austriace, Austria se mai angaj s nu incheie cu
Rusia nicio intelegere, care sa prejudicieze drepturile de
suveranitate ale sultanului sau integritatea imperiului ski.
Indat ce scopul conventiei va fi atins prin incheierea tra-
tatului de pace intre Poart si Rusia, Austria se angaj s
www.digibuc.ro
retraga trupele sale din Principate, in timpul cel mai scurt

posibil. Conditiunile detaliate pentru retragere urmau s
formeze obiectul unei intelegeri speciale austro-turce.
In schimb Austria astepta ca autoritatile locale sa dea tru-
pelor imperiale tot ajutorul si toate inlesnirile posibile in
operatiunile lor de ocupatie, atat in ceea ce priveste incar-
-tiruirea cat si aprovizionarea. Austria asetapta ca nevoile si
reclamatiunile ei, adresate Portii prin internuntiu, cat si
direct autorittilor locale, sa fie satisfacute. Comandantul
trupelor de ocupatie era obligat ca in provinciile ocupate s
mentina cea mai severa disciplina, sa respecte si s facd sa
fie respectat dreptul de proprietate, legile, cultul si obiceiurile
pdmdntului. Schimbul ratificarii conventiei urma sa se faca
la Viena in timp de cel mult patru saptarnani, iar conventia
trebuia sa intre in vigoare din ziva ratificarii ei 1). Ratificarea
conventiei s'a facut inainte de expirarea acestui termen,
intru cat impratul Franz-Josef decret la 21 Iunie 1854, din
Luxemburg, mobilizarea a doua corpuri de armata, III si
IV, si incredinta comanda suprem asupra intregei armate
de operatie generalisimului Hess. Armata era concentrata
de-a-lungul frontierei de Nord, Est si Sud a monarhiei hab-
sburgice, pe un front urias incepand dela Cracovia in Ga-
litia occidental, ducand de-a-lungul lantului Carpatilor si
continuand pana la Cattaro in Dalmatia. Corpul al III-lea
de armata opera in Transilvania sub comanda arhiducelui
Albrecht, iar sediul cartierului ski general se gsea la Brasov.
La 26 Iunie, generalul Coronini, comandantul corpului
sirbo-banatean, primi ordinul de inaintare in Principate 2).
Astfel se intampl ca dupa intreruperea silit a operatiu-
nilor de asediere a Silistrei. Rusii nici 1111 incepusera Inca
retragerea spre Prut, cand Austria, folosindu-se de incurca-
turile Portii, obtinu, prin conventia dela Bojadji-Keuy, man-
-datul de a ocupa Principatele Dunarene pentru durata raz-
boiului, ca teritoriu neutru pentru mentinerea si garantarea
,ordinei si linistei interne.
1) Coresponden(a lui Coronini din Principate, ed. de Ion I. Nistor. Cerniuti, 1938,
Nr. i, p. i urm.; cfr. Studii fi Documente, II, Nr. 314, PP. 459-460.
2) Wimpffen, o. c., PP. 53 64.
www.digibuc.ro
8 I. NISTOR 140.
Rusia la inceput surprinsa, Ii reveni imediat si nu putea

cleat s consimteasca si ea in taina la incredintarea Austriei
cu acest mandat, pentruca prin ocuparea Principatelor
prin neutralizarea teritoriului lor, Rusii Ii asigurau flancul
drept la Prut i Dui-Are, ceea ce ii dadu posibilitatea de a-si
arunca toate fortele militare disponibile asupra noului front
din Crimeea 1). Pentru aceste consideratiuni tarul Nicolai,
printr'un ordin de zi adresat trupelor sale la inceputul lui
August 1854, zicea c in inalta sa intelepciune, le-a poruncit
sa paraseasca Valahia si Moldova pentru a se indrepta acolo,
unde primejdia pare mai mare ; iar pentru ca Principatele
Romane s rarnana scutite de invazia armatelor turcesti, fo-
stul aliat al Rusiei (Austria), s'a angajat sa le ocupe vremelnic 2).
In adevar, Austria se grabi s inceapa operatiunile de-
ocupare. La 28 Iunie 1854 generalisimul Hess trimise, din
ordinul imparatului, pe locotenentii-colonei Kalik i L-
wenthal in cartierul general al lui Orner-Pasa, cu misiunea
de a stabili in buna intelegere cu comandantul turc condi-
tiunile in care urma sa se desfasure operatiunile de ocupare
a Principatelor. In caz c s'ar simti necesitatea, Kalik primi
ordinul sa se prezinte i comandantilor armatelor aliate
franco-britanice : contelui Saint-Arnaud si lordului Raglan._
Kalik primi instructiuni precise sa arate Portii i aliatilor
ei, ca Austria intelege sa inceapa i sa continue operatiunile de
ocupatie in Principate, numai in masura in care teritoriul
lor va fi evacuat de trupele rusesti, intrucat guvernul din
Viena nu s'ar simti indrituit de a proceda altfel, decat dup .
primirea unui raspuns nefavorabil din Petersburg 0).

Raspunsul din Petersburg sosi la Viena la 8 August si el
era favorabil, intru cat Gorceacov, ambasadorul Rusiei la
Viena, notifica imparatului, ca armata rush' a primit ordinul
tarului de a evacua Principatele si a se retrage dincolo de
Prut 4). Astfel Austria, ffind sigura Ca nu va intampina nick"
rezistenta din partea trupelor rusesti, putu trece lard' niciun
1) Klapka, Meine Erinnerungen, p. 369.
2) L. Gurin, Histoire de la derniere guerre de Russie (1853-1856), Paris, x859,..
I, p. 132.
8) Corespondenfa lui Coronini, Nr. 2) P. 3; Gurin, I, p. 134.
4) Ibid., Nr. zo, p. 27 i Nr. 38, p. 51.
www.digibuc.ro
risc la operatia de ocupare. i aceasta cu atat mai mult, cu

cat si puterile apusene Franta si Anglia, aliatele Turciei, isi
daduserd tacite asentimentul lor. Cea mai incurcata ramasese
Turcia cand afla, Ca Rusii s'au hotarit sa evacueze Princi-
patele si s se retraga in Basarabia. In conditiile acestea
Turcii incepur sa-si dea seama ca s'au grabit cu semnarea
conventiei dela Bojadji-Keuy, caci ce rost mai putea avea
ocupatia austriaca in Principate, cand acestea, eliberate de
ocupatia ruseasca, reintrau in mod normal in vechile lor ra-
porturi cu Poarta. De aceea Turcii regretau in mod vadit
incheierea conventiei cu Austria si nu se aratau deloc dispusi
de a rasa Austriacilor mana libera in Principate. Ei se resem-
nara cel mult la un condominiu austro-turc in aceste pro-
vincii. Asa se explica imprejurarea ca Austriacii cu ocazia
ocupatiei lor in Principate aveau sa intampine mai multe
dificultati din partea Turcilor, cleat din partea Rusilor. La
aceste dificultati se mai asocia si rezistenta darza si ostila
din partea Muntenilor si Moldovenilor, cari dupd umilirile
si stoarcerile din partea ocupantilor rusi, nu vedeau cu ochi
buni instalarea unei noui ocupatii, care, oricat de amicala
ar fi fost fata de Poarta, ea tot straina ramanea.
II. OCUPAREA MUNTENIEI SI A MOLDOVEI

Indata dupa aplanarea dificulttilor diplomatice, Austria
trecu la fapte, ordonand trupelor sale sa ocupe Principatele
Romane. La 30 Iunie 1854 cancelarul Austriei Buol-Schauen-
stein trimise, din ordinul imparatului Franz-Josef, contelui
Coronini instructiunile necesare cu privire la ocuparea Mun-
teniei. In baza conventiei dela 14 Iunie, Coronini urma s
inainteze in Oltenia si Muntenia, lansand un manifest catre
populatie si pastrand relatii de prietenie cu trupele rusesti
in retragere. Dup ocuparea capitalei Bucuresti, Coronini
primi ordinul sa instaleze acolo un consiliu de regent fa-
vorabil principelui Stirbei, a carui reintoarcere in tail era
hotarit. Cu autorittile militare turcesti si cu reprezentantii
diplomatici ai Frantei si Angliei se vor 'Astra raporturi de
www.digibuc.ro
10 I. NISTOR 142
prietenie. Coronini trebuia sa ia contact cu Omer-Pasa, co-

mandantul trupelor otomane dela Dunare iar loc. col. Kalik
prirni insrcinarea de a indeplini serviciul de ofiter de lega-
tura intre Omer-Pasa si Coronini 1).
Tinand seama de instructiunile primite, Coronini lansa un
manifest catre locuitorii Munteniei, aratandu-le ca vine in
numele imparatului sa ocupe Muntenia in virtutea conven-
tiei incheiata cu Poarta. Scopul ocupatiei e s scuteasca
populatia de jafuri si turburari si sa-i garanteze ordinea
interna si bun starea economica. El vine ca prieten al Orli
si asteapta s fie bine primit si ajutat de locuitori, fagaduind
totodata ca indat dup incheierea pacii, trupele de ocupatie
vor fi retrase din tara, scopul pentru care tara fusese ocupata,
fiind atins 2).
La 9 Iu lie contele Coronini se gdsea la Sem lin si de acolo
el ddu contelui Paar, comandantul corpului sirbo-banatean,
ordinul de inaintare in Oltenia. Fata de Turci se va observa
o atitudine amical, iar fata de organele administrative locale
va fi rezervat, dar totusi comunicativ. Paar primi instruc-
tiuni precise sa comunice regulat observatiunile sale cu
privire la atitudinea politica a fruntasilor locali, sa urma-
reasca de aproape pe fiecare si sa dea o atentiune deosebita
membrilor partidului roman republican, cari se recruteaza din
emigranti si care se straduia sa traga folos din situatia creata
dupa evacuarea Rusilor 3).
Dela retragerea Rusilor din Oltenia si pfina la intrarea
trupelor austriace se produce un gol in administratia provin-
ciei. Granicerii de pe linia Varciorova pana la Poiana Schi-
tului parasira cordonul, iar grija pazei la granit trecu asupra
garnizoanei turcesti dela Ada-Kale. Turnu-Severin si Cer-
netul erau de asemenea ocupate de Turci. Tot atunci coman-
dantul aripei stngi a armatei otomane Ismail-Pasa lang o
proclamatie cAtre populatia din Oltenia prin care era invitata
s pstreze liniste si ordine si sa se reintoarc la vetrele ei,
fiind sigur de protectia Inaltei Porti. Absenta autoritAtii
1) Coresponden(a lui Coronini, Nr. 3, P. 5 urm.
2) Ibid., Nr. 4, PP. 7-8.
2) Ibid., Nr. 9, p. 8 urm.
www.digibuc.ro
143 OCUPATIA AUSTRIACA IN PRINCIPATE (1854-1857) il
locale, determina pe guvernatorul Vidinului Sami-Pasa, un

Grec renegat, sa solicite Portii incorporarea Olteniei la
vilaetul sat' dela Vidin, sau cel putin numirea sa in postul de
comisar turc in Oltenia. Impotriva acestor planuri se ridi-
car emigrantii romni Golescu, Tell, Magheru, Plesoianu
si altii, cari cereau imperios restabilirea stapanirii pamntene 1).
De aceia Austriacii aveau serioase motive de a urmari de
aproape activitatea nationalistilor romni, cari folosindu-se de
situatia turbure din Oltenia, incepura s se miste cu energie
si curaj. Agitatiunile acestea nu puteau fi stavilite mai bine
decAt cu inaintarea trupelor de ocupatie austriace.
In consecinta Coronini fixa la 9 Iu lie marsul corpului
sArbo-banatean de sub comanda lui Paar 2), care, pornind
din Orsova, urma sa inainteze spre Cernet si Craiova si
de acolo sa ocupe intreaga regiune pftna la Olt. Pentru
ocuparea Munteniei erau destinate alte trei brigazi si anume
brigada Scliwarzl, brigada Jellaie" si brigada Burlo, ckestrele
sub comanda superioara a generalului Alemann, care, por-
nind din Sibiu urma sa intre in tail pe la Turnu-Rosu si
aineni.
La i i August 1854 arhiducele Albrecht, comandantul
corpului III de armata vesti pe Coronini Ca' a dat ordin bri-
gazilor Schwarzl, Jella(ii,' si Burlo sii fie gata de a trece in
Muntenia 3). La 13 August maresalul Hess trimise lui Coro-
nini instructiuni pentru ocuparea succesiva a Munteniei. Cu
comenduirea pietii din Bucuresti fusese incredintat inca din
14 Iulie generalul Popovici, comandantul brigazii din Ca-
ransebes 4). La cererea generalului Coronini, divanul Mun-
teniei delega pe colonelul I. Voinescu din militia nationala
in calitate de comisar pe lnga comandantul armatei de ocu-
patie austriaca 5). Dara Sfatul Administrativ al Munteniei
nu se multumi numai cu numirea comisarilor pe lnga uni-
tatile de ocupatie austriace, ci el hotari sa trimit si o depu-
tatie la Sibiu, care s exprime simtimintele de multumire
1) Wimpffen, o. c., p. 65 urm.
2) Coresponden(a lui Coronini, Nr. 5, P. 9-
3) Ibid., Nr. Io i 12, pp. 17 i 20.
4) Ibid., Nr. 6, p. is.
5) Ibid., Nr. 21 i 22, P. 28.
www.digibuc.ro
12 I. NISTOR I44
fata de imparatul Franz- Josef care trimetea trupele sale

pentru mentinerea ordinei si sigurantei. Deputatia era corn-
pusa din episcopul Clementie al Argesului, din marele po-
stelnic Joan Filipescu, din marele logofat Ioan Otetelesanu
si din marele logofat al justitiei Carol Ghica 1).
La 15 August Coronini primi instructiuni din partea can-
celarului Buol-Schauenstein cu privire la scopurile politice
ce se urmareau cu ocuparea militara a Principatelor. Acele
scopuri se rezumau in formula de restabilire a ordinei in-
terne si de inlaturare a elementelor revolutionare din 1848
si 1849 2). La 16 August impratul Franz-Josef semna la
Ischl decretul imperial prin care generalul Coronini fu numit
comandant suprem al trupelor de ocupatie din Principate.
Comanda trupelor din Muntenia fu incredintata generalului
Alemann, iar asupra celor din Moldova generalului Paar 3).
Dup masurile si dispozitiunile acestea premergatoare, se
tinu la Sibiu, la 18 August, ziva de nastere a imparatului
Franz-Josef, un consiliu de razboiu, urmat de o mare parada
militara, dui: care se &Au ordinul de inaintare in Muntenia 4).
Ordinul de inaintare a fost precedat de proclamatia genera-
lisimului Hess, lansata care locuitorii Munteniei si Mol-
dovei in limba franceza si romana, cu urmatorul cuprins :
Locuitori ai Romdniei si Moldaviei !

Potrivit unei conventii care s'a incheiat intre Majestatea Sa
Prea Induratul meu Domn si Impdrat si intre Malta Poartd
Otomand, trupele impdrdtesti austriace intrd in Principate. Ele
au a vd scuti de necazurile resbelului si a va aduce lard bine-
cuvntdrile pdcii. Primiti asa dar cu dragoste si incredere che-
zdsluirile acestea ale linistei si sigurantei voastre viitoare, iar
ele vor merita aceia prin purtare solidd, prin reinduiald, tot-.
deauna doveditd si pin disciplind.
') Corespondenta lui Coronini, Nr. 36, p. 48 i urm.; cfr. Nr. 47 i 48 PP. 6o i 61.
2) Ibid., Nr. 23, p. 29 urm.
2) Ibid., Nr. 45, P. 59.
4) Ibid., Nr. 26, P. 34 urm.
www.digibuc.ro
145 OCUPATIA AUSTRIACA IN PRINCIPATE (r854-1857) 13
Privilegiile care vd sunt asigurate de Malta Poartd, reimdn

in deplind putere, totusi astept din partea dregdtoriilor voastre
tot ajutorul trebuitor in privinta incazerilor si proviziondrii
trupelor pentru a cdror trebuintd va urma totdeauna despd-
gubire, iar din partea poporului lini.,ste si reinduiald, pentrucd
orke tulburare sau .,si numai amenintarea aceleia prin oameni
sau partide rdscuMtoare se va pedepsi cu toatd asprimea legii.
Toate diregtoriile se incunostiinteazd prin aceasta cd de
astdzi inainte in toate privintele a se indrepte la Comandantul
denumit de Majestatea Sa pentru trupele din amadoud Prin-
cipatele Danubiene .,si afldtor sub povoluirea mea, a genera-
lului Locotenent Contele Coronini sau a organelor militare
de el imputernicite.
In 18 August 1854.
Supra-Comandantul armatei 3 si 4,
Generalul de artilerie Baron Hess m. p.1)
Brigazile Schwarzl, Je1la6C si Bur lo, puse sub comanda
generalului Alemann, primira Ordinul de inaintare. Brigada
Je11aC1C, care primi ca comisar al divanului pe colonelul
Solomon, trecu granita la Turnu-Rosu si inainta pe valea
Oltului in jos cu directia Slatina-Craiova, pentru a se intalni
acolo cu brigazile corpului sarbo-banatean de sub comanda
generalului Paar, care pornind din Orsova ocupasera suc-
cesiv Oltenia.
Brigada Schwarzl parasi valea Oltului la Ramnicul-Valcii
si trecu in valea Argesului cu destinatia Curtea-de-Arges-
Pitefti-Bucurefti, capitala Munteniei.
La 25 August trupele austriace intrara in Bucuresti. Te-
legraful Roman din Sibiu publica urmatoarele asupra in-
trarii trupelor imparatesti in capitala Munteniei :
In 24 August a sosit stirea ca in 25 catre amiazd vor sosi
aceste trupe. La stirea aceasta se arat cel mai mare zel ca
cetatea sa fie impodobit cu vesmintele de sarbatoare. Din
turnurile bisericilor si pe la porti falfaiau steaguri in multe
1) Gazeta de Moldavia *, an. XXV, Nr. 71, Joi 9 Sept. 1854; textul francez
in Corespondenta lui Coronini, Nr. 27, p. 35 urrn.
www.digibuc.ro
14 I. NI STOR 146
culori, si ulitele prin care aveau s treaca trupele se umplura

cu o multime neobisnuitd de oameni. Omer-Pasa a iesit
spre intampinare cu o statiune dela Bucuresti. La linia ce-
Valli a stat comandantul trupelor romanesti, sptarul He-
rescu cu cloud batalioane de infanterie cu steaguri si cu
capela de muzica si dou escadroane cavalerie turceasca.
Membrii Sfatului Administrativ, ai magistraturii si gremiului
negustoresc, ai cinului bisericesc si toti ofiterii romanesti si
turcesti cari nu stau in serviciu.
Ceva inainte de 1 1 ore trupele trecurd bariera sub ca ntarea
muzicei. Capela de muzica romaneasca intona imnul popular
austriac. Dl. M. C. L. si comandantul militar in Principate,
contele Coronini mergea calare in fruntea ofiterilor cu o suit
strdlucit si numeroas. De laturea lui alrea Omer-Pasa,
ceva mai indrat colonelul statului general turcesc Omer-
Beiu i colonelul roman Voinescu, cari sunt atasati pe langa
generalul Coronini. Dela linie pana la palatul lui Mavro,
unde a tras generalul Coronini, a urmat populatiunea intre
strigari necontenite de hura. Trupele se asezara in linie
inaintea casei lui Mavro, apoi se dusera prin cvartire. In
apartamentele casei lui Mavro fu heretisit D. Beliduce Co-
ronini de seful tarii, de marele ban Cantacuzino, impodobit
cu ordinul coroanei de fier, de comandantul turcesc al ce-
tkii Sadik-Pasa, de prefectul politiei Roset, de generalul
consul consilier ministerial de Laurin si de alti demnitari_
Trupele care au intrat sunt din brigada generalului Sch-
warzl. Frumosul prospect si tinerea rsboinica a trupelor a
starnit o admiratiune obsteasca 1).
Brigada Burlo, concentrata la Brasov, strabatu valea Ti-
mesului, trecu in valea Prahovei la Predeal, Sinaia si Cam-
pina si Ploesti, cu destinatia spre Buzau, pentru a ocupa
pozitiunile parasite de armata rusa in retragere 2). Dar inain-
tarea spre Buzau fu deocamdata oprita in loc pentru a evita
un conflict cu Rusii 3).
1) <, Telegraful Roman u, Nr. 70, anul II, Sibiu, 4 Sept" P. 3.

2) Wimpffen, o. c., p. 103.
3) Corespondenta lui Coronini, Nr. 34, P. 47 urm.
www.digibuc.ro
La 22 August generalul Schwarzl raporta din CAineni ea'

brigada sa a inaintat pe valea Oltului in conditii normale
gasind podurile bune si ajungand 'Ana la Pitesti. Autori-
tatile locale au fost prevenitoare iar populatia pasnica. Pentru
produsele oferite spre vanzare, ea primeste monet metalica,
refuzand insa moneta de hrtie 1). Pentru inlesnirea cazarii si
aprovizionarii trupelor, baronul Eduard Bach fu numit co-
misar civil in Principate 2). In Septemvrie se incheia intre
Austria si Muntenia, o conventie special pentru reglementarea
aprovizionarii, incartiruirii si transporturilor 3).
*
* *
Dupa ocuparea Munteniei, Austriacii estinsera ocupatia si

asupra Moldovei pe masura in care Rusii evacuau acest
Principat. La 24 August, Coronini &di:1u ordin generalului
Augustin sa fie gata cu brigada sa de a inainta in Moldova,
fcnd in scopul acesta cuvenitele recunoasteri spre Oituz si
Onesti 4). Comanda axupra trupelor de ocupatie din Mol-
dova fu incredintata generalului Paar 5). Fata de aceste pre-
gatiri nu ramasera nici Turcii indiferenti. La 31 August
marele vizir numi pe Dervis-Pasa comisar otoman si pentru
Moldova si-1 autoriza sa recheme la timpul oportun pe Prin-
cipele Ghica in scaunul domniei dela Iasi 6). La inceputul
lui Septemvrie trupele austriace, sub comanda generalului
Paar, inaintara in Moldova. Gazeta de Moldavia aducea
asupra acestui eveniment urmtoarele informatiuni : In pu-
terea unei conventii incheiata la 2/14 Iunie trecut intre Su-
blima Poarta si guvernul austriac, relativ la ocuparea pro-
vizorie a Principatelor, trupele trimise din Austria sub co-
manda Ex. S. Locot. General, Contele de Paar, au intrat in
4-6 Septemvrie in Moldova cu 4 coloane pe la Falticeni,
Tulghes, Oituz si Focsani. Sfatul administrativ s'a grabit
') Studii fi Documente, II, Nr 334, P. 492.
3) Ibid., Nr. 89-90, p. 1 Io urm., Nr. 117, P. 147 urm., Nr. 123, p. 153.
4) Ibid., Nr. 40, p. 56.
5) Ibid., Nr. 45, P. 59.
') Ibid., Nr. 55, p. 67.
www.digibuc.ro
16 I. NISTOR 148
a delega pe acolo patru ofiteri superiori, spre a face inles-

nirile trebuincioase in mars trupelor, si alti boeri depu-
tati spre a complimenta pe Ex. Sa Conte le Paar, care se afla
in coloana de mijloc * 1). Boerii ttimisi de Sfatul Administrativ
au fost Lascar Bogdan la Oituz, Alecu Canta la Tulghes,
Mihaila Mihalache la Falticeni si Iancu Giurgea la Focsani 2).
Trupele inaintau concentric spre Bacau, Roman si Targul
Frumos. Dupa relatiile generalului Marcocici aprovizionarea
trupelor se Ikea in conditiuni bune, in schimb insa incar-
tiruirea era detestabila 3). La Grozesti trupele au fost intam-
pinate de colonelul Mavroniati si de ispravnicul Lipan din
Bacau. La Onesti veni intru intampinarea trupelor deputatul
Bogdan. La Roman intampina trupele ispravnicul Iamandi,
iar la Podul-Iloaiei ispravnicul Pisoschi. Dup acelasi raport
populatia ar fi fost surprinsa de sosirea Austriacilor si i-ar
fi primit pretutindenea in mod prietenos 4). La 20 Octom-
vrie Coronini primi ordin direct dela cancelaria imperiala
din Viena sa intervina pe langa Omer-Pap ca sa se multu-
measca cu ocuparea partiala a oraselor Braila si Galati, ra-
manand ca Moldova si linia Prutului sa fie ocupate numai de
trupele austriace 5).
La 15/27 Septemvrie comisarul Dervis-Pasa numi un non
sfat administrativ pentru Moldova, care se compunea din
marele logofat Constantin Sturza, ca presedinte, pe care
Rusii la plecarea lor il insarcinasera cu conducerea trebilor
publice 6), si din St. Catargi, T. N. Bals, A. Sturza si M.
Mavrogheni ca membri la diversele departamente 7). La 1 1
Octomvrie Coronini adresa noului Sfat Administrativ un
ofis similar cu cel trimis Sfatului Administrativ din Bucu-
resti, prin care-I vestea ea imparatul, in intelegere cu sul-
tanul, a consimtit la reintoarcerea principelui Ghica pe tronul
Moldovei 8). La 2 Octomvrie cancelarul Buol-Schauenstein
1) a Gazeta de Moldavia n, an. XXV, Nr. 71, Joi, 9 Septemvrie 1854.
2) Corespondenta lui Coronini, Nr. 93, p. 121.
3) Ibid., Nr. 129, p. 161.
4) Ibid., Nr. 129, p. 162 urm.
2) Ibid., Nr. 135, p. 175.
6) Ibid., Nr. 91, p. 128.
7) Studii fi Documente, II, Nr. 349, 1). 519 urm.
2) Ibid., Nr. 353, P. 527 urm.
www.digibuc.ro
-dadu internuntiului Bruck cuvenitele instructiuni in lega-

turd cu reintoarcerea principelui Ghica in scaunul ski de
domnie 1). La 5 Octomvrie generalisimul Hess multumi Sfa-
tului Administrativ din Iasi pentru primirea buna ce s'a
facut armatei austriace. El invit Sfatul Administrativ s
autorize pe ispravnicii de judete ca sa vina in ajutorul co-
mandamentelor in ceea ce priveste incartiruirea, transportul
si aprovizionarea trupelor. Totodata mai cerea instalarea
unei linii de telegraf pang la Mihaileni 2).
La 5 Octomvrie trupele austriace, in frunte cu insusi
generalisimul Hess, intrara in Iasi prin Pacurari, unde ar
fi fost bine primite de populatie 3). La 7 Octomvrie genera-
lisimul Hess raporta din Iasi ca. in Moldova nu exista Inca
un partid austriac. Acesta ar putea fi creat usor, prin reali-
zarea unui vast plan de investitii economice, cum ar fi con-
structia de ca'i ferate si de linii de telegrafie precum si prin
un imprumut de 2.000.000 fl. pentru conversiunea dato-
riilor interne 4). La 10 Octomvrie fortele militare austriace
in Moldova se compuneau din 20.180 oameni si 4.690 cai.
Dintre acestea stteau 4 batalioane de infanterie si 4 esca-
droane de cavalerie in Iasi, 2 batalioane infanterie si 2 esca-
droane in Galati, iar restul era dislocat pe batalioane la Bo-
tosani, Dorohoi, Piatra, Targul-Frumos, Roman, Back',
Busi, Vaslui, Barlad, Tecuci si Focsani 5).
La 10 Octomvrie generalisimul Hess se gasia la Cernauti.
De acolo el trimitea lui Coronini dispozitiile imparatului
Franz-Josef cu privirea politica' Austriei fat de problema
,orientala. Dupa dispozitiunile imperiale Austria era autori-
zata sa ocupe Principatele in baza conventiei din 14 Iunie.
Litera si spiritul acestei conventii nu exclude o ocupatie
simultana si din partea Turciei, ba nici chiar si din partea
Frantei si Angliei. De aceia in cazul unei ocupatiuni comune,
comandantii trebue sa activeze in cea mai deplina armonie,
evitand orice conflict intre ei. Ocupatia Principatelor s'a
1) Corespondenta lui Coronini, Nr. 136, p. 175 urm.. Nr. 137, P. 176 urm.
2) Ibid., Nr. 144, P. 188 urm.
a) Ibid., Nr. 147, P. 193 urm.
4) Ibid., Nr. 251, p. 200 urm.
5) Ibid., Nr. 255, p. 212.
I2 A. R. Memoriile Sectiunii lstorice. &rig III. Tom. XX
www.digibuc.ro
18 I. NISTOR
facut cu scopul de a asigura integritatea imperiului otoman.

Acest scop impune Austriei obligatia de a feri Principatele de
orice atac din partea Rusilor si de a nu zadarnici in niciun
fel operatiunile puterilor beligerante contra Rusiei 1). In
aceeasi zi Hess se grabi sa faspunda imparatului, ca atata
vreme cat trupele otomane vor fi in Principate, restabilirea
ordinei legale in aceste provincii ar fi imposibila 2). Pentru
o mai buna asigurare a linistei si ordinei interne, generalul
insarcina pe comandantii garnizoanelor din Galati, Baca',"
si Dorohoi cu controlul politiei locale 3), iar la 17 Octomvrie
1854, guvernul Moldovei facea cunoscut generalului Paar
Ca organele moldovene din subordine au primit ordinul de
a mentine raporturi pritenesti cu armata austriack de a exer-
cita cenzura presei, de a controla spectacolele, de a face
politia locala, de a combate boalele venerice si de a opri des-
facerea fructelor necoapte 4).
III. CONDOMINIUL AUSTRO-TURC IN PRINCIP ATE

Intre timp insa se produsera evenimente care stnjeniri
mersul normal al ocupatiei. Din partea Rusilor Austriacii
nu intampinara nici o dificultate, intru cat cabinetul vienez-
obtinuse asentimentul tarului pentru ocuparea Principatelor
pe urmele armatei rusesti in retragere. Ocupatia austriaca
nu putea cleat sa convina Rusilor, cari isi asigurasera in
felul acesta flancul drept dela Prut pentru operatiunile lor
din Crimeea 5).
Mai grea devenise situatia fata de Turci, cari, vazand.
retragerea Rusilor, nu mai intelegeau rostul ocupatiei au-
striace in Principatele Romne sit de aoeia cautau sa o zadar-
niceasca dupa putinta.
In raportul sau din 18 August, capitanul Wimpffen arata_
ca Omer-Pasa era foarte afectat de perspectiva ocupatiei
2) Ibid., Nr. 1 6o, p. 217.
3) Ibid., Nr. 16o, p. 217.
4) Ibid., Nr. 272, p. 228 urm.
5) Ibid., Nr. zo, p. 27.
www.digibuc.ro
Munteniei de catre trupele austriace, dup ce dnsul cu

trupele sale cu mari dificultati i grele jertfe a rezistat Ru-
silor i i-a silit la evacuare, ca altii sa culeaga roadele izbAnzii
sale sa beneficieze de bogatele resurse ale lath-Roma-
nesti. In nici un caz insa Omer-Pasa nu putea consimti ca
Austriacii sa-si intinda ocupatia inspre Sud dincolo de linia
Dimbovitei 1). Mai mult chiar, generalisimul turc dadu ordin
presedintelui Sfatului Administrativ sl opreasca raspAndirea
manifestului catre tail a generalisimului Hess, cu motivarea
ca Omer-Pasa este guvernatorul general al Principatelor
c numai ansul are dreptul de a se adresa Romnilor 2). Ho-
tarirea sa merse asa de departe, inat Omer-Pasa dadu ordin
de arestare contra capitanului Solomon, atasat pe langa
comandamentul armatei austriace, pentruca s'ar fi facut vi-
novat de raspndirea proclamatiei generalisimului Hess 3).
Atitudinea aceasta a lui Omer-Pasa produse mare conster-
nare in randurile Austriacilor. Numai gratie intervenitiei
energice ale generalului Coronini si ale internuntiului au-
striac din Constantinopol s'a ridicat interdictia contra fa's-
pAndirii proclamatiei austriace 4). Tot dela Constantinopol
veni ofisul marelui vizir care Omer-Pasa prin care se im-
punea expulzarea lui Rosetti i Golescu pentruca raspan-
desc principii socialiste #. De asemenea se dispuse ca Eliade
A. fie retrimis in exilul sail de pe insula Samos 5).
Indata dupa retragerea Rusilor, armatele turcesti, cu un
contingent de 80.000 si 18o tunuri 6), se grabir sa ocupe
regiunile parasite de Rusi 7) i sa ajunga la Bucuresti inainte
ca trupele austriace sa fi ocupat capitala Munteniei 8). Si
inteadevar la 8 August Halim-Pasa, comandantul trupelor
otomane din Muntenia, infra' in Bucuresti c i lansa o pro-
clamatie catre locuitori capitalei in care li se arata ca armiile
9 Corespondenta lui Coronini, Nr. 28, p. 41.

2) Ibid., Nr. 48, p. 62.
3) Ibid., Nr. 48, p. 63.
4) Ibid., Nr. 52, p. 64 urm.
5) Ibid., Nr. 53, p. 66.
8) Ibid., Nr. 43, p. 58.
7) Ibid., Nr. 25, p. 33.
8) L. Gurin, o. c. I, p. 156.
12*
www.digibuc.ro
20 I. NISTOR 152
turcesti ce intra in oras, vin cu scopul de a mentine lini-

stea si buna ornduial. Populatia era invitata sa res-
pecte guvernul constituit. Numai sa nu indrazneasca a lua
initiativa si a cere cu sgomot vreo prefacere, caci asemenea
turburatori vor fi pedepsiti cu asprime. Halim-Pasa mai ceru
Bucurestenilor s aiba in omeneasca lor grija pe ranitii rusi 1).
La 22 August insusi Omer-Pasa, comandantul suprem al
armatei otomane dela Dunare, isi facu intrarea solemna in
Bucuresti, fiind intAmpinat de autorittile militare, civile si
clericale 2). La Podul Beilicului Omer-Pasa a fost primit cu
paine si sare de catre vornicul orasului Obedeanu, apoi intra
insotit de Cantacuzino, presedintele Sfatului Administrativ,
cu mare alai in oras. Omer-Pasa infra in Bucuresti in fruntea
unei divizii, compus din 4000 oameni si anume din 14 bata-
lioane infanterie, 2 regimente de cavalerie si 30 de tunuri.
Cartierul general il lua la Cotroceni, iar divizia se concentra
in tabara dela Colentina, ca punctul cel mai avansat pe aripa
stanga a frontului turcesc pe linia Dambovita-Arges. Dupa
anevoioase tratative s'a ajuns la intelegerea ca Turcii sa
ocupe linia Dmbovitei, lasAnd Austriacilor linia Buzau-
Rmnic-Focsani, pentru legatura cu Moldova. In Bucuresti
se stabili un condominiu austro-turc, ca si la 1848 and
capitala Munteniei fusese ocupata simultan de contingente
turco-ruse. 0 brigada turca si alta austriaca aveau sa gri-
jeasca pentru ordinea si linistea capitalei cu doi comandanti
ai pietei : generalul Popovici din partea Austriacilor si Zadik-
Pasa din partea Turcilor 3).
Cu acest prilej Omer-Pasa lans si el la rndul sdu o pro-
clamatie catre populatiunea Munteniei, prin care o invit sd
nu paraseasca tam ci s ramn pe loc. El o asigura ea nu va
fi urmarita de guvernul otoman pentru slujbele si simpatiile
ei fata de Rusi. Ii placea sa creaza ca Romnii pretuesc prea
mult drepturile patriei, nationalitatea si obiceiurile lor, decat
sa se arunce din convingere si buna voie in bratele unui
guvern strain. Guvernul otoman acorda Q milostenie si
3 ) Ibid., Nr. 39, p. 53 urm.
www.digibuc.ro
desdvarsita uitare celor ratkiti 1). Proclamatia generalisimului

turc gsi fasunet in opinia publica romaneasca, intru cat
tineretul muntean, probabil la indemnul lui Eliade, care
sosise in Bucuresti, se grabi sa raspandeasca o proclamatie
prin care se punea la dispozitia comandamentului turc si
cerea tuturor sa se opuna cu arma in mana contra ocupa-
tiunii austriace 2). La 25 August sosi la Bucuresti si Dervis-
Pasa, noul comisar otoman in Principate, despre care maiorul
Dumont raporta ca n'ar nutri sentimente prietenoase fata
de Austria si ea nici n'ar intelege ce rost ar mai avea ocupatia
austriaca in tarile romane, and acestea au fost evacuate de
Rusi de bun voe 3). Cu atat mai putin era Omer-Pasa dispus
sa evacueze Bucurestii de trupele turcesti din capital, cum
cereau Austriacii. Dimpotrivd, o brigada turca avea sa re-
mana in Bucuresti pentru a ocupa o parte a orasului 4).
Indispozitia Austriacilor fata de Turci spori si mai mult
prin faptul ea Dervis-Pasa gasi de bine sa lanseze, la 29
August, o proclamatie care Munteni si Moldoveni, prin
care arata ca sultanul t( in inalta si parinteasca sa grija care
toti supusii sad fara nicio distinctiune , numindu-1 comisar
imperial in Principatele Romane ca sa tc vegheze la fericirea
Orli si s restabileasca ordinea, care din nenorocire s'a tul-
burat prin nedreptatea si arbitrarul guvernului rusesc . In
continuare Dervis-Pasa arata populatiei ea Inalta Poarta a
incheiat o conventie cu Austria si ca # dup cuprinderea mai
sus zisului act, puteri militare austriace vor intra provizoriu
in amandou Principatele. Prezenta acestor trupe in Romania
nu trebue nicidecum sa val nelinisteasca, fiindca ele intra
ca niste trupe ale uneia din puterile prietene si aliate ale
Inaltei Porti. Nu vor fi nicidecum o sarcina pe d-voastra,
fiindca ele vor plati cu exactitate si cu bani gata tot ce vor
avea trebuinta ca sa cumpere in tali. Rusii parsind cu de-
savarsire Principatele, starea de mai inainte a tarii, trebue sa
fie restabilita. Vechile privilegii i imunitate sunt si vor fi
') Studii li Documente, II, Nr. 332, p. 488.
3) Corespondenfa lui Coronini, Nr. 41, P. 57.
3) Ibid., Nr. 41 1 42, PP. 57 urm.
4) Ibid., Nr. 37, P. 49 urm.
www.digibuc.ro
22 I. NISTOR 154
totdeauna pastrate si veti vedea ca pastrarea acestor privi-

legii nu izvoraste deloc din tratatele care se afld acum anulate,
ci din solicitudinea binevoitoare si parinteasca a M. S. I.
Sultanul, augustul nostru suveran, a carui onoare si glorie
sunt foarte mult interesate intru aceasta *.
# Romani, tara voastra a suferit mult, insa sub egida pro-
tectoare a gratiosului nostru Suveran, toate vor intra iard in
starea lor normal. Pana ce imprejurarile sa ingadue o des-
voltare mai fericit, sunteti datori a urma de a v supune
legilor cari va carmuese si a 'Astra pentru ele acel simtimant
de respect, care este atat de neaparat la fericirea si la prospe-
ritatea unei tari. Cu asta conditie nimic nu va fi mai lesne
si mai placut, decat de a mentine ordinea si linistea publica,
asupra carora augustul nostru Suveran m'a insrcinat a ve-
ghea cu desavarsire. Puiu toat increderea mea in sentimen-
tele d-v. de devotament si de credint catre Majestatea Sa
Imperiala, iubitul nostru Suveran, si legitima d-v. dragoste
catre tara in care v'ati nascut *1).
La 31 August Dervis-Pasa se grabi sa numeasca, in unire
cu generalisimul Omer-Pasa, un nou Sfat Administrativ,
compus din Constantin Cantacuzino, Constantin Herescu, I.
Filipescu si I. Cantacuzino. Acestia fiind chemati q a carmui
vremelniceste trebile administrative ale Principatului * urmau
sa se conformeze in toate legilor, dup care se guverneaza,
sd-si uneasca puterile si sa-si indoiasca zelul si activitatea,
pentru ca nimic din msurile lor s nu treac peste hotarul
dreptatii si echittii insemnate de catre duhul si litera Regu-
lamentelor Organice 2).
Condorniniul austro-turc in Principate dadu insa anza la ne-
contenite frictiuni, conflicte si ciocniri intre trupele austriace
si turce si anume nu numai intre comandantii lor superiori,
dar si intre oamenii de trup. La 14 Octomvrie 1854 comi-
sarul otoman Dervis-Pasa se adres lui Coronini, aducandu-i
la cunostinta desele reclamatiuni ale populatiei din Bucu-
resti, contra actelor de violenta si de atentate la bunele mo-
ravuri, comise de soldatii austriaci din garnizoana. Unul
1) Studii fi Documente, II, Nr. 338, p. 4.99 urm.
2) Ibid. II, Nr. 339, Q. 500 UM.
www.digibuc.ro
clintre nenorocitele conflicte era cel ce izbucnise in casa

- Princesa Trubescoi din capitald, cand ofiterul insarcinat
cu incartiruirea voia sa dea afara pe soldatii turci incartiruiti
acolo apostrofandu-i : Duceti-va de spuneti Pasalei voastre,
"ca eu nu voesc s tolerez trupe turcesti in aceasta casa, iar
klaca cu toate acestea el vor starui sa ramana le voi arunca
afara prin fereastra . Comandantul orasului Bucuresti, Ma-
shar-Pasa cerea satisfactie, pentru aceasta grea ofens adus
armatei otomane 1). Dar mai grave cleat aceste explozii de
ura si neincredere erau agitatiile Turcilor in randurile popula-
tiei, pe care o faceau sa creadl ca Austria a venit s ocupe
Principatele cu gandul de a exploata trile romane in folosul
ei si in detrimentul populatiei autohtone. Hess considera
aceasta drept uneltire primejdioasa contra trupelor austriace
si aviza pe Coronini s ia masuri drastice contra agentilor
cari raspandesc asemenea stiri tendentioase 2).
Mai serioase erau frictiunile intre ambele armate ocupante
in sudul Moldovei si mai ales in porturile dunarene Braila
si Galati, unde garnizonau langa olalt trupe austriace si
turce. Acolo comandantul avantgardei turcesti era faimosul
Zadik-Pasa, care lans chiar o pro clamatie catre Moldoveni
in termenii urmatori :
Moldoveni, din ordinul Ex. S. Maresalului Ahmed-Pasa
trupele augustului nostru severan si stapan, pasesc pe teri-
toriul moldovenesc ; petrecerea noastra in Muntenia v'a
facut sa constatati disciplina, spiritul si sentimentele noastre
de soldati. Voi cunoasteti ordinul inaltimii sale a d-lui gene-
ralisim Omer-Pasd care consista in a intrebuinta toate mij-
loacele de a concilia cerintele militare cu siguranta locuito-
rilor, usurand pe cat posibil sarcina razboiului ; sa aveti in-
-credere in noi si in toate nevoile adresati-va sefilor nostri de.
kletasamente ce se gasesc in localittile voastre. Protectia nu
v va fi refuzata si dreptatea vi se va face ; dar voi la randul
vostru s fiti devotati si vesnic gata de a servi trupele mari-
nimosului nostru imparat si nu Ira dedati la infractiuni contra
1) Corespondenta lui Coronini, N. 167, p. 2 24 urm.

2) Ibid., Nr. 310, p. 409 urm.
www.digibuc.ro
24 I. NISTOR 156
legilor de razboi pentruca yeti fi pedeptisi cu asprime si eu

va previn fail inconjor de aceasta )).
Intrarea trupelor noastre nu trebue sa diminueze graba
voastra de a servi trupele M. S. Imparatului Austriei, puter-
nicul aliat al Imperiului Otoman, noi urmarim acelasi scop
si de aceiasi primire trebue s se bucure deopotriva toti
aceia, cari impreunA cu noi cauta sa restabileasca prosperi-
tatea voastra si s asigure binele vostru *.
Moldoveni, noi resimtim deopotriva cu voi relele pri-
cinuite de razboi, dar plangerile voastre juste, trebue s se
indrepte contra acelora cari 1-au provocat si nu contra acelora
cari vor sa readuca pacea si sa o aseze pe temelii de drept
si justitie )) 1).
Acolo frictiunile erau mai frecvente asa ca insusi cance-
larul Buol-Schauenstein trebui sa intervina pentru a face pe
Coronini sa inteleaga ca ocuparea Principatelor nu s'a facut
cu scopul de a impiedica trupele otomane in operatiunile
lor militare contra Rusilor 2). In niciun caz insa Austria nu
se considera ca fiind in razboi cu Rusia 3). La Braila Turcii
aveau concentrata 50.000 oameni gata de a ataca pe Rusi in
Basarabia 1). Pentru a inlesni comunicatia cu Galatii se arun-
cara dou poduri umblatoare peste Sirete si anume la Via-
deni si Maximeni 5). La 29 Octomvrie 1954 insusi imparatuI
Franz-Josef ordona lui Hess si Coronini, din Schnbrunn,
ca trupele sale de ocupatie nu sunt chemate sa respinga un
eventual atac rusesc. In caz ca Turcii ar forta Prutul sau daca
Rusii ar trece la ofensiva contra Moldovei, trupele austriace
se vor concentra intr'o pozitiune sigura, unde vor astepta
pana la noui ordine, evitand orice ciocnire de arme. In ase-
menea situatie, Coronini va trebui sa protesteze energic
contra incalcarii fruntariei 6). In cazul unor asemenea ope-
ratiuni, trupele austriace urmau sa se concentreze in pozi-
tiunea dintre Ballad si Vaslui, iar Turcilor sa li se lase liber
1) Corespondenta lui Coronini, Nr. 226, p. 296 urm.
2) Ibid., Nr. 17x, p. 227 urm.
3) Ibid., Nr. 175, p. 236.
4) Ibid., Nr. 179, p. 239.
5) Ibid., Nr. 182, p. 261.
6) Ibid., Nr. Igo, p. 26o; Nr. 246, p. 519; Nr. 292, p. 261.
www.digibuc.ro
sectorul Maximeni-Cornia-Frumusica (Cahul) pe Prut 1).

Contra-atacul turcesc urma sa se faca pe linia Nmoloasa-
Vadul-lui-Isac 2). La inceputul lui Noemvrie trupele turcesti
erau in miscare pe linia Buzau-Focsani cu directia spre
Prut 3). Coloanele turcesti isi continuau marsul spre Prut iar
ispravnicul de Focsani primi ordin de cazare si de constructie
de poduri 4).
La 1 o Noemvrie Coronini putea raporta ca Rusii au eva-
cuat Dobrogea cu localitatile Tulcea, Isaccea si Macin, iar
Turcii au ocupat pozitiunile evacuate. Pentru a fi mai aproape
de noul camp de operatie, Ferei-Ahmed-Pasa, comandantul
corpului de Rumelia si-a mutat cartierul general dela Cala-
rasi la Braila 5), care in scopul acesta fu fortificata 6). La 12
Noemvrie Coronini ordon comandantilor militari din Te-
cuci, Barlad, Husi, Bath', Vaslui si Roman s refuze tru-
pelor turcesti incartiruirea in aceste orase 7), Galatul ramane
ins, in baza unei conventiuni speciale, sub ocupatia exclu-
siva a Austriacilor 8). Curand dupa aceea linia de demarcatie
austro-turca era Focsani-Frumusica 9). In fata acestor ame-
nintari, Rusii intarir frontul lor de-a-lungul Prutului 19.
Intre timp izbucnira grave neintelegeri la Galati intre Au-
striaci si Turci "). La zo Noemvrie Coronini raport gene-
ralisimului Hess ca Omer-Pasa a dat ordin de oprire a ofen-
sivei contra Basarabiei 12). La 29 Noemvrie Coronini arata
lui Omer-Pasa care este linia de demarcatie intre pozitiunile
Austriacilor si ale Turcilor 13).
La 1 Decemvrie Hess hotari ca urmarirea spionilor rusi
nu poate fi oprita acolo, unde opereaza armata tura. In
1) Coresponden(a lui Coronini, Nr. 207, p. 276; Nr. 225, P. 283.
2) Ib.d., Nr. 196, p. 264; Nr. 197, P. 266.
3) Ibid., Nr. 201, p. 270; Nr. 203, p. 272.
4) Ibid., Nr. 210, p. 278; Nr. 2I r, p. 279.
5) Ibid., Nr. 212, p. 280.
6) Ibid., Nr. 216, p. 284.
7) Ibid., Nr. 229, p. 289.
8) Ibid., Nr. 220, p. 289.
9) Ibid., Nr. 228, P. 297; Nr. 245, P. 316.
13) Ibid., Nr. 232, p. 302.
11) Ibid., Nr. 235, p. 305.
11) Ibid., Nr. 243, p. 355.
'a) Ibid., Nr. 266, P. 342 urm.
www.digibuc.ro
26 I. NISTOR 158
regiunile ocupate de armata austriaca urmarirea nu se putea

face fail asentimentul comandamentului austriac 1). Pe la
mijlocul lui Decemvrie incepu retragerea trupelor rusesti
spre Dundre la Braila si de acolo pe barci la Macin 2). Omer-
Pasa se retrase la Rusciuc Si urma sa fie retrase si unittile
turcesti 'Ana la capatul de pod dela Slobozia 3). La 12 Ia-
nuarie 1855 Braila era complet evacuata de trupele turcesti 4).
In locul garnizoanei turcesti Braila fu ocupata de trupe au-
striace 5). Pe la mijlocul lui Ianuarie comanda trupelor tur-
cesti dela Dunre trecu asupra lui Ismail-Pasa, care veni sa
inlocuiasca pe Omer-Pasa care plecase in Crimeea 8). Ceva
mai inainte fusese revocat i comisarul otoman Dervis-Pasa,
dar conflictele intre trupele austriace i cele otomane con-
tinuau mereu 7). La 15 Aprilie 1855 se vorbea de retragerea
Turcilor dela Slobozia si de ridicarea tunurilor grele de
acolo 8). La luptele dintre Rusi i Turci din Dobrogea, Au-
striacii nu luar parte, ceea ce indispune fan pe Turci contra
acestora 8). Si totusi luptele acestea sustinute cu indarjire
de trupele otomane intarite de legiunea de voluntari polo-
nezi si care culminara in ciocnirea sangeroas dela Tulcea,
isi aveau marea lor insemnatate strategica. Ofensiva ruseasca
in Dobrogea, avand drept tinta portul Varna, unde se facea
imbarcarea trupelor turcesti pentru Crimeea, urmarea scopul
de a taia Turcilor legatura cu campul de operatiune din
Crimeea "). In Iulie 1855 se produse un gray conflict intre
un ofiter turc i comandantul garnizoanei austriace 11). In
cursul rAzboiului Turcii reduceau mereu contingentele lor
din Principate, dar ei nu inteleser s le retragA de tot, pentru
a flu lsa Austriacilor camp liber pentru aspiratiunile lor
1) Corespondenta lui Coronini, Nr. 275, p. 356; Nr. 279, Q. 365 urm.
2) Ibid., Nr. 304, p. 402.
3) Ibid., Nr. 315, p. 414.
G.) Ibid., Nr. 365, p. 509.
5) Ibid., Nr. 366, p. 509; Nr. 472, p. 1 514.
G) Ibid., Nr. 341. 341, P. 473; Nr. 370, p. 512; Nr. 379 i 380; Nr. 382, p. 521
i. 523.
7) Ibid., Nr. 477, p. 650.
9) Ibid., Nr. 511, p. 680.
9) Ibid., Nr. 58/, p. 766.
7.) Ibid., Nr. 614, P. 792; Nr. 622, p. 798.
11) Ibid., Nr. 803 i 804, P. 991 um.
www.digibuc.ro
c59 OCUPATIA AUSTRIACA IN PRINCIPATE (1854-1857) 27
politice. Ultimele unitati turcesti s'au retras dincolo de

Dunare numai deodata cu retragerea trupelor austriace din
Iasi si Bucuresti 1).
IV. DOMNIA PRINCIPELUI BARBU STIRBEI SUB

OCUPATIA AUSTRIACA
La 13 Septemvrie comisarul Dervis-Pasa incunostiinta pe
membrii Sfatului Administrativ, cd sultanul, in dorinta sa
de a restatornici starea de mai inainte a Principatului Mun-
teniei, a trimis invitatie Principelui Stirbei de a se reintoarce
in tall spre a relua iardsi carma administratiei si de a adasta
horararile cele din urma ale Inaltei Porti . Totodata
guvernul otoman credincios indatoririlor sale, a hotarit s
ia, prin intelegere cu guvernul M. S. Imparatesti si Regale
Apostolice, prietenul si aliatul Portii, masurile trebuincioase
spre a restatornici in Principatul Romaniei starea lucrurilor
cea legitima, dupd cum izvoreste din privilegiurile asigurate
de atm guvernul Mariei Sale Imparatesti Sultanul in pri-
vinta administratiei tarii 2)., In aceeasi zi Sfatul Admini-
strativ primi un ofis si din partea generalului Coronini, prin
care era instiintat ca. Maria Sa Imparatul Austriei a luat
indatorirea catre Marirea Sa Imparateasca Sultanul prin tra-
tatul dela 14 Iunie anul curgator, sd restatorniceasa in
Romania si Moldova, in unire cu guvernul otoman, starea
legala a lucrurilor, dup cum rezult din privilegiile asigurate
de Inalta Poarta, pentru administratia ambelor Principate.
Spre a ajunge la acest scop, atat Curtea Imperiala a Austriei,
cat si Inalta Poarta au socotit de trebiunt s recheme pe
Printii legitimi ai numitelor tri si sal dea din nou in mainile
kr carma administratiei. Urmand dar poruncile celor doua
Inalte Guvernuri contractante, Coronini arata ea 0 dupa
ce s'a sfatuit cu Ecelenta Sa generalul de divizie Dervis-Pasa,
Comisarul Maririi Sale Imperiale Sultanului, a adresat tot-
deodata cu dansul, o invitatie pentru I. S. Printul Stirbei
1) Studir Fi Documente, Nr. 348, p. 482.
2) Ibid., 11, Nr. 342, P. 505.
www.digibuc.ro
28 I. NISTOR 16o
spre a-I ruga sa plece din Viena i sa se intoarca la postul

sau din acest oras Bucuresti 3).
Principele Stirbei care petrecea la Baden langa Viena,
primind invitatia de a se reintoarce in scaunul sau de domnie,
adresa la 17 Septemvrie Sfatului Administrativ un ofis, in
care arata hotarirea sa de a se reintoarce in tall zicAnd :
Imprejurarile vremii au cerut departarea noastra vremel-
niceste din Principat, precum prin ofisul nostru dela 14
Octomvrie 1843 Nr. 1737 am facut cunoscut Sfatului Nostru
Administrativ. Acum grAbim a-i aduce la cunostinta, ca acele
imprejurAri incetAnd i asemanandu-ne poruncilor ce am
primit dela preaputernica Inalta Poarta, avem a ne intoarce
aci spre a lua cArma obladuirii. Plecarea noastra va fi peste
cinci zile cu vaporul. Sfatul Administrativ este poftit de a
da aceasta pe loc in cunostinta publicului si a lua cuvenitele
masuri despre a noastrA sosire 2).
Vestea despre reintoarcerea principelui Stirbei n'a fost
primita cu insufletire de toata lumea. Un grup de boieri
se grbi s inainteze lui Omer-Pasa un memoriu contra prin-
cipelui 3). Memoriul a fost trimis lui Dervis-Pasa pentru a
face ancheta discreta, dara aceasta numai dupa reinscAunarea
principelui, si atuncea numai cu prudenta, acurAteta
nepartinire si in modul cel mai drept 4).
Austriacii sprijineau reintoarcerea in scaun a Principelui
staruiau in sensul acesta pe lAnga Poarta, cautAnd prin.
aceasta sa contravina nazuintelor lordului Stratford si con-
sulului Colquhoun cari doriau sa ridice pe tronul Munte-
niei un principe supus sugestiilor lor politice 5).
Omer-Pasa reprosa lui Stirbei abuzuri de putere i defrau-
dari de bani publici in timpul domniei sale precum si o ati-
tudine dubioasa si iloiala fatal de Poarta in timpul ocupatiei
rusesti. In schimb Coronini care vizita pe Omer-Pasa in
acest scop, apar pe Stirbei, reducAnd asuzatiile ce se adu-
ceau impotriva lui la simple intrigi ale adversarilor si politici.
1) Coresponden(a lui Coronini, Nr. 343, P. 506 urm.
2) Studii i Documente, II, Nr, 346, P. 523 urm.
3) Coresponden(a lui Coronini, Nr. 55, p. 68.
4) Ibid., Nr. 97, p. 126.
5) Ibid., Nr. 59, p. 72.
www.digibuc.ro
Punctele de acuzatie vor putea fi anchetate mai bine in

prezenta lui. De aceea el insista ca Turcia sa nu se opuna la
reintoarcerea Principelui, care opunere n'ar putea decat sa
atinga prestigiul Portii, care prin comisarul ei Dervis-Pasa
a invitat pe *tirbei in numele Sultanului de a se reintoarce
in tail 1). Tratativele in chestiunea reintoarcerii principelui
fura de lunga durata, intru cat Omer-Pasa i Dervis-Pasa se
opuneau din rasputeri 2). Staruinta cabinetului austriac ins
pe langa Poarta fu incununat de succes, astfel ca.' la 19 Sep-
ternvrie Coronini putu sa raporteze cancelarului Buol c
guvernul otoman si-a dat agrementul pentru intoarcerea
principelui Stirbei, in sensul ca principele este invitat sd
ieia frfinele domniei 3). Aceastd izbanda fu comunicata Prin-
cipelui Stirbei la Baden, prin Laurin, consulul general al
Austriei la Bucuresti, in ziva de 18 Septemvrie. Laurin
calatori la Baden pentru a inmana Principelui adresele oficiale
de invitare, emanate dela ambele curti imperiale din Viena
si Constantinopol. Indata dup primirea mesajelor oficiale,
Principele tirbei se prezenta cancelarului Buol-Schauen-
stein pentru a-i multumi pentru inalta solicitudine a curtii
imperiale fata de persoana sa si de misiunea pe care o are de
indeplinit 4). Principele *tirbei, prin adresa sa din 19 Sep-
temvrie, multumi contelui Coronini pentru invitatia oficiald
ce i se facuse de a recoupa tronul muntean si-1 vesti ca la
25 Septemvrie va porni spre tara pe Dunare 5). La 20 Sep-
temvrie Coronini aviza pe prefectul politiei din Bucuresti
asupra masurilor ce trebue luate cu ocazia sosirii Principelui 6).
Dar in ultimul moment Principele Stirbei fu silit sa-si
amaie plecarea pentru ziva de 28 Septemvrie, din cauza
apelor scazute ale Dunarii 7). Propunerea de a calatori
prin Transilvania, pe care i-o fdcuse guvernul austriac, n'a
fost agreata de Principe din cauza silnatatii sale subrede. De
i) Coresponden(a lui Coronini,Nr. 66, p. 82.

2) Ibid., Nr. 67, p. 84. Cfr. Nr. 78, 79, 81, 84, 87.
3) Ibid., Nr. 96, p. 224 urm.
4) Ibid., Nr. 104, P. 134.
5) Ibid., Nr. 94, P. 121 urm.
") Ibid., Nr. 98, p. 228.
7) Ibid., NI% 106, P. 135.
www.digibuc.ro
30 I. NISTOR Ifiz
aceea el preferi calatoria pe Dunre 1). La z6 Septemvrie,.

Coronini ceru Sfatului Administrativ programul pentru pri-
mirea Principelui 2).*In ziva urmatoare, Coronini primi acest
program care prevedea ca o deputatie compusa din episcopul
de Buzau, din marele ban C. Ghica, marele vornic I. Fili-
pescu, postelnicul I. A. Filipescu si clucerul I. Cantacuzino,.
urn-ia sa intampine pe Principe la debarcaderul din Giurgiu,.
insotindu-1 pana la bariera Capita lei. Acolo Principe le va fi
intampinat de seful militiei romane in fruntea trupei, de seful
politiei in fruntea dorobantilor, de presedintele municipali-
tatii si de vornicul orasului. In palatul princiar va fi intam-
pinat de mitropolitul tarii, de ministri, de boieri si mazili in
portur lor 3). La 28 Septemvrie Coronini incunostiint Sfatul
Administrativ ca Principe le tirbei va debarca la Orsova si
va lua de acolo drumul prin Craiova, pe uscat spre Bucu-
resti 4). Ori informatiunea aceasta s'a dovedit inexacta intru
cat la 29 Septemvrie, Coronini primi un raport din Orsova,
Ca' Principe le n'a debarcat la Orsova, ci isi continua calatoria pe
Dunare,asa ca numai la 3 sau 4 Octomvrie va ajunge la Giurgiu5).
Sosirea principelui tirbei putea da insa loc la manifestatiuni
publice de simpatie pentru Principe care' nu putea fi pe placul
Turcilor. De aceea Mashar-Pasa, generalul comandant al
orasului Bucuresti, ordona prefectului de politie Rosetti, s
impiedece orice manifestatie public in cinstea noului domn5).
Sub numele de Mashar-Pasa se ascundea tanarul Englez Sir
Stevens Lakeman 7), care veni sa inlocuiasca in comanda
orasului Bucuresti pe Zadik-Pasa, care nu era altul (leek
emigrantul polon Czaikowski, care la struinta lui Coronini,
fu revocat din acest post si insarcinat cu comanda unui
regiment de cazaci otomani, care se compunea din emigranti
poloni cu serviciul in armata otomana pentru a contribui la
realizarea revendicarilor nationale si politice poloneze 8).
') Coresponden(a-Coronini, Nr. 104, P. 134.
2) Ibid., Nr. 1 1 t, p. 140.
3) Ibid., Nr. 112, p. 141.
4) Ibid., Nr. 139, p. 151.
5) Ibid., Nr. 125, p. 155 urm.
G) Ibid., Nr. 131, p. 163 urm.
7) Ibid., Nr. 134, p. 171.
8) I. I. Nistor, Die Polen-Legion im Krimkriege, in <ICodrul Cosm.*, IX, p. 7 x urm.
www.digibuc.ro
Principe le $tirbei se bucura in adevar de multe simpatii

in randurile targovetilor si negustorilor si acestia voiau sa-i
ridice arc de triumf si sa-i prezinte o coroana de lauri. Dar
aceste manifestatiuni nu puteau fi pe placul Turcilor si de
aceea ei incercara A.' opreascd asemenea manifestatiuni. 0
publicatiune in acest sens era sub tipar si gata sa apara. Acea-
sta fu insa zadarnicit de Coronini, care afland despre unel-
tirile contra Principelui, interveni personal la Dervis-Pasa
si obtinu dela el revocarea ordonantei, aratand ca $tirbei se
gseste sub scutul Austriei si orice act de ostilitate indreptat
contra sa, ar atinge prestigiul guvernului austriac. Dar cu
toate acestea proclamatia a aparut si a fost distribuit prin
localurile publice si numai dup dou ore revocata 1).
Dup invingerea diverselor piedici ce i se pusera in cale,
principele $tirbei ajunse la 5 Octomvrie in Bucuresti. Din
raportul lui Coronini catre Hess si Buol 2) aflam ea in drum
spre Capita la, Stirbei a fost aclamat de multime la Orsova
si Turnu-Severin. La Vidin si Rusciuc a fost intampinat
de Sami-Pasa si salutat cu 21 salve de tun. La Giurgiu a
fost asteptat de un batalion de onoare si intampinat de 4
ministri, 20 boieri si 40 targoveti. $tirbei a rugat sa. nu i se
faca primire de catre armata austriaca, ci numai de cea
romana. Aceasta a fost totusi consemnata la Mogosoaia pentru
a putea interveni in caz de turburdri. In fata palatului asteptau
generalii Alemann si Popovici, inaltul cler in frunte cu
mitropolitul, marele vornic Cantacuzino cu inaltii demnitari
ai Orli si delegatiuni de boieri, mazili si targoveti. Principe le
primi mai intai salutul generalilor austriaci, apoi al clerului
si al guvernului. Mitropolitul rosti cuvantarea de bun sosit.
Populatia intampin pe Principe cu urale si ovatiuni. Din
partea Turcilor n'a participat nimeni.
Absenta demonstrativa a autoritatilor militare turcesti dela
festivitatile de primire a Principelui, cat si atitudinea ostill
a lui Omer-Pasa si Dervis-Pasa fata de noul Domn, a format
obiectul unei note de protest a internuntiului austriac pe
1) Corespondenta lui Coronini, Nr. x34, P. 569 urm.; cfr. Nr. 143, P x86 urm..
2) Ibid., Nr. 146, p. 191 urm.
www.digibuc.ro
32 I. NISTOR 164
langa marele-vizir Resid-Pasa. La acest demers s'au asociat

si reprezentantii Angliei si Frantei. Marele vizir a desaprobat
purtarea pasalelor Omer si Dervis 1). In ziva sosirii sale in
Bucuresti Principele vesti pe Resid-Pasa despre intrarea sa
in Capita la tarii si despre apelul sau catre populatie 2).
Cu reinstalarea Principelui tirbei in scaunul domniei,
prerogativele administrative trecura dela Sfatul Administrativ
asupra sa 3). De aceea era firesc ca presedintele Sfatului
Administrativ, marele logofat Cantacuzino sa demisioneze din
functiunea inalta in care se gasia 4). Iar Buol, cancelarul
austriac, &di:1u instructiuni comandamentelor militare, ca
indata dupa reintoarcerea Principelui, in toate chestiunile ce
privesc administratia interna sa se adreseze Principelui, iar
in chestiuni de ordin mai inalt, cum ar fi transactiuni inter-
nationale, intre Austria si Turcia sau situatia Principatelor
fata de puterea suzerana, sa se trateze dela guvern le guvern
intre Viena si Constantinopol 5). In consecinta Coronini
comunica la 20 Oct. 1854 Principelui *tirbei, ca de acum
inainte ii va adresa lui direct notele, pe care pand atunci le
trimetea Sfatului Administrativ 6). Cu sosirea Principelui
tirbei se linisti opinia publica si se mai domolir si coman-
dantii turci Omer-Pasa si Dervis-Pasa. Mashar-Pasa fu
revocat din postul de comandant al pietii din Bucuresti si
Austriacii cerura un nou comandant in persoana unui ofiter
turc, care Ali fi facut studiile la Viena. Internuntiul mai
starui pe langa Poarta ca Principele *tirbei sa mentina in
postul de agent la Constantinopol pe fratele logofatului Ari-
starh si nicidecum pe Caradja, iar Principele Ghica pe
Fotiadi ginerele lui Vogoride, pentru ca Austria sa poata
exercita influenta ei asupra agentilor din Principate 7).
Domnia lui Barbu tirbei sub ocupatia austro-turca a
fost foarte grea si anevoioas, fiind mereu urmarit de ura
1) Coresponden(a lui Coronini, Nr. 148, p. 194 urm.; cfr. Nr. 149 i ISO.
2) N. Iorga, Coresponden(a lui .Ftirbei-Vodd, Nr. 23, P. 488.
3) Corespondenta lui Coronini, Nr. 139, p. 2i6 urm.
4) Ibid., Nr. i2o, p. 132 i Nr. 14o, p. 18r.
5) Ibid., Nr. 136, p. 176.
6) Ibid., Nr. 134, p. 212.
7) Ibid., Nr. i62, p. 218 urm.
www.digibuc.ro
personald a lui Omer si Dervis-Pasa 1). Reintoarcerea sa in

scaunul domniei se facu cu sprijinul Austriei si contra vointei
Turciei. De aceea adversarii sgi unelteau mereu la Poart
pentru a obtine mazilirea lui. Dar cu toate acestea el izbuti
sa se mentina in scaun pang la expirarea termenului de sapte
ani pentru care fusese ales domn, in baza conventiei ruso-
turce dela Balta Liman din 1849. Prima dificultate o in-
tampina la constituirea ministerului, and trebuia sa ting
seama atat de dorintele Portii cat si ale Austriei. Invingand
aceste piedeci el forma ministerul cu marele vornic Iancu
Filipescu la Interne, logofatul N. Baleanu la Finance, cu
postelnicul I. A. Filipescu la Justicie, cu logofkul Alex.
Plagino la Externe si cu logofkul Iancu Campineanu la Culte
.si. Instructie 2).
Comisarul otoman Dervis-Pasa il ameninta mereu cu
anchetarea atitudinii sale Ltd de Poarta sub ocupatia ruseasca,
iar Austria intervenea mereu la Constantinopol in sensul cd
aceasta anchet sa se faca cu toata obiectivitatea 3). In pri-
vinta aceasta internuntiul Bruck primi asigurki linistitoare
dela marele-vizir si chiar promisiunea revocarii lui Dervis-
Pasa din Bucuresti 4). Intre timp ins Principele Stirbei
primi ordin din partea Turcilor de a expulza pe colonelul
Solomon, ce fusese detasat ca ofiter de leggtura pe langa
armata austriaca, sub pretextul cg nutreste simtiminte ruso-
file 5). Coronini protest energic -contra acestei mgsuri si
interveni pentru revocarea ei 6). El ceru totodatg si Princi-
pelui tirbei sg nu cedeze cererilor nedrepte ale lui Omer-
Pasa si sa revina asupra ordinului de expulzare lansat contra
lui Solomon si Florescu 7). Se zvonia chiar de expulzarea a
23 boieri munteni pentru sentimentele lor rusofile 8). Masura
aceasta era socotitg ca un act de represalii asupra Rusilor,

2) Ibid., Nr. 174> P. 235 urrn.
3) Ibid., Nr. 213, p. 281 urm.
4) Ibid., Nr. 223, Q. 291 WM.
5) Ibid., Nr. 236, p. 307; cfr. Nr. 28o ci 381, p. 366 urm.
G) Ibid., Nr. 251, p. 322 urm.
1) Ibid., Nr. 252, P. 323 I11111.
8) Ibid., Nr. 26o, p. 331.
1? A. R. Memoriile Secliunii Istorice. Seria III. Tom. XX .
www.digibuc.ro
34 I. NISTOR 166-
care detineau la Tighina 13 supusi munteni, banuiti de sim-

timinte ostile Rusilor 1).
Intr'un raport catre generalisimul Hess, Coronini se plangea
de slabiciunea Principelui Stirbei care satisface toate cererile
Portii si ale <( farsorilor Colquhoun si Zamoiski, pe 1ang1
care se linguseste. Numai gratie energicei sale interventa
s'a putut impiedeca retragerea militiei nationale impreun cu
Turcii si planul (( clicei anglo-polone de a edita in patru
centre foi periodice si anume la Bucuresti, Craiova, Braila
si Buzau 2). Intr'un raport care internuntiul din Constan-
tinopol din 24 Decemvrie 1854, Coronini staruia din nou_
asupra dificultatilor pe care Principele le intampina mereu
din partea comisarului otoman Dervis-Pasa si cerea insistent
grabnica lui revocare 3). Acesta insa nu voia sa plece inainte
de a fi terminat ancheta contra Principelui.
La finele lui Decemvrie 1854 ancheta fusese terminata si.
Coronini primi dela insusi Dervis-Pasa o copie asupra
rezultatului acestei odioase anchete, pe care el o comunicl
imediat Principelui Stirbei 4). In aceasta anchet se reprosa
Principelui ea n'a ascultat de ordinul Sultanului de a parasi
imediat tronul la invazia Rusilor, ea ar fi avut legaturi
secrete cu Gorceacov, ca n'a informat la timp Poarta despre
planurile Rusilor si 6 organele sale oficiale ar fi primit cu
arcuri de triumf pe comandantul armatei ruse la intrarea
sa in Bucuresti. Din punct de vedere administrativ se
ridicau contra Principelui Stirbei 22 puncte de acuza, dintre
care unele de ordin financiar si anume ca ar fi eliberat din
visterie sume contra legii, ca ar fi pagubit administratia
bunurilor eclesiastice, ca ar fi cheltuit peste sumele preva-
zute in deviz pentru constructia Teatrului-National din
Bucuresti, ea sumele pentru intretinerea gradinii Cismigiului
le-ar fi intrebuintat pentru gradina Cotroceni, ca n'ar fi
administrat bine. fondurile pentru drumuri, cd ar fi aprobat
sa se cumpere dela fratele sail Bibescu gradina din Craiova
1) Coresponden(a lui Coronini, Nr. 265, p. 338 urm.
2) Ibid., Nr. 243, p. 326.
3) Ibid., Nr. 322, p. 423 urm.
4) Ibid., Nr. 330 ci 332, P. 457 urm.
www.digibuc.ro
cu un pret mai mare decat face, pentru a-i face un hatar,

ca n'ar fi chivernisit bine fondurile pentru militia nationala,
ca ar fi favorizat un schimb al manastirii Cernica in folosul
intendentului ski Preda Baldovin, ca ar fi cheltuit pe nedrept
20.000 ducati cu ocazia investiturii sale la Constantinopol,
ca ar fi conferit titluri de noblete unor persoane nedemne de
aceasta distinctie, ca nu ar fi grijit pentru o mai dreapta
aplicare a legii invoielilor agricole, s. a.1), Coronini, in raportul
sau catre internuntiul Bruck, &este acuzatiile contra Prin-
cipelui nefundate, vagi si pe alocurea chiar neserioase, culese
din adversitate personala dup svonuri, baliverne, etc. 2).
La 4 Ianuarie 1855, Coronini trimise cancelarului Buol-
Schauenstein un raport asupra purtarii lui Dervis-Pasa si
asupra felului cum acesta a putut s faca ancheta contra
Principelui Stirbei, Orland seama numai de depunerile adver-
sarilor Principelui si ale consulilor Frantei si Angliei si in
deosebi ale persoanelor care au luat parte la revolutia din
1848. Iar Principelui nu i s'a dat ocazia de a-i da lamuririle
cuvenite. $i Principele Ghica a ramas sub ocupatia ruseasca
in tara, fara ca in contra acestuia sa se fi ridicat asemenea
invinuiri, observandu-se o atitudine deosebit fat de ambii
Principi, a caror purtare fata de Rusi a fost absolut identica.
Fata de acuzatiunile de ordin politic ce i se aduceau, Prin-
cipele se margini sa constate, ea atitudinea fata de situatia de
atunci era deplin justificata. Acuzatiile de ordin admini-
strativ sunt vagi si lipsite de orice temeiu. Iar afirmatia ea
opinia publica ar fi pornit contra sa nu este decat o afir-
matie gratuita, intru cat Principele se bucura de increderea
tarii 3). La 6 Ianuarie, Principele se grabi sa protesteze contra
intrigilor ce se teseau contra persoanei sale si sa asigure
Inalta Poarta de simtimintele sale de supunere si loialitate 4).
Principele inainta totodata Inaltei Porti o replica la toate
punctele de acuzatie ce se ridicara contra sa, replica ce urma
sa fie examinata. Internuntiul Bruck staruia mereu pe langa
2) Ibid,. Nr. 330, P. 457.
3) Ibid., Nr. 335, P 463 urm.
4) Ibid., Nr. 346, P. 477 urm.
13,
www.digibuc.ro
36 t. NISTOR 168
marele vizir ca sa rezolve cu un ceas mai degraba acesata

chestiune 1). La 22 Ianuarie 1855, Principe le Stirbei trimise
lui Coronini o copie dupa replica sa catre Poarta. Replica are
o parte politica si alta administrativa. In partea politica el
combate acuzatiunile nedrepte i calomnioase ce i s'au adus
de catre adversarii sai. In partea administrativa el struie
asupra manastirilor inchinate, asupra cheltuelilor cu con-
structia Teatrului National din Bucuresti, cu parcul i ca-
stelul Cotroceni, cu gradina Cismigiu i parcul Bibescu din
Craiova, precum i la irnputarile ce i s'au adus in legatura
cu reorganizarea armatei. Raspunsul de aparare se reazema
pe o serie de i i piese justificative care fusesera anexate la
replica 2). Raspunsul a fost inaintat i guvernului din Viena,
care il gasi satisfacator i deci desculpant pentru Principe 3).
La i Martie Coronini primi vestea din Constantinopol ch.
Inalta Poarta a gasit bun raspunsul Principelui i ca este
gata sa considere incidentul inchis 4). La 9 Iunie pleca Prin-
cipele la Rusciuc intru intAmpinarea marelui-vizir Ali-Pasa
care se intorcea cu vaporul din Viena unde fusese in mi-
siune diplomatica. Sigur ca acolo Principele avu prilej sa
transeze si ultimele diferende ce le avea cu Poarta 5). Mari
nemultumiri trezi Principele din cauza emanciparii Tiga-
nilor decretata de Dornn i agreata de Sfatul Administrativ
Extraordinar. Boerii latifundiari combateau cu inclirjire ma-
sura emanciparii, care taia adanc in interesele lor materiale 6).
In chestia manastirilor inchinate ambii Domni romani in-
treprind o actiune comun la Constantinopol, trimitnd o
delegatie munteano-moldava in frunte cu Costachi Negri 7).
Costachi Negri era considerat de Coronini ca unul din cei
mai inversunati adversari ai Austriei, care indemna i pe
prietenul sau Cogalniceanu sa lupte contra Austriei 8). In
') Coresponden(a lui Coronini, Nr. 378, p. 519 urm.
2) Ibid., Nr. 386, p. 527 urm.
3) Ibid., Nr. 418, P. 592.
4) Ibid., Nr. 437, P. 609.
5) Ibid., Nr. 585, p. 770.
6) Ibid., Nr. 729, P. 864.
7) Ibid., Nr. 618-620, p. 794 urm.; Nr. 627, 629, 630, 674, p. 803 urm.; Nr.
646, p. 8r2; Nr. 639, p. 840; Nr. 696, p. 846; Nr. 741, P. 874; Nr. 745, P 879.
8) Ibid., Nr. 766, p. 935.
www.digibuc.ro
Ianuarie 1856 Principe le se plangea, Ca marile puteri dis-

cuta planuri de reorganizare a Principatelor, lasand in corn-
pieta necunostinta de cauza pe voevozii acestar OH, cei mai
chemati de a-si spune cuvantul 1). In schimb insa marile
puteri erau puse in cunostinta asupra dorintelor Rornanilor,
care urrnaireau Unirea Principatelor, domn strain sau dina-
stie national, autonomie interna si reforme radicale 2). Au-
stria vedea cu ingrijorare sfarsitul domniei Principilor. La
15 Februarie 1856 Coronini staruia asupra necesitatii de a
mentine ocupatia austriaca pana dupa alegerea nouilor domni,
spre a impiedica eventualele izbucniri de patimi sau chiar o
inmixtiune a Rusilor 3).
Strecurandu-se astfel prin multe dificultati Principele Stir-
bei izbuti sa se mentina pe tron pana la expirarea termenului
pentru care fusese ales. La 17 Aprilie 1856 Austria filcea
demersuri la Constantinopol pentru prelungirea termenului
de domnie al Principilor romani 4). Interventia aceasta fa-
mase fara rezultat, intru cat Poarta nu era dispus s pre-
lungeasca acest termen. In zadar incercara Austriacii sa
obtina dela Principe in ultimul moment, sporirea contingen-
telor pentru militiile nationale si instruirea lor prin experti
austriaci 6), de a infiinta banci si a construi cai ferate in
Muntenia 6), de a solutiona in pripa chestiunea agrara7) si de
a interveni in conflictul Buicliu 8). Principele 5tirbei resista
cu indaratnicie pang la retragerea sa din scaunul domniei.
La 5 Iulie 1856 Principele 5tirbei parasi Bucurestii, sub
pretextul de a face o inspectie. In seara de 7 Iulie se gasia la
Ploesti, unde semnd actul de renuntare la tron, trecand preroga-
tivele puterii domnesti asupra consiliului de ministri. Dela
Ploesti Principele se retrase pe proprietatile sale dela Bi-
strita din Muntenia 3). In locul Domnului demisionat,
7) Corespondenta lui Coronini, Nr. 745, P. 880.
2) Ibid., Nr. 748, p. 883 urm.
4) Ibid., Nr. 756, p. 900 urm.
4) Ibid., Nr. 807, P. 994.
5) Ibid., Nr. 809, p. 996; Nr. 814, P. 1005.
e) Ibid., Nr. 817, p. ioui; Nr. 824, P. 1019; Nr. 845, P. 1036.
7) Ibid., Nr. 818, p. ior2.
a ) Ibid., Nr. 827, p. 1022; Nr. 854, P. 1040.
9) Ibid., Nr. 860, P. 1049.
www.digibuc.ro
38 I. NISTOR 170
Poarta numi caimacam pe Alexandru Ghica, fostul domn al

Munteniei (1834-1842) 1). Ca adversar al unirii, noul cai-
macam al Munteniei lug masuri severe pentru mentinerea
ordinei interne si potolirea agitatiunilor unioniste 2). Ale-
xandru Ghica isi arata in deosebi nemultumirea sa fata de
agitatiile unioniste ale consulului francez Place 3). El regreta
mult plecarea trupelor austriace, care singure mai erau in
stare sa stapaneasca curentul puternic pentru unire 4).
V. DOMNIA PRINCIPELUI GRIGO RE GHICA SUB

OCUPATIA AUSTRIACA
Dupa ce ocupase si Moldova cu trupele sale, Coronini
adresa Principelui Ghica la Viena invitatia de a se reintoarce
in tail, cu toate intrigile ce se faceau pentru ridicarea in
scaunul domniei a lui Nicolai Vogoride, fiul lui tefan Vo-
goride, fost principe de Samos care insurandu-se cu fiica
marelui logolat Conachi, ravnia la domnie 5). Invitatia s'a
facut in intelegere cu Dervis-Pasa, folosindu-se exact acelasi
formular ca si la invitarea facut, la randul ski, Principelui
tirbei 6).
La 19 Octomvrie Coronini comunica generalului Paar
programul pentru primirea Principelui Ghica in Iasi. 0
companie de onoare, cu steag si muzica urma s faca ono-
rurile militare in fata intregii garnizoane austriace din Iasi.
La aceasta parada urma sa ia parte si militia moldoveneasca
care era devotata Principelui deopotriv cu intreaga popu-
latie 7). La 25 Octomvrie cancelarul Buol-Schauenstein
instiinta pe Coronini ca Principele Ghica ar fi hotarit sa
plece din Viena la 29 Octomvrie spre tara, facand calatoria
1) Corespondenta-Coronini, Nr. 866, p. 1053.

2) Ibid., Nr. 878, p. 1064.
3 ) Ibid., Nr. 882, p. xo66.
4) Ibid., Nr. 888, p. xo68.
5) Ibid., Nr. 174, p. 231 turn.
6) Studii fi Documente, II, Nr. 353, P. 527 urm.; cfr. Corespondenta lui Coro-
rrini, Nr. 163, Q. 220.
7) Corespondenta lui Coronini, Nr. 177, P. 238.
www.digibuc.ro
pe Dunare, pana la Galati, iar de acolo la Iasi. Pentru aceasta

calatorie Principele ar avea nevoie de un timp de 1 0 zile 1).
Conform programului Principele Ghica sosi pe la mijlocul lui
Noemvrie la Galati si de acolo isi continua drumul spre
Iasi. Acolo a fost intampinat cu acelasi ceremonial ca si
Principele tirbei la Bucuresti. La 18 Noemvrie 1854 Co-
ronini raporta internuntiului Bruck ca a intampinat pe Prin-
cipe in fruntea corpului ofiteresc in fata palatului domnesc.
La intampinare a luat parte si comisarul otoman Dervis-
Pasa. Coronini caracterizeaza pe Ghica ca # inteligent, bine-
voitor si inainte de toate incoruptibil, cu toate ca are repu-
tatia unui om foarte slab, dar el este in general flexibil si
totdeauna atent si prevenitor fata de dorintele austriace * 2).
Indata dupa instalarea sa, Principele Ghica inlocui. Sfatul
Administrativ prin un minister in toat regula, cu marele
logofat Catargi la Interne, cu Mavrogheni la Finance, cu
postelnicul Constantin Ghica la Externe, cu ginerele sat.).
Rosetti Raducanu la Justitie, cu Ralet la Culte si cu hat-
manul Lucescu la Razboi 3) . Constantin Sturdza, fostul pre-
sedinte al Sfatului Administrativ, fu decorat cu. ordinul Franz-
Josef in gradul de mare cruce pentru meritele ce si le-a ca-
stigat cu ocazia intrarii trupelor austriace in Moldova. Di-
stinctii mai mici au primit si ispravnicii cari au adus servicii
trupelor austriace 4).
Dervis-Pasa incerca s influenteze incatva formatiunea gu-
vernului, dar Coronini a stiut sa zadarniceasca aceast in-
cercare. De altfel comisarul otoman nu lasa sa-i scape nici un
prilej pentru a unelti necontenit contra Austriacilor, ceea
ce determina pe Coronini sa se adreseze Principilor Ghica si
tirbei pentru a li indica masurile ce trebue a fi luate contra
acestor uneltiri 5).
Rivalitatea dintre Turci si Austriaci deveni si in Moldova
un izvor nesecat de certuri si neintelegeri, cari ingreuiau
mereu domnia Principelui Ghica. Astfel Dervis-Pasa ceru
1) Coresponden(a Coronini, Nr. x86, p. 256.
2) Ibid., Nr. 237, p. 307.
3) Ibid., Nr, ..., p. 308 urm.
4) Ibid., Nr. 364, P. 506.
-3) Ibid., Nr. 238, p. 310 urm.
www.digibuc.ro
40 I. NISTOR 172
expulzarea din Moldova a fratilor Moruzi si a colonelului

Linguroff, banuiti de simtiminte rusofile. Coronini la randut
sau ridica protest contra acestei cereri a comisarului otoman,
fara ca mai inainte sl se fi cerut avizul sau prealabil 1).
Situatia Principelui Ghica era si mai dificila prin faptul
ea Moldova se intindea de-a-lungul frontului rusesc din
Basarabia, ceea ce impunea atat guvernului moldovean cat
comandamentului austriac obligatiuni deosebite. La 28
Noemvrie 1854 Coronini starui pe langa Principe sa amaie
expulzarea fratilor Constantin si Panaiot Moruzi, intru cat
prestigiul armatei austriace suferia in fata unor masuri sa-
mavolnice de acest fel 2). La 5 Decemvrie 1854, Constantin
Moruzi facea responsabil pe Principele Ghica pentru ex-
pulzare, aducand in sprijinul reclamatiunii sale interesante
date autobiografice 3).
La cererea Turcilor fusesera arestati la Barlad 21 de ce-
tateni sub pretext de spionaj in folosul Rusilor 4). Persecutii
de acest fel se repetara si la Galati 5). Pentru a pune capat
acestor uneltiri, Principele Ghica dadu ordin de a opri orice
comunicatie cu malul stang al Prutului 6). In cele din urma:
se ajunse la o intelegere , ca urmdrirea suspectilor in raioa-
nele ocupate de Austriaci sa nu se poata face decat cu apro-
barea comandantului austriac 7), fiindca Austria considera
pe toti locuitorii Principatelor ca supusi scutului ei 8). Ati-
tudinea Principelui fata de Austriaci era de altfel corecta
ceea ce Ikea pe Coronini sa comunice la Constantinopol,
ca dela instalarea Principelui Ghica situatia politica s'a ame-
liorat i c s'a pus capat multor inconveniente anterioare 6)..
Intre timp izbucni un conflict in chestia supusilor greci,
care dadu mult de lucru guvernului din Iasi 10). La dificul-
) Corespondt.n(a lui Coronini, Nr. 255, p. 327; Nr. 288, p. 377 urm.
2) Ibid., Nr. 265, p. 338.
3) Ibid., Nr. z88, p. 377 urm.
4) Ibid., Nr. 264, P. 337; Nr. 266, P. 343; Nr. 284, p. 369; Nr. 313, P. 413.
5) Ibid., Nr. 272, p. 351.
0) Ibid., Nr. 274, P. 355 urm.
7) Ibid., Nr. 275, p. 356.
8) Ibid., Nr. 278, p. 364; Nr. 302, P. 398 urm.; Nr. 307 ni 30, P. 404 urm...
9) Ibid., NY. 312, P 411 urm.
10) Ibid. Nr. 324, P. 432; Nr. 236, P 435.
www.digibuc.ro
tatile din afara, se ingramadir si agitatiile dinlauntru. In

fruntea agitatorilor se gasea T. Bals care ravnea la domnie,,
secondat de Rosnovanu, exponentul politicei rusesti in Iasi 1).
Prin Octomvrie 1855 situatia din Moldova deveni asa de
incordat incat se raspandise chiar svonul despre abdicarea
Principelui Ghica si despre numirea lui Costachi Negri in
functia de caimacam 2). Gazeta (c Leipziger Allgemeine Zei-
tung )), aduse informatiuni asupra ororilor svarsite de tru-
pele austriace in Moldova 3). Principele Ghica fu banuit Ca
ar fi inspirat acest articol, ceea ce determina pe Principe s
protesteze energic contra calomniilor ce i se aduc 4). In De-
cemvrie 1855 un numar de boeri cu mitropolitul in frunte
trimisera o jalba. la Constantinopol contra Principelui. El
era invinovtit ca favorizeaza miscarea unionista sustinuta
de Franta si ca a dispus emanciparea Tiganilor in paguba
-Orli 5). Cu ocazia zilei sale onomastice s'au lipit afise insul-
tatoare contra Principelui chiar pe edificiul hatmaniei 6).
In schimb Principele era sustinut de Austriaci. La 15
Februarie 1856 Coronini raporta la Viena ca Principele ar
fi dispus sa ramana in scaun, daca i s'ar oferi domnia pe
viata 7). In Martie 1856, Principele aplana conflictul ce iz-
bucni intre Mitropolitul Miclescu si ministrul Ion Canta-
cuzino, prin demisia acestuia si inlocuirea lui prin beizadeaua
Ioan Ghica, o masura care produse buna impresie in ran-
durile tineretului nationalist 8). La 27 Martie Coronini primi
informatiuni dela Constantinopole, Ca Principele Ghica starue
pentru rechemarea sa din domnie 9). La 6 Aprilie raporta
Coronini ca Principele i-a declarat net ea va demisiona la
expirarea termenului de domnie in cursul lunii viitoare,
precurn s'a legat personal fata de imparatul Franz Josef la
1) Corespondenta lui Coronini, Nr. 534, P 714; Nr. 538, P. 724; Nr. 336,P 464;
Nr. 359, 1:1 493; Nr.464, p. 506.
2) Ibid., Nr. 698, p. 840.
3) Ibid., Nr. 702, p. 85o.
4) Ibid., Nr. 731, p. 865; Nr. 732, p. 866.
5) Ibid., Nr. 735, P. 868 urm.
") Ibid., Nr. 752, P. 891.
7) Ibid., Nr. 756, P. 900.
8) Ibid., Nr. 775, P. 950 urm.; Nr. 790, p. 971; Nr. 791, p. 972.
9) Ibid., Nr. 788, P. 97o.
www.digibuc.ro
42 I. NISTOR 174
Cernauti. cat priveste de caimacam, Austria sprijinea pe

fata candidatura lui Alexandru Moruzi. Coronini insa avea
indicii sigure, ca Teodor Bals si-ar fi asigurat numirea prin
sume mari platite la Constantinopol 1). Scurt inaintea retra-
gerii, sale Austriacii cereau Principelui Ghica, ca si de altfel
lui Stirbei, sa reorganizeze militiile dup sistemul austriac,
sa infiinteze banci cu capital vienez, sa construiasca linii
ferate i s solutioneze chestia agrara 2). In scopul acesta
Coronini staruia mereu ca sa se trimit ofiteri romni pentru
perfectionarea instructiei la Viena i la Budapesta 3). Prin-
cipele resista la staruintele acestea, bazandu-se pe opozitia
boerilor fata de aceste cereri 4). In schimb Principele decret
libertatea presei 5). In zilele din urm Principele semna un
mare numar de diplome pentru ridicarea la rangul de no-
bleta. Chiar in ziva demisiei sale a fost acostat de nou in-
divizi simpli i rau imbracati, cari cereau diplome de no-
blet. La 2/14 Iulie aparu decretul de numire a lui Toderit
Bals in functia de caimacam. In aceiasi zi Poarta primi de-
misia Principelui Ghica, ce fusese inaintata desigur de mai
inainte. Generalul Gablenz raporteaza ca in clipele and Prin-
cipele ii lua ramas bun dela inaltii dignitari i ofiteri, bei-
zadelele ridicau mobilierul din palatul domnesc pentru apar-
tamentele lor si ale metreselor lor. Dupa abdicarea sa Prin-
cipele Ghica parsi Moldova pentru a se retrage la Viena
de acolo la Paris g). Indata dup instalarea sa, caimacamul
. Bals suspenda aplicarea tuturor legilor ce fusesera decre-
tate de Ghica in ultimele luni ale domniei sale 7), intre care
si libertatea presei 8). Inaintea Austriacilor G. Ghica trecea
ca partizan al unirii pe care ei o considerau compromisa prin
1) Corespondenta lui Coronini, Nr. 793, p. 973 urm.; Nr. 796, p. 984; Nr.
813, p. 1004.
2) Ibid., Nr. 817, p. ioui; Nr. 818, p. 1012; Nr. 821, p. 1016; Nr. 824, p. 1019;
Nr. 825, p. 1020; Nr. 828, p. 1022; Nr. 829 'Ana la 831, p. 1023 um. Nr. 834 qi
835, p. 1025 UM.
3) Ibid., Nr. 786, p. 968 urm.
4) Ibid., Nr. 936, p. 1026; Nr. 838-839, P. 1029 urm.; Nr. 841, p. 1033; Nr.
.842, P. 1034; Nr. 845, P. 1036.
5) Ibid., Nr. 848-850, p. 1038 urm.
4) Ibid., 861, P. 1049.
7) Ibid., Nr. 863, p. 1052 urm.
8) Ibid., Nr. 882-884, p. 1066.
www.digibuc.ro
demisia lui5). Noul caimacam cauta o apropiere cat mai

strans fata de Austriaci, carora ii ceru praf de pusca pentru
a militia moldoveneasca sa poata face fata situatiei in mo-
mentul and trupele de ocupatie ale Austriei vor evacua
Moldova. Tot el trimise emisari prin districte pentru a aduna
semnaturi antiunioniste 2). Listele cu aceste semnaturi erau
menite sa inlocuiasca listele unioniste trimise sub Ghica la
Constantinopol. In felul acesta credea Bal Ca lucreaza in
interesul Portii. Dar in loc de laudd pentru iperzelul sau
antiunionist, Bals primi ordinul Portii sa justifice, s docu-
menteze i s declare solemn, dac semnturile antiunioniste
s'au facut din voia libera a Moldovenilor, fara interventia
sa, sau din ordinul sau. Raspunsul acesta neasteptat a jignit
adanc pe caimacam 3). De aceia plecarea trupelor austriace
din Iasi umplu de grija pe T. Bals si zadarnici politica sa
antiunionista 4).
VI. REACTIUNEA NATIONALA FATA DE OCUPATIA

AUSTRIACA
Intrarea trupelor austriace in Muntenia a fost primit cu
mare raceala de toate cercurile romanesti. Capitanul Wimpf-
fen raporta la 18 August ea populatia nu era deloc incan-
tata de noua ocupatie straina, care nici nu era de aceeasi
credinta religioasa cu ea, ca cea ruseasca. Toata lumea pre-
fera o domnie parnanteana. Numai anumite doamne din
inalta societate ca d-na Sutu, Slatineanu, Filipescu, Ghica
4. a. aratau simpatie pentru trupele austriace. Partidul bd-
trdnilor nazuia la restabilirea vechilor stari de lucruri.
Pardidul tinerilor se compunea in covarsitoarea sa majo-
ritate din oamenii cei mai culti, mai inteligenti si mai corecti
din ;ark'. eful acestui partid era Ghica, principe de Samos.
El simpatiza cu revolutionarii din 1848 i stetea sub influenta

2) Ibid., Nr. 881, p. 1065.
3) Ibid., No, 886, p. 1067.
4) Ibid., Nr. 888, p. 1068.
www.digibuc.ro
44 1. NISTOR 176,
Frantei si Angliei. Un al treilea partid era cel rusofil, care

pierdu insa pe cei mai marcanti membri ai sai prin fuga lui
Ioanid, Arghiropulos s. a. Tara asta frumoasd fi bogatd
numai dacd ar fti cel putin de este turcd, rusd, austriacd salt
romaneascd, spunea marele ban Cantacuzino 1).
Singurii cari nu aveau nici simpatii, nici aderenti in lard
erau Austriacii. Acest nou partid urmau s-1 creeze Austriacii.
Fata de aceast situatie real, numai corespondentul din
Bucuresti al Telegrafului Roman* din Sibiu putea sustine
ca cu intrarea Austriacilor in Principate va incepe o era,
nou, nu numai pentru administratiunea acestei tari, caci
ea, cu amestecul ei de elemente turcesti, rusesti si neintelese
frantuzesti, ar fi cam iesit in timpul din urma din titini, si
daca s'ar lasa Principatele acum de sine, atunci ele prin lupta
partidelor s'ar arunca insa si in mai mare nenorocire, decat
ce a fost ocuparea Rusilor. Boierul roman nu se poate ase-
mana nici cu nobilul si magnatul polon, nici rus, cu atata
mai putin cu cel nemtesc sau unguresc, caci ei sunt o pro-
prie specie de patrici, spre a caror caracterizare poate el lua
putin lingusitoare culoare pe paleta sa. Voi zice : Nu este
acuma timpul a tine domnilor acelor o oglinda inainte, ins
ei sunt cauza de capetenie, cum ca Romania si Moldova nu
au luat cu totul alt rang intre Wile civilizate ale Europei.
Daca un talent organizator insemnat s'ar apuca de spitele
acestei binecuvantate tari si ar aduce mijloacele ei cele bo-
gate intr'un echilibru obstesc armonic, ce binecuvantari ar
putea el provoca ? D-1 Bach, fratele regeneratorului admini-
stratiunii austriace, merge ca comisar acolo 2) si luand cu
sine numai vreo cativa amploiati, si completand serviciile ce-
lorlalte administratiuni cu elemente romanesti, ce ar fi de
un tact mare si curat de crutare a simtului national, cata
vreme Turcii, care catre toate ce se tin de administratiunea
tarilor ce stau sub suzeranitatea lor, sunt cu totul indolenti,
negresit Ca nu vor pune nicio piedica buneivointi a Aus-
triei 3).
1) Coresponden(a lui Coronini, Nr. 28, p. 39 urm.
2) Ibid., Nr. 33, P. 44 urm.; Nr. 35, p. 48.
3) i, Telegraful Roman ,), anul II, Nr. 66 din at August 1854.
www.digibuc.ro
Ocupatia austriaca ce venea pe neasteptate dupa retragerea

Rusilor n'a fost bine primit nici de Romani, dara nici de
Turci. Austriacii nu se bucurau de nicio simpatie in Prin-
cipate. Grupari si partide austro-file nu existau. Acestea
trebuiau create si in adevar Austriacii isi dedeau silinta sa
eastige aderenti pentru politica lor, dar fail succes vizibil.
Populatia autohtona avea Inca proaspat in memorie suferin-
-tele si nemultumirile provocate de ocupatia ruseasca si de
aceea ea nu intelegea ce rost putea sa aiba o noua ocupatie
si Inca din partea unei puteri straine, nu numai ca limbd,
darl si ca credinta religioasa. Adversitatea fatisa fata de noua
ocupatie era mereu nutrit de emigrantii romani, cari, in-
toreandu-se din pribegie, isi strangeau randurile si cautau
s organizeze rezistenta national:a fata de ocupatie. In n-
zuintele acestea Romanii erau incurajati de catre Turci, cari
si ei la randul lor, isi dadeau seama cd s'au grabit cu incheerea
conventiei dela Bojadji-Keuy si ca interventia militard a
Austriei in Principate, dup evacuarea acestora de catre
Rusi, nu-si mai avea nici o ratiune.
In instructiunile primite de Coronini dela Viena era si
aceea, de a urmari de aproape pe revolutionarii romani si de
a strui pentru indepartarea lor din Principate 1). Cancelarul
Buol-Schauenstein preciza in instructiunea sa catre Coronini
din 15 August 1854 cd principalele scopuri ce se urmareau
cu ocupatia austriaca erau : restabilirea ordinei si inlaturarea
elementelor revolutionare din 1848 si 1849, care prin unel-
tirile lor pericliteaza ordinea si linistea nu numai in Prin-
cipate, ci si in regiunile limitrofe ale Austriei, adica in Tran-
silvania 2). Ca elemente periculoase erau considerati, pe
langa revolutionarii rornani ca Eliade, Tell, N. si G. Golescu,
Cezar Biliac, G. Gradisteanu, C. Rosetti, C. Blcescu, N.
Spatescu, D. Bolintineanu, Zanea, Znagoveanu, Ion si Di-
mitrie Bratianu, Ionescu s. a. 3), ci si revolutionarii maghiari
ea Berzenzay Laslo, zis si thin 4), tefan Thu si Winkler,
') Coresponden(a lui Coronini, Nr. 5, p. 9.
2) Ibid., Nr. 2 3 , p. 3/.
3) Ibid., Nr. 885, p. 1067.
4) Ibid., Nr. 726, p. 862.
www.digibuc.ro
46 1. NISTOR 178
emisarii lui Rosetti i Mazzini 1), precum i cei poloni dintre

cari unii serviau ca ofiteri in armata otomana, ca Czaiko-
wski = Zadik-Pasa, care la intrarea trupelor austriace in Bucu-
resti, indeplinea acolo functiunea de comandant al pietei 2).
Revolutionarii straini ca i cei romani se bucurau de pro-
tectia puterilor apusene, Franta si Anglia, ai caror consuli
din Bucuresti Pujade Eugen i Colquhoun ii sprijineau pe
fata. Nenumarate sunt reclamatiunile lui Coronini contra
acestor consuli cari erau ostili ocupatiei austriace. Cum uni-
tatile austriace se compuneau din soldati de diferite natiuni
ca Romani, Maghiari, Poloni, Sirbi, Croati etc., propaganda
revolutionara, sustinuta de emigranti prindea foarte usor,
astfel ca in proclamatiunea sa catre locuitorii Principatelor,
generalisimul Hess si cerea (diniste i randuial, pentru ca
orice turburare sau i numai amenintarea aceleia prin oameni
sau partide rdsculdtoare se va pedepsi cu toata asprimea legii s 3).
La 19 August Hess tinea sa aminteasca din Leov lui
Coronini, ca este ordinul expres al imparatului, ca fata de
revolutionari sa se proceada cu toga' asprimea 4). Interventia
lui Hess se explica prin faptul c tineretul muntean raspan-
dise o proclamatie catre populatie ca sa se opuna Austriacilor,
iar alta catre militia national, indemnand-o sa se opuna cu
arma in mana ocupatiei austriace i sa stea la dispozitia co-
mandamentului turc in lupta contra invaziei austriace. Dupl
raportul agentului austriac Laurin, ambele proclamatiuni ar
fi fost primite cu insufletire in Clubul V asiliades. Din ace-
lasi raport desprindem, el reintoarcerea lui Eliade la Bucu-
resti, ar fi umplut de groaza lumea pasnica 5) cu toate ca un
alt raport al aceluiasi consul arata ca refugiatii politici ar. fi .
fost indepartati din Bucuresti inainte de intrarea Austriacilor

in capitala 6). La interventia Austriacilor la Constantinopol
aparu la 27 August ofisul marelui vizir catre Omer-Pasa
') Corespondenta lui Coronini, Nr. 688, p. 839; Nr. 695, P. 845; Nr. 697, 13,
847; Nr. 700, p. 849; Nr., 703, p. 851; Nr. 705, p. 852; Nr. 708, p. 853; Nr. 710.
p. 854; Nr. 712, 714, 7152 716, 718, p. 854 urm.; Nr. 728, p. 824.
1) Ion I. Nistor, Die Polen-Legion im Krimkriege, Codrul Cosm. s, IX. p. 71 urm.
3) Ibid., Nr. 27, p. 35.
4) Ibid., Nr. 29, P. 42.
5) Ibid., Nr. 41, p. 57.
n) Ibid., Nr. 44, 13 59,
www.digibuc.ro
care ornduia exilarea lui Rosetti si Golescu din tara si men-

tinerea lui Eliade in surghiunul sau din Samos 1). La 31
August, Omer-Pasa primi noui instructiuni din Constanti-
nopol, ca sa OA in vedere ca unittile otornane care au in
randurile lor indivizi ce cad in categoria refugiatilor, sa fie
dislocate in asa fel, ca ele sa nu villa in atingere cu trupele
de ocupatie austriace 2). Ordinul vizirului a fost ascultat,
intrucAt la 2 Septemvrie Laurin putea raporta lui Coronini,
ea' Ismail-Pasa a primit ordinul sa plece cu o parte a diviziei
sale in care se gaseau refugiati poloni, maghiari si italieni,
din Bucuresti si sal opereze in Asia 3). La i Septemvrie se
raporta lui Coronini din Bucuresti cal Partidul Tinerilor
Romni critica cu asprime manifestul austriac si ea' criticele
gasesc rasunet in randurile populatiei 4). Ca purtarea trupelor
austriace ddea cauza la asemenea critici si agitatiuni, o
recunostea insusi Coronini, care la i Martie 1855 dadu un
ordin circular catre toate unittile militare, sa pastreze dis-
ciplina cea mai severa, s evite excese si crime, pentru a nu
da prilej presei la reclamatiuni si critici 5). Cu ocaziunea
primei vizite, Coronini ceru lui Omer-Pasa sa evacueze emi-
grantii poloni si unguri cari faceau parte din legiunea de
Cazaci, comandata de Czaikowski, ceea ce generalisimul turc
ii fagaduise. De asemenea vor fi trimisi la Constantinopol
si Golescu si Rosetti, numai in ceea ce priveste pe Eliade,
ii ceru sa-1 ingadue panal ce acesta isi va fi regulat anumite
afaceri de familie 6). La 29 Septemvrie Coronini primi dela
Hess dispozitiuni noui cu privire la mentinerea ordinei pu-
blice. Comenduirile austriace din ambele Principate primira
ordine sa vegheze asupra curentelor din opinia publica, sa
urinal-eased agitatiunile ostile si sa chstige elemente pentru
propaganda austriaca. SA exercite cenzura presei si s o in-
fluenteze in sens prietenesc pentru Austria. De asemenea sa
supravegheze spectacolele teatrale si sa combata spionajul.
1) Corespondenta lui Coronini, Nr. 53, p. 66 urm.; Nr. 59, p. 72 urm.
2) Ibid., Nr. 54, p. 67.
3) Ibid., Nr. 6o, p. 73.
4) Ibid., Nr. 58, p. 70 urm.
5) Ibid., Nr. 441, p. 62z.
") Ibid., Nr. 66, p. 8o; Nr. loo, p. 131.
www.digibuc.ro
48 I. NISTOR 183
Pe langa dispozitiunile de ordin politic, organele militare

austriace mai primira insrcinarea de a face politia de mo-
ravuri, de a griji de curatenia si luminatul strzilor publice,
de a opri jocurile de noroc 1). Pentru o mai bun suprave-
ghere a teatrului, generalul Paar a insarcinat pe un ofiter cu
controlul teatrului pe timpul stagiunii 2).
In Moldova situatia Austriacilor nu era mai buna. Din
raportul lui Hess catre cancelarul Buol din 7 Octomvrie
1854 se vede, ca Austriacii n'aveau nici o priza in opinia
publica, si ca Moldovenii ramasera surprinsi pe urma ocupa-
tiei austriace. Un partid austrofil s'ar putea crea acolo numai
prin o investitie de capitaluri. Asa s'ar impune subscrierea
unui imprumut austriac de cel putin 2.000.000 fl. Pentru a
castiga increderea acestei tari, ar trebui ca Austria sa se On-
deasca la un vast program de constructii de drumuri, posta,
telegraf si mai apoi de cai ferate. Negotul austriac cu aceste
tari ar trebui sa se bucure de avantajele speciale. Pe calea
aceasta s'ar putea crea in opinia publica un curent favorabil
Austriei si s'ar putea ajunge si la o durabila unire politica 3).
La incheierea pacii Austriacii se gandiau la fortificarea Ga-
latului, Focsanilor si a unor puncte pe Prut, pentru a avea o
legaturd sigura cu trecatorile fortificate in spre Ardeal. In
legatura cu acest vast plan de fortificatii sta si descrierea
Iasilor din punct de vedere strategic, facuta de maiorul
Dervent 4). Gurile Dunrii ar trebui cucerite pentru negotul
austriac, urmand a se construi un canal sau o cale ferata care
s duca dela Cernavocla la Constanta sau Varna pentru a
inlesni astfel transportul mrfurilor la Constantinopol 5). Cu
oamenii din Principate s'ar putea face mult, intru cat sunt
buni profesionisti. Pe oamenii diriguitori din Moldova Hess
ii &este mai consistenti ca cei din Muntenia ; ei sunt buni
profesionisti, numai ea simt mereu nevoia de a fi comandanti,
ca si copiii cari privesc mereu la perceptorul lor, daca trebue
1) Corespondenta lui Coronini, Nr. 127, p. 157; urm.; Nr. 172, p. 228 urm.
2) Ibid., Nr. x78, p. 238 urm.
3) Ibid., Nr. x5x, p. 202 urm.
4) Ibid., Nr. 181, p. 242 urm.
5) Ibid., Nr. 151, p. 202 MM.
www.digibuc.ro
i 81 OCUPATIA AUSTRIACA IN PRINCIPATE (1854-1857) 49
sa facd ceva sau nu 1). In raportul sau din 18 Noemvrie 1854

Coronini gaseste Moldova mai progresata din punctul de
vedere al agriculturii ca Muntenia. Ea oferea o priveliste
mai vesela deck stepele necultivate ale Munteniei. Situatia
politica si sociala era insa deopotriv de desordonata ca si in
Muntenia, iar viata familiara destrabalata 2).
In Octomvrie 1854 Coronini raporta lui Hess ca tinerii
nationalisti, atatati mereu de contele Zamoiski care s'a asezat
la Bucuresti, critica si uneltesc mereu contra ocupatiei au-
striace 3). In acelasi timp generalul Paar cerea credite pentru
.4 premiarea gazetelor mai importante ce al:A:I-eau la Iasi 4).
Dar daca vigilehta cenzurii oprea manifestatiunile simti-
mintelor nationaliste in Principate, ele gdseau expresie in
4 Gazeta Transilvaniei * din Brasov, unde aparu un articol
contra Fanariotilor, al carui continut agitatoric determind pe
Coronini s intervina pe langa Arhiducele Albrecht pentru
sistarea unor asemenea manifestatiuni anarhice si comuniste 5).
Din ordinul comandantului militar din Ardeal 4 Gazeta Tran-
silvaniei a fost supus cenzurii pentru articolul semnalat
de Coronini : 4 Valahia sub Fanarioti si la urma sub protec-
toratul rusesc 6).
La 6 Noemvrie consulul austriac din Rusciuc raporta ca
revolutionarii polonezi recrutau Bulgari, dar si Romani pentru
legiunile lor 7).
La i i Noemvrie 1854, Paar raporta lui Coronini despre
descoperirea complotului dela Trnauca contra trupelor au-
striace. Capul complotului era un oarecare Fuchs, inginer
hotarnic, ajutat de indivizii Timca si Scodihor. Complotistii
ar fi adresat tarului un memoriu, semnat de mai multi boeri
moldoveni, cerand eliberarea Moldovei de sub jugul austriac.
Numarul boerilor complotisti erau de 300 intre cari Covola,
Chirescu, Miclescu, Matozan, Holban, Gherghel, Nastasi si
1) Coresponden(a lui Coronini, Nr. 151, p. zoo urm.
2) Ibid., Nr. 237, p. 308.
3) Ibid., Nr. 181 P. 249.
4) Ibid., Nr. i86, p 252 urm.
5) Ibid., Nr. 296, p. 387 urm.; Nr. 316, p. 417.
6) Ibid., Nr. 329, P. 451, cu traducerea articolului in limba german.
7) Ibid., Nr. 202, P. 270 lam.
14 4. R. Memoriile Segiunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
50 I. NISTOR i8z
altii. Descoperitorul complotului era un boer devotat Austrie4

care avea mosii in Bucovina, Basarabia si Moldova 1).
In Noemvrie 1854 s'a raspandit in Bucurestili un manifest
mazzinian, care chema soldatii austriaci la dezertare. Distri-
buitorul pamfletului era un Italian in uniforma turceasca
La 20 Noemvrie Coronini gasea situatia politica asa de tur-
bure, incat ea inlesnea uneltirile revolutionare, puse la cale-
de partidul national i sprijinite de consulii puterilor apu-
sene 3). De aceea el numai cu greu a putut impiedica apa-
ritia de foi atatatoare in Bucuresti, Craiova, Buzau si Braila 4>
La 25 Noemvrie locotenentul Brancoveanu, care facea ser-
viciul de legatura cu Coronini, acuza pe Principe le tirbei
ea a numit secretar de stat la sectia franceza pe ginerele lui
Eliade, fostul sef al revolutiei munfene, care indeplinea totodata.
Si functia de secretar intim al lui Omer-Pasa. Doctorul Cre-
tulescu care este considerat ca asasinul Principelui Bibescu,,
este arnic al consului general Colquhoun. Pe aeesta Principe le
l'a numit la departamentul Internelor. Pe principele Con-
stantin Ghica, care este tot ce poate fi mai inocent, este ins
prieten al consulului general francez Poujade, pe acesta
Domnul 1-a trimis in misiune in Crimea. Pe Blcescu, care a_
jucat un rol in revolutia romana si care profeseaza idei foarte
avansate, Principe le tirbei 1-a invitat la sine, i-a Intins
mana si 1-a rugat sa primeasca un loc de administrator la_
Orsova intr'un district lirnitrof cu Austria. Dar cu toate
insistentele Domnului, Balcescu a refuzat s primeasca. Dc-
asemenea a refuzat i Angelescu un loc de administrator 5)
Pentru stabilirea contactului social ca patura boereasca,
Coronini cauta sa inlesneasc intrarea ofiterilor austriaci in
societatea inalt din Bucuresti si Iasi. i cum in aceasta so-
cietate limba de conversatie era cea franceza, el recomand
ofiterilor deprinderea acestei limbi si ceare lui Hess sa tri-
mita in Principate ofiteri cari vorbesc frantuzeste 6). Ia
2) Ibid., Nr. 225, p 294 urm.
3) Ibid., Nr. 242, P. 314.
4) Ibid., Nr. 243, P. 316.
4) Ibid., Nr. 254, P. 326 urm.
6) Ibid., Nr. 297, P. 388 urm.
www.digibuc.ro
1 83 OCUPATIA AUSTRIACA IN PRINCIPATE (1854-1857) 5r
urmarirea acestei politici de apropiere, internuntiul Bruck din

Constantinopol comunica lui Coronini ea multi dintre cei
34 de exilati romani din 1848 intervin la internuntiatura
pentru autorizatia de a se putea reintoarce in tall. Pentru
Ion Balaceanu interveni insusi marele-vizir Resid-Pasa, asa
ea nu i se va putea refuza usor reimpatrierea 1). In aceleasi
imprejurari pare s se fi reintors la Craiova i Plesoianu care
in calitatea sa de capitan al militiei nationale jucase un rol
in revolutia din 1848 2). Intre timp internuntiul Bruck, de-
venind ministru de finante la Viena, locul sau din Constan-
tinopol fu ocupat de Koller 3). In Martie 1855, se produse
la Craiova o ciocnire sangeroas intre trupele austriace si
populatia civila, ciocnire care se lichida cu jertfa unei vieti
de om, un croitor. Incidentul acesta lua proportii si &du
cauza la demonstratie monstra contra garnizoanei austriace
in care se gasea i un regiment de Romani Transilvaneni.
Incidentul ameninta sa ia proportii. Partidul national se agita.
Arhiducele Albrecht dirija trupe spre Craiova, iar Principe le
*tirbei delega pe prefectul politiei din Bucuresti Rosetti in
calitatea de comisar domnesc, cu anchetarea cazului i desco-
perirea vinovatilor, astfel ca spiritele agitate numai cu greu
putura fi potolite 4). La ii Aprilie 1855 aparu in o Breslauer
Zeitung> o corespondenta din Focsani cu privire la excesele
brutale ale garnizoanei austriace compusa din Croati, dege-
nerand in ciocniri sangeroase cu dorobantii 5). Situatia in
oras s'a schimbat cu totul; la apusul soarelui nu se mai arata
tipenie de om pe strada. Batrnii spun ca dela navalirile ta-
tare nu s'a mai pomenit asa ceva. i toate acestea pornesc
dela o armata nemteasca, care a sosit acolo in timp de pace,
pentru a ocroti pe locuitori. Numele de <Neam> a devenit
un cuvnt de ocara 6). In noaptea de io spre ii Martie 1855
un grup de sateni incerca un atac asupra postului militar
1) Corespondenfa lui Coronini, Nr. 419, P. 593 urm.
2) Ibid., Nr. 427, P. 6o2; Nr. 449 urm.; Nr. 460, p. 6.85.
3) Ibid., Nr. 428, P. 604.
4) Ibid., Nr. 445, P- 617 urm.; Nr. 448, p. 621 urm.; Nr. 455, p. 624; Nr. 477k
r. 650 urm.; Nr. 483, p. 657; Nr. 509, p. 678.
5) lbd., Nr. 507, p. 676 urm.
0) Ibid., Nr. 507, p. 676 urm.
24.
www.digibuc.ro
52 I. NISTOR 184
dela Cornu-Luncii (Cerdacul Nr. 41) pe drumul dintre

Falticeni i Gura-flomorului pentru a elibera o cireada de
vite, pe care soldatii o rechizitionasera dela sateni 1). La 15
Aprilie se raspandise svonul ca taranii din judetul Bacau
sunt agitati i ameninta cu rascoala 2). Populatia era nemul-
turnit si din cauza impozitelor ce trebue sa le plateasca
pentru intretinerea trupelor de ocupatie 3). Agitatiile acestea
coincideau cu raspandirea proclamatiunilor lui Czaikowski in
Moldova, Bucovina, Basarabia si Podolia 4).
In primavara anului 1855 armata de ocupatie era amenin-
Tata cu copleta ei descompunere. Elementele eterogene p
raseau steagul austriac si se inrolau ca voluntari in unitatile
nationale din armata lui Omer-Pasa 5). Curand dupa aceea,
legionarii polonezi au fost incorporati intr'un regiment de
Cazaci 6). Pentru a evita catastrofa, Coronini se vazu silit sa
recurga la masuri exceptionale, introducand dreptul statutar
sau martial in tot cuprinsul Principatelor unde stationau
trupele austriace 7). In nazuinta de a 'Astra linistea i ordinea
internd se recurse pana si la perchezitii domiciliare la persoa-
nele suspecte 8).
In fata acestei situatii, Coronini Ii &Liu seama Oa ea nu
poate fi stpanita deck prin proclamarea dreptului martial.
La 29 Aprilie 1855 aparu proclamatia lui Coronini cu
privire la introducerea dreptului martial, pentru crimele co-
mise contra puterii armate austriace. Dreptul martial urma
sa se aplice fata de toate persoanele fara deosebire de natio-
nalitate si de stare. Chiar si contra militarilor puterilor straine,
and acestea vor incerca sa ademeneasca soldatii trupelor de
ocupatie oferindu-le daruri, fagaduindu-le avantagii sau in-
trebuintand mijloace mestesugite de persuasiune prin grai
viu sau prin scris, dar in deosebi prin proclamatiuni de a se
abate dela credinta, supunere, ascultare i vigilenta sau dela
2) Ibid., Nr. 510, p. 679 urm.
3) Ibid., Nr. 533 i 534, P. 713 urm.
5) Ibid.,- Nr. 516, p. 604; Nr. 529, P. 700; Nr. 520, p. 701.
5) Ibid., Nr. 536, p. 729 urm.
) Ibid., Nr. 269, P. 349 urm.; Nr. 290, p. 380 urm.
1) Ibid., Nr. 537, 13 720 urm.; Nr. 540, p. 723 urm.
8) Ibid., Nr. 530, p. 709.
www.digibuc.ro
185 OCUPATIA AUSTRIACA IN PRINCIPATE (I854-1857) 53
alte indatoriri militare sau prasirea serviciului militar. Cei

ce vor fi dovediti de asemenea crime contra armatei vor fi
impuscati dupa dreptul martial 1). Masurile acestea drastice
au contribuit inteo masura oarecare la restabilirea disciplinei
in randurile armatei de ocupatie. Totusi comandamentele
austriace urmareau cu toata atentiunea uneltirile revolutio-
arilor pentru a feri armata de dezertiuni i demoralizri 2).
In <i Hamburger Nachrichten din 17 Aprilie 1855 aparu
un articol foarte sugestiv asupra situatiei din Principate. Co-
respondentul din Iasi scria la 25 Martie :
Strainul care soseste sau Moldoveanul care se infoarce in
patria sa dupa o absenta mai lunga, &este infatisarea ofi-
ciald a Principatului foarte schimbata. Tara se prezinta au-
striacizata. La bariera capitalei calatorul este intampinat de
autoritatile politienesti austriace. Locuinta comandamentului
pietei poarta inscriptia : K. K. Platz-Commando, nu ca o
insemnare vremelnica, ci ca aceea ce ar ramane permanenta
si ar fi hotarit ca tabla sa nu fie indepartata niciodat. Con-
sulul austriac este puternic, comandantul austriac i mai
puternic ! Asupra scopului adevarat al ocupatiei austriace
nu poate fi nicio indoiala ; pentru respingerea unui atac
forta trupelor de ocupatie ar fi insuficienta, dar ea este su-
ficienta pentru a pastra tara in stapanirea lor 3).
Corespondente de acest fel, aparute in presa straing, indi-
spuneau mai mult pe Austriaci si-i determinau s ia masu-
rile de rigoare. Un sistem de supraveghere foarte sever fu
aplicat tuturor persoanelor suspecte. Intre acestea se gasea
princesa Catarina Ghica, sotia divortata a lui Nicolai Ro-
znovanu-Roseti i matus a Principelui Ghica. Ea sosi la Iasi
din Lipcani unde petrecea la mosia ei i avea de gand sa Ca-
latoreasca la Paris la ficele ei. Ea trecea drept o femeie fina,
cult i ireata 4).
Izbanda aliatilor din Crimea trezi mare entuziasm in ran-
durile nationalistilor romani. Ei se dedeau la manifestatiuni de
1) Gorespondenta lui Coronini,Nr. 543, P. 728 urm.; Nr. 545, P. 729.

2) Ibid., Nr. 675, p. 833 urm.
3) Ibid., Nr. 542, p. 724 urm.
4) Ibid., Nr. 609, p. 789.
www.digibuc.ro
54 I. NISTOR 186
strada in fata consulatului englez i francez in Bucuresti si Iasi.

Iluminarea orasului a fost oprit 1). In Noemvrie 1855 ziarul
Leipziger Allgemeine Zeitung reproducea din Times *
un articol al corespondentului sail din Principate in care se
insista pe larg, dupa date oficiale, asupra crimelor si pradaciu-
nilor comise de armata de ocupatie austriaca. Guvernul mol-
dovean a putut constata oficial 40 de omoruri imbinate cu
pradaciuni. Corespondentul constata ca atat in Moldova cat
si in Muntenia domneste pretudindeni ura i groaza fat de
trupele austriace. Aceasta dusmanie este mereu alimentat
si de suma cea mare a contributiilor pe care populatia indi-
gena trebue s o plateasca pentru intretinerea armatei de
ocupatie, care se urea pana la 7 milioane piastri pe an 2). La
articolul acesta urma rectificarea Principelui Ghica, dar ea
nu putea slabi efectul pe care acest articol 1-a produs in
opinia publica 3). In Decemvrie 1855 apare un articol ase-
manator in jurnalul parizian (( La Presse , care indigna din
cale afara pe Coronini si-1 determina sa ceara Principelui
tirbei desmintirile cele mai categorice 4). Agitatia contra
armatei de ocupatie gasia un viu rsunet si in presa ruseasca
in care se vorbea mereu de omorurile, crimele i furtisagu-
rile comise de trupele austriace in Principate 5).
La 15 Februarie 1856 Coronini se plange intr'un raport
asupra adversitadi Romanilor fata de Austriaci i asupra
simpatiilor pentru Franca i pentru limba franceza de care
se foloseau in toate imprejurrile. Ba mai mult chiar, Coro-
nini se pronuntal hotarit contra Unirii Principatelor, care
unite sub dinastie straina ar deveni o jucarie in mfina pute-
rilor straine 6). 4Dar o asemenea creatiune, desi destul de
slaba, ar fi totusi destul de masiva si de puternica pentru ca
sa serveasca tendintelor daco-romane, ce incoltesc in tacere
ca o boala epidemica, dincoace si dincolo de Carpati, drept
centru de gravitatie pentru toate elementele romaneeti din
1) Coresponden(a lui Coronini, Nr. 674, P. 832.
2) Ibid., Nr. 762, p. 850 urm.
5) Ibid., Nr. 731, p. 865; Nr. 732,- p. 866.
4) Ibid., Nr. 734, P. 867 urm.
5) Ibid., Nr. 739, P. 871 urm.
) Ibid., Nr. 756, p. 900 urm.
www.digibuc.ro
a 87 OCUPATIA AUSTRIACA IN PRINCIPATE (1854-1857) 55
Ungaria, Transilvania, Banat si Bucovina, formand prin a-

-ceasta un abces ce puroiaz mereu la granita Austriei. Este
.oare interesul nostru sa creeAm asa ceva ? Si cat de usor
poate fi inselat un popor ! .
4 In schimb ins, unit sub unul si acelasi sceptru, na-
-tiunea romara nu este un element heterogen, ci dimpotriv5,
un element moale, flexibile si usor de asimilat. Prin o larga
.si bine condusl imigrare si colonizare de elemente germane
-deprinse cu agricultura, in valea Dui-Ara, prin inlesnirea
relatiilor comerciale si prin concentrarea inteligentei ger-
mane, a capitalului german si a puterii de munca germanai
In ;Arlie acestea, va putea fi accelerat procesul de asimilare,
2stfel ca in timp scurt elementele germane mai puternice vor
putea inklusi pe cele indigene, mai trandave si mai putin
rezistente, precum se poate observa acest proces in unele parti
,din Ungaria si din Banat . Prin aceasta ar invia politica
,orientald a Austriei inaugurat de Eugen de Savoia si Iosif
-al II-lea. Dar aceasta numai in cazul cand Austria va putea
-0 va sti s impiedice unirea Principatelor si s mentin Inca
domnia voevozilor, dar a unor voezozi, dac nu direct supusi
protectoratului Austriei, atunci cel putin sub influenta si
sugestia austriaca, cum erau intr'o maSur oarecare Barbu
Stirbei si Grigore Ghica 1).
In scopul acesta Coronini alcdtui o list foarte detaliata,
cuprinzand pe candidatii la domnie atat in Muntenia cat si
In Moldova, cu aratarea calitatilor si slabiciunilor lor si cu
indicarea acelor pe cari Austria ii considera ca pe cei mai
,dispusi de a servi scopurilor ei indicate de Coronini.
La 19 Februarie Coronini raport asupra intereselor Au-
striei de a interveni in alegerea noului domn si de a aviza
asupra mijloacelor pentru alipirea Principatelor la imperiul
austriac 2). In vederea alegerii de domn, comandantul au-
striac intocmi chiar un memoriu detaliat asupra candidatilor
cari ar veni in vedere la tronul Moldovei. Memoriul se
baza pe notele si informatiile
,
primite dela particulari si par-
tide din tail'. Candidati cu sanse de a fi alesi erau : Mihai
i) Coresponden((' lui Coronini, Nr. 757, P. 904 urm.
2) Ibid., Nr. 757, P. 904 urm.
www.digibuc.ro
56 I. NISTOR 788
Sturdza, fiii sai Dimitrie i Grigore Sturdza, Grigore Ghica,

Lascar Cantacuzino Pascanu, Toderit Bals, Nicolai. Ro-
setti-Roznovanu, tafan Catargi i Costache Negri. Dup
regulament mai puteau candida i Nicolai *utu, Mihai Can-
tacuzino-Pascanu i Petrachi Mavrogheni. Memoriul mai
cuprinde un numar de 43 boeri, cari erau indreptatiti sa
candideze, dar far sansa de reusit 1).
La tronul Munteniei erau candidati : Alexandru Ghica,
George Bibescu, Barbu Dumitru Bibescu, Constantin Can-
tacuzino, Constantin Ghica, Herescu, Ion Filipescu, Em.
Baleanu, Constantin Cornescu, Iancu Manu, Cmpineanu,
Slatineanu, Ion Otetelesanu, Nic. Baleanu, Ion Vulpoi Fi-
lipescu i Scarlat Ghica, precum i un numar de alti boeri
indreptatiti sa candideze. Dintre toti insa merit sa fie sus-
tinut Barbu tirbei, pentruca el este deja Domn 2). La 26
Februarie Coronini recomanda ca pe cel mai bun si serios
candidat la tronul Moldovei pe Alexandru Moruzi 3). Intre
timp principele tirbei primi vestea ca Poarta s'a unit asupra
modului cum trebue reorganizate Principatele. Propunerile
Portii cu privire la Principate erau : abolirea regulamentului
organic, revocarea Principilor actuali, instalarea caimaca-
mului, numirea unui comisar turc, alegeri noui i alcatuirea
unui nou statut de care Poarta cu colaborarea delegatilor din
Principate. Austria considera aceasta solutie ca o atingere
a nimbului si a influentei sale 4).
Austria la rndul ei elabora si ea un proiect de reorgani-
zare a Principatelor care prevedea ca Principatele sa ramina
sub suzeranitatea Portei, bucurndu-se de vechile privilegii
si imunitati. Modificarea legilor i statutului nu se putea
face decht tinndu-se seama de susnumitele privilegii i imu-
nitti. Principatele vor fi libere de orice protectorat strain
si vor 'Astra raporturile cu Poarta prin insarcinati de afaceri
numiti de Domni. Tratatele incheiate de Poarta vor fi obli-
gatorii i pentru Principate. Ele vor plati Portei tribut anual.

2) Ibid., Nr. 760, p. 923 urm.
3) Ibid., Nr. 766, p. 935 urm.; cfr. Nr. 773, P. 946 urm, ; Nr. 799, p. 987_
4) Ibid., Nr. 762, p. 930 ; cfr. Nr. 763, p. 930 urrn.
www.digibuc.ro
Numarul trupelor regulate va fi fixat de comun acord intre

Principe si Poarta. Aceasta va putea interveni cu foga mili-
tard pentru inadusirea turburarilor interne. Cultele se vor
bucura de libertate si protectie egal. Domnii se vor numi
pe viata. Ei vor fi alesi de Sultan dintr'o lista de trei, reco-
mandata de Divan dupa anumite regule convenite. Ei nu
vor putea demisiona fard asentimentul Portii, care are dreptul
sa-i revoace in caz de inalt tradare, stabilita dupa formele
ce s'ar determina. Numirea comandantilor militari si a tu-
turor slujbasilor publici se va face numai de Domn. Puterea
legislativa va fi axercitata de Domn, ajutat de rninistrii sai,
cari vor presta juramnt de credinta si ascultare precum si
de un divan format din membri de drept in baza functiu-
nilor, din membri numitipe viat, si din membrii numiti pe
timp de un an. Dreptul de initiativa este rezervat Domnului.
In judete se vor forma consilii judetene pentru a se ocupa
de interesele locale. Strainii vor putea dobandi bunuri in
Principate. Capitatia se va suprima si se va inlocui cu o
personala impunere asupra tuturor claselor sociale. Exerci-
tarea meseriilor va fi libera, iar privilegiile de orice natura
suprimate. Toate clasele poporului fara exceppe de nastere
si cult, se vor bucura de toate drepturile civile, indeosebi de
dreptul de proprietate sub orice forma. Raporturile intre
proprietari si sateni se vor regula prin invoeli agricole. Pu-
terea Principilor actuali se va prelungi pada la punerea in
aplicare a noului statut. Regulamentul cuprinzand aceste
norme de organizare va fi promulgat de Sultan dupa ce se va
fi luat avizul puterilor contractante 1).
Contra anteproiectului Portii si al Austriei cu privire la
organizarea Principatelor a fost elaborat un protest de par-
tidul national din Moldova si trimis prin caminarul Ion
Holban la Paris. Dar Holban a fost arestat la Cernauti din
ordinul Principelui Ghica 2). Protestul era semnat de Cogal-
niceanu si Come prin el se cerea sufragiul universal pentru
1) Corespondenta lui Coronini, Nr. 771, P. 942 urm.; cfr. Nr. 778, P. 953
urm.; Nr. 781, p. 962.
2) Eid., Nr. 786, p. 968.
www.digibuc.ro
58 I. NISTOR 190
Principate 1), La 3 Aprilie Coronini primi instructiuni ca la

alegerea noului domn sa fie luati in vedere numai indigeni
si ca divanul ad-hoc din Muntenia s fie compus din ministri,
clerul inalt, membrii divanului, presedintii curtilor de apel,
reprezentantii corpului functionarilor, ai avocatilor, negu-
storilor si ai breslelor. Nu trebuiau sa intre in divan, in niciun
caz, emigrantii din fractiunile Eliad si Golescu si nici prie-
tenii lui Ion Ghica din Samos 2).
Pentru a inlesni planul sau de anexiune, Austria cauta sa
aprofundeze toate problemele importante din Principate. Ea
se interesa de aproape de capitulatiunile tarilor romane
cu Poarta Otomana 3), de jurisdictia consulara 4), de pro-
blema manastirilor inchinate 5) si de chestiunea agrara 6).
Pentru inlesnirea comertului cu Principatele, Austria se
interesa de aproape in timpul ocupatiei de navigatia pe Du-
!Are 7) si de lucrarile pentru desfundarea Portilor-de-Fier 8).
Ea avu grij de buna stare a cailor de comunicatie pe
uscat, mai ales acele ce leaga Principatele cu Transilvania
prin valea Oltului 9), Prahovei 10), Buzaului 11) si Oituzului 12).
Pentru inlesnirea operatiunilor militare si pentru transmi-
terea cat mai accelerata a stirilor si comenzilor, Austria se
grabi A estinda legaturile telegrafice cu Viena. Se lucra
deci in graba la liniile Brasov-Bucuresti-Giurgiu, Bucuresti-
Galati, Cernauti-Falticeni-Iasi-Galati si de acolo prin Varna
la Constantinopol 13). In stransa legatura cu instalarea liniilor
2) Ibid., Nr. 793, IL 975 urm.; Nr. 840, p. 1032 urm
5) Ibid., Nr. 737, p. 870 urrn.
4) Ibid., Nr. 574, P. 749 urm.
5) Ibid., Nr. 324, p. 432; Nr. 364, P. 507; Nr. 415, P. 587; Nr. 427, p. 6o2;
NI'. 632, p. 803 ; Nr. 646, p. 812; Nr. 745, p. 879.
6) Ibid., Nr. 812, p. 1012.
7) Ibid., Nr. 132, p. 164; Nr. 18o, p. 240; Nr. 198, p . 267; Nr. 204, p 267;
Nr. 206, p. 274; Nr. 233, P 303; Nr. 312, p. 471; Nr. 321, p. 422; Nr. 336, p 464;
Nr. 364, P. 504.
6) Ibid., Nr. 209, p. 138; Nr. 126, p. 156; Nr. 165, p. 222; Nr. 273, p. 230;
Nr. 193, p. 262.
9) Ibid., Nr. 151, p. 202; Nr. 152, P. 204; Nr. 498, p. ryoz; Nr. 643, P. 81o.
10) Ibid., Nr. 569, P. 745.
15) Ibid., Nr. 613, p. 791; Nr. 636, p. 8o6; Nr. 671, p. 827; Nr. 682, p. 837.
12)
15) Ibid., Nr. 116, p. 146; Nr. 229, p. 298; Nr. 237, P. 307; Nr. 336, P. 464;
Nr. 364, P. 506; Nr. 419, P 592.
www.digibuc.ro
ile telegraf stetea i planul de a estinde reteaua de cdi ferate

si asupra Principatelor i anume era proiectata linia Orsova-
Craiova-Bucuresti i Brasov-Bucuresti-Giurgiu 1). In stransa
legatura cu desvoltarea cailor de comunicatie stateau lucrarile
geodetice pentru ridicarea hartii Principatelor 2). In legatura
,cu incurajarea comertului sta infiintarea de band 3) cu capital
austriac si chiar crearea unei Banci Nationale 4) si introdu-
cerea monopolului sarii 5).
VII. EVACUAREA PRINCIPATELOR

Austria urmrea cu incordat atentie desfdsurarea eveni-
mentelor de pe campul de lupta din Crimea. Ea intretinea
un serviciu special de informatiuni cu privire la Basarabia,
din care desprindem stiri interesante asupra celor ce se pe-
treceau in aceasta provincie romaneasca 6).
Infrangerea Rusilor la Sevastopol asigura izbanda puterilor
apusene aliate cu Turcia. Congresul de pace dela Paris puse
capt protectoratului rusesc asupra Principatelor, cari ajun-
sera sub scutul puterilor garante. Hotdrirea aceasta a con-
gresului cuprindea in sine si obligatia pentru Austriaci de
a evacua Principatele ocupate de ei, intru cat integritatea
lmperiului Otoman era asigurata, ba chiar sporit cu judetele
Bolgrad, Cahul si Ismail din Basarabia de Sud. Pus in fata
acestei situatiuni, Austria trebui sa se invoiasca la retragerea
trupelor de ocupatie. Din instructiunile pe care cancelarul
Buol-Schauenstein intelegea sa le transmit contelui Co-
ronini, vedem ca retragerea trupelor era considerata ca o ma-
sura buna atat din punct de vedere politic cat i financiar.
Austria nu intelegea s accepte un alt tratament, deck cel
1) Corespondenta lui Coronini, Nr. 655, p. 816; Nr. 721, p. 859; Nr. 727, p.
863; Nr. 780, p. 959; Nr. 782, P. 964; Nr 797, P. 984; Nr. 815-816, P. 1009;
Nr. 824, p. 1019.
2) Ibid., Nr. 364, P. 506; Nr. 405, P. 577; Nr. 436, P. 609; Nr. 471, P. 646,
3) Ibid., Nr. 821, p. ioi6; Nr. 823, p. ioi8; Nr. 828, p. 1022; Nr. 830, P. 1023;
Nr. 834-836, p. 1o25 urm.
4) Ibid., Nr. 813, P. 1004.
5) Ibid., Nr. 754, P. 896.
8) Ibid., Nr. 164, p. 22 i; Nr. 362, P 498; Nr. 394, P. 567; Nr. 402, p. 575; Nr.
408, P. 581; Nr. 457, P. 627; Nr 471, P. 646; Nr. 691, p. 841.
www.digibuc.ro
6o I. NISTOR 19z
aplicat Angliei si Frantei. Evacuarea Principatelor urma s se

faca concomitent cu evacuarea trupelor franco-engleze cari au
operat in Turcia. De aceia evacuarea putea incepe cat de
curand. Evacuarea desavarsita insa ar putea sa se faca numai
dupa retrocedarea de fapt a judetelor basarabene si retragerea
trupelor turcesti pe malul drept al Dunn-H. Cancelarul mai
struia cu chestiunea retragerii trupelor de ocupatie sa fie
considerata ca o chestie interna intre Austria si Turcia, si
nicidecum ca o chestiune internationala 1). Evacuarea Prin-
cipatelor o cerea cu toata insistenta si Ion C. Bratianu in
memoriul sau asupra rolului imperiului Austriei in chestiunea
orientala 2).
Curand dup aceast enunciatiune de principii, Coro-
nini prirni dispozitiuni cu privire la evacuare. Austria va
retrage cat mai curand posibil trupele sale din Principate
concomitent cu puterile apusene. Se accepta un termen de
sase luni pentru evacuare, care trebue sa fie respectat. Con-
sideratiunea ca divanurile ad-hoc n'ar putea delibera sub
ocupatiune straina, n'ar putea sili pe Austriaci de a accelera
evacuarea, cu toate ca in principiu Austria nu ar avea nimic
de obiectat contra acestei pareri. Evacuarea va incepe imedtia
dupa schimbul ratificarilor tratatului de pace, tinandu-se
insa seama de organizarea rnilitiilor romano-moldave, de
revocarea autoritatilor rusesti din judetele retrocedate si de
retragerea garnizoanelor turcesti din Principate. Ultimul rest
al trupelor austriace urma sa paraseasca teritoriul Princi-
patelor deodata cu garnizoanele turcesti 3).
La 17 Aprilie 1856 urma primul ordin de evacuare par-
tiala. Mai multe unitti din Moldova si Muntenia primir
o alt destinatie in Galitia, Ungaria si Croatia. Insusi contele
Coronini primi ordin sa piece la Timisoara pentru a inde-
plini acolo functiunea de guvernator civil si militar al Ba-
natului, demnitate pe care el o detinu pana la 1859. Capi-
talele Iasi si Bucuresti, precum si localitatile asezate pe
caile principale de cominicatie interna ramasera inca sub
2) Studii fi Documente, II, Nr. 462, P. 855.
3) Corespondenta lui Coronini, Nr. 804, P. 991 urrn.
www.digibuc.ro
ocupatie. Generalul Popovici rdmase mai departe coman-

dantul orasului Bucuresti 1).
La 15 Aprilie contele Wimpffen prezenta Principelui
Ghica notificarea de avacuare a Moldovei. Principele primi
notificarea cu liniste si far nicio surprizd ca si cum ar fi
avut dinainte cunostint de ea. Dup relatiunea lui Wimpffen
vestea evacuarii trezise impresii deosebite. Adereatii Unirii,
partida tinerilor Moldoveni, fanaticii dacoromanismului o
primird cu extaz, simtindu-se usurati de apsarea austriacd,
mai ales in epoca de reorganizare a tarii. Era insd si o frac-
-Pune mai mare de cum se astepta, care nu se sfia sA recu-
noascd meritele ocupatiei austriace 2). La 30 Iunie 1856 ge-
neralul Paar, fu rechemat la Viena in urma disolvrii co-
mandamentului ski din Moldova 3). La finele lui Iulie 1856
nu se mai gAsiau in Moldova decat 8.056 combatanti cu 1.827
cai 4). La 5 August 1856 sosi ordinul corpului de armatA,
prin care Coronini fu rechemat din postul sdu de comandant
suprem al trupelor de ocupatie din Principate, iar in locul
lui fu insrcinat cu comanda generalul Marziani 5).
La 5 August 1856 contele Coronini aduse la cunostint
publicd rechemarea sa din postul de comanda a trupelor din
Principate prin urrn6toarea depesa trimisA caimacamilor :
# Implinindu-se misia mea, ma retrag dupd porunca Im-
pAratului, Augustul meu Stpan in guvernul meu civil si
militar al Banatului si Serbiei. Locot. General de Marziani
va lua comanda trupelor austriace pentru cat timp vor pe-
trece ele Inca in Principate, iar Generalul Gablenz va fi sub
poruncile sale. Va rog sa binevoiti a incunostinta despre
hotarirea Majesttii Sale autoriatile civile si militare ale
trii, pentru ca generalul Marziani sa poat afla ca si mine
aceiasi lesnitoare cooperare din partea bor. Ma folosesc cu
1) Corespondenta-Coronini, Nr. 8o8, p. 995; cfr. Nr. 822, p. roi8.

2) Ibid., Nr. 809, p. 996 urrn.
3) Ibid., Nr. 858, P. 104.
4) Ibid., Nr. 870, p. io6o.
5) Ibid., No. 872 P. io6o.
www.digibuc.ro
62 I. NISTOR 194
acest prilej a va ruga sa le aratati pentru cea de pe urma

oard multumirea mea de toate bunele lor servicii.
Primiti, Excelenta, incredintarea inaltei mele consideratiuni.
Conte le Coronini Cronberg
Bucuresti, 5 August 1856*.
La plecarea sa din Bucuresti, contele Coronini a tinut sl
destinga adjutantii domnesti cu cate o sabie de onoare in-
sotita de cate o scrisoare. ha' cuprinsul scrisorii adresate
colonelului Foti :
( Domnule Colonel,
In postul meu de comandant sef al trupelor C. R. de
ocupatie, adese am avut nevoie de serviciile D. V. si ma
simt fericit de a putea constata ca D.Vs. totdeauna v'ati sir-
guit a v indeplini cu zel misia incredintata. Astazi insl
dup ordinul M. S. Imparatului, Augustul meu Domn, ma
retrag in guvernul meu civil si militar din Serbia si Banat,.
deci pentru cea din urma data, yin a v exprima ale mele
multumiri.
Cu aceast ocazie, Dle Colonel, VA poftesc a primi ala-
turata sabie. Ea este dela un militar ca D-Vtra si dela un
camarad ce voieste a se recomanda amintirii D-Voastre >>.
C'est a ce titre aussi, que je vous prie d'agreer mes salu-
tations distingues.
Coronini *.
0 adresa similara a fost trimiasa si colonelului Filiti, a

carei original se pastreaza in arhiva familiei Filiti.
Cu ocazia plecarii lui Coronini din Bucuresti s'au aranjat
mari festivitti in cinstea lui, la care a participat multal lume1)
In infrigurarile evacuarii se repetard tot mai des excesele,
intr'o zi chiar patru la rand, ceea ce determina pe generalul
Marziani sa ia masuri de rigoare 2). Dar mai gray decal
1) Coresponden(a hi Coronini, Nr. 879, P. 1064.
2) Ibid., Nr. 88o, p. 2064.
www.digibuc.ro
excesele erau desele cazuri de dezertare din unitatile au-

striace. Corespondentul lui t( Daily News # raporta la 5 Ia-
nuarie 1857 din Constantinopol, c dupa stirile din Mol-
dova si Valachia, trupele austriace primind ordin de plecare,
cazurile de dezertare au devenit asa de frecvente, incat in
curind n'o sa mai ramna decAt ofiterii cari sa se reintoarca
in Austria 1). Excesele acestea faceau sa sporeasca ingrijo-
raffle caimacamilor pentru linistea Orli dupa retragerea tru-
pelor austriace 2). La 26 Ianuarie 1857 Marziani primi or-
dinul ca evacuarea trupelor sa fie indeplinit neaparat pang
la 30 Martie 3). Si de fapt Iasii au fost evacuati la 16 iar
Bucuresti la 19 Martie 1857 4). In amintirea celor 1780 de
soldati morti in timpul ocupatiei s'a ridicat la cimitirul mi-
litar din Bucuresti un monument. Materialul a fost &mit
de Principele Bibescu iar lucrarea efectuat de soldatii au-
austriaci 5).
1) f L'Etoile du Danube )), Nr. 10, 19 Ianuarie 1857.

3) Ibid., Nr. 889, p. 1069.
4) Ibid., Nr. 890, p. 1069.
5) Ibid., Nr. 890, p. 1069.
www.digibuc.ro
UN POST AL LATINITATII IN
LUMEA GERMANICA: AUSTRIA
DE
N. IORGA
MEMBRu AL ACADEMIEI ROMANE
$edinta dela 8 Aprilie 1938
Intr'un moment cand spiritele sunt dominate, macar intr'o

parte a lumii, de ideea nationala, inteleasa in forma cea mai
exagerata si uneori mai superficiala, punand-o in legatura
numai cu comunitatea de limba, care poate sa acopere rasele
cele mai deosebite si necesitatile geografice si economice
cele mai esentiale, cand aparentele lingvistice determina pre-
tutindeni si operele cele mai bizare si cele mai imposibile
pentru viata comunittilor politice, cred ca este datoria isto-
ricilor, cari isi dau sama de ce se ascunde supt procesul de
desnationalizare mai vechiu sau mai nou sl atragl atentia,
fall sa voiasca a trage o conclusie despre lucruri asupra
carora n'au niciun fel de influenta, asupra vechilor elemente
fundamentale, putand sa OA efect si in viitor, care se ascund
supt aceasta opera de asimilare in limb.
Incep a o face, acum si aici, in legatura, inainte de toate,
cu doul lucrari anterioare ale mele acute in afara de Aca-
demie : studiul publicat la Iasi, acum reeditat in mo-
mentele cele mai grele ale razboiului de unitate national,
atunci cand Austro-Ungaria si sprijinitoarea sa Germania erau
biruitoare si armatele lor, unite cu ale Turcilor si Bulgarilor
ocupau trei sferturi ale vechiului teritoriu romanesc, studiu
al carui cuprins se arata prin titlul insusi ; # Originea si des-
voltarea Statului austriac , Stat pe care 1-am presintat ca infl-
tisand la deosebite epoci forme deosebite de concentrare geo-
r5 ..4. R. Memorille Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 N. IORGA 198
grafica, supt o firma dinastica, sau supt una nationald --,

nu nationalista, de-a-lungul timpurilor, de la cea dintE
aparitie a cuvntului de <4 Osterike , pe vremea Impa-
ratilor ottonieni de la inceputul secolului al X-lea,
'Ana la acel moment cnd noile izbanzi ale armatelor
cesaro-craiesti nu *eau sa anunte o asa de rapede
disolutie, ceruta insa de necesitatea chiar a lucrurilor, iar
a doua lucrare, care st sa apara acum, in Revista mea
franceza si in extras, invedereazd, cred, pentru orice spirit
nepreocupat si capabil de critica, lipsa oricarui caracter ger-
man in conducerea militar si politica a Statului austriac,
in cea mai impresionanta epoca a lui, aceia care este incun-
jurata de un mai mare prestigiu dinastic, a Mariei-Teresei,
servit, cum voiu arata si in cursul acestei comunicatii, de
ministri si de generali cari apartineau inainte de toate fa-
miliei latine si traind intr'o atmosfera de arta care nu are
nimic a face cu productiile insesi ale geniului german.
In prima lucrare, pe langa multele probleme care mi s'au
infatisat si a caror rezolvire nepartenitoare, desi neobisnuit
pentru foarte multi oameni deprinsi cu parerea veche, mi
se pare cu desavarsire concludenta, nu m'am putut gandi,
ca astazi, and evenimentele aduc at'atea suggestii noi, la
alte puncte de vedere, concordante si cu acelea scoase la
iveald in 1917 si cu acelea care mi s'au impus, indata ce
m'am gAndit asupra secolului al XVIII-lea austriac, in raport
Cu seria de studii pe care de mult am intreprins-o, cu
privire la intinderea spiritului frances in Europa, pentru
conferintile mele de la Paris.
I
Latinitdtii, in vechea formd imperiald romand, i se datoreste
insdfi deschiderea pentru civilisatie a tinuturilor care,mai tdrziu,
au intrat in stdpdnirea Impdratilor germani, de fapt Impdrati
ai lumii creftine din Apus, de caracter fundamental roman,
si apoi a Habsburgilor, de cari Austria pare asa de mult le-
gata, fuck, alaturi de dnsii si supt d'ansii, nu se mai baga
de sama alti factori, de o influenta tot asa de adncd. De
www.digibuc.ro
I9 UN POST AL LATINITATII IN LUMEA GERMANICA : AUS1 R IA 3
fapt ceia ce am putea numi prima Austrie este opera, din

secolul al II-lea dupd Hristos, a Inzpdratului Marcu-Aureliu.
Ducand mai departe strabaterea ostirilor imparatesti, de-a
lungul teritoriului german locuit de semintii razlete, inca-
pabile sa se ridice ele insesi la o .cultura superioara, el n'a
facut numai un sir de expeditii in aceste regiuni, odinioara
locuite de vechi triburi ilirice, in legaturd strans cu stra-
mosii natiunii romanesti, acei Norici, acei Vindelici si acei
Pagoni cari au lasat numele lor acestor regiuni, ci el s'a instalat
acolo ani intregi de zile, lasand Roma, jertfindu-si nu numai
studiile iubite, dar si sanatatea si grabindu-si moartea, pen-
tru a face ca din aceste locuri pustii, strabatute de cetele
germanice, peste ruina unei stravechi civilizatii preistorice,
aceia a epocei bronzului, asa-numita civilisatie de la Hallstadt,
sa se facA una din vetrele civilisatiei antice.
Ca si aici si in regiunile mai de mult cucerite si colonizate
de dincolo de Dunare, unde trAiau semintii tracice si ilirice,
asamanatoare cu acelea din partile nou-cucerite, s'a creiat o
provincie asemenea cu Dacia si cu Moesia.
Dar nu este vorba numai de o organizatie provincialk care
a avut o foarte lunga durata, ci de cloud alte fenomene,
asupra cArora trebuie sa apas, pentru a face sa se inteleagA
caracterul acestei comunicatii, al carii titlu a putut sA sur-
prindd pe necunoscatori.
Pe de o parte, Dundrea a ajuns sd fie o arterd de culturd si
acelasi lucru s'a intamplat si cu afluentii ei, intre cari Innul,
pe care, pe vremea marilor navAliri barbare din secolul al
V-lea, navile veniau din regiunea italianA insasi. Deci
Dunarea economicd, Dunarea culturald nu este altceva cleat
o creatie romana imperialk si, cum, de-a lungul secolelor,
Dunarea si-a pastrat acest caracter si ea a dat tonul in ceea ce
priveste formatiunile politice din aceste regiuni, lucrul de
capetenie in Europa centrala, care este cursul lungului flu-
viu pe care s'a purtat atata viata de comert si de culturk
se datoreste unei hotariri luate din Roma veche, cu
intentia ca opera astfel intemeiata sa raman trainica si
ca incadrarea acestor tinuturi in q orbis romanus O. fie o.,
binefacere de civilisatie pentru toate timpurile. Astfel de opere.
15*
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 200
realizate cu forte mari i cu sacrificarea a mii de ostasi, cu

primejduirea comandantului imperial insusi, nu sunt din
acelea care sa poata disparea dupa hasardul vremurilor, dupa
strecurarea neamurilor celor noi i dupal influenta pe care
aceste neamuri pot sa o exercite asupra acelei parti a Europei ;
ceea ce s'a facut odata, ceea ce s'a intemeiat solid, ceea ce
s'a inradacinat adanc formeaza una din acele transmisiuni
pe care nimeni nu le poate inltura si care, dominand seco-
lele, sunt menite a lucra si asupra creatiilor ulterioare care
par mai protivnice sensului initial pe care 1-a avut regiunea
formata odata printr'o ideie creatoare si arzata pe basa de
institutii care, supt forma noua, sunt destinate a tili in secole.
Din Dacia noastra, dup marile stramutari de populatie
care au avut loc la sfaritul antichitatii, s'a ales, supt raportul
civilisatiei superioare, foarte putin : lumea supusa formelor
de viata romang s'a intors, potrivit aceluiai principiu de
supravietuire a institutiilor de temelie, la formele primitive
ale satului tracic, care, acesta, cu toata influenta bizantina si
sub-bizantina ulterioar, cu toate curentele occidentale aduse
prin regalitatea ungureasca, stapanita ea insai de Roma si re-
presintata la urma printr'o dinastie francesa, cu toate formele
politice pe care le-a incercat Domnia romaneasca, deschisa
ea insasi totdeauna infiltratillor venind din deosebite parti,
se pAstreaza i pan astAzi, nu numai in toate satele roma-
nesti, dar in thrgurile care servesc pentru schimburile lor
economice i in insasi capitala Romaniei, careia i s'a zis,
nu fara dreptate, satul cel mare ,-- i tot aa de altminteri
i in celelalte tinuturi romaneti, care n'au avut o existenta
politica libera, dar in care satul si targul sant si astazi, in
ciuda numelui strain, unguresc, al orasului*, formele de cape-
tenie ale alcatuirilor noastre.
Altfel a fost in Noric, Vindelicia si Panonia, unde dorni-
natia romana, mai apropiata de izvorul insusi al patriei i al
culturii, a dainuit mai mult vreme si a avut necontenit un
caracter roman mai adanc, evoluand catre forme mai inalte
vi mai stralucitoare.
SA nu uitarn ca, un timp, partile acestea erau considerate
ca una din vetrele de capetenie ale latinitatii, child aici erau
www.digibuc.ro
201 UN POST AL LATINITATII TN LUMEA GERMANICA: AUSTRIA 5
scoli infloritoare, chid negustori bogati lucrau prin schimbul

produselor Europei centrale cu acelea ale Italiei, cand in-
stitutiile de invaitatura dadeau ucenici de valoare literaturii
romane, iar, dupa ce crestinismul in forma latina a patruns
in aceste regiuni si a ajuns a le stapani cu desavarsire,
crestinatatea de acolo a avut o altA putere deck aceia ajunsa
la noi numai prin misionari razleti, venind din mai vechi
strecurari de credinta.
Un Stant Ieronim era doar de la Stridon, in aceste tinuturi
care se pot mandri ca au dat astfel celei de-a doua literaturi
latine a crestinismului pe unul dintre cei mai activi, mai inzes-
trati si mai nobili representanti ai ei, iar, alaturi, in fa-
tisand un alt tip al sfantului, care imparte binefacerile ini-
mii sale crestine si celor mai saraci si mai lipsiti dintre oameni,
Stantill Martin arata aceiasi origine panoniana.
Numele insesi,de altminteri aceasta persistenta a for-
mei latine a fost recunoscutd si de Redlich, cel mai adanc
strabatator al formei antice, anterioara acelora care vor incepe
de la Habsburgi, si el s'a gandit intaiu sa presinte cele mai
vechi temeiuri din viata antichitatii, numele insesi, zic, arata
cat de dainuitoare a fost aceasta presenta a elementului
roman, stapanind in toate domeniile vietii. Doar Viena
poarta un nume care vine nu numai de la Marcu-Aureliu, dar
de la o mai veche presenta de barbari cari nu sunt Germani,
in aceste pArti : Venzii de origine slava, ca si Venetii cari sunt
pomeniti in partile noastre. Ea nu este altceva de cat Vindo-
bona romanA. Si, de oarece,pe aceiasi linie a DunArii, se intal-
neste mai departe, in vechiul Reich insusi, o Ratisbona, a
carii radacina numelui este in legatura cu notiunea de luntre,
fiind astfel un depozit de imbarcatiuni la un anume punct
al fluviului, in acest sufix trebuie O.' se vada, ca si in acelasi
sufix ona, care se intalneste nu numai in Vestul Peninsulei
Balcanice, dar in Italia, ca in Verona, in Istria, ca in Albona,
ci in anumite parti ale Tirolului, o persistent a vechii forme
de locuinta Africa.
Este adevarat ca Buda, al carii nume, de altminteri, este
slay si trebuie pus, cred, in legatura cu bughile de la noi,
care inseamna, tot asa, niste salasuri inteo adancitura a tere-
www.digibuc.ro
6 N. IORGA 202
nului, i fireste i Pesta, si ea de o alta origine, dar

nu germanica 1 cu atat mai putin ungureasca , nu mai
arata nimic din originile latine de odinioara ale atat de bine
populatului i atat de inzestratului in ce priveste civilisatia
Aquincum ; sa nu uitam insa ca acolo unde Ungurii, nu stim
prin ce fenomen lingvistic, au impus numele cel nou de
Gyor, la Raab, Germanii au pastrat numele de obun altar
al Romanilor, Arabona. 0 cercetare atenta ar putea descoperi
supt invelisul de un caracter atat de modern si de o barbar
al nomenclaturii din aceste parti i alte ramasite care mai yin in
partile Dunarii mijlocii, al carii nume chiar trebuie pus in le-
gatur cu natiuni de altminteri mult mai vechi decat Ger-
manii, ca i pentru toti afluentii marelui fluviu, persistente
de acestea latine care nu se baga de seama la prima vedere.
Iata, ce reiese prin urmare, pentru intaiul strat asternut
asupra desvoltarii celei mai vechi in partile acestea ale Europei
centrale. Intalnim aici pe amandoi stramosii nostri, fara sa ne
gandim, fireste, sa-i intrebuintam pentru a contribui cu slabele
noastre mijloace la haosul pe care-I provoaca in lume impe-
rialismul cuceritor din timpurile noastre : sunt aici si Ilirli
de odinioara, cei dintai locuitori i ctitorii civilisaiei preisto-
rice, si sant, dup aceia, Romanii, indeplinind i aici acelasi
inalt proces de civilisatie care a fost indeplinit pe amandou
laturile Dunrii, de unde de o potriva ni yin insusirile nea-
mului nostru, cu tot ce se cuprinde in aceasta zestre i cu tot
ce se desface din acest cel mai indeprtat trecut i ca drept
in imprejurarile pe care le poate deschide viitorul.
II
Se vorbeste de Austria carolingianei. Carol-cel-Mare, Impa-
ratul german, conducand legiunile sale germane, ar fi urmarit
macar instinctiv o patrundere germanicl in aceste regiuni
si seria sa de expeditii ar fi fost intreprinsa anume pentru
a realiza ceva care ar samana cu unitatea germanica de care
se vorbeste in timpurile noastre, cand ea este asa de activ,
cautand sa-si castige toti membrii risipiti si s gaseasca,
peste existenta altor natiuni, salasuri de viitor pentru cres-
www.digibuc.ro
.2o3 UN POST AL LATINITATII IN LUMEA GERMANICA: AUSTRIA 7
terea fireasca a rasei. De fapt insa nu este asa. De sigur

ca luptatorii lui Carol-cel-Mare erau Germani, elementul
romanic din Galia fiind tinut la o parte de indatorirea osta-
easca, ceia ce nu inseamna c rolul lui nu era hotaritor in
alte domenii i c viata insasi a Galiei romane, devenita o
Francie merovingiana i carolingiang, nu se sprijinia inainte
de toate pe existenta i valoarea acestei populatii. Dar Carol
era germanic numai in ceia ce priveste rolul ski regal, moste-
nit de la Merovingieni, iar acest rol era fireste restrans in
margenile primei cuceriri si a adausurilor firesti care trebuiau
s se alipeasca la &Ansa : tot ceia ce intrece hotarele izbanzii
lui Clovis apartine Imperiului, iar Imperiul nu este altceva
de cat noua forma* a antichitatii, ca in vechiul Stat al lui
Marc-Aureliu, forma care trecuse acum in vesmantul cel nou
al Bisericii crestine, care, aceasta Biserica, si in Apus ca si in
Rasarit, nu este altceva de cat o noud interpretare a Romei eterne.
Cel care punea crucea pe monete, care intrebuinta limba
latin in toate actele de Stat, care se facea laudat de Eginhard
inteo forma imprumutata de la Suetoniu pentru Imparatul
August, nu era chemat sa faca altceva de cat, fie si cu adau-
sul botezului crestin, o noua opera asomonatoare cu a Impd-
Tatilor de odinioard. Cu el Roma revenia in aceasta regiune.
Tar la capAtul acestei expansiuni, care nu inseamna asezarea
unui prisos de rasa, erau Avarii, horda Rsaritului, cu un fel
de viata care nu putea fi admis, tocmai din causa ideii romane,
acei Avari pe cari Carol-cel-Mare i-a invins i i-a starpit,
liberand de supt stapanirea lor semintiile slave, foarte nume-
roase in aceste parti, tocmai asa precum liberase i anumite
elemente, raspandite de la sine pana departe, ale rasei sale
germane.
Nu numai ea' in calitate de Imparat roman a mers Carol-.
cel-Mare in aceste regiuni, dar el s'a servit pentru consoli-
darea lor de mijloacele pe care le dadea Biserica. Episcopatele
din aceste pdli nu sunt altceva deceit o expansiune a Romei
celeilalte, in care Hristos Dumnezeu inlocuia pe Romul i pe
Zeita protectoare a Romei republicane.
Pretutindeni, langa comandantul militar, langa capitanul de
margene, langa markgraf, langl herzogul german, care imita
www.digibuc.ro
8 N. IORGA 204
pe ducele roman, se &este episcopul. Trei Rome se adund

aici, pentru a crea caracterul tdrii : vechea Roma imperial a
primei cuceriri, noua RomA crestinA a Scaunului pontifical
si creatia acestei Rome, care este Imperiul carolingian.
Atka nu ajungea ins. Episcopii cari botezau cu grAmada
pe barbari, cu sau fdr voia lor, si cari indepliniau anumite
rituri menite sa impun acestei populatii Inca asa de aspre,
acesti episcopi, cari, de altfel, nu erau decAt continua-
torii, dup o destul de lungg intrerupere, a mai vechilor
episcopi din Noric, din Vindelicia, din Panonia, asemenea
cu acel Slant Severin, cu numele asa de popular pana tarziu
cari au apArat pe colonii romani impotriva iurusurilor tre-
cAtoare ale Germanilor in mers spre Italia, au avut ca auxi-
liari un alt val de caracter romanic, care a stabilit in aceste-
pArti lkasuri de adevrat culturg, in jurul cdrora s'a putut
organisa o viata de civilisatie mai Malta. Anglo-Saxonii,
veniti din Britania Mare, ceilalti calugari, Irlandesii din ve-
chea lor Erin, erau, oricare ar fi fost originea lor national
niste adepti si servitori, co acel Alcuin care sta in fruntea
lor, consilier in sens roman al lui Carol-cel-Mare, ai civi-
lisatiei romane, fie si binecuvntat cu crucea crestind. El
au ptruns prin Elvetia Sfntului Cal, al Cdrui nume se-
pAstreazA in nomenclatura sviterianA din toate timpurile, ei
au ajuns in regiunea de sare de _la Salzburg, acea sare care,.
s'a nu uitilm, era exploatat din timpurile cele mai vechi in
forme de civilisatie mediteranianA, de unde numele grecesc-
al srii, dh, se pastreaza in numeroase halluth respandite
pe teritoriul german. De acolo, din Valle Alpilor au iesit
intinzAndu-se in regiuni mai largi, fundatiile acestea calugd-
resti, opera acestor abati cari colaboreaza cu episcopii din
cetati.
Asa s'a pus temeiul culturii medievale a Austriei. Fireste
c si aici, ca si pretutindeni in Europa, limba latinA a rmas_
pentru tot serviciul bisericesc, pentru toath literatura deri-
cilor si pentru toate formele oficiale ale Bisericii si ale Sta-
tului.
Dar nu este vorba numai de intrebuintarea acestei vechi
limbi de culturd, de catre oameni cari, cu origini amestecate
www.digibuc.ro
=05 UN POST AL LATINITATII IN LUMEA GERMANICA: AUSTRIA 9
au ajuns, de la o bucata de vreme, a vorbi nemteste, ci este

-vorba de rolul pe care au continuat din veac in veac sa-1
joace a ceste cetatui ale culturii, la Me lk, la Sankt-Plten,
pretutindeni pana in apropierea Vienei, dominata oarecum
din afara, peste creatia castelelor imperiale -din secolul al
XVII-lea 0 al XVIII-lea, de spiritul latin care iese din
.aceste mari zidiri intarite, populate de asa de harnici servi-
tori ai unei culturi de origine lating. Am putea zice ea' aba-
-tiile indeplinesc in aceste tinuturi, peste forma politica, un
rost asamanator cu acela pe care 1-au jucat in Franta regala,
Inca salbateca, ru organizata supt raportul economic, intrata
in mana seniorilor cari faceau fiecare ce voia, in dauna drep-
tatii, legii i religiei, marea abatie de la Saint-Denis, care
aceasta a fost, pe vremea lui Ludovic al VI-lea i Ludovic al
VII-lea, mult mai mult capitala Franciei de cat Parisul regal
el insu0 i cele cateva puncte tinute in stapanire de dinastia
Capetienilor.
Numele de Austria este de sigur in legatura cu al Austra-
siei galice, opusa Neustriei. Si chiar, acum in urma, un
cercetator german a propus, in Forschungen und Fort-
schnitte, impotriva rectificarii ca Ostrogotii i Visigotii nu
Inseamna Gotii de Rasarit i Gotii de Apus , sa se vada
in Neustria numai o noua Austrasie, o noua Austrie. El
.observa. Ca' pot s existe nume de acestea rasaritene fr
sa fie in fat un termin apusean. Dar i se poate obiecta
cd sistemul de regiune apuseand i regiune rasariteana se
intalnete i. in alte parti, chiar daca nu se intrebuinteaza
numele luate de la mersul soarelui, ci colorile, care la Tura-
nieni le inlocuiesc si care se intalnesc 0 la cei cari au fost
influentati de o dominatie turaniana,precum este cazul cuo Rusie
Alb, o Rusie Ro0e, . a. m. d., nume care nu fac altceva decat
sa inlocuiasca pe acelea ale punctelor orizontului.
Aceasta Austrie a vegetat foarte multa vreme, trecand
,de la prima forma a markgrafiatului, pana la forma mai
Malta a ducatului, care nu este decat un dar al celui de-al
doilea Imperiu medieval de imitatie romana, al Ottonienilor.
Locuitorii Austriei propriu-zise ajunsesera a vorbi in mare
parte- limba germana, cu toata originea lor care, Inca odata,
www.digibuc.ro
10 N. IORGA zo6
este foarte amestecata. Dar nu este niciun sens politic german

in aceastd intindere a Irnperiului, cum el nu. exist in Imperiul
insusi. Vechile formatii locale au trait o bucatal de vreme
dincolo de aceast mica Austrie ; ele au ajuns sa se alipeasca
la dansa mai tarziu numai si, in ce priveste forma superioard
pe care trebuia s'o ODA acest conglomerat, ea n'a fost aceiasi
ca aparenta nationald de la o epoca la alta. Ceia ce am putea
numi concentrarea austriacd s'a facut inainte de disparitia
Babenbergilor, prima dinastie, inainte de a se chema tocmai
din Suabia, de langa Alsacia si Svitera, Habsburgii, mult
vreme niste straini, gata sa se intinda si in alte teritorii si
pastrandu-si legaturile la Rin. Aceasta concentrare au ince-
put s'o faca Slavii din Boemia, din banda aceia slava' care
se intindea de la Cralovet-Konigsberg pana in adancul
Peninsulei Balcanice, cuprinzand pe Cehi, pe cei pe cari-i
numim Moravi si cari nu s'au numit niciodata politiceste
asa, pe Croati si pe Sarbi. Dacd puternicul rege Ottocar
n'a izbutit sa faca Austria lui slava, aceasta se datoreste, nu
unei revanse a rasei germane care n'ar fi voit sa sufere aceas-
ta stapanire o straind , ci mai ales vointii Sfantului Scaun
roman, care, avand interes ca Rudolf de Habsburg sa nu se
coboare in Italia, 1-a indreptat catre rosturile acestea rasa-
ritene. Ottocar a fost biruit si ucis nu numai de armele prin-
tilor germani adunati supt noul rege al Romanilor contra lui,
ci de blastamul Romei, care facea si desfacea pe regi.
Ceva o apostolic , pontifical, se intalneste deci in insasi
formatia Statului austriac al Habsburgilor, intocmai cum
alt incercare de a strange acest o Osterik * dunarean, aceia
a Ungurilor Sfantului Stefan, se datoreste tot unei initiative
din partea Sfantului Scaun, care el este stapan in aceste
regiuni, el detine legitimitatea, pe care a transmis-o, dar o
poate retrage si o supravegheaza, o guverneaza, in fiecare
moment. Nu fara adanci legaturi in Austria a fost pana la
capat atitudinea acestor Habsburgi cari pe vremea lui Fran-
cisc I-iu mergeau cu lumanarile in man in marea sarbatoare
catolica din Iunie a lui Corpus Domini, Frohnleichnam, se
supuneau cu evlavie indatoririi de a spala cu mani impard-
testi picioarele saracilor din Viena si erau coboriti in cripta
www.digibuc.ro
207 UN POST AL LATINITATII IN LUMEA GERMANICA: AUSTRIA I
din manastirea Capucinilor, pentru a astepta acolo judecata

cea de pe urma.
III
and, pornind din Franta lui Ludovic al XIV-lea, marea
unda de influent-a franceza a strbatut intreaga Europa, si
supt aceasta forma franceza era o influenta care venia din
Spania si Italia. Austria secolului al XVH-lea ,s.i al XVIH-lea
a intrat in aceastd comunitate culturald latind, in care, cum am
spus, se intruniau cele trei curente latine. Casatoria lui Maxi-
milian de Austria, fiul Imparatului Frederic, cu Maria de
Burgundia apropia pe Habsburgi de Mile-de-Jos, pe juma-
tate latine, si de aceasta Burgundie, pe care a reclamat-o
Carol al V-lea si a crezut c o poate capata intr'un moment.
Intia cdsdtorie latind. Cea de a doua, intre Filip, frumosul
fiu cu numele burgund al lui Filip-cel-Bun si al lui Filip-cel-
Indrdznet,inaintafii sdi, cu Ioana, fiica lui Ferdinand Catolicul
fi a reginei Isabela, pune din nou in legaturd pe Habsburgi cu o
parte din_lumea latind ci Ii leagd in chipul cel mai striins de
deinsa.
Cnd mostenirea lui Carol al V-lea s'a sfaramat in dou
s,i fratele lui, Ferdinand, a ramas in Imperiu, avand, prin
pactul incheiat cu ultimii regi, de origine polona, ai Ungariei
Boemiei, reunite, aceste regate, cu o misiune de lupt
impotriva Turcilor in Rasarit, niciodata el si urmasii sai
nu s'au putut desface din legaturile cu Spania, de unde ii
veniau bani i soldati. Filip al II-lea a fost stapfinul rudelor
sale din Viena i Praga ; in el se concentra vitalitatea Habs-
burgilor. Cand ramura spaniola a lui Filip al II-lea s'a stns,
arhiducele Carol a venit din regiunile dunarene pentru a-si
reclama mostenirea, i, ani intregi de zile, el a fost recuno-
scut ca rege al Spaniei, iar, cnd interesele europene, la
suirea lui pe tronul imperial, cu capatarea mostenirii austro-
ungaro-boeme, 1-au oprit de a ramfinea in Madrid, el a plecat
de acolo ademc pdtruns de spiritul latin din aceastd primd std-
peinire a sa. Spaniolii au stat in jurul lui p'ana la slarsit, eti-
cheta de la Viena a fost stricta etichet spaniola ; o anumit
morga care vine din Spania s'a pastrat Ora in zilele noastre,
www.digibuc.ro
72 N. IORGA 20g
cand Francisc-Iosif se mustra o zi intreaga ea' a intins mana

celui de-al doilea adiutant, atunci cand eticheta cerea ca
numai cel d'intaiu sA aib dreptul de a atinge degetele
imparatesti. Dar Spania fusese si in Italia ; era in Milan,
odat, si in Neapole ; o comunitate hispano-italianl s'a pOstrat
mult vreme, exercitand o adanca influent si asupra Franciei.
Fostul rege al Spaniei s'a incunjurat deci de Italieni ; toti marii
generali ai timpului yin de acolo, de la Montecuccoli la
Caprara, la Caraffa, la Veterani, care a fost si in trile noa-
stre. Ce mica figura' fac generalii de origine germana pe langI.
dansii!
Dar fiica ImpOratului Carol, Maria-Teresa, e mdritatd cu
un print de Lorena, Francisc, care a fost stapan in familia sa..
Pana la caderea vechii monarhii austriace, mormintele-
ducilor de Lorena la Nancy erau ingrijite cu bani trimqi
de la Viena, unde dinastia nu este de Habsburg-Lorena, ci.
de Lorena-Habsburg. La influenta spaniol si italiana s'a
adaus acum aceia francez, venit prin acesti Loreni, ca si
printr'o serie intreagA de aventurieri francezi, cari se presint
pe frontul de lupta impotriva Turcilor si joaca rolul prim,.
de la de Souches Oa la Rabutindhantal, care comand in
Ardeal si are legaturi cu Brancoveanu, pana la ajugtorii si
succesorii lui in aceste regiuni, generali si ofiteri mai rrarunti,.
dar, inainte de toate, Eugeniu de Savoia, italian, de prove-
nienta francesa, de cultura frances, personalitate mai hot-
ritoare de cat Imparatul insusi, in Consiliile de rOzboiu care
conduceau ostilitAtile. Cultura francesd, voitd, nevoitd, se-
impune.
Dar Viena, care este si un centru de adunare pentru popoa-
rele din Rasarit, avand o colonie greceasca si romaneasca la
inceputul secolului al XIX-lea, Viena este supt raportul cul-
turii un oras italian. Italienii fac castele si palate, musicantii
italieni dau Curtii momente de distractie, literatura italian
vine cu Metastasio aici, (land in italieneste textele. pentru
operele care se ascult. Posesiile italiene ale Casei de Habs-
burg intrec Austria in ceia ce priveste civilisatia si impun
pecetea lor vietii superioare din capitala Imperiului, care
inainte de aceasta nu era de cat un oras relativ mic al unei
www.digibuc.ro
209 UN POST AL LATINITATII IN LUMEA GERMANICA: AUSTRIA 13
burghesii, care niciodatg, pang in zilele noastre, n'a putut

sd deie ceva de la &Ansa in domeniul civilisatiei, literatura
austriacl neputand de cat sl oscileze de la usurinta unui
Saphir la entusiasmul exagerat, in legatura cu Habsburgii,
al lui Grillparzer.
Cu cat a devenit mai germang Viena supt acest raport,
cu cat s'a deprtat de traditia aceasta lating, cu atat ea a sea-
zut sufleteste, ajungand sa fie numai o dependent a civili-
satiei germane. Ce este inteadevar ca ideie germang in tim-
purile noastre in poetii lirici ai Austriei, in fruntea carora
se aseazg inspiratia de caracter general istoric a lui .Hamer-
ling din Ahasverus si tanguirea asupra soartei lui nenorocite
a lui Hyeronimus Lorm ?
Cred ca am indreptatit titlul acestei comunicatii. De-a-
supra deosebirilor de limba si a constiintilor nationale, care
se pronunta mai puternic abia in secolul al XIX-lea, Fre-
deric al II-lea al Prusiei era insusi asa de putin german in
sufletul sgu, fiind de fapt un servil ucenic al culturii francese,
si care ajung la actuala forma ascutit numai in urma unei
adevgrate psihose, asupra cgreia, dandu-si sung oamenii de inte-
resele generale ale omenirii, se va reveni, exista lucruri vechi
si mari, pe care nimic nu le va putea distruge si a caror
existenta este o adevarata binefacere, pentru ca prin ele si
nu prin antagonisme nationale se va putea ajunge din nou
la acea strans conlucrare intre natiuni, fara care insasi ade-
varata civilisatie st sa se prabuseasca, fie si in mijlocul osa-
nalelor de triumf ale vechiului spirit de cucerire barbard.
www.digibuc.ro
IN AMINTIREA LUI ERNEST SOLVAY
(1838-1938)
DE
ION RAD UCANU

MEMBRU CORESP. AL ACADEMIEI ROMANE
.Fedinia dela .rj Aprilie 1938
Maine, 16 Aprilie, se implinesc 1 oo ani dela nasterea lui

Ernest Solvay. In cadrul Institutului de Sociologie, al carui
intemeietor a fost, institut atasat la Universitatea libera
la Bruxelles, se comemoreaza gra fast aceasta data.
Maine, zeci de intreprinderi, in 15 tari, cari aplica pro-
cedeul sau in productiunea sodei, zeci de mii de lucratori
se vor bucura de odihna, suspendand lucrul, in amintirea
lui Solvay.
Cu prilejul centenarului, am socotit nimerit ca si in forul
acesta de inalta cultura, printr'o exptinere sumara, sa dam
cateva lucruri demne de retinut din opera acestuia. Esit din
familia unui mic comerciant in Brabantul valon, el nu a
urmat studii universitare. Din tinerete a fost atras de stu-
diul chimiei si fizicei. La 22 ani, ca ajutor al unui unchi,
director al uzinei de gaz din Saint Joss Schaarbeck, incepe
o activitate care il duce la descoperirile sale in domeniul
chimiei.
Opera lui Solvay nu intereseaza cum se crede uneori
numai stiinta chimiei, ci si intr'o mare masura stiintele eco-
nomice si sociale. Sunt multi cari il pretuesc pentru ceea ce
a facut in chimia industriala prin inventia cunoscuta, care
este o punere la punct a procedeului amoniacal de prepararea
sodei. Eftinind pretul de cost si simplificand procesul de
fabricatiune, Solvay a procurat unor importante categorii de
z6 A. R. Memoriile Seqiunii Istorke. Seria. III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 ION RADUCANU 212
industri1, materialul prim chiar dintr'un inceput, cu o redu-

cere mai mare de 50/0, fata de pretul sodei, produsa dup
vechiul procedeu Leblanc, care dominase fabricatiunea trei
sferturi de veac.
Pe la 1850 pretul sodei era de 650-700 frs. In primii
ani de aplicare a procedeului Solvay, pretul s'a redus la 300
frs. (1864-68) pentru ca sa ajunga la Ioo frs. tona in 1914.
Industriile de sticla, de sapun, fabricatia chemicalelor,
industria celulozei si hartiei, ca si rafineriile de petrol si
industriile textile, toate s'au folosit intr'o larga masura de
descoperirea lui Solvay. .
In 1936, productia de soda in Europa atinsese cifra de
2,6 milioane tone (exclusiv Rusia). Consumul de soda in
Romania produsa in interior, a crescut considerabil. El a
trecut dela 11.2oo tone in 1930 : la 17.500 tone in 1937, deci
cu 56% mai mult in decurs de 7 ani.
Mai putini cunosc opera lui ca reformator social si intre-
prinzator. Noi socotim Oa' aceast latura a activitatii lui
Solvay, merit sa fie cercetata. Insasi economistii s'au ocupat
prea putin de acesta latura.
Exista un fel de spirit de casta si la economisti, Inca din
vremea and s'au intitulat intaia oara ca atare, in faza fizio-
cratilor, in tranta veacului al XVIII-lea. Chiar in marile
dictionare recente de stiinte economice, nu dam de _numele
lui Solvay. Numai in Enciclopedia Stiintelor sociale, lucrare
cuprinzatoare, in 15 volume, aparuta de curand in Statele-
Unite ale Americii, gasim contributia pretioas a lui R. y.
Lemoine asupra conceptiei sociale a lui Solvay.
Dintr'un anumit punct de vedere, Solvay a avut in stiinta
sociala soarta lui Gustav Ruhland pe vremuri economistul
rasvratit si nerecunoscut de cast1, intemeietorul programului
agrar social in cel de al 3-lea Reich. Ruhland, in Germania
de azi, pe drept sau pe nedrept, este pretuit si popularizat
mai mult cleat alti vechi economisti cu renume.
Ideile lui Solvay, in deosebi in politica social si in cali-
tatea lui de intreprinzator, sunt si acum discutate, unele
din ele, s'au realizat, mai ales in epoca urmatoare rzboiului
mondial.
www.digibuc.ro
213 IN AMINTIREA LUI ERNEST SOLVAY (1838-1938) 3
Din lucrrile sale publicate amintim: Le comptabilisme so-

cial (Bruxelles, 1897), tradusa si in englezeste : Etudes so-
dales : notes sur le productivisme et le comptabilisme (Bruxelles
1900); in colaborare cu Eduard Anseel : Principes d'orien-
tation sociale (Bruxelles 1904); Industrie et science (Bruxelles
1910) ; Questions d'inergetique (Bruxelles 1910).
Ca s intelegem ideile economice i sociale ale lui Solvay,
trebue sa tinem seama pe deoparte de structura intelectuall
a acestuia, ca si de starea de spirit si framantarile economice
in epoca in care a trait.
Belgia nu este numai plata care slujeste de schimb
tranzit de mrfuri intre Anglia, Germania si Franta, ci tot-
deodata un punct de intalnire, deci de influenta reciproca
a curentelor de idei din *He amintite.
Intr'o convorbire cu Izart, intrebat ce preocupari are, si
aceasta la varsta de peste 70 ani (1910) Solvay raspunde :
((mon rve, car c'est un rve- encore serait de decouvrir
les lois qui gouvernent le developpement materiel et moral
de l'homme et des groupements d'hommes et des so-
cietes 0.
Din aceasta marturisire reiese framantarea spirituall a lui
fata de problema sociala : ea revine ca un ecou departat al
idealului lui Saint Simon. e Etudier la marche de l'esprit
humain, pour travailler ensuite au perfectionnement de
la civilisation, tel fut le but que je me proposais .
Intreprinzatorul Solvay are puncte comune i cu origi-
nalul reformator Robert Owen, el insusi intr'o vreme con-
ducator de industrie, intru cat priveste mai ales obligatiunile
patronului in domeniul asistentei sociale, pentru lucratorii
ocupati in intreprinderile respective.
astazi, fabricile chimice cari apartin grupului Solvay,.
potrivit traditiei celui care le-a fondat, au, in regula gene-
rala, locuinte pentru o bun parte din lucratori, cas de
pensiune, dispensare medicale, band cooperative, scoli de
ucenici s. a. m. d.
N'am putea intelege programul financiar a lui Solvay,
fr sa amintim de influenta spirituala exercitata in dome-
niul economic de John Stuart Mill.
16 *
www.digibuc.ro
4 ION RADUCANU 2 ri.
Impozitul pe succesiuni, asa cum este propovAduit de Sol-

vay, ca un impozit pe succesiune reiterat, poate sluji ca o
dovadA. Aceasta idee a lui Solvay a fost reluatA mai tarziu
de catre economistul italian Rignano. Solvay care afirma
cu tarie dreptul la existentd al muncitorului i realizarea unei
la punctul de plecare in lupta vietii, propune ca
egalitclti,
impozitul pe succesiuni sa fie progresiv, nu numai tinan-
du-se seama de suma mostenit si de gradul de rudenie,
ci si de numArul actelor de transmisiune ale aceleiasi averi,
dela o generatie la alta.
Teoria contabilismului social, care cuprinde o radicala
reformA monetarA, are unele puncte de inrudire cu bursele
de marfuri ale lui Robert Owen si cu Banca de Schimb a lui
Proudhomme.
Tustrei urmAresc, sub o form sau alta, reintroducerea
schimbului de troc, in locul schimbului indirect de marfA
contra bani i bani contra marfa. Pe cand ins Robert Owen
tintete prin functiunea bursei de marfuri inlAturarea profi-
tului, iar Proudhomme prin Banca de Schimb realizarea cre-
ditului gratuit : Solvay, mai realist, nu este nici impotriva
profitului care revine producatorului, in calitate de intre-
prinzator, nici pentru himera gratuitatii creditului.
Prin reforma monetar urmarea, pe de o parte o perfec-
tionare a platilor fail numerar, popularizand moneta de
cont ca unitate de valoare fixa, abstracta i inlaturarea deci
a unei math, de exemplu aurul, ca monet, supus i ea la
oscilatiuni de valoare. Solvay este printre cei dintai autori
urmati in zilele noastre de o multime care cereau detro-
narea aurului in sistemele monetare.
In special dupA razboi, organizarea platilor fail numerar,
iau o desvoltare din ce in ce mai mare i confirml in parte
propunerile lui Solvay in aceast materie.
In 1896 amintesc acest lucru ca o legaturl fireasca
intre titlurile contributiunilor aparute intr'un volum din
analele Institutului de tiinte Sociale dela Bruxelles
sunt tiparite cloud contributiuni : Le comptabilisme
sociale par Ernest Solvay i Le service de cheques et
de virements de economistul belgian Hector Denis. Adaog,
www.digibuc.ro
215 IN AMINTIREA LUI ERNEST SOLVAY (1838-1938)
cl in conducerea institutului amintit, pe langl Denis, au

fost chemati s5 lucreze Guillaume de Greef si Emil Vander-
welde.
Astazi utilizarea cecurilor postale si a operatiunilor de
viramente si prin casse .de compensatiuni, formeazI o ope-
ratiune obisnuit din ce in ce mai r/spandit.
In deosebire de multi mari intreprinzAtori, Solvay de-
parte de a fi adeptul unui individualism feroce, dovedeste o
putere de analiz a problemelor economice in spirit larg
social. Desigur, atat scoala noug economic/ din Germania,
cat si legislatia in folosul muncitorimii, prin infptuirea
asigurrilor sociale de catre Bismark, au avut partea lor de
influent/ asupra felului de a privi problemele sociale cu-
rente in Belgia, intr'o vreme in care grevele luaser/ pro-
portii ingrijor/toare.
Pentru el, libertatea nu era un produs al conceptillor me-
tafizice. El nu era un liberal de mod/ veche, adept al drep-
tului natural. Pretuind valoarea asociatiunii, Solvay recu-
noaste ins/ Statului obligatiuni multiple in domeniul eco-
nomic si social.
Patronul trebue s inteleaga i s/ realizeze colaborarea cu
personalul ssau salariat, admitand participarea direct/ la be-
neficiu sau prin mum/ cu prima si ocupandu-se de pregl-
tirea tehnic/ si general/ a copiilor. Statul, la randul s/u, are
mari indatoriri. Fled sa intru in amAnunte in aceast pri-
vinta, indic cateva din ele :
1. Ca educator s introduc un sistem de ajutorare, astki
realizat in Belgia prin fondul celor mai bine dotati copii. Aceasta,
in legAtur cu egalitatea punctului de plecare in lupta
pentru existent/.
2. S organizeze piata muncii, prin asa numitele burse
de munch'.
3. SI aplice riguros un cod de higien/ social/.
4. SA acorde ajutoare lucrtorilor, cari gra' voia lor nu au
ocupatiune. Acum, avem asigurarea contra somajului, aproape
in toate trile industriale.
5. S ocroteasc/ muncitorii prin reglementarea orelor de
lucru, prin salubritatea i securitatea impusa atelierelor, prin
www.digibuc.ro
6 ION RADUCANU 216
generalizarea obligatorie a contractului colectiv. Iarai un

deziderat realizat in vremurile noastre. Idea conducatoare
in cartea muncii a lui Mussolini, este tocmai generalizarea
contractului colectiv de munca.
Pentru ca Statul s poata indeplini aceste multiple roluri,
Solvay schiteaza un program financiar original, care este
discutabil, plecand dela constatarea ca in tarile cu economie
desvoltatl, intreprinderile economice au drept beneficii o
rentabilitate avantajoas. El propune ca Statul sa preia o
cota parte din capitalul investit in intreprinderile economice.
Totalul participarii Statului ar alcatui un fond, care ar fi
procurat pe cale de credit public. Diferenta intre renta pla-
tita de Stat detentorilor titlurilor de imprumut si dividendul
pe care 1-ar incasa dela participatiuni, i-ar da posibilitatea
sa-si indeplineasca indatoririle de ordin cultural si de poli-
tica sociala. Acest program ni-1 infatiseaza pe Solvay ca adept
al capitalismului de Stat. Sub o alt forma, el a fost expus
in vremea din urma de sociologul Goldscheidt in lucrarea :
Staatssozialismus oder Staatskapitalismus .
Conceptia in politica sociala a lui Solvay este determinata
de convingerea ca in primul loc trebue creiata o dila social,
patrunsa de indatoririle ei i, in al doilea rand, din punct
de vedere material, ca problema unei juste repartitii a bunu-
rilor atarna de productiunea bogatiilor.
Intensificarea continua a bogatiei materiala i imateriall
e singura cale pentru a asigura progresul social. Aceasta
doctrina a lui Solvay este cunoscuta sub numele de : pro-
ductivism >> . El in multe privinte este un precursor al orga-
nizdrii stiintifice a mulicii, a rationalizarii intreprinderilor.
Productivismul ski e premergator fordismului.
Intre Solvay i. Ford e mai mult decat o inrudire spiri-
tual. Amandoi reprezinta energii cu totul exceptionale,
exemplare de adevarati conducatori de intreprinderi mon-
diale, in care elementul personal e determinant, in deosebire
de aproape totalitatea societatilor pe actiuni, unde intreprin-
derea cu timpul devine o entitate distincta de personalitatea
creatorului ei. Serviciul consumatorului in conceptia lui
Ford, corespunde productivismului social a lui Solvay.
www.digibuc.ro
217 IN AMINTIREA LUI ERNEST SOLVAY (1838-1938) 7
Productivismul, ca o notiune de economie sociall, se

poate realiza mai bine printr'o organizare cat mai chibzuita
a categoriilor de producatori : sindicate, carteluri, 0 prin o
organizare cat mai rationala a intreprinderii in vederea re-
ducerii pretului de cost. Pentru organizarea productiei prin
asocierea intreprinderilor, el priveste terenul larg al econo-
miei mondiale, ca fiind cel mai prielnic i contribuind la o
apropiere intre natiuni. Lozinca lui Solvay : 4 A chacun
selon sa productiviti sociale* iti teamintqte formula lui Saint-
Simon : * A chacun selon sa capacitd, a chaque capacitd, selon
ses oeuvres*.
Tana' aci- am dat un palid rezumat al ideilor economice i
sociale ale lui Solvay. Ne putem pune intrebarea daca prin
ideile amintite, presupunand ca ele ar fi realizate in total,
nu s'ar introna un sistem social cu totul opus sistemului
capitalist. Aproape fall s vrem, ca urmare logica, se impune
o a doua intrebare, daca viata economica din zilele noastre
apare ca o expresie a economiei liberale. La aceasta ultima
intrebare, raspunsul este upr de dat : Ne gasim in plink'
transformare, in care libertatea 0 proprietatea individuala
sunt ingradite, de o parte de actiunea Statului, de alt parte
de curentele de organizare ca reprezentante ale marilor
grupuri de productiune.
Ideile lui Solvay nu tinteau o inlocuire, ci o corectare, o
perfectionare a regimului capitalist. Anseele privea, in po-
lemica dus cu Solvay, sistemul social al acestuia, drept o
epoca de tranzitie. Inainte de planurile economice, azi la
modal, am avut denumit ca atare #planul social Solvay *.
Planul economic a lui de Man, ca si. cel al lui van Zeeland,
sunt izvorate din necesitati prezente, dar nu permanente qi
urmaresc deci scopuri imediate : Cel dintai in vederea re-
staufarii economice si financiare a Belgiei, cel de al doilea
in vederea inlaturarii desechilibrului cauzat de depresiunea
mondiala in schimburile dintre tali. P-lanul social Solvay
cuprindea o larga reforma, cu masuri economice, financiare
si de legislatie muncitoreasca.
Spre a inlesni studiul problemelor sociale 0 aceasta nu
este meritul cel mai mic a lui Solvay, a fondat in anul 7901
www.digibuc.ro
8 ION RADUCANU 218
Institutul de Sociologie, dupa ce creiase Institutul de fizio-

logie, punndu-i la dispozitie fonduri insemnate si che-
mnd sl colaboreze un numar mare de cercetatori ca intr'un
adevarat laboratoriu.
In scrisoarea prin care motiva crearea Institutului, el arata
astfel : Problemele economice si sociale sunt obiectul de
capetenie al preocuparilor contimporane . In ultimii ani s'au
inmultit lucrarile si cercetarile in acest domeniu, mult
vreme abandonat hazardului empirismului si arbitrariului
speculatiunilor individuale .
Institutul, in conceptia lui, trebuia sa procure cercetato-
rilor mijloacele de a contribui la propasirea stiintei sociale.
Un tel asemanator il urmdrefte Institutul Social Roman,
care, datorita indeosebi d-lui Profesor Gusti, a cultivat inte-
resul pentru studiul problemelor sociale romnesti, prin o
activitate astazi apreciata de cercurile competente.
Multiplele publicatiuni, cuprinzfind anchete asupra sta.-
rilor sociale si economice, ca si asupra problemelor de ordin
politic general, atat in Belgia, cat si in o multime de tari,
(notes et memoires 1 1 brosuri, etudes sociales, Bulletin so-
ciales, devenite apoi Archives sociologique) iar dela 1920
luand locul Buletinului Archives Sociologique Revues de
l'Institut de Sociologie infatiseaza o opera de colaborare
larga a cercetatorilor care numar tot atat de multi straini,
ca si belgieni.
In ultimul timp Ernest Maheim, fost profesor la universi-
tatea din LMge, este directorul si animatorul asezamantului.
Institutul a organizat din initiativa primului sau condu-
cltor, Emil Waxweiler, osdptdmiina sociald.
Aceasta nu are de scop, cunosterea de noi notiuni, ea tinde
sa pregateasca spiritele pentru cercetarea problemelor so-
ciale printr'o atitudine realista.
Dintre obiectele puse in discutia acestor saptamani amin-
tim : Educatia tehnica si economica a lucratorului belgian,
evolutia asociatiilor, institutiilor etc.
Dupa razboi, in Franta, s'a organizat potrivit modelului
belgian sdptdmeina economistilor de limba francezd.
www.digibuc.ro
219 IN AMINTIREA LUI ERNEST SOLVAY (i838I938) 9
Imi dau seama cl ceea ce am expus nu este decit o des-

criere sumarA a vietii i operii lui Solvay.
Ca om de stiint, ca reformator social, ca mare intreprin-
zAtor, ne apare intr'o luminA exceptionalA, ca un nobil
exemplar.
El face parte din elita spiritualA i moral, fill de care
societatea nu poate s se miste pe calea destinului, spre
desAvArsirea personalitAtii umane.
BIBLIOGRAFIE
Din lucrfirile cu caracter social ale lui Ernest Solvay citim:
1. Sience contre religion (1879).
2. Le comptabilisme social (1897) (tradus ai in limba englez).
3. Etudes sociales: notes sur le productivisme et le comptabilisme (19o0).
4. Lettres sur le productivisme et le comptabilisme (,9oo).
5. Principes d'orientation sociale (in colaborare cu Ed. Asee le), lucrare aparutii in 2
editii (1924).
6. Industrie et science (Iwo).
7. Questions d'nergetique sociale (1910).
8. Notes, Lettres et Discours d'Ernest Solvay (z 929), a vol.
Despre vieata ai personalitatea lui Solvay:
1. Vie d Solvay (x933).
2. Hommage national a Ernest Solvay (i933).
Despre opera atiintifici a lui Ernest Solvay, pot fi consultate:
1. Bertrand Louis: Ernest Solvay reformateur social (1918).
2. Barniche Georges: Essai de politique positive boas& sur l'inergtique de Solvay (1919).
3. Revue de l'Institut de Sociologie, Seria IX, vol. II (1921-1922). Supl. la Nr. 3:
*Ernest Solvay*.
www.digibuc.ro
PRINCIPATELE ROMANE SUB OCUPATIA
RUSEASCA
1 IULIE 1853 17 SEPTEMVRIE 1854
DE
ION D. N1STOR
MEMBRU AL ACADEMIEI
,Fedinta dela 15 Aprilie 1938
Prin conventia dela Balta-Liman (Mai 1849) s'a incheiat

2cordul ruso-turc cu privire la situatia din Principate. Pu-
terile contractante, una protectoare iar alta suzerank CCM-
venir ca Domnii din Principate sa fie numiti pe termen de
7 ani, iar Adundrile Obstesti din Bucuresti si Iasi s fie in-
locuite cu Divanuri compuse din boierii cei mai de frunte
din ambele tari, oranduiti de Domn in aceasta functiune.
Divanurile aveau caderea sa revizueasca legiuirile parnantene ;
dar modificarile nu puteau fi puse in aplicare, deck cu
-aprobarea puterilor protectoare.
Pana la pacificarea desvarsita a tarilor romane si pana la
introducerea nouei ordine de lucruri, detasamente de trupe
ruso-turce urmau s ramana in Principate. La inceput nu-
marul lor era de 25-30.000, urmand ca mai apoi numrul
acesta sa fie redus la 1 0.000. Puterile protectoare trimisera,
fiecare, cate un comisar cu insrcinarea de a controla mersul
treburilor interne.
In Muntenia scaunul domnesc era vacant prin retragerea
Principelui George Bibescu la inceputul revolutiei din 1848.
In scaunul vacant Poarta recunoscu, la 16 Iunie 1849, Domn
www.digibuc.ro
z ION D. NISTOR 222
pe Barbu tirbei, care primi si agrementul Rusiei in aceasta

inalt demnitate.
In Moldova Mihai Sturdza nu intelegea sa mai ramanl in
scaunul domniei in noile conditiuni si de aceea el repasi dela
domnie. In locul lui Poarta consimti la ridicarea Domnului
Grigore Ghica pe tronul Moldovei, care obtinu confirmarea
si din partea Rusiei.
Nouii Voevozi isi inaugurara domniile cu reforme folosi-
toare. Ei izbutir sa asigure si ordinea internk in asa fel,.
incat la 1851, trupele de ocupatie ruso-turce, mentinute in
Principate pentru asigurarea ordinei, putura sa evacueze tara
fara niciun inconvenient pentru linistea interna. Astfel Doma
romani ajunsera stapani la ei acasa. Ambii Domni se steal-
duir s realizeze imbunatatiri insemnate in toate directiile
si pe toate trmurile vietii publice.
Din nenorocire insa pentru fdrile romne, situatia aceasta
de pace si liniste nu dura deck scurta vreme. La 1853 un
nou conflict diplomatic izbucni intre Rusi si Turci, care
neputand fi potolit din vreme, declansa un nou razboiu intre
Rusia si Turcia, cunoscut in istorie sub numele de Rdzboiut
Crimeei.
Ca si mai inainte, asa si de ast data Principatele Romane
ajunsera arena de lupte sangeroase intre Poarta Suzerana si
Rusia Protectoare. In cursul acestui razboiu tarile noastre indu-
rail chiar dou ocupatiuni succesive, una mei si alta austriacd.
Intre calugarii catolici si ortodocsi din Ierusalim izbucni
un aprig conflict pentru prioritatea folosirii unor locuri din
apropierea Sf. Mormant. Izbucnirea conflictului nu putea
deck sa fie binevenit diplomatiei tariste care reclama de
mult pentru Rusia Pravoslavonica protectoratul asupra cre-
stinilor ortodocsi din Imperiul Otoman. Este adevarat ea
Poarta recunoscuse Frantei protectoratul asupra catolicilor
din Turcia, dar numaruI acestora era incomparabil mai mic
ca cel al ortodocsilor greci, bulgari, skbi, armeni, sirieni,.
etc., a caror protectie tarul o reclama pentru sine. 0 con-
cesiune de acest fel ar fi adus grave prejudicii suveranitatii
Sultanului si ar fi deschis si mai larg drumul influentei si
propagandei rusesti in Balcani.
www.digibuc.ro
223 PRINCIPATELE ROMANE SUB OCUPATIA RUSEASCA 3
Rusii crezura momentul fericit pentru actiunea lor fata de

Turci, fiindca tocmai atunci spiritele din Rusia erau st-
panite de profetia calugarului Agathangelos, prin care, la
implinirea celor 400 de ani dela cucerirea Tarigradului,
crucea avea sa. straluceasca din nou pe catedrala Sf. Sofia
din Tarigrad. La 1853 se implineau in adevar 400 de ani
dela caderea Constantinopolului. De aceea tarul insarcina pe
principele Mencicov, ambasadorul extraordinar al Rusiei la
Constantinopol, sa faca cuvenitele demersuri pe langd Poarta,
pentru obtinerea unui sened in care sa se recunoasca protec-
toratul tarului asupra crestinilor ortodocsi din cuprinsul
Imperiului Otoman si sa se autorize ridicarea unei cupole
deasupra bisericii Sf. Mormant din Ierusalim precum si
construirea acolo a unei biserici, a unui spital si a unui camin
pentru peregrini1).
Misiunea lui Mencicov esug, fiindca Poarta, bizuindu-se
pe sprijinul moral si material al puterilor occidentale, res-
pinse pretentiile Rusiei ca exagerate si atingatoare de pre-
stigiul ei ca putere suverana.
Refuzul Portei determina pe Mencicov sa paraseasca Con-
stantinopolul la 21 Mai 1853 si sa se retragal cu personalul
ambasadei la Odessa, ceea ce insemna ruperea relatiunilor
diplomatice dintre Poarta si Rusia 2).
Esuarea misiunii lui Mencicov insemna razboiul si Rusia
se grabi sa-1 inceapa cat mai curand, pentru a intimida Poarta
si a o sili la concesiuni, punand-o in fata faptelor implinite.
Planul rusesc era de a ocupa militareste, ca de obicei, repede
Principatele Romane si a se folosi de ele ca un gaj in timpul
tratativelor si ca o buna baza de operatie militara contra
Turcilor la Dunare si in Balcani.
Prin ucazul imperial din 7 Iunie principele Mihai Dimi-
trievici Gorceacov fu numit comandant suprem al trupelor
de operatie compuse din corpurile de armata 4 si 5. El sosi
1) Acte fi Documente relative la Ist. RenWerei Romaniei, II, Nr. 104, P. 48 urm.;
cfr. II, Nr. 213, p. 69; Nr. 114, p. 73; Nr. 115, P. 76; Nr. zi8, p. 82; Nr. 219, p. 86;
Nr. 120, p. 87; Nr. 121-123, pp. 89-92.
2) Ibid., II, Nr. 124, p. 92.
17*
www.digibuc.ro
4 ION D. NESTOR 224
la Chisin'au in aceeasi zi pentru a lua comanda asupra ar-

matei de operatic.
La 14/26 Iunie 1853 Tarul Nicolae I lansl un manifest
catre poporul rus, in care arata ca Inca dela tratatul dela
Cuiciuc-Cainargea (1774) Rusia s'a straduit sa ocroteasca pe
crestinii ortodocsi din Imperiul Otoman. Cum insa justele
sale revendicari au ramas pana astazi zadarnice, tarul s'a
vazut silit sa ordone trupelor sale de a intra in Principatele
Dunarene, pentru a demonstra Portii unde poate duce in-
capatanarea ei. ( Dar nici acum intentiunea noastra nu este
s declansam un rdzboiu, ci prin ocuparea Principatelor noi
nu voim sal avem in mainile noastre cleat un gaj, care s
ne asigure pentru toate eventualitatile restabilirea dreptu-
rilor noastre. Noi nu umblam dup cuceriri de care Rusia
nu are nevoie, ci noi cerem satisfacerea unui drept legitim
si evident. Suntem gata s oprim inaintarea trupelor noastre,
dacl Poarta Otomana se angajeaza de a observa cu sfintenie
integritatea privilegiilor bisericii ortodoxe. Iar clack' incapa-
tanarea si orbirea voesc neaparat contrariul, atunci noi im-
ploram ajutorul lui Dumnezeu si ne incredintam grijei lui
de a decide asupra diferendului, si plini de nadejde in Atot-
puternicia sa, vom porni sa ap 'dram credinta pravoslavonica s 1).
La 1 Iulie principele Gorceacov ajunse la Seuleni, de
unde lama un manifest catre locuitorii Moldovei si Tarii-
Romanesti, in care arata ca se va ocupa teritoriul lor in nu-
mele tarului. Iar continuand zicea : Nu venim cu ganduri
de cucerire, nici cu intentia de a schimba aseamintele care
v guverneaza si nici situatia politica, care v este garantat
prin tratate solemne. Ocupatiunea pe care am insreinarea
sa o efectuez nu urmareste alt scop, decat acela al unei pro-
tectiuni imediate si eficace in care situatia neprevazuta si
gravl, in care guvernul otoman, nesocotind nenumaratele
probe de o alianta sincera pe care curtea imperiala n'a in-
cetat s i-o dea dela incheierea tratatului dela Adrianopol,
raspunde la propunerile noastre cele mai juste prin refuz,
iar la sfaturile noastre cele mai dezinteresate, prin o prea
') Acte Fi Documente, II, Nr. 143, P. 145 urm.
www.digibuc.ro
225 PRINCIPATELE ROMANE SUB OCUPATIA RUSEASCA
sfidatoare necredinta. Indata ce Rusia va obtine dela Turcia

reparatia cuvenita, ea isi va retrage trupele dincolo de
frontiera. Locuitori ai Moldovei si Tarii Romanesti, eu nu
execut cleat un ordin al Majestatii Sale Imperiale, decla-
rfindu-va Ca prezenta trupelor noastre in tarile voastre nu
Ara vor impune nici noui sarcini, nici contributii noui, cal
proviziile vor fi platite de casele militare la timp si pe un
pret fixat de mai inainte, in intelegere cu guvernul. Priviti
viitorul vostru fara grija. Continuati in liniste muncile voa-
stre agricole si speculatiunile voastre comerciale ; fiti ascul-
tatori fata de legile care va guverneaza si respectuosi fata
de autoritatile constituite. Implinindu-va aceasta datorie, va
yeti invrednici de generoasa solicitudine si de puternica
protectie a Majesttii Sale Imperiale 1).
Concomitent cu proclamatiunea catre populatie se dadu
sit ordinul de inaintare pentru armata. Avantgarda genera-
lului Anrep d'Elmpt trecu Prutul la Leova la 3 Julie si inainta
in mars fortat prin Falciu, Ballad, Tecuci, Focsani, Ramnic
si Buzau spre Bucuresti, lasand ate un post de observatie
la Slobozia si Urziceni. Dupa un mars de 12 zile, generalul
Anrep d'Elmpt intra in Bucuresti unde fu intampinat de
populatie. Ocupatiunea ruseasca veni pe neasteptate. Ea s'a
facut in liniste, fara nicio rezistenta din partea populatiei.
La Bucuresti comandantii trupelor au fost primiti la mitro-
polie de inaltul cler.
Dela Bucuresti fu trimis un detasament sub comanda
generalului Hastfor, prin Odaia la Giurgiu. La 18 Julie s'a
construit o tabara pe Sabar la Magureni. La Rosiorii-de-
Vede inainta un detasament sub comanda generalului Bel-
legarde, care patrunse 'Ana la Slatina. La inceput generalul
Bellegarde avea sub observatie intrega regiune dintre Olt si Jiu
'Ana ce detasamentul din Oltenia spori sub comanda genera-
lului Fischbach cu centre de comanda la Caracal si Craiova.
La 28 Julie sosi la Bucuresti principele Gorceacov, insotit
de generalul Kotzebue, seful statului sail major 2).
1) Acte # Documente, II, Nr. 146, p. 149 urm.
B) Eg. Kowalewski, Der Krieg Russlands mit der Tarkei in den Jahren 1853 1854,
Leipzig, 1869, pp. 29-39.
www.digibuc.ro
6 ION D. NISTOR 226
,
Grosul armatei compusa din corpul 4 inainta dela Sculeni

in trei coloane si anume : coloana de dreapta, sub comanda
generalului Liprandi, trecu Prutul la Sculeni intre 10-14
Iulie, si inainta spre Focsani ; coloana de mijloc sub comanda
generalului Dannenberg trecu Prutul la Sculeni, si inainta
prin Iasi, Vaslui, Barlad si Tecuci ; coloana de stanga, sub
comanda generalului Nirov trecu Prutul la Leova si inaint
spre Muntenia prin Flciu si Tecuci. La Galati si Braila
fura dirijate detasamente speciale.
Din corpul 5 de armat inaint in Principate numai o
parte sub comanda generalului Engelhardt. Restul ramase in
sudul Basarabiei cu cartierul general la Ismail sub comanda
generalului Lfiders.
Flotila rusa ce fusese dirijata in apele Dundrii se corn-
punea din vasele : Ordinarez, Prut, Rizmnic, Inkerman si
Iagul 1).
Sub comanda lui Gorceacov ajunserd deopotriv si ostirea
moldoveneasca ca si cea munteneascd. Armata nationala a
Moldovei se compunea din un regiment de infanterie, un
escadron de ulani, o baterie calareat, un regiment de jan-
darmi compus din 14 companii calari si pedestri, un bata-
lion de graniceri egad si din trei canoniere de Dunare, in
total un efectiv de 4005 oameni si 928 cai.
Armata nationala a Tarii Romanesti se compunea din trei
regimente de infanterie ate doua batalioane, un divizion de
ulani, o baterie artilerie, un regiment de dorobanti, un ba-
talion de graniceri, un batalion de pompieri si patru cano-
niere pe Dunare cu un efectiv total de 15.492 oameni fi 480
cai 2).
Dar trupele nationale atat moldovene cat si muntene,
desi inglobate in armata de ocupatie ruseasca, fusesera
destinate pentru asigurarea ordinei si linistei interne. La 2
Decemvrie principele Gorceacov comunica baronului Ma-
yendorff ca Romanii nu se vor intrebuinta cleat pentru
serviciul interior si de politie si pentru paza posturilor de
carantina.
1) Eg. Kowalewski, o. c., p. 3t.
2) Eg. Kowalewski, o. c., p. 239.
www.digibuc.ro
La Calafat jandarmii furl dublati cu cazaci de recunoa-

tere iar artileria romana a fost dirijata la Braila, intru cat
Gorceacov credea ca ea acolo este mai curand la locul ei
lecat in Bucuresti 1).
La 5 Iu lie Halcinski, consulul general al Rusiei in Prin-
cipate, comunica Domnitorului Ghica la Iasi nota circulara
-a cancelarului Nesselrode catre misiunile diplomatice ru-
sesti din strainatate prin care se al-Mau motivele pentru care
Rusia a inceput operatiunile militare contra Portei din 5
lunie 2).
Halcinski comunica totodata principelui Moldovei si ma-
nifestul lui Gorceacov catre locuitori Principatelor precum
si scopul pe care Rusia ii urinal-ea cu ocuparea trilor romane.
In consecinta Domnitorul Ghica fu instiintat s intrerup si
el relatiunile cu Poarta i sa opreasca plata tributului pe
care Moldova il datora sultanului 3).
In urma acestei note, Ghica avu o intrevedere cu Gor-
ceacov care nu se formaliza de hotarirea Domnitorului de
a incunostiinta Poarta atat asupra notei circulare a lui Nes-
selrode, cat i asupra manifestului lui Gorceacov. El ceru
totodata i avizul lui Resid-Pasa asupra cererei Rusilor de
a rupe legaturile cu Poarta si de a sista plata tributului 4).
0 interventie similara s'a facut de bund seama si din
partea lui Barbu Stirbei, Domnul Tarii Romanesti.
ln aceiasi zi Gorceacov trimise o nota lui Resid-Pasa prin
care ii comunica, cum din ordinul imparatului el a ocupat
militareste Principatele, dupa el diplomatia rusa ar fi expuizat
toate mijloacele de persuaziune i toate demersurile de con-
ciliatiune de a mentine raporturi de buna vecinatate cu
Poarta. Ocuparea militara a Principatelor nu trebue sa fie
considerata drept declarare de razboi i nici drept deschidere
-a ostilitatilor contra trupelor turcesti dela Dunare, ci ca un
simplu avertisment pentru guvernul turc pentru a satisface
cererile drepte ale Rusilor. Sultanul va face bine daca va
1) Acte Documente, II, Nr. 232, p. 306.
3) Ibid., Nr. 150, p. 16o.
3) Ibid., II, Nr. 150, p. 16o.
4) Ibid., II, Nr. 151, p. 16o.
www.digibuc.ro
8 ION D. NISTOR 22g.
da ordin trupelor sale dela Dunare sa nu inceapa ostilitatile,.

pana' nu se va gasi calea pentru aplanarea pasnica a con-
flictului 1).
La 14 Iu lie Poarta trimise o nota de protest cabinetelor
din Londra, Paris, Viena si Berlin semnatare a tratatului
din 1841 contra ocupatiei rusesti din Principate, care ar fi
parti integrante din Imperiul Oroman. Actul ostil al ocu-
patiei armatei nu ar cadra deloc cu declaratiunile pacifice
ale Rusiei 2).
La 25 Iu lie Resid-Pasa raspunse Domnilor Romani tirbei
si Ghica la notele lor, aratand, ea intru cat Gorceacov, prin_
manifestul su catre locuitorii Principatelor, declarase cd nu
are intentia de a modifica institutiile dupa care se guver-
neaza aceste provincii i nici de a schimba situatia politica
interna, ce le este asigurata prin tratate solemne, Poarta,
increzandu-se in asemenea declaratiuni, crede ca poate sa
mentina pe domnii la posturile ce ocupa. Dar indat ce
Rusia ar cere ruperea relatiunilor dintre Principate i Poarta_
si sistarea platii tributului, Poarta ar vedea in asemenea ati-
tudine c nu-si mai poate exercita autoritatea ei legitima
asupra Principatelor. In acest caz Poarta cere hotarit Dom-
nitorilor sa paraseasca tarile lor in mod provizoriu 'Ana
la aplanarea conflictului dintru Rusia i Turcia. Accasta
hotarire a Portii a fost adusa la cunostinta marilor puteri_
Trebue deci zice Resid-Pasa s parasiti Principatele,
iar daca faceti astfel, Poarta va recurge la masurile dictate
de imprejurari, pe care ea le va gasi conforme cu propriile-
ei interese 3).
Primind nota lui Rasid-Pasa, domnitori romani schimbara
o vie corespondenta intre ei la 20 si la 30 Iulie, i convenira
ca sl proceada la fel, consultand divanul general. i aceasta
cu atat mai mult, cu cat Ghica comunica lui tirbei c a
fost solicitat prin numeroase adrese din toate partile tarii
si dela toate clasele sociale, sa nu paraseasca Tara i sa.
1) Studii i Documente, II, Nr. 152, p. i6i.

2) Ibid., II, Nr. 154, P. 262 urm.
8) Ibid., II, Nr. 265, p. 285.
www.digibuc.ro
ramana in scaunul domniei, instiintand totodata Poarta i

despre aceast dorinta generala a tarii. Ghica invit pe *tirbei
la 6 August, ca si el sa faca la fel 1).
Divanurile generale au si fost convocate la Iasi si Bucu-
resti i votara o motiune de raspuns lui Resid-Pasa, ca in
imprejurarile actuale nu ar fi consult ca Domnitorii Ghica
ti tirbei sa paraseasca tam ; dimpotriva ei trebue sa ra-
mana in scaunele lor de domnie.
Raspunsul Portii la motiunea divanurilor veni curand. La
30 August Resid-Pasa comunica Principilor Ghica i tirbei,
ca a supus Sultanului mutiunile divanurilor, ale caror atri-
butiuni sunt limitate la expedierea afacerilor curente si de
rand. Asa fiind, Sultanul nu poate ingadui acestor corpora-
tiuni dreptul de a discuta i delibera asupra masurilor po-
litice, ce sunt rezervate exclusiv dreptului suveranitatii a
Portii, cum este acela de revocare temporal-a a Domnitorilor.
Cand Rusia cere ruperea legaturilor diplomatice cu Poarta
ti oprirea pltii tributului, Principii nu se pot conforma
unor asemenea cereri. De aceea guvernul M. S. Sultanului
zice Resid-Pasa reinoeste ordinul remis Altetei Voa-
stre de a parasi imediat tara 2).
Pusi in fata atitudinei asa de hotarite a Portei, Grigore
Ghica trimise pe fiul sau Constantin in misiune la *tirbei
Voda, pentru a-i comunica raspunsul lui Resid-Pasa i pentru
a se intelege asupra conduitei ce trebue de urmat. Ghica
Voda credea ca se impune amanarea luarii unei hotariri,
cad vreme evenimentele sunt inca in curs si ca prin desf-
surarea lor se va usura foarte mult Si situatia lor 3). La zo
Septemvrie sosi la Iasi si raspunsul lui tirbei care cazu de
acord asupra temporizarii deciziunii 'Ana la lamurirea
situatiei politice i militare 4).
Astfel domnitorii romani hotarir sa famana deocamdata
la posturile lor, asteptand cu nerabdare desfasurarea eve-
nirrientelor.
1) N. Iorga Corespondenta lui Stirbei Vodd, Nr. 4, XVIII, p. 82.

2) Studii iDocumente, II, Nr. 176, p. 213.
3) N. Iorga, o. c. Nr. z, XIX, p. 83.
4) Ibid., Nr. 4, XX, P 84.
www.digibuc.ro
io ION D. NISTOR 230
In vremea in care domnitorii romani examinau situatia

ce le-a fost creata prin adresele Portii, sultanul lansa la 27
Iu lie un manifest, semnat de toti demnitarii Portii, prin care
locuitorii Imperiului Otoman fra deosebire de rasa si cre-
dinta erau pusi in cunostinta asupra situatiei politice si pro-
blemelor dela ordinea zilei 1).
In vremea aceea Austria urmarea cu incordata atentiune
desfasurarea actiunii militare in Principatele Romne si in
deosebi demersurile diplomatice. Imperiul habsburgic avea
un viu interes la aplanarea conflictului ruso-turc. Ea se oferi
sa indeplineasca rolul de mediatoare intre puterile belige-
rante. La Viena se intruni conferinta reprezentantilor An-
gliei, Frantei, Prusiei si Austriei care la 31 Julie redacta un
anteproiect de conciliatiune intre Rusi si Turci. Nota dela
Viena pentru aplanarea pasnica a neintelegerilor ruso-tur-
cesti s'a trimis mai intfii tarului la Petersburg. Nota obliga
pe sultan s respecte obligatiunile tratatului dela Cainargea
si Adrianopol in ceea ce priveste protectia cultului ortodox
si sa permit acestui cult sa se bucure de avantajele recu-
noscute altor culte crestine. Tarul Nicolae isi dadu agre-
mentul la cuprinsul notei care fu inaintata sultanului pentru
acceptare 2).
Dar Poarta refuza sa accepte cuprinsul notei, si aceasta
sub sugestiile puterilor occidentale Anglia si Franta. Resid-
Pasa raspunse ca Sultanul este doritor sa pastreze sub scutul
sail pe supusii ortodocsi si ca el insusi va veghea asupra res-
pectarii privilegiilor bisericii ortodoxe, deoarece tratatul dela
Cainargea prevede ca protectiunea religiei crestine va fi
exercitata de catre insusi sultanul. De aceea Resid-Pasa
ceru celor patru puteri ajutor contra revendicarilor nedrepte
ale Rusilor si contra ocuparii militare a Principatelor Duna-
rene Moldova si Muntenia 3).
Raspunsul Portii nu gsi aprobarea tarului care se simtea
jignit si prin faptul a sultanul refuza A. accepte un arbi-
9 Studii fi Documente, II, Nr. x66, pag. 185.
2) Studii fi Documente, Nr. 167, p. 189.
3) Ibid., Nr. 167, p. 189.
www.digibuc.ro
231 PRINCIPATELE ROMANE SUB OCUPATIA RUSEASCA 1i
traj. Razboiul era deci inevitabil mai ales ca Rusia il si de-

clansase prin ocuparea militara a Moldovei si Munteniei.
Austria nu renunta Inca la rolul ei de intermediatoare. Cu
ocazia manevrelor imperiale dela Olmtitz din toamna anului
1853, imparatul Frantz Iosef avu o intalnire cu Tarul Ni-
colae. Cu acea ocazie avu loc un schimb de vederi intre ambii
monarhi si asupra conflictului ruso-turc. In urma acestui
schimb de vederi s'a redactat la 28 Septemvrie un nou pro-
tocol care a fost inaintat Portii 1). Dar si acest act a lost re-
fuzat de Sultan ca incompatibil cu demnitatea Portii ca
putere suverana. Nici intrevederea dela Varsovia dintre im-
paratul Austriei, tarul Rusiei si regele Prusiei nu determina
Turcia la nicio concesiune. La indemnul ambasadorului An-
gliei Redcliffe Stratford, Sultanul respinse nota vieneza la
7/19 August 2).
Intre timp agitatia de rzboiu contra Rusilor sporia din
zi in zi, sustinuta de muftii si ulemele turcesti. Pentru a pre-
veni un eventual atac rusesc pe malul drept al Dunarii,
corpul de gard din Rumelia de sub comanda lui Omer-
Pasa fu dirijat la Dunare. Concomitent cu aceste masuri,
Poarta grabi tratativele cu puterile occidentale pentru a le
determina la o actiune de colaborare militara dorit de ea.
La 1 Octomvrie s'a publicat la Constantinopol manifestul
Portii cu privire la razboiul cu Rusia. Sultanul arata cd a
fost silit sa declare razboiu Rusilor, si ca a autorizat pe Omer-
Pasa sa someze pe principele Gorceacov -de a evacua Prin-
cipatele fail zabava si sa deschida ostilitatile, daca in termen
de 5 zile dela trimiterea somatiunii nu va fi primit un fa's-
puns favorabil. Se intelege dela sine ca in cazul acesta agentii
rusi vor trebui s paraseasca imediat teritoriul Imperiului
Otoman, iar relatiile de comert intre ambele tri urmeaza
sa inceteze 3).
La 8 Octomvrie marele vizir lama un manifest catre
populatiunea ortodoxa din imperiu, invitnd-o sa fie solidara
1) Studii si Documente, II, Nr. 184, p. 235.

2) Alfons Graf Wimpffen, Erinnerungen aus der Walachei whrend der Besetzung
durch die 6sterreichischen Truppen in den Jahren 1854-1856, Viena 1878, p. i r urm.
3) Studii si Documente, II, Nr. 186, p. 237 urm.
www.digibuc.ro
12 ION D. NISTOR 232
cu Sultanul in apararea drepturilor ei, caci protectoratul_

Rusiei n'ar fi decat sa diminueze privilegiile lor 1). In aceeasi_
zi Omer-Pasa adresa o nota principelui Gorceacov, invi-
tandu-1 ca in termen de 15 zile s evacuzee Principatele..
Refuzul sau ar impune Portii o obligatie imperioas de a
incepe razboiul 2).
La 1 o Octomvrie sosi rspunsul lui Gorceacov din Bucu-
resti, prin care comandantul suprem al trupelor de ocupatie
rusesti arata, ca nu este autorizat de tar de a trata pacea,.
rzboiul sau evacuarea Principatelor de trupele incredintate
comandei sale 3).
In urma acestui raspuns relatiile diplomatice dintre Poarta.
si Rusia erau rupte iar inceputul ostilitatilor erau o chestiune
de zile.
In conditiunile acestea, situatiunea domnitorilor romani
devenise extrem de critica. Pentru a-i pune capat, principele
Barbu tirbei adresa la 18/30 Octomvrie lui Resid-Pasa o
scrisoare prin care-i anunta demisia sa din demnitatea de
principe al Tarii-Romanesti ; si aceasta pentru motivul c
se vede pus in imposibilitatea de a raspunde tributul cu-
venit Portii, de aceea isi implineste o datorie conformandu-se
depesilor Portii din 25 si 30 August, care ii prescriau de a
parasi Tara indata ce nu va mai putea mentine ca in trecut
raporturile cu Poarta. Lsand puterea in seama consiliului
administrativ, s'a hotarit sa plece Miercuri luand drumul
Dunrii, pentru a se intalni cu princesa la Paris. De acolo
va pleca in Italia unde principesa urmeaza a-si cauta de
sanatate. Inainte de a parasi tara isi implineste o sfanta da-
torie, solicitand extrema bunatate a marelui vizir si ru-
gandu-1 sa astearna la picioarele M. S. Sultanului omagiile
sale 4).
Principele *tirbei trecu prerogativele domnesti asupra sfa-
tului administrativ axtraordinar, care, intrunindu-se la 16.2S
Octomvrie lu act de cuprinsul <( domnescului ofit spre a
9 Studii fi Documente, II, Nr. 292, P. 249.
2) Ibid., II, Nr. 192, p. 252.
3) Ibid., II, Nr. 194, P. 252.
4) Ibid., II, Nr. zoz, p. 264.
www.digibuc.ro
se conforma in lucrarile sale. Din sfatul administrativ fa-

ceau parte George Filipescu, M. Arghiropolu, Iancu Fili-
pescu, Ioan Manu, Ioan Bibescu, Ioan Otetelesanu si Di-
mitrie Ioanidi 1).
Sfatul Administrativ, luand carma obladuirii Orli vremel-
niceste in urma plecarii Voevodului, lans un manifest catre
Tara, prin care slujbasii publici erau invitati sa indeplineasca
poruncile ce li se dau si nimeni s nu se abata cat de putin
in vreo neranduiala sau abuz. Asemenea fiecare particular
sa-si caute in liniste de treburile sale, bucurandu-se ca si
pana acum de sloboda indeletnicire a intereselor respective 2).
La 19/3i Octomvrie Resid-Pasa raspunse Principelui Stirbei,
sa parseasca tam fled intarziere, caci aceasta este vointa
sultanului. Cum razboiul a izbucnit de fapt, ar fi contra
regulelor in vigoare ca un domnitor numit de Poarta, s
poata continua a ramane intr'un teritoriu ocupat de inamic 3).
La 14/26 Oct. trimisese si Principe le Grigore Ghica seri-
soarea de demisie din scaunul Moldovei. Actul avea urma-
torul cuprins :
# Monseigneur, In situatia fals in care ne-au plasat eve-
nimentele de ordin major, sfarsind prin a deveni incompa-
-tibia' cu starea de lucruri actual, tin de a mea datorie de a
depune puterea in mainile Consiliului Administrativ si de
a parsi tara. Aducandu-Va la cunostinta acest demers, si
rugand pe Alteta Voastra sa-1 depuna la picioarele tronului
M. S. Sultanului, nu ma indoesc a crede Ca el va aprecia
motivele conduitei mele si va binevoi a ma mentine in buna-
-vointa cu care m'a onorat mereu. In acelasi timp tin de a
mea datorie a face cunoscut Altetei Voastre, ca-mi voi fixa
in mod provizoriu resedinta la Viena >> 4).
La 18/30 Oct. Principele Ghica adres sfatului admini-
strativ extraordinar din Iasi- un ofis in care arata ca # pozitia
sa ajungand a fi nepotrivit cu starea lucrurilor produse de
evenimente vajnice, socoteste de a sa datorie, a trece puterea
ocarmuitoare in mainile sfatului administrativ extraordinar.
1) Studii -i Documente, II, Nr. 204, p. 268 urm.
2) Ibid., II, Nr. 205, p. 270.
3) Ibid., II, Nr. 207, p. 272.
A) Ibid., II, Nr. 195, P. 252.
www.digibuc.ro
Deci ii indrumam a indeplini aceasta sarcina ce-i incre-

dintAm, atat colectiv, cat si in parte fiecare madular al sfa-
tului in ceea ce -se atinge de cadrul competent al departa-
mentului sat.' ; ocarmuind sub a sa raspundere, pana ce se
vor lua dispozitii ulterioare 1).
La i Noemvrie tarul Nicolae I lansA un manifest de razboiu
contra Turciei ceea ce insemna deschiderea ostilitatilor
intre Rusi Si Turci 2).
La 8 Noemvrie tarul trimise un rescript.generalului Gor-
ceacov prin care luand act de retragerea voevozilor Ghica
Si Stirbei din principatele lor, orandui 4 dupa pilda trecu-
tului un guvernator special cu numirea de comisar extra-
ordinar si plenipotent pentru ambele principate, care va fi
sub a noastra comand superioara. Spre acest sfarsit, ale-
gand pe generalul adjutantul nostru Budberg, noi i-am po-
runcit sa intre in lucrarea functiunilor sale in Principate,
pentru a pazi linistea, buna oranduiala i fericirea tarii si de
a priveghia ca toate cererile pentru trebuintele ostirilor noa-
stre sa se intampine cu bunavointa, locuitorii Valahiei si
Moldovei aflandu-se sub a noastra Malta protectie 3).
In aceeasi zi tarul trimise un rescript si baronului Budberg,
prin care-1 vesti despre investirea sa cu titlul de comisar
extraordinar si plenipotent in principatele Muntenia si Mol-
dova 4).
La 13 Noemvrie Gorceacov comunica sfatului admini-
strativ al Munteniei numirea lui Budberg cu imputernicirile
Si atributiile trebuincioase de a intruni in mainile sale admi-
nistratia ambelor principate si a priveghia in intelegere cu
sfaturile administrative si cu divanurile, pentru urmarea regu-
lata a treburilor dinAuntru civile si judecatoresti, pentru
buna petrecere a locuitorilor si pentru trebuintele armatei
imparatesti. Tot intr'o vreme din porunca M. S. ImpAra-
tului consilierul de stat actual Halcinski s'a numit vicepre-
sedinte al sfatului administrativ al Moldovei iar printul
1) Studii i Documente, II, Nr. 2(36, p. 271.

2) Ibid., II, Nr. 211, p. 277.
3) Ibid., Nr. 215, P. 284.
4) Ibid., II, Nr. 216, p. 186.
www.digibuc.ro
Urusov vicepresedinte al sfatului administrativ al Mun-

teniei 1).
La 3 Decemvrie Budberg comunica sfatului administrativ
al Moldovei numirea sa 2). Iar la 1 Ianuarie 1854 Budberg
inlocui pe Manu si I. Bibescu, membri ai Sfatului admini-
strativ al Munteniei prin Ion Slatineanu si Ion Filipescu 3).
La 3 Februarie Budberg obtinu aprobarea tarului pentru
<4 proiectul de reorganizatie vremelniceascd a inaltei curti
astfel precum s'a primit de sfatul administrativ extraor-
dinar 4). Iar la 1 Iulie 1854 Budberg inainta la rangul de
mare ban pe vornicul Emanuel Baleanu, presedintele inaltei
curti si pe vornicul Constantin Cantacuzino 5).
Intre timp puterile occidentale Franta si Anglia trecura
de partea Turciei in desfasurarea conflictului ruso-turc, tri-
mitand flotele lor de razboiu in apele turcesti. Aceasta deter-
mina pe tarul Nicolae I sa declare razboiu si acestor dou
maxi puteri la 21 Februarie, strigand din toata inima . cu
Rusia intreaga : <4 Domine, Salvator noster ! Quem time-
bimus ! Exsurgat Deus, et dissipentur inimici Ejus ! 6).
Trupele de ocupatie rusesti din Principate nu atingeau
un efectiv mai mare de 70.000 oameni, un contingent prea
slab pentru a putea trece la ofensiva contra Turcilor. La in-
ceput ele aveau menirea sa impresioneze numai pe << omul
bolnav , cum era socotit Imperiul Otoman. Distributia tru-
pelor pe malul Dunarei dela Galati la Calafat, pe un front
asa de intins, nici nu le ingaduia de a intreprinde o ofensiva
serioasa contra unui inamic sustinut de puterile occidentale.
Gorceacov nici nu se &idea la o asemenea ofensiva, caci
el nu se grabia cu concentrarea truplor la punctele stra-
tegice importante, ci isi aseza in liniste cartierul general la
Bucuresti.
In schimb Turcii isi concentrasera fortele lor ofensive
la Dunare circa 90.000 trupe regulate si 30.000 trupe
1) Studii # Documente, II, Nr. 227, p. 301; cfr. Nr. 243, P. 318.
3) Ibid., II, Nr. 233, p. 307.
3) Ibid., II, Nr. 252, P. 332.
4) Ibid., II, Nr. 265, p. 355.
5) Ibid., II, Nr. 317 i 318, p. 465 i 466.
6) Ibid., II, Nr. 279, p. 371.
www.digibuc.ro
6 ION D. NISTOR 236
iregulate, intarind capetele de pod si construind la vaduri

fortificatii proaspete. Comanda trupelor fusese incredintati
lui Omer-Pasa, numit Serdar-Ekrem, adica generalisim, om
energic i hotarit 1). Sprijinindu-si aripa stanga pe cetatea
Vidinului, generalismul turc isi concentra fortele principale
in triunghiul fortificat Rusciuc-Silistra-Sumla i dirija aripa
dreapta asupra Dobrogei 2).
La marele cartier al lui Omer-Pasa la Sumla se gasea un
numr mare de emigranti romani, cari in urma revolutiei
dela 1848 fusesera siliti sa-si parseasca patria. Intre acestia
erau Golescu si Cernatescu ca delegati ai comitetului revo-
lutionar roman din Paris, cari impreuna cu alti refugiati for-
mara acolo o filiala a acelui comitet 3). Prin cunostintele lor
locale si prin legaturile pe care ei le intretineau mereu cu
fratii lor ramasi acas, acesti emigranti puteau fi de mare
folos pentru comandamentul turc ; care prin ei putea primi
informatiuni continue asupra pozitiunilor ocupate de trupele
rusesti i asupra miscarilor acestora 4). Emigrantii romani
se oferira chiar Turcilor sa organizeze rezistenta in spatele
armatelor rusesti, cum a fost cazul dela Girla, unde Magheru
desfasurd steagul tricolor al rscoalei in mijlocul unor mani-
festatiuni religioase 5), Turcii respinsera ins o asemenea oferta
de frica fata de Austria 6). Aceasta era situatiunea trupelor
beligerante la i Noemvrie 1853 , cfind tarul Nicolae I lansa
manifestul de razboiu contra Turciei. -
Indata dup declararea razboiului incepur si ostilitatile

la Dunre. Prima ciocnire s'a produs intre flotila rug de pe
Dunare Si bateriile turcesti dela Isaccea. In cursul luptei
1) Omer Paa Mihai Lattas de origine Croat, nAscut in i 8o6 in Ogulin in
Croatia, din familie cretinA. Ajungfind subofiter in armata austriack dezera in 1828
in Bosnia. Pe lfingfi paa din Vidin ii fficu educatia militar ci trecu la islam sub numele
de Omer. Se distinse in rAzboiul siriac in contra Druzilor. La 1848 era cornandant
al unei unitAti turcecti In Bucurecti. $i de atunci incepu marea sa carierl militarfi (cfr.
Kowaleswski, o. c., p. 6o urm.).
Kowaleswski, o. c., p. 6o urm.; cfr. G. Klapka, Aus meinen Erinnerungen, Zurich,
1887, p. 319; ci Der Krieg im Orient in den Yahren 1853-1854 bis Ende yuli 1855,
Geneva, Bruxel i Paris, 1855, p. 5 urm.
8) Wimpffen, o. c. p. 67.
4) Kowalewski, o. c., p. 68.
6) Wimpffen, o. c. p. 67.
6) Klapka, Der Krieg im Orient, p. 5.
www.digibuc.ro
cazu jertfa comandantul flotilei, capitanul Warpachowski 1).

Inca in cursul lunei Octomvrie unitati ofensive turcesti de-
barcara pe malul stang al Dunarii si la 16/27 Oct. ocupara
Calafatul in fata Vidinului 1). La Calafat militele romane
parsira cu arme si munitii tabara ruseasca si se oferira
Turcilor ; acestia insa le desarmara si le trimisera la vatra,
prada tribunalelor martiale rusesti 2).
La inceputul lui Noemvrie, Omer Pasa, ordong atacul
contra Oltenitei care a si fost ocupata de Turci la 4 Noem-
vrie dupa o lupta sangeroas contra unitatilor rusesti coman-
date de generalul Dannenberg. Infrangerea Rusilor la Olte-
nita, care este considerata ca prima ciocnire sangeroas in
rdsboiul ruso-turc din 1853, trezi un mare rasunet in Eu-
ropa si produse pretutindeni o mare impresie 3).
Dup acest prim succes al Turcilor, lumea se astepta ca
.0mer Pasa sa inainteze fulgerator asupra Bucurestilor, sa
loveasca pe Gorceacov, care isi avea acolo cartierul general
si sa taie retragerea contingentelor rusesti din Oltenita 4).
Dar mare fu deceptia tuturora, and opt zile dupa succesul
dela gura Argesului din fata Turtucaei, Turcii evacuara 01-
tenita si se retrasera pe malul drept al Dunrii pentru a
ocupa cartierele de iarna dela Sumla. Cateva saptamani dupa
infrangerea dela Oltenita, Rusii raportara la 29 Noemvrie o
mare izbanda asupra flotei turcesti la Sinope pe tarmul
asiatic al Marii Negre unde 13 corabii turcesti full parte
inecate, parte aruncate in aer iar amiralul comandant ranit
si facut prizonier. Vestea despre izbanda navala dela Sinope
ridica moralul trupelor de ocupatie rusesti dela Dunare,
asa de simtitor atins prin infrangerea dela Oltenita. La 7
Ianuarie 1854 o brigada de infanterie rug sub colonelul
Baumgarten suferi o lovitur dureroas la Cetatea in 01-
-tenia, dar si acest succes al Turcilor ramase fail urmari 5).
4) Kowalewski, o. c., p. 66.
8) Wimpffen, o. c., p. 2o; Kowalewski, o. c., p. 70.
8) Klapka, Der Krieg im Orient, p. 150.
4) Wimpffen, o. c., p. zo; Kowalewski, o. c., p. 72 urm. i cu un plan asupra cam-
pului de lupta dela Oltenita; G. Klapka, Der Krieg im Orient, p. 2 urm.
5) Wimpffen, o. c., p. 26 urm.; Kowalewski, p. 81 urm., cu un plan asupra situatiei
'dela Cetatea.
r8 A. R. Memoriile Secliunii Istoriee. Redo III. Tons. XX.
www.digibuc.ro
78 ION D. NISTOR 23&
La insuccesele Rusilor dela Calafat si Cetatea a contribuit

foarte mult si populatiunea local, care dusmanea pe Rusi
si simpatiza pe Turci. Emigrantii romani in frunte cu
Magheru, cari jucasera un rol in revolutia dela 1848, agitaii
mereu populatia din satele situate intre Cetatea si Gruia sit
o indemnau sa se opuna ordinelor trupelor rusesti de ocu
patie. Astfel populatiunea olteneasca se ridica cu arma in
mama' contra Rusilor si sprijinea unde putea pe Turci. Cu
sprijinul populatiei romanesti obtinura Turcii succesele lor
dela Cetatea 1). Astfel Romanii zadarnicira planurile Rusiei
de a se uni cu Sarbii si de a invalui astfel flancul stang al
armatei turcesti dela Vidin. In timpul iernei stagnara ope
ratiunile pe frontul dunarean pentru a reincepe cu atat mai
aprig la inceputul primaverii. Intre timp puterile maritime
aliate cu Turcia, declarati rasboiu Rusiei, iar Austria, dupa_
ce rolul ei de mijlocitoare intre beligerante esuase, incepu sa
recurga ea insasi la masurilc militare dictate de interesele ei
politice.
In conditiunile acestea, Rusia se vazu silita s reving asupra
obiectivului primordial al rasboiului. Dela ofensiva ei in Prin
cipate, ea fu silita sa treaca la defensivd, intru cat intrarea in
razboi a puterilor maritime indicau o alt baza de operatie pe-
litoralul pontic si nicidecum in valea Dunarii. Atacul neasteptat
asupra Odesei destainui Rusilor directiva ofensivei anglo
franceze care se indrepta spre Crimeea, iar pregatirile mili
tare ale Austriei, pe lungimea frontului din Galitia, Buco
vina, Transilvania, Banat, pana in Serbia, facura pe Rusi
sa abandoneze operatiunile in Principate si sa-si concentreze
fortele lor la gurile Dunarei si in Dobrogea, pentru a-si
asigura unitatea frontului pontic, determinat de interventia
in razboi a puterilor maritime.
La declararea de razboiu a puterilor occidentale din 22 Martie
1854, Rusia raspunse cu ordinul tarului Nicolae I catre Gor
ceacov de a relua ofensiva contra Turcilor, fortand trecerea
Dunarii si atacand armata turceasca in Bulgaria. Ofensiva
era indreptata contra centrului si flancului drept al fortelor
I) Kowalewski, o. c., p. 91 urm.
www.digibuc.ro
turcesti din Dobrogea. Operatiunile militare pornird con-

comitent dela Ismail, Galati si Braila. Dupa lupte sangeroase
cazura Tulcea, Isaccea, Macinul si Harsova si cu mari jertfe
putu fi infra/it'd' rezistenta turceasca la Babadag. Astfel res-
pinse de la Dunare, fortele turcesti se retrasera spre Valul
lui Traian, unde se regrupara in front de rezistenta de-a-
lungul liniei Varna-Bazargic-umla, rezemandulse pe Si li-
stria, care inchidea drumul Rusilor spre Balcani 1). Inain-
tarea Rusilor in Dobrogea determing puterile occidentale O.
sail in ajutorul Turcilor si pe uscat, debarcand la Gallipoli
trei divizii franceze sub maresalul Saint-Armand si un corp
auxiliar englez sub lordul Raglan si dirijandu-le spre Adria-
nopol in ajutorul lui Omer-Pasa.
Dupa ce Rusii ocupara Dobrogea si inaintara spre Balcani,
in momentele acele critice, Romanii se ofereau din nou s
organizeze cu ajutorul unittilor turce din Oltenia o rscoala
si sa cada in spatele Rusilor. Oferta romaneasca fu insa si
de asta data respins, iar voluntarii romani din tabara turca
fura desarmati si trimisi la vatra 2). Refugiatii romani intra-
sera' in relatiuni cu emigrantii poloni pentru a fauri mari
planuri politice de viitor. Revolutionarul maghiar George
Klapka aminteste in memoriile sale ca a asistat la asemenea
sfaturi in casa consulului general francez Poujade, unde se
puneau la cale asemenea planuri. Se credea ca Austria ar
putea renunta la Galitia in favorul Poloniei, primind in
schimb Principatele Dundrene : Muntenia si Moldova, unite
cu Transilvania, Bucovina si Basarabia intr'un stat daco
roman, care sa intre fata de Austria in acelasi raport consti-
tutional ca Norvegia fatal de Suedia. Fireste ca Klapka a
combatut din rasputeri asemenea planuri 3) care nu cadrau
deloc cu aspiratiunile politice si nationale ale Maghiarilor.
Klapka mai arata a avea relatii de prietenie si cu Ion Ghica4).
1) Kowalewski, o. c., p. 14z urm; Baron de Bazancourt, L'expedition de Crime, I,

p. 24 urm., Paris 1856; cfr. L. Gurin, Histoiri de la derniere guerre de Russie (1853
1856), Paris, 185g. I, p. 135 urm. cu o stampi din Dobrogea (p. 146).
2) Klapka, Erinnerungen, p. 366.
3) Ibid., p. 369.
4) Ibid., p. 325.
18*
www.digibuc.ro
Intre timp Gorceacov concentrase fortele sale contra Si li-

strei, dar primele atacuri rusesti au fost respinse de Turci.
Atunci tarul Nicolae, dndu-si seama de importanta acestor
operatiuni, incredinta comanda suprem asupra ostirilor sale
dela Dunre generalului Paszkewicz-Erivanski, asa nurnit
dupa izbfinda sa glorioasa contra cetatii Erivan din Caucaz.
Pe la mijlocul lui Aprilie generalul Paszkewicz sosi la Ca-
larasi si prin ordinul de zi dela 17 Aprilie, facu cunoscut osti-
rilor rusesti dela Dunare cd a luat comanda asupra lor 1).
Noul comandant inspect trupele concentrate in fata Silistrei
si dadu ordinul de asalt. Generalul Schildner deschise un
viu bombardament contra cetatii de pe insulele Apa-Mare,
AN-Mica si Gura-Boului pentru a intimida pe inamic. La
17 Mai podul peste Dunare era gata pentru trecerea tru-
pelor. La 18 Mai insusi Paszkewicz trecu Dundrea, urmat
de trupele de asalt contra Silistrei. Din directia dela Cerna-
voda inainta generalul 'Alders contra Silistrei. La 26 Mai
cazu Turtucaia in mEnile Rusilor iar comunicatia Turcilor
cu Rusciucul fu intreruptd dupg lupta dela Giurgiu 2). In
fata primejdiei, Turcii evacuara repede Rusciucul si Vidinul
pentru a-si putea concentra toate fortele combative la Si-
listra 3).
Atacul principal contra cetatii se dadu din Est dela Arab-
Tabia si Abdul-Medjid. Apararea turceasca era foarte apriga.
Batalioanele din Egipet luptau cu fanatism oriental, sapan-
du-si groapa in redute. Dar atacul principal dela 29 spre
30 Mai fu respins de Turci, iar generalul Selvan Chu in
transee. Incercarile de invaluire dela Sud si Vest din zilele
de 7-9 Iunie ramasera si ele zadarnice 4). Insus genera-
lisimul Paszkewicz fu ranit in luptele de asalt si silit s treaca
Dundrea la Calarasi pentru a-si ingriji rana si a se retrage
apoi pentru totdeauna din armat. La 13 Iunie Gorceacov
convoaca un consiliu de razboiu si hotari un nou atac contra
Silistrei. Dar si acesta qua si Gorceacov fu usor ranit, iar
1) Kowalewski, o. c., p. 165 urm.
2) Kowalewski, o. c., p. ilk) urm.
3) L. Garin, o. c.1, p.102 urm.cu o stampa a luptei dela Giurgiu (p. 124), cf. Xeno-
rol (XII, p. 181), Stampa cu retragerea Rusilor din Giurgiu.
4) Xenopol, 1st. Rom., XII, p. 177. Plat* cu apararea Silistrei.
www.digibuc.ro
generalul Schildner suferi rani mai grele si muri pe masa

de operatie.
Incurajat de insuccesul Rusilor, Omer-Pasa recuceri Tur-
tucaia si reocup Rusciucul si Vidinul, restabilind astfel
de-a-binelea frontul dunarean. La zo Iunie Gorceacov or-
donase un nou bombardament contra Silistrei, cand un
curier imperial ii inmana ordinul de retragere dela Silistra.
Rezistenta Turcilor, dar mai ales teama de Austria care
concentrase trupe in Banat, determinara pe Rusi sa evacueze
repede Principatele 1).
La 19/31 Iu lie 1854 principele Gorceacov adresa din car-
tierul sat' general dela Jilava banului Constantin Cantacu-
zino, presedintele sfatului administrativ urmatorul ofis :
<( In urma concentrarii armatei imparatesti, ce se va opera
lard' zabava, orasul Bucuresti se va deserta de trupele rosiane.
Tragandu-ma din acest oras, las asupra Sfatului Admini-
strativ, carmuirea treburilor publice. Va avea grij a le carmui
in consecinta cu zel si pe temeiul institutiunilor domnitoare
ale Orli. Cat pentru judetele ce vor ramane ocupate de armata
imparateasca carmuitorii precum si ceilalti amploiati ai lor,
isi vor urma lucrarea ca si pang acum si vor da toate trebuin-
cioasele provizii pentru trupe, dui:4 poruncile directe ale
sefilor militari sau dupa poruncile ce vor primi dela vornicul
Florescu, atasatul pe langa persoana mea in calitate de co-
misar special Inca dela intrarea armei rusesti in Principate.
Departandu-ma din capitala acestui Principat, cu placere
exprim membrilor administratiei precum si amploiatilor si
locuitorilor in deobste, toga recunostinta mea pentru silinta
ce au aratat fara deosebire intru intampinarea trebuintelor
armatei imparatesti )) 2).
In aceeasi zi baronul de Budberg trimise Sfatului Admini-
strativ'doul ofise, unul in care arata cl a primit porunca << de
a merge dupa armia imparateasca in miscarea sa de concen-
trare * si ca prin urmare se vede silit sa incredinte ze
administratia tarii Sfatului Administrativ Extraordinar sub
1) Kowalewski, o. c., p. 198 urm.; Klapka, Erinnerungen, p. 365 urm.
www.digibuc.ro
presedintia marelui vornic dinauntru * 1). Prin a doua adresa

Budberg incredinta Sfatului Administrativ protectia supu-
silor rusi ce trebuiau sa ramana in Bucuresti precum si lo-
calul consulatului general cu toate efectele ce se gaseau in
el 2). Dup aratarile lui Guerin Budberg nu se bucura de
de nicio simpatie, ci dimpotriva dansul era urit de toata
lumea. El a risipit in mod usuratic tezaurul public si a lasat
datorii enorme in urma sa. Pentru a putea acoperi golurile
din buget el impunea coritributiuni fortate iar pe cei recal-
citranti ii despoia, ruina si inchidea. La retragere a distrus
totul. Cu ocazia rechizitiilor a luat satenilor vitele de munca
si tractiune si vehiculele si a dat foc la tot ceea ce nu putea
lua cu sine. El s'a purtat ca si organele lui Cutusov din
18123).
Retragerea subit a Rusilor facu sa isbucneasca nemultu-
mirile ce mocneau in randurile populatiei autohtone contra
asupririlor si stoarcerilor din partea trupelor de ocupatie. Si
aceasta cu atat mai mult cu cat Rusii, la plecare, recursesera
la profetii apocaliptice si la grave amenintarii de apropiatil
razbunare. Cu toate infrangerile dela Dunare Rusii, intr'o
scrisoare din 13 Iulie 1854, sustineau sus si tare el Dum-
nezeu este cu ei si ca izbanda este de partea bor. Tarul nu
renunta la credinta sa, c toti cati sunt de aceiasi religie
pravoslavnica ca si dansul nu pot fi supusi unei alte stapaniri,
cleat celei pravoslavnice. Iar daca Romanii nu inteleg acest
lucru, pentruca stau prea mult sub influenta Europei, aser-
vite unei credinte ratacite, tarul nu poate nicidecum renunta
la misiunea pe care Cerul i-a incredintat-o ca sef al cresti-
nilor pravoslavnici, de a-i sti sustrasi pentru totdeauna de
sub suzeranitatea otomana pe toti aceia care profeseaza ade-
varata religie ortodoxa. Acest gand preocup pe tar dela
inceputul glorioasei sale domnii si momentul a sosit child
dansul va pune in aplicare planul pe care de mult 1-a conceput,
orice ar zice statele neputincioase ale Europei, aservite ere-
dintei ratacite. Ve veni curand timpul, cand acesti Romani
1) S'tudii # Documente, II, Nr. 325, p. 478.
2) Ibid., II, Nr. 326, P. 479.
2) L. Garin, o. c. I. p. x26 urm.
www.digibuc.ro
-243 PRINCIPATELE ROMANE SUB OCUPATIA RUSEASCA 23
nesupusi, cari au trezit in inalt grad nemultumirea tarului

yor plati scump neloialitatea lor 1).
Retragerea trupelor de ocupatie rusesti din Oltenia in-
cepuse la finele lui Aprilie si se implinise pe la mijlocul
lui Mai. La 22 i. 23 Aprilie a inceput retragerea unittilor
rusesti dela Dunare spre Craiova, de unde spitalele si provi-
ziile furl evacuate peste Olt in Muntenia. Retragerea trupelor
de ocupatie produse panica in randurile populatiei, iar
organele autoritatilor publice se asociara in buna parte coloa-
nelor rusesti in retragere. Printre acestia se gasea si Glago-
yeanu, administratorul Craiovei. Exemplul sat' fu urmat si
,cle alti boieri, dintre cari unii se refugiara in Ardeal, iar altii
in Muntenia. Panica de nedescris cuprinse spiritul popu-
latiei.
In urma trupelor in retragere si a autoritatilor incolti des-
ordinea si anarhia. Dorobantii si granicerii fura dezarmati,
paza cordonului de granita desfiintatd, iar podurile peste
rauri rupte. Mare groaza cuprinse populatia din Craiova
,care fugi in toate partile, asa ca numai a sasea parte din
mumrul locuitorilor mai ramasese acasa. Autoritdtile rusesti
parasira orasul la 14 Mai. La 16 Mai generalul Liprandi
ajunse la Slatina, rupand in urma sa podul peste Olt 2).
Retragerea Rusilor se facea in dezordine cu pierderea
-nimbului de mare putere in ochii populatiei. La inceputul
lui August trupele rusesti par-Asia' Ploesti in drum spre
Buzau, cu un convoiu de 700 trsuri incarcate cu provizii
Zirijate spre Buzau, Ramnic si Focsani. La ro August a fost
ars si podul dela Ciochina peste Ialomita 3).
La i i August generalisimul Gorceacov primi o nota tele-
grafica dela ambasada rusa din Viena prin care i se comunica
,confidential, ca impratul Franz Iosef a lamas foarte satis-
facut de vestea ca trupele rusesti sunt pe cale de a evacua
Principatele Dunarene 4).
1) Leon Guerin, o. c., I, p. rz6 urm.

3) Wimpffen, o. c., p. 64 urm.
3) Corespondenta lui Coronini din Principate, ed. I. Nistor, Cernauti, 1938, Nr.
23, Q. 20.
www.digibuc.ro
24 ION D. NISTOR 244-
La 12 August principele Gorceacov parasise Buzaul

era asteptat la Focsani. La 13 August avantgarda trupelor
ajunse la BArlad iar divanul . Moldovei primi ordinul de
a desemna comisari pe langa generalii Dannenberg, Anrep
d'Elempt, Samarin, Saimonov, Pavlov, Liprandi, Montresor,,
Nierov si Fischbach cari se aflau la Focsani 1). Dupa ordinul
lui Gorceacov spitalele militare rusesti trebuiau sa fie eva-
cuate in Rusia pana la 29 August.
In scopul acesta divanul Moldovei avea s puna la dis-
pozitia comandamentului rus 3.190 vehicule 2). Pe 1ang6
acestea se mai rechizitionara altele 16.000 trasuri pentru.
transportul proviziilor prin Sculeni i Leova, care urma at
fie efectuat intre 15-26 August.
Intre timp ajunse la Galati generalul Liiders in fruntea
corpului al IV-lea de infanterie rusa in retragere 3).
In zilele de i i 2 Septemvrie generalul Grotenhelm dachk
ordin de plecare, dup ce evacuase bolnavii la Reni, Bolgrad
si Cetatea-Alba. Proviziile au fost evacuate parte pe apa, la
Reni si Ismail in Basarabia, parte pe uscat pe la Vadul-lui-
Isac pe Prut. Deodata cu trupele rusesti parasira Braila si
vreo 2000 de Bulgari, Sirbi i Greci, can se razvratiseri
contra Turcilor, fraternizand cu armata ruseasca. Plecarea
Mr aduse cu sine Ca in Braila multe case ramasera goale
si parasite. Trupele rusesti ridicar i paturile de prim
spitale, vreo 2.000 la numar, precum si armamentul militiei
muntenesti care fu desarmata din cauza ca refuza de a se
retrage cu armata tarului in Rusia. Numai colonelul in arti-
lerie Lenz si un locotenent de artilerie din militia nationara
consimtira sa urmeze trupele rusesti in retragere.
Rusii ridicara si dusera cu sine cele doua tunuri ale mili-
tiei romnesti de pe salupa romn precum i io canoane
de schija ce ramasaserd din vechile fortificatii ale Brailei
si care serveau de ani de zile pentru legarea vaselor in port..
De asemenea au fost luate de Rusi vasele vechi, barcile si
vechiul material plutitor i transportate la Ismail 4).
1) Coresponden(a lui Coronini, o. c., Nr. x8, p. 25.
2) Ibid., Nr. 14, p. 22.
2) Ibid., Nr. 18, P. 24-
4) Ibid., Nr. 65, p. 77 urrn.
www.digibuc.ro
Masurile acestea produsese o sensibila' nemultumire si

amaraciune in sufletul populatiei, care din rusofila ce era,
devenise ostila fostilor ocupanti 1).
Aceeasi soare indura si orasul Galati, care, cu ocaziunea
evacuarii trupelor rusesti, suferi enorme pagube materiale.
In retragere Rusii au rupt cele doua poduri de peste Siret
si cu aceasta s'a intrerupt si comunicatia cu Braila. La 8
Septemvrie agentul austriac raporta din Iasi ca corpul de
armata de sub comanda lui Liiders a evacuat orasul Galati
si judetul Covurlui, retragandu-se peste Prut in Basarabia.
In urma lor Rusii rupsera si podurile dela Vadeni si Namo-
loasa pe Siret 2).
Incidentele petrecute la Braila cu desarmarea militiilor mun-
tene, se repetara intr'o masura mult mai larga la Iasi. Cores-
pondentul din Iasi al # Gazetei Transilvaniei din Brasov
raporteaza la 19 August 1854 despre desarmarea militiei ro-
manefti precum urmeaza :
# Cam de o saptamang primira ofiterii nostri ordinele pre-
sedintelui Ex. S. von Budberg ca sal se prepare de plecare
cu militia moldoveneasca in Rusia. Ofiterii (afara de Rusul
Kafengi si unul Bacinschi) se opuser din rasputeri, zicand
ca nu vor trece Prutul odata cu capul, si mai gata sunt sa
moara in patria ce i-a nascut. Caci ei nu militresc nici pentru
Rusi, nici pentru Turci, ci numai pentru natia lor. Aceste
si alte raspunsuri se rostir de bravul comandant al arti-
leriei moldovene anume Filipescu. Acesta insa' si inca cu 6
colegi a fost imediat arestat. Li se puse un termen de me-
ditare iar un raport amanuntit fu trimis generalului Gorceacov.
Infanteria patriotica se afl inconjurat de militia ruseasca,
iar cavaleria in cazarma mereu provocata de a iesi la mo-
stru (exercitii in afara de oras) pentru a o inconjura cu
Rusi si a o sili astfel sa treaca Prutul. Ofiterii romani raspun-
deau ea' destul au facut 10, 12 ani mostru, acum il stiu cu
desavarsire. Artileristii raspunsera 0 ei vor iesi insa numai
cu tunurile incarcate si cu fitilurile aprinse. Se comandarl
atunci 4 regimente infanterie insotite de 4000 cavalerie (ulani
2) Ibid., Nr. 68, p. 87.
www.digibuc.ro
si dragoni) cu mai multe tunuri din corpul generalului Osten-

Saken, spre a inainta la Iasi ; deci ajungand trupele la Iasi
in 18 August, se unir cu garnizoana locala si inconjura
cazarma si curtea domneasca.
In acest timp Hatmanul Mavrocordat cauta sa induplece
pe cavaleristi sa iasa in curte spre a-i vizita, abia dupa
2 ore iesira vreo 8o, insa numai dupa ce i asigura generalul,
pp epoletii lui, ea nu-i duce mai departe din ograda, iar cei
mai multi cavaleristi o tulira care incotro. Hatmanul s'a im-
bolnavit dupa aceasta si numai cu slobozirea de sAnge ii mai
sustinu viata.
Mai inainte de toate fura inconjurati deodata cavaleristii
nostri cu mare ceremonie de trupe cazacesti. Se comanda
scoaterea sabillor din teaca, iar pedestrimei a trage cocosul.
Asa inaintau din dou parti calaretii si din alte dou pede-
strimea asupra acelor 8o calari moldoveni, dupa aceea se
apropiara generalul Osten-Sacken si Budberg cu toata suita
lor, intrebara pe calarii nostri de trei ori de vor merge de
bun voe sa treaca Prutul. Calaretii desi fail comandanti
raspunsera la toate trei intrebari ca, ei nici decum nu vor
merge. Li se comanda atunci : <( jos de pe cal si dup asta
# jos armele si castile , li se luara caii, armele si vestmintele
militaresti, afara de pantaloni si surtucele de pilnza cu care
erau imbracati. Ii pusera sub paza si asa desbracati si cu ca-
petele goale pe timp aspru, ploios, se excortara, la Podul Iloaei
spre a-i imparti in militia stationara acolo. Ofiterii arestati
in numar de peste 6 insi se surghiunira peste Prut.
Toate posturile de vigilenta se ocupara de Rusi, rohatcele
de asemenea.
Dupa cum trata generalul Budberg pe privitorii acelei
tragedii, silindu-i fara distinctiune a-si lua palariile din cap
ca la inmormantare, loviti cu cnutul de cazaci, aruncndu-se
singur cu calul si cu sabia scoas asupra poporului, nu sunt
semne bune.
Hatmanul Mavrocordat adresa o declaratie catre Pasz-
kievici in care face act de supunere M. S. Imparatului spre
a dispune de militia moldoveneasca, aratand ca ar fi in stare
sa-si verse sangele pentru imparat. Hatmanul ar fi fost decorat
www.digibuc.ro
pentru acest act de tradare cu ord. Sf. Anna in briliante,

i s'a raspuns ing ca Majestatea Sa gratiaza militia moldove-
neaxe sa ramana in statu-quo, neavind nevoie sa o miste.
In 19 incepur Rusii a deserta casele visternicilor si ale
bisericelor ori manastirilor inchinate.
Ofiterul Filipescu 1-au condamnat Rush la Siberia pe 4 ani,
dup a. care se va trimite apoi ca soldat simplu in armata
Caucazului >) 1).
La i8 August capitanul Wimpffen raporta din Sibiu ca
retragerea Rusilor s'a facut in desordine, in asa fel, incat ei
in ochii populatiei romane au pierdut nimbul unei mari
puteri. Era un aspect lamentabil sa vezi trupele moscovite,
neinfrante in lupte, decimate prin insolatie, molime si obo-
seal. Dar cu toate acestea Rusii nu lasara pe niciunul de
ai lor pe drumuri : toti au fost incarcati in trasuri si evacuati
in Rusia. Despre tratamentul celor bolnavi se povesteau
lucruri oribile. Numai treizeci gray raniti n'au putut fi eva-
cuati ci au trebuit sa ramana in Bucuresti. Resemnarea
soldatului rus si spiritul celei mai aspre discipline au putut
inabusi revolta, la care certurile si dihonia dintre ofiterii-
respectivi dadeau mereu anza. Intre personalitatile mar-
cante cari urmau armata rusk se gsia si fostul principe al
Serbiei Milos Obrenovici, care avea proprietati intinse in
Oltenia si se gasia in cartierul general al principelui Gor-
ceacov 2).
Dintr'un raport al agentului austriac din Iasi cu data de
1 1 August aflam distributia trupelor rusesti in Moldova.
Ele se gaseau faspandite asupra judetelor Bacau, Roman,
Neamt, Iasi, Botosani si Suceava (Falticeni) si anume in
localitatile : Back', T. Ocna, Mircesti, Miclauseni, Toma-
eni, Halauceni, Piatra, Iasi, Mg. Frumos, Podul-Iloaiei, Ru-
ginoasa, Cristesti, Falticeni, si Botosani3).
La finele luni August Rusii incepura retragerea sistema-
tica spre Siret si de acolo spre Prut la punctele Sculeni si
9 Gazeta Transilvaniei, Nr. 71 din 4 Sept. 1854.

*) Corespondenra lui Coronini, Nr. 28, p. 39.
1) Ibid., Nr. i i, pp. 18-19.
www.digibuc.ro
Leova 1). La 31 August Gorceacov parasi Focsanii si se in-

drepta spre Iasi 2).
Corespondentul din Focsani al Gazetei Transilvaniei )).
ce aparea la Brasov, arata ca o in 21 August a trecut prin
Focsani cel din urma picior rusesc din ultimul escadron a
ariergarzii de cazaci. La Siret au ars podul. Aceeasi soart
au avut toate podurile pana la Galati. Saraca tara! Saraca
crestinatate aparata de lupi! S'au facut si socotelile pentru
spesele ostirii de pe aci au iesit de 22 milioane taleri care
pe jumatate se va fi cheltuit, dar restul se va fi ratacit prin
pungi particulare. Un privighitor comunal din orasul vecin,
fiindca n'a vrut sa semneze o chitanta ruseasca, fu prins
si manat ca vita dindarat in fruntea ostirii ca sa le fie ca-
calauzii >>3).
In zilele de 8-12 Septemvrie, trecura prin Iasi diviziile
rusesti in retragere, defiland in fata lui Gorceacov care so-
sise Inca la 5 Septemvrie in .capitala Moldovei 4). La 12
Septemvrie se comunica din Oituz ca trupele rusesti au
evacuat orasele Galati, Focsani, Barlad si Roman si ca se in-
dreptau pe drumul cel mai scurt spre Prut in Basarabia. In
urma lor podurile au fost rupte si fortificatiile dela Focsani
si Tecuci daramate. Din cauza aceasta comunicatia dintre
Muntenia si Moldova suferi foarte mult 5).
La 15 Septemvrie trupele rusesti se strecurasera peste
Prut in Basarabia. Numai ariergarda ruseasca mai ramasese
la Iasi pentru siguranta comandantului suprem Gorceacov,
care parsi capitala Moldovei numai in dimineata zilei de
16 Septemvrie, pentru a ajunge la Sculeni. In ziva urma-
toare Gorceacov trecu Prutul in Basarabia cu restul trupelor
rusesti, rupand podul in urma sa.
La 17 Septemvrie 1854 Moldova era complet evacuata si
cu ziva aceasta se inchei ocupatia ruseasca a Principatelor
Danubiene *6).
2) Ibid., Nr. 6o, p. 73.
8) Gazeta Transilvaniei, Nr. 71, Braov, 4 Sept. 1854.
5) Ibid., Nr. 75, P. 97.
8) Ibid., Nr. 82, p. 103; Nr. 93, p. 121.
www.digibuc.ro
Dupa datele statistice rusesti, revazute de insusi principele

Mihail Dimitrievici Gorciacov, comandantul suprem al tru-
pelor de ocupatie, Rusii in numeroasele lor lupte i ciocniri
cu Turcii au pierdut 8 generali, 246 ofiteri i 6694 subofiteri
ci soldati i anume 3 generali, 55 ofiteri si 2.178 soldati
morti ; 5 generali, 191 ofiteri si 4.516 soldati raniti. Luptele
cele mai sangeroase s'au dat la Cetate in ziva de 6 Ia-
nuarie 1854 unde au cazut 22 ofiteri si 813 soldati si au fost
raniti I general, 31 ofiteri si 1.158 soldati. De asemenea au
fost extrem de sangeroase luptele din jurul Silistrei in zilele
de 29 Mai si 22 Iunie unde a murit trei generali, io ofiteri si
424 soldati si au fost raniti un general, 37 ofiteri si 1.064
soldati. S'au mai dat lupte la Isaccea la 23 Oct. 1853, la 01-
tenita la 4 Noemvrie 1853, unde au cazut 5 ofiteri si 231
soldati si au fost raniti 3 ofiteri si 695 soldati. Sangeroasa a
fost i lupta dela Cetate din 23 Martie 1855 unde au cazut
7 ofiteri si 196 ostasi si au fost raniti 21 ofiteri si 528 soldati 1).
Inainte de a parasi Iaii, Gorceacov incredinta admini-
stratia Moldovei Statului Administrativ de sub presedentia
marelui logofat Constantin Sturdza 2). La 14 Septemvrie
baronul de Budberg adres Sfatului Administrativ al Mol-
dovei urmatorul ofis :
Excelenta Sa Domnul Comandant-sef a binevoit a-mi
(
da porunca de a urma armei imparatesti in Basarabia, in-

credintand administratia Orli Sfatului Administrativ Extra-
ordinar, sub presedintia d-sale Logofat dinauntru. Prin ur-
mare indemn pe Sfatul Administrativ a se conforma in nouile
sale functii, cu legiuirile i dispozitiile reglementare cari
sunt in putere lucratoare pentru ca sa nu se intample nicio
neorinduial in marsa administratiei a 3).
Dupa retragerea trupelor rusesti in Basarabia, Rusii rup-
sera toate podurile peste Prut i restabilir carantinele lor
de-alungul Prutului, ce forma pe atunci hotarul intre Mol-
dova si Basarabia 4).
1) Eg. Kowalewski, o. c., p. 266.

3) Acte FiDocumente, II, Nr. 345, P. 513; Corespondenta lui Caronini, Nr. 82, p. 103.
www.digibuc.ro
Sub impresia imbucuratoare a retragerii Rusilor, aparu in

dou numere consecutive din # Gazeta Transilvaniei un ar-
ticol cu reflexii asupra # Protectiei ruse in Principatele Danu-
biene, al carui autor pare O.' fi fost George Sion, fiindca
sub semnatura G. S. mai gasim si alte articole aparute in
acelasi ziar. Reproducem in intregime textul acestor refle-
xiuni, contemporane cu retragerea generalului Gorceacov in
Basarabia.
PROTECTIA RUSA IN PRINCIPATELE DANUBIENE

Protectia! Ce n.ume frumos! Ce nume generos, ce nume
plin de farmec, nume care cuprinde in sine o adunare plina
de virtuti, cind realitatea raspunde la el ; cand acel mare si
puternic, apara pe cel slab in contra impilatorului ; il ajuta
in necesittile sale, il indeamn spre fapte frumoase ; ii des-
chide drum spre civilizatie, progres si inflorire morala si
material. Protectia dela un individ catre altul au fost tot-
deauna o virtute si un act de filantropie, cu cat mai ales
protectia ce acordeaza un stat mare si puternic unui popor
mic, impilat si amenintat de jugul tiraniei si de torentul fatal
al politicei. 0 asemenea protectie acordata si primit ca o
binefacere divina, trebue rasplatita cu toata dragostea si
recunostinta catre binefacatori. Dar, o virtute, unde te-ai
ascuns ? Unde traesti ? In care colt de parnant nedescoperit
locuesti, ca acolo sd alergam si noi spre a afla o_ protectie
salutara.
De mai multi ani Moldo-Valachia traeste sub protectia
rus (numai Dumnezeu si noi stim cum), despre rezultatele
si foloasele unei protectii, acordata Imperiului Rusiei de
aceasta Poarta, curte suzerana, si impusa Principatelor fail
ca vreodata sa o ceara, trista experienta ne-au aratat destul
de bine adevarul, mult mai bine decat cuvintele frumoase
si sonore presarate in tratate si note diplomatice cu toati
silinta spre a ascunde interesul si scopul.
Dna vom atinge cat de usor chestia dritului gintilor, ne
vom convinge cu deplinatate ea protectia rusk cu toate ale
ei tratate cu Turcia, nu se reazima nici pe un drit nici pe o
www.digibuc.ro
251 PRINC1PATELE ROMANE SUB OCUPATIA RUSEASCA 31
baza solida, si cd la cel dintai examen si analiza trebue A.'

pice cu toata stapnirea impusa cu putere.
Nici Moldova, nici Valachia vreodata n'au cerut, n'au
solicitat asta protectie ce li s'au impus fara voie si fail a fi
intrebate. Asa dar cel intE princip si legatura intre prote-
guitor si protegiuiti lipseste, caci a admite ca cineva are drit
a protegui pe altul si a-i face bine cu sila este o absurditate.
De unde vine dar protectia rug ? Din tratatele smulse cu
inselaciune dela Turcia. De unde scoate asta de pe urma
putere acest drit de a ne ceda protectiei Rusilor ? Nu, fara
indoiala, caci Moldo-Valachia n'au fost niciodata cucerite
prin arme, ci supuse cu capitulatie sub protectia si suzera-
nitatea puternicilor sultani de atunci cu conditii, ca sa-si
pastreze integritatea teritorial, autonomia si independenta
lor ad-tiva, contra careia ambele aceste Principate s'au in-
datorit a plati un mic tribut anual si domnii, ce-si vor alege
dintre parnnteni, sa-si capete a lor investitiune la Constan-
tinopol spre semn de suzeranitate.
Viderat deci urmeaza, ca Turcia in puterea pactului po-
litic ce ne leaga este ca n'am avut drit a ceda sau a imparti
asta protectie cu Rusia, si cu atata mai putin a raslui din
pamntul proteguit; si daca Rusia pose& Inca si una si alta,
o face fr alt drit, decat acela al puterei. Turcia sau altii
pentru dnsa cu drit pot si trebue sa desfiinteze asta pro-
tectie arbitrara, periculoas proteguitilor, periculoasa Im-
periului Otoman si chiar intregii Europe. Nimic mai sfnt,
nimic mai drept, nimic mai legiuit.
Cabinetul din St. Petersburg, prin consulii sail adica s'au
tnguit despre ingratitudinea Moldo-Valachilor, pentru fa-
cerile de bine ce ni le-ar fi facut, zicnd cu pompa : <( Am
pus aceste Principate in sigurantie despre navalirile Tha-
rilor ; carora de multe ori le-au fost prada in secolele de mai
inainte ; am oprit pe Inalta Poarta care necontenit se amesteca
in administratia dinauntru si nu respecta privilegiile Orli
le-am dat porturi comerciale la Galati si Braila ; prin care
mult a inflorit comertul si agricultura lor ; le-am dat in
sal-sit un Regulament Organic prin care s'au dat impulzie
propasirii lor morale si materiale #. Ce frumoase cuvinte ar
www.digibuc.ro
fi acestea, dacA realitatea nu ar fi trist si nenorocit pentru

Principate, cu cAtA recunostinta noi am binecuvAnta pe bine-
fAcAtorul nostru, dacA 1-am cunoaste care este ; cu cAtA cal-
durA nu am aduce tributul nostru de dragoste dacA facerile
de bine cu care se mAndreste Rusia, le-am fi vAzut noi vreo-
data. Dar precum este cunoscut, Moldo-Valachia n'a avut
decAt zile de necaz, zile de suferinte sub astA protectie ce
ne-au impilat in toate privintele ; si clack' astAzi gAsim CA e
timpul favorabil a inalta strigarea noastrA, credem cu spe-
rant CA adevrul se va cunoaste, CA civilizatia, dritul si drep-
tatea ce se intind dela Occident catre Bosfor nu vor trece cu
indiferent asupra noastrA.
Zice Rusul cA ne-a scapat din incursiile TAtarilor ; noi
stim cA am scapat de 'Mari si de barbarii ce locuiau pustiu-
rile pe t Armurile MArii-Negre prin singure bratele noastre,
curajul nostru rAzbelic a fost deajuns a respinge cu vigoare
totdeauna asemenea navAlire ; si nu numai ca nu am pierdut
nimic, dar mai cu seamA am cAstigat pustiurile Bugeacului.
Pericolul pentru noi a inceput mai thrziu, adicA cAnd Rusii,
in ambitia lor de predominare si intindere de hotare, au
inAvAlit si au cucerit CrAmul si malul nordic al Euxinului
si in adevAr de acest pericol nu am scApat, pentrucA la 1812
am pierdut Basarabia.
DacA aceste regiuni ar fi arms necucerite, cu alte cuvinte,
in mAna tot a legiuitului stapAn Padisahul Otomanilor, Moldo-
Valachia n'ar fi rAmas mai putin scutite de acele ndvliri
din vechime ale barbarilor, Aci civilizatia Europei, princi-
piile de dreptate si omenie ce au lAsat dupd sine revolutia
francezA dela 1789, interesele comerciale si echilibrul Eu-
ropei nu mai lasau putiincioasA asemenea nAvAliri.
Ne-au scApat, zice Rusul, de amestecul in tail si pro-
nomiile noastre din partea sultanilor suzerani. In adevr
asta nu-i de negat cA ne-a scApat de puterea si tirania tur-
ceascl, primind insA in loc pe cea ruseascA ; cu alte cuvinte
s'a schimbat stApAnul, iar greul a rAmas tot acela, insA de
alta natur. Turcia din 1821, epocA fatal si sAngeroas,
cauzat RomAnilor de Grecii Fanarioti, (a cArora rmsit1
pentru a noastre pAcate si astAzi le vedem intre noi), intru
www.digibuc.ro
nimic n'am fost suparati, globiti si impilati. In a noastr

pozitie atArnata de suzeranitatea Porta am fost intocmai ca
niste staturi neatArnate, liberi a ne administra dup legile
noastre, liberi in comertul, industria, cultura si religia noa-
stra, fapte pe care cu totii le vedem si pentru care natia noa:
str are a sa simpatie, a sa dragoste si a sa recunostinta catre
Turci.
Reformele introduse in acest mare imperiu de Sultanul
Mahmud, urmarite si inainte cu atAta statornicie de suc-
cesorul ski Abdul-Medjd, civilizatia si cultura care s'au
introdus cu mult parere de rau a Rusilor, sunt destuld ga-
rantie pentru noi Moldo-Valachii c'am putea trai in orizontul
nostru destul de bine si ferice, daca vntul dela Nord nu
ne-ar ingheta faculttile vitale. Si pentru ce oare cabinetul
dela Petersburg s imputineze influenta si superioritatea Sul-
tanilor in Principate ? Pentruca politica rusa bine intelege ca,
pentru ca sa fie intr'un timp oarecare aceste Principate gu-
bernii ruse, trebue sa inceapa mai intai a nu fi turcesti, si
incet sa se deslipeasca de Inalta Poarta, ca sa le lipeasca catre
sine.
Iata adevarul si sensul moral al fabulei.
Ni-au dat portul Galati si Braila pe Dunare prin care
mult au inflorit industria si comertul nostru.
Moklo-Valachii zic ca nu stiu ca Rusii s fi facut ca Du-
nrea s ude hotarele Mr, ea Rusii indeamna natiile Europei
sa trimita corabiile lor in aceste porturi spre a incarca cerea-
lele de care au trebuinta, din contra stim ca Rusii caut prin
toate mijloacele sa puie obstacole navigatiei pe Dunare, a
nu curati Sulina niciodata, precum sunt indatoriti prin tra-
tate, a o astupa adica aruncnd pietre si saci cu pamnt la
gura ei, pentru ca sa infloreascl prin aceasta comertul.
Iata aceea ce stim noi Moldo-Valachii si Inca credem ca
clack' Sulina n'ar fi fost in m'ana Rusilor, mult mai bine s'ar
fi desvoltat comertul Brailei si Galatului, prin urmare agri-
cultura si prosperitatea in trile noastre 1).
') Gazeta Transilvaniei, Nr. 8 5 i 86 din 23 *i 27 Otcomvrie 1854.
www.digibuc.ro
LA UN SECOL SI JUMATATE DELA NA*TEREA
LUI SCHOPENHAUER
DE
I. PETROVICI
.Fedinta dela xo lunie 1938
Nu mult dup comemorarea lui Descartes, intr'o sedint

festiv dela finele anului trecut, Academia Romn, asociin-
du-se fArl abavl si de rndul acesta initiativelor luate in
Apus cinsteste memoria altui filosof celebru, a lui Arthur
Schopenhauer.
Situatia lui Schopenhauer fat de patrimoniul spiritual la
natiei noastre este desigur alta cleat acea a filosofului francez.
In timp ce doctrina acestuia din urma, osebit de pretuirea si
rAsunetul ei universal, manifesta o serie de insusiri funda-
mentale care o apropie sensibil de unele trasaturi ale etni-
cului nostru, ca bunul simt, claritatea, mdsura, ceea ce poate
insemna mai mult cleat chiar o directi inthurire, ce panA
acuma n'am putea-o invoca in schimb filosofia lui Scho-
penhauer ajutat de unele imprejurri, a exercitat, de sub
vestmntul ei poetic si pitoresc, o vie influent asupra desvol-
trii noastre intelectuale din a doua jumAtate a secolului
precedent.
A fost una din soliile de luminA, care n'a trecut prin atmo-
sfera noastr ca un meteor, pe aripile grbite ale unei mode
efemere, ci a fecundat capete superioare si cu tot pro-
testul temAtor al unora s'a incorporat in opere durabile,
integrandu-se astfel in plAmada unor creatii autohtone care
rg A. R. Memorille Sectiunii Istorieo. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 I. PETROVICI 256
se vor pomeni pururea cu mandrie, de toate randurile de

urmasi.
Motive deci indestulatoare pentru justificarea solemnitatii
de astazi, in cadrul unei institutii cum e Academia Romang,
oricat ne-am aminti de aka parte ca filosoful comemorat,
implacabil misantrop si apologist al izolarii, a prigonit cu
sageti inveninate toate societatile de culturl Academii si
Universitati mergand asa de departe cu orbirea, in peri-
oada culminanta a amaraciunilor sale, incat dormea cu pistoa-
lele sub perna pentru a se apara de inchipuite atentate
nocturne ale invidiosilor academici si in special ale profeso-
rilor de filosofie.
Conflictele acestea, oricat ar fi avut ele aerul unor con-
flicte de principiu, cu temelii eterne, se limitau in fond la
diferende cu institutii contemporane, menite sal dispara odata
cu pasiunile care le-au insufletit si nu arare ori s'a vazut
ca institutii similare de mai tarziu, sa nu se solidarizeze cu
surorile lor academice, de alta data, ci cu adversarii acestora,
chiar daca si dansii trecusera masura intr'o lupta in care
cumpana dreapta se pastreaza in genere atata de greu.
De altfel sa nu uitam ca Schopenhauer cu toate fobiile
sale si-a redactat una din lucrrile lui de mai tarziu dupa
propunerea unei Academii norvegiene, care fixase subiectul,
si care 1-a si premiat pe filosof.
S'au implinit in luna Februarie 150 de ani de cand a vazut
lumina zilei, in. orasul Danzig, acela care era sa devie stra-
niul, sumbrul, fosforescentul, mult discutatul si combatutul,
dar genialul si influentul filosof pesimist, Arthur Schopen-
hauer.
A fost cat pe aci ca spiritul acesta, atat de inzestrat in
domeniul speculatiei metafizice si in acel al expresiei arti-
stice, sa apuce drumuri care 1-ar fi instrinat dela linia incli-
narilor sale firesti, sau nu 1-ar fi lasat sa se pregateasca cum
trebue.
Parintele sail, un comerciant bogat, tinea cu orice pret ca
fiul sa-i urmeze in cariera. Pe atunci nu se obisnuia selectia
profesionala dupa aptitudini, eram Inca departe de laboratorii
www.digibuc.ro
257 LA UN SECOL SI JUMATATE DELA NASTEREA LUI SCHOPENHAUER 3
care sA stabileascA vocatia fie chiar cu aproximatiile so-

vAitoare de astazi nici macar nu se dAdea dreptul vic-
timei sl facA un ultim apel la examenul constiintei sale pro-.
prii. Carierele se alegeau de pArinti, cari de sigur plecau
dela cele mai bune intentii si evident tinand seama de o
intreagg serie de. motive, printre care nu intrau totusi mai
niciodat individualitatea copilului cu dispozitiile lui esentiale.
Ideea lui Schopenhauer-tatal de a face un comerciant din
unicul sAu fiu a avut de sigur si partea bunA de a-1 fi deprins
de mic sA nu-si scoatA invatatura din cArti, ci din observarea
direct a realitAtii, iar pe de aka parte sa cunoascA temeinic
chteva limbi strAine, cum a fost engleza si franceza, invAtate
la fata locului. Poate cA si anii pierduti ca functionar inteo
bancA si-au avut partea Mr de utilitate, desi viitorul filosof
n'a arAtat mult aplecare cercetarea filosofieg avAnd sa.
profite din oHce fel de experientA si, mai presus de toate,
fiind poate folositor in contra pArerii de a se economisi
timpul cu oHce pret ca cineva mai inainte de a se indruma
in directia care ii convine, s fi incercat una care ii convine
mai putin. E un mijloc de-a lichida definitiv toate tentatiile
sau macar toate posibilitAtile anexe, care intovArsesc in sur-
dina si poate stAnjenesc inclinarea principala a omului, la-
sAnd-o pe aceasta absolut stApAng, si la adApost de mice
cainta. De altfel biografiile mai multor mari filosofi ne
povestesc de incercarea vremelnicA de a imbrAtisa alt cariera
mai inainte de a-si fi lAmurit bine tendintele Mr lguntrice
si a fi ancorat definitiv la specialitatea unde erau sortiti sa
straluceascA si s-si sculpteze numele in vesnicie.
Degajat de angajamentul care pArintele sAu mort pare-se
prin accident si invingand egoismul mamei sale, roman-
ciera Johanna Schopenhauer, care ar fi tinut sA rAmAie dnsa
singurul intelectual din familie, Arthur Schopenhauer a pa-
rsit ramura comertului si dupa un sir de vicisitudini, in
care conflictele frequente cu mama sa, instalat acum la
Weimar, au ocupat locul central, si-a luat doctoratul in filo-
sofie la Universitatea din Iena, cu o tezA epocal din dome-
niul logicei si al epistemologiei. Foarte curAnd, abia dupA cinci
ani dela aceasta, la vhrsta de numai treizeci de ani, Schopenhauer
zg*
www.digibuc.ro
4 I. PETROVICI 258
are gata manuscrisul operei lui fundamentale : Die Welt als

Wille und Vrstellung (Lumea ca voint si reprezentare), in
care glsim turnat conceptia sa original despre fiintare si
despre nefiinta. In deosebire de Kant, pe care si-1 alege ca
principal maestru si inspirator, dar care a dibuit vreme inde-
lungata, cu sonda dialecticii sale, pAna a ajuns la conceptia
sa definitivk Schopenhauer, poet mai inainte de toate si
precoce ca toti poetii autentici, si-a conturat liniile teoriilor
sale, din anii tineretii, lAsAnd zilelor ce aveau a se scurge
pe urml, doar grija mArunt a completarilor de amnunt.
De sigur o sarcinA prea mica pentru Inca patru decade de
vieatl, de unde impresia deprimant a unui gol sufletesc,
care va fi contribuit si dnsul intr'o masur importantl la
pesimismul constant al autorului, alAturi de alte cauze prin-
cipale, ca temperamentul ski excesiv de sensibil si de ml-
nios, precum si unele desiluzii care i-au rgnit crunt orgoliul
si 1-au flcut probabil sl resimt mai intens si mai viu latura
tragica a vietii, care nu este de altfel o purl nscocire a filo-
sofului nostru ci se destlinueste privirii celei mai senine si
ochiului celui mai obiectiv.
Dou mari desiluzii au inlsprit fondul turbure al filoso-
fului de care ne ocuplm si care produsese de mai inainte teoria
sa pesimista : esecul su profesoral la Universitatea din Berlin si
completa ticere care a intovlrlsit un numgr de ani activitatea
sa publicisticl. Un factor care usureazI indeobste debuturile
este existenta relatiilor si bunlvointa prietenilor. Schopen-
hauer era un adevlrat maestru in arta de a nu-si face prieteni
si de a nu-si crea relatiuni. Ba uneori provoca cu semetie
oameni puternici, asteptnd o repede biruint.
Asa a fcut deschizAndu-si cursul la Universitatea din
Berlin in calitate de docent privat cu ndejdea de a rapi
auditorul lui Hegel si de a prbusi uriasul soclu al acestui
filosof consacrat. Cu toate el Schopenhauer s'a aratat un
fin psiholog, cfind a formulat aforisme pentru intelepciunea
in vieat inserndu-se cu cinste in galeria marilor mora-
listi ai tuturor trilor era mai de grab./ capabil sl redac-
teze maxime pentru altii, decit sl le foloseasc pentru sine,
www.digibuc.ro
259 LA UN SECOL $1 JUMATATE DELA NA$TEREA LUI SCHOPENHAUER 5
in practica vietii. In orice caz chipul in care a voit sa-si do-

boare adversarul ajuns pe culmea gloriei sale, a fost de o
stangacie strategica, ce 1-a costat de altfel foarte scump,
trebuind sa renunte curand la cariera didactica, ceea ce a
pagubit de sigur cel putin tot atata invatarnantul filosofic
insusi.
Ramas din propria sa manie orgolioasa pe dinafara de
cadrele invatamantului, Schopenhauer n'a avut nici macar
satisfactia sa fie discutat ca autor. Ani intregi, printr'un fel de
conspiratie, a fost ignorat cu desavarsire, desi opera lui poseda
calitati de primul ordin, fiind de altfel menita s aiba atata
rasunet mai tarziu. Abia in ultima decadd a vietii, de pe la
6o de ani, dup ce facuse sa apara si unele scrieri cu caracter
mai popular, Schopenhauer a reusit in fine s atraga atentia asu-
pra operei lui, sa deslantue talazuri de admiratie, plantandu-si
numele pe buzele tuturora si rodind cu ideile sale atatea capete
de elit, atat in domeniul artistic, cat si in acel speculativ.
In ultima perioada a existentii sale, filosoful a asistat la pro-
pria sa apoteoza, despagubindu-se de nesocotirea anilor ante-
riori si avand satisfactia s vada ca ajunsese loc de adevarat
pelerinaj locuinta sa din Frankfurt a. Main. Fireste, aceasta
imbulzeal de admiratori si naval de scrisori omagiale, nu
1-au clintit din pozitiile sale pesimiste si din pretuirea nefi-
intei, ca bun suprem si tel al omului intelept ; tot asa dui:4
cum, desi personal devenise mai sociabil, ba capatase la urma
si manierele perfectului gentilom, continua sa pastreze in
infatisarea lui ceva satanic un calator francez declar ca
vizitandu-1, s'a aflat in fata lui insusi Belzebut ba chiar
sa sperie copiii, dupa cum ne marturiseste fostul cancelar
imperial, Principele de Bullow, in memoriile sale recente,
povestind o incrucisare pe strada, in anii copilariei, cu un
batran hirsut, cu privirea rutacioas, de care i-a fost teana
si care nu era altul decat Schopenhauer. De sigur, cu dis-
paritia fapturii sale fizice in anul 186o, s'au dus ultimele
vestigii de ciudatenie personala, lumina operei lui nepieri-
toare a instalat un cult de admiratie curat, pretutindeni,
iar astazi orasul Frankfurt se mandreste, fara nicio umbra,
de a fi oferit marelui filosof ultima lui resedinta, pe care
www.digibuc.ro
6 t. PETROVICI 26o
ghizii vorbareti ti-o arata la etajul unei cladiri luminoase,

pe malul Mainului, cu acelasi orgoliu cetatenesc, cu care iti
aratasera, o clip mai devreme, sala unde se incoronau im-
paratii si unde se strangea pe vremuri dieta imperial...
Domnilor Colegi,.
Filosofia lui Schopenhauer este o sinteza original: si asi

putea spune modernizata, a trei mari sisteme de gandire :
filosofia lui Kant, conceptia lui Platon si religia budist.
Fiecare din aceste trei doctrine isi au locul lor evident in
constructia lui Schopenhauer, insa firul central il alcatueste
flea indoiall idealismul kantian, precum era si natural. Kant
venise de curnd cu o cheie noua a deslegarii enigmelor.
Se simtise mai de multa vreme ea principiul ultim al exi-
stentei ravna constanta a metafizicii nu se poate gasi
nici in timp, nici in spatiu, ambele fiind cadre extensive,
de divizibilitate indefinita, de repetitie fall sfarsit, care nu
ingadue in cuprinsul lor nici opriri definitive, nici elemente
indecompozabile. Insa aceste doual cadre tronau cu maje-
stuoasa lor infinitate, cu implacabila lor necesitate, si pareau
imposibil de inlturat, pentru a se putea vorbi de o realitate
dincolo si in afara de -ele, pan:a ce Kant ne-a oferit dreptul
de a le depasi, prin teoria subiectivitatii lor, fundata pe un
esafodaj impresionant de argumente constrangatoare. Astfel
s'a creat noui temelii speculative, iar Schopenhauer nu ex-
prima la inceput alta ambitiune decAt sa-1 continue si sa-1
completeze pe Kant. Pentru a-1 continua insa, Schopenhauer
1-a mai simplificat, 1-a adus in consonanta cu o intreaga
serie de cunostinte biologice si in sfarsit 1-a mai poetizat,
prezentndu-1 in vestminte mai ademenitoare deck era in
severa si neimpodobita infatisare a originalului, Incontestabil
prin aceasta prefacere, Schopenhauer a ajutat la difuzarea
doctrinei kantiane, care, mai ales in tarile de culturl mai
slat* s'a rasphndit la inceput in forma aceasta.
Pedagogiceste aceasta prezentare concreta si mai lesne accesi-
bird a fost initial un bine, desi datoria vremurilor urmatoare
www.digibuc.ro
26/ LA UN SECOL $1 JUMATATE DELA NASTEREA LUI SCHOPENHAUER 7
era sa se revie cu incetul la Kant cel autentic, in forma lui

nedeformata.
Dar fireste, misiunea unui geniu nu este sa popularizeze
opera altuia, fie chiar a altui geniu, cum era in cazul de
fata. Sau, daca imi e permis si mie s folosesc o comparatie
financiara ca acelea pe care Schopenhauer le afectiona destul
de des ca reminiscenta poate din vremea uceniciei sale
inteo casa de comert as zice ca rolul sail era sa bata mo-
neta cu efigie proprie, iar nu s faciliteze circulatia unui
tezaur cu efigie straina, emitand hartie oricat de frumos
impodobit in contul si pe baza lui.
De altfel, asta a si facut Schopenhauer, intocmind o con-
ceptie personald si lansand o metoda noua pe care le voiu
aminti rezumativ.
Pang la Schopenhauer stapanea convingerea ca drumul la
adevarurile metafizice ar fi urcarea curagioasa pe treptele
dialecticei abstracte. Acei care nu credeau in virtutile acestei
ascensiuni rationale, socotind ea' singura cunoastere valabila,
e cunostinta empirica si domeniul pozitiv al faptelor concrete,
contestau categoric posibilitatea metafizicii. Schopenhauer
aruncl, in aceasta confuzie, ideea unei metafizici experimen-
tale, bazata pe intuitie concreta, idee nou si fecunda, care
si-a dovedit puterea in propria lui constructie filosofica, iar
ulterior la alti ganditori, cari i-au adoptat metoda si au inti-
nerit-o, cum ar fi cazul cu filosofia contemporana a lui Henri
Bergson.
Schopenhauer a avut inspiratia de a inlocui sborul in sus
dovedit in atatea randuri amagitor si steril prin sco-
borirea in adanc, ceea ce ofera avantajul de a ramanea in
concret si a pleca dela intuitii profunde, procedura cu atat
mai eficace, cu cat adeseaori ceea ce palphe in adancime e
tot una cu ceea ce arde pe inaltimi.
Coborind in adancul constiintei noastre, Schopenhauer e
convins ca pune degetul pe esenta ultima si absoluta, pe
care Kant o socotise inaccesibild luminelor spiritului omenesc,
caracterizand-o ca vointa, mai exact ca o neobosita impul-
siune, ca o straduinta farl ragaz. Aceasta intuitie schopen-
haueriana, care face din vointa elementul primar, in timp
www.digibuc.ro
8 I. PETROVICI 262
ce intelectul decade la rolul accesoriu al unui epifenomen,

cu misiunea de a lumina drumul celeilalte, dar fara puterea de
a o dirija efectiv, aceasta conceptie brutala a dominat psiho-
logia celei de-a doua jumatati a veacului precedent, care
punea intreaga temelie a vietii sufletesti in subsolul instinc-
telor si in factorul afectivo-voluntar, in timp ce ideatia alt-
data crezuta suverand aparea ca o subtire panza de paianjen,
ca un simplu joc fail putere, incapabil s determine miscarile
sufletului omenesc. Din aceast conceptiune, inofensiva in
aparenta, a decurs totusi, cu stringenta logica, concluzia pesi-
mismului, intemeiata pe urmatoarele consideratiuni : Vointa
oarba ca esenta a existentei, inseamna primatul irationalului,
lipsa de finalitate si absenta progresului (lui Schopenhauer
ii placea sa citeze o fraza razleata a lui Voltaire : # Nous lais-
serons ce monde-ci aussi sot et aussi mchant que nous rayons
trouv en y arrivant), in sfarsit identificnd straduinta cu
durerea, o socoate pe aceasta din urrna drept singurul sen-
timent pozitiv, pe and placerea, neasemanat mai meal, nu
ar fi decat efemera clipa de suspensiune a unei stradanii un
moment satisfacuta, si mai inainte de a-si fi reluat cu forte
innoite cursa ei fail hodina.
Schopenhauer nu crede ca sarcina filosofului e numai sa
constate arnarul adevar ; el isi socoate mai intinsa misiunea,
silindu-se sa &eased' si leacuri, indicnd mijloace de eva-
ziune din valtoarea durerilor fail sfarsit. Egoismul vointii de
a tri, izvor al tuturor suferintelor, se poate combate dup
filosoful german pe trei cai esentiale : prin contemplatia este-
tied, eminamente desinteresata, cnd uitam de noi insine ;
prin sentimentul de mila si dansul capabil de jertfe si abne-
gatiuni ; in sfArsit prin metoda eroica de a ne infrana vointa
pAna la inabusire, renuntand la orice afirmare egoista, precum
si la actul de perpetuare a speciei, pregatind astfel pentru
noi si pentru acei cari ar fi putut s se nasca din nebunia
noastra, cufundarea in Nirvana, in acea nefiint, pe care
neinduratul filosof o considera de o rnie de ori preferabila
existentei mizerabile pe care o experimentam.
Doctrina lui Schopenhauer, odata scapata de complo-
tul tacerii, a cunoscut o expansiune imensa. 0 adevarata
www.digibuc.ro
263 LA UN SECOL $1 JUMATATE DELA NA$TEREA LUI SCHOPENHAUER 9
epidemie de convingeri pesimiste, s'a latit in intelectualitatea

mai tuturor tarilor, pe care esafodajul unei viguroase i eloc-
vente argumentatii filosofice o zguduia acum incomparabil
mai puternic, decat fusese exemplul singular al unor poeme
pesimiste, fie ele oricat de expresive, ca acelea ale lui Byron
sau ale lui Leopardi.
In special artistii, inzestrati cu antene de mare sensibilitate
au furnizat cel mai mare contingent de discipoli, marelui
evanghelist al pesimismului contemporan. Numerosi creatori,
atat din Germania, cat i dincolo de hotarele patriei sale,
au devenit tributarii filosofului pesimist : celebrul compo-
zitor Richard Wagner in partea finala a productiei sale poe-
tico-muzicale, dupa cum Nietsche primise stampila schopen-
haueriana in faza lui initial; scoala parnasiana din Franta,
cu numerosi rapsozi ai nefiintei, si mai ales romanul natu-
ralist care a svarlit la cos toata latura ideall a sufletului ome-
nesc, lasandu-1 manat exclusiv de forta instinctelor oarbe,
motiv pentru care subtitlul Jules Lemaitre a definit opera
lui Emile Zola : Une e'pope pessimiste de r animalit humaine.
In saltarele acestui din urma scriitor s'au gAsit dup moarte
poeme in versuri, care orchestreaza leit-motive i imagini
imprumutate din opera aceluiasi sumbru filosof.
Dar fail' indoiala, ceca ce ne-ar interesa cu deosebire, e
influenta lui Schopenhauer in tam noastra. Aceastd inraurire
a fost destul de intinsa si de vie in a doua jumatate a seco-
lului trecut i ar merita de sigur o cercetare amanuntit.
In cadrele mai restranse ale unei cuvantari ca aceasta de
astazi dupa ce voiu pomeni in prealabil ca cel dintai tra-
ducator al lui Schopenhauer in frantuzeste, a fost un Roman
trebueste fortat sa ma ingradesc, raportandu-ma numai la
doua personalitti, dar inalt reprezentative ale epocii : Emi-
nescu i Titu Maiorescu.
Este bine cunoscut entuziasmul cu care tanarul student
Eminescu a luat cunostinta de opera lui Schopenhauer, inde-
partandu-se cu exceptia fireasca a lui Kant de toate ce-
lelalte glorii ale filosofiei germane, pe care le pretuise poate
mai inainte, dar pentru care noul ski idol nu avea nicio
crutare.
www.digibuc.ro
Io I. PETROVICI 264
Consonanta cu convingerile sale intime, cu inclinri la fel

de pesimiste, 1-au facut pe Eminescu s incorporeze teme
schopenhaueriene in opera sa poetica, asezandu-le in cadenta
acelor stihuri uluitoare, intraductibile in alt idiom, si care
vor constitui pururea un miracol pentru saltul gigantic, fata
de poezia noastr anterioara, ca si cum s'ar fi trecut bungoara
dintr'o data dela diligenta, la avion.
Iata cateva pilde de asemenea teme, magistral versificate :
a A fi ? Nebunie si trist si goall
Urechia te minte si ochiul te 'nsala a.
(Mortua est).
In veci aceleasi doruri mascate cu-alt hainfi
$i 'n toata omenirea in veci acelasi om
In multe forme-apare a vietii cruda taina
Pe toti ea ii insall, la nime se distaina,
Dorinti nemarginite, plantand intr'un atom s.
(Imparat si Proletar).
e Tot ce-a fost ori o s fie
In prezent le-avem pe toate
Dar de-a lor zadarnicie
Te intreaba si socoate a.
(Glossa).
Cu mane zilele ti-adaugi,
Cu ieri vieata ta o scazi
$i ai cu toate astea 'n fata
De-apururi ziva cea de azi s.
Se pare cum ca alte valuri
Cobor mereu pe-acelasi vad,
Se pare cum ca-i alt toamn,
Ci 'n veci aceleasi frunze cad s.
(Cu mane zilele ti-adaugi),
De sigur conceptia de vieata a lui Schopenhauer si aceea

a lui Eminescu nu se suprapun in mod integral, existand
chiar aspecte contrastante cu privire la filosofia lor practica.
Pe and Eminescu a fost se stie un aprig si fervent na-
tionalist, pe Schopenhaeur il lsa cu totul rece ideea natio-
nal. Pentru primul, popoarele erau realitati, pentru celalt
erau abstractii sau etichete secundare, si in timp ce poetul
roman a scris articole patriotice vibrante, filosoful german
nu s'a gasit prea departe de atitudinea nepasatoare a lui
Goethe, care in anul razboiului de eliberare, and tara sa
www.digibuc.ro
265 LA UN SECOL $1 JUMATATE DELA NA$TEREA LUI SCHOPENHAUER I
fremata de zanganiri de arme, dansul se preumbla la Karlsbad,

arborand cu ostentatie ordinul francez al Legiunii de onoare.
Cat priveste pe Maiorescu, el nu 1-a studiat pe Schopen-
hauer In Universitate scolile Berlinului Inca nu se convin-
sesera de datoria de a-1 cerceta, ci putin dupa aceea, ce
e dreptul din indemnul discret al unui profesor berlinez,
care se lasase vrajit in taina de feeria Lumii ca vointa ai
reprezentare . Maiorescu ii admira pe Schopenhauer ce e
dreptul facand i unele rezerve, dar ii admira realmente,
si a cautat sa treaca si altora acest nobil entuziasm. I-a tradus
in romaneste Aforismele (o parte din Parerga et Parali-
pomena), pentru a da, intai i intai, putinta acelor membri
ai Junimii care nu stiau nemteste, s ia contact cu gandirea
ai cu slova bibliei pesimiste. I-a folosit teoriile estetice in
criticile sale literare (in deosebi in articolul despre Caragiale,
si in raspunsul dat lui Dobrogeanu-Gherea), iar la cursurile
sale universitare ii contopea cu voie sau fr voie in acelasi
elan de pretuire, cu filosofia kantiana. Ce mai insemnau
maruntele rezerve dela urma, asupra concluziilor pesimiste,
ale filosofului german, pe care Maiorescu, constient i dansul
de covarsitorul loc al suferintei in vieata .(Insemnrile sale
zilnice, ne-au destainuit de curand desperarea prin care a
trecut el insusi intr'o perioada a existentei sale), ce mai
insemnau deci acele reticente pe care Maiorescu le facea,
de sigur in mod sincer, dar cu gura cam pe jumatate ! ?
Trebueste s amintesc de asemeni c omul acesta, care cu
toata masura i circumspectia atitudinilor sale proprii, a fost
in genere foarte atacat, a avut sa sufere din partea adver-
sarilor si din cauza admiratiei sale pentru Sehopenhauer,
agravata mai ales de incercarea de a-1 incetateni in cultura
romaneasca.
Au plouat i pe aceasta tema atacuri in contra lui Maio-
rescu pana foarte tarziu, denuntandu-1 ea introduce in cu-
prinsul fragedei noastre activitati spirituale un virus otravitor,
fcandu-se la fel de culpabil cu contrabandistii de opium
sau morfinal, ce nu merit nicio ingaduinta din partea nimanui.
i nu erau numai oameni de duzina cari duceau campa-
nia aceasta violenta, ci printre ei se aflau i personalitati de
www.digibuc.ro
12 I. PETROVICI 266
valoare ca Bogdan Petriceicu-Hasdeu, care isi cheltuia verva

lui sarcastica, infatisand pesimismul filosofic ca o nelegiuire
ce trebuia nemilos infierata, in numele increderii sanatoase
in fortele si viitorul poporului roman. Si totusi, independent
de justificarile lui Maiorescu, care in general se marginea
sa riposteze ca pesimismul nu e o consecinta necesara a siste-
mului schopenhauerian, ca inlaturand concluziile deprimante,
raman atatea idei admirabile si utile in tesatura acestei con-
ceptiuni superioare, lucru ce fireste era prea adevarat inde-
pendent zic de aceste justificari oneste, astazi, toata acea
campanie ne apare subiectiva, foarte slab documentata si
s'o spunem prea putin serioas.
Nu voiesc s insist asupra contingentelor speciale care au
accelerat poate sirnpatia q Junimii )> pentru aceasta doctrinal
incriminata. Reactia impotriva superficialitatii culturale si a
formelor fara fond, determinata la # Junimea >>, de compa-
ratia unei culturi improvizate cu acele temeinice de aiurea,
cldite pe granit, primea dela doctrina lui Schopenhauer un
ajutor din mai multe puncte de vedere, intre care am putea
sd citam urmatoarele :
1. Teoria ostila progresului era cel putin o arma in contra
progresului aparent, care in fond lasase lucrurile in vechea
lor stare, si in contra progresului grabit care nu antreneaza
natura intima a lucrurilor.
2. Se vedea ea evolutia ideilor nu atrage dela sine o evo-
lutie in adanc (adancul fiind de natural volitiva) si pang cand
se face aceasta schimbare, restul e prefacere de suprafata.
3. In sfarsit, literatura tendentioasa cu declamatii de cir-
cumstanta primea o cumplit lovitur dela teoria artei desin-
teresate si. a frumosului transcendent.
N'asi voi de asemeni sa staruesc asupra unor exageratii
razlete ale ideologiei junimiste, care-si puteau gasi un sprijin
in unele teme schopenhaueriene. In timp ce la filosofiile
rationaliste starea de drept (logica ideilor) domina starea de
fapt, la o filosofie irationalist cum este si aceea a pesi-
mistului german, lucrul se petrece invers, adica starea de
fapt e aceea care domind starea de drept. De aci poate eroa-
rea lui Eminescu de a fi sustinut intre altele inutilitatea
www.digibuc.ro
267 LA UN SECOL SI JUMATATE DELA NA$TEREA LUI SCHOPENHAUER 13
razboiului Independentei, intru cat zicea dansul neatar-

narea de fapt o aveam din timpul domniei lui Cuza, i deci a
fost superflua jertfa de sange pentru castigarea neatarnarii
de drept. Eroare evident profunda, deoarece ideile (sau daca
vreti formele) nu sum fire de paianjen suprapuse, ci Ii au
si ele o realitate, fiind la urma urmei parti constituente ale
asa zisei stari de fapt, pe care o clarifica, o preschimba sau o
intregeste.
Mai important imi pare, trecand peste aceste lucruri vre-
melnice, sa ne dam efectiv seama dacl filosofia lui Schopen-
hauer era cu adevarat o otrava periculoasa, in stare sa usuce
energiile creatoare ale unui popor ; daca analizandu-i tesatura
actiunea normala a ideilor sale, trebue neaparat s con-
chidem la influenta lor disolvanta si la caracterul lor emina-
mente depresiv.
Fireste, aparentele pot fi impotriva acestei filosofii, care
identifica vieata cu durerea, tagadueste finalitatea cosmica
neagl progresul, ba mai mult, preconizeaza ascetismul, ca
drumul cel mai neted spre singurul ideal rezonabil nimic-
nicia Nirvanei. Dar altfel privite lucrurile, aspectul lor se
schimba, tragedia se suptie i chiar se volatilizeaza.
Chestiunea identitatii dintre vieata Si suferinta nu ti-o
poate rezolvi parerea altuia, ci numai propria ta experienta.
In domeniul acesta constiinta personala 'inane suverana,
si de prisos vei auzi blestemele cele mai autorizate, ele se
scurg fr efect i pe delaturi, daca cumva in tine insuti
descoperi bucuria i dorul de a trai. 0 astfel de conceptie
filosofica intunecat, poate cel mult sa intensifice deprimarea
cuiva care era mai dinainte melancolic, sumbru sau desna-
dajduit 1). De asemeni negarea finalitdtii ca lege universal,
desi principial ar trebui s aib o corelatie cu elanul credintii,
inabusindu-1 ori scazandu-1, in realitate, din cauza dispro-
portiei intre infinitatea lumii si mica noastra gospodarie,
consideratiile cosmice ne misca prea putin. Cu cat s'a schim-
bat de pilda avantul intreprinderilor omenesti, de cand
1) Ca lectura lui Schopenhauer a produs cateva sinucideri izolate, lucrul s'a mai
intamplat si cu un roman al lui Goethe, al poetului care a ramas totusi un prototip
de creator sinAtos.
www.digibuc.ro
14 I. PETROVICI 268
stiinta a stabilit ca pamntul nu se &este in centrul lumii

ca un scop al creatiunii ci este o biata planet ma-
runta, pierduta in pulberea cosmicl ? Ca, in sarsit, pro-
gresul sade in lumea aparentelor, iar nu in inima realittii,
care ramne in sine neschimbata, si aceasta idee o corec-
teaza intr'o masura optimismul omului normal, admitnd cel
mult ca evolutia merge incomparabil mai lent cleat pare,
ca nu orice schimbare de suprafata anunta un progres efec-
tiv, idee la care s'a oprit de altfel si # Junimea in luptele
ei continui contra pripelelor reformiste.
In fine si impotriva strivirii totale a instinctelor, are sa
reactioneze neted instinctul de vieata, si cei mai ferventi
admiratori ai filosofului n'au s-1 mai intovaraseasca pana la
extrema limita a consecintelor sale, printr'un gest firesc de
autoaparare. Este drept ca Schopenhauer, in capitolele finale
ale operei lui, incearca o inversare a sensului vietii. Dar
oricAt lucrul acesta poate parea de bizar, n'a existat fundator
de religie care sa nu fi preconizat o asemenea inversare,
dui:4 cum n'a fost niciunul care sa fi reusit deplin. Ideile
religioase si cele afiliate nu sunt idei de aplicat ca atare, ci
numai directii si ideale, cu menirea aplicarii incomplete si
aproximative. Lumina unui far reguleaza drumul corabiilor,
dar niciuna dintre nave n'are SA sc rcpeada in far de-a-dreptul,
ci va ramnea la o buna distant!
i atunci, oprindu-ne la vreme in pragul povArnisului pra-
pastios, unde nu se angajeaza mai nimeni, afara doar clack'
n'ar voi cineva sa dea o pilda de ciudatenie eroica, sa ne
intrebam ce am mai putea culege din conceptia trunchiata
a acestui celebru filosof. Raspundem : numai indemnuri bune,
numai consilii salutare, numai imbolduri care ne inalt si ne
desavArsesc. Cine poate contesta c sfatul de-a ne infrana
instinctele, de a ne desclesta din sfera impulsiunilor animale,
chiar daca nu vom merge pAna la cal:al si atata cat cerea filosoful,
nu constitue o nobila regula de conduit si nu chiama un
val de sup&ba energie ? Filosofia lui Schopenhauer nu este
un crez pentru bicisnici, ci pentru oamenii tari, sau pentru
aceia destoinici sa devina intr'o zi. Cine ar fi sa se calau-
zeasca de principalele lui percepte, nu va merge nici pe calea
www.digibuc.ro
269 LA UN SECOL $1 JUMATATE DELA NA$TEREA LUI SCHOPENHAUER I5'
care injoseste, nici pe aceea care doboara. Oricat ar fi fost

dansul de sceptic cu privire la realitatea progresului, sa nu
uitam de asemeni ca reguli esentiale ale eticei sale, pot con-
tribui mai tare la progres daca acesta e posibil decat
credinta naiva in existenta lui. Schopenhauer nu oboseste sa
recomande ca mijloace valabile de evadare, din valtoarea
suferintelor, cercetarea stiintifica si contemplatia artistica,
ambele, indeletniciri detasate de orice urma de egoism.
Sa ne urcam pe verticala speculatiunii, lasand timpul s curga
la picioarele noastre, bucurosi ea s'a acordat omului privi-
legiul acestor linii transversale care taie valul trdirii si pe care
ne putem refugia. Dar aceasta urcare vertical,a, in lumea
contemplatiei pure si a desinteresarii complet inseninate nu
are numai valoarea unui tonic sufletesc, ci e si singurul loc
de unde se poate pregati progresul, intru cat mergerea inainte,
daca este sa fie, nu se face mecanic, ci va fi tocmai determi-
nata de opera suirilor in sus.
lath' o serie de consideratii care ma impiedica a fi vreodata
alturi de acei cari in luptele noastre culturale prezentau
filosofia lui Schopenhauer ca o funesta monstruozitate si sa
fiu incredintat ca bine au facut ceilalti cari au ajutat trans-
plantarea in solul nostru proaspat, aproape nedestelenit, a
catorva idei profunde si inalttoare ale acestui filosof de rasa,
care trasese atatea brazde noui. Cu atari imprumuturi lumi-
noase s'au taiat drumuri drepte si solide culturii roma-
nesti, care aveau nevoie, cel putin la intaia croial, si de
consultatiile competente a mari mesteri straini. Iar in cali-
tate de inspirator al indrumatorilor nostri cei mai autentici,
putem spune fara exageratie ca la o aripa deosebit de fru-
moasl a edificiului nostru cultural care e de altfel in con-
tinua constructiune figureaza ca un fel de ctitor, fie si cu
silueta mai vaporoas de simplu inspirator, icoana filosofului
pe care il comemoram si ca pe unul din ai nostri, astazi,
in incinta Academiei Romane.
www.digibuc.ro
A DOUA DIPLOMA LEOPOLDINA
DE
Dr. KURT WESSELY, Viena
$edinia dela 14 Ianuarie 1938
Drept a doua Diploma Leopoldina 1) se socoteste acea

dispozitie imparateasca, prin care la 19 Martie 1701 au fost
or anduite relatiunile de drept ale bisericei greco-catolice din
Transilvania. Aceasta diploma 2), dimpreuna cu intreg sirul
de dispozitii ulterioare alcatuesc piatra de bolt a straduin-
telor spre unire, care au fost pornite de Iezuiti dela inceputul
revenirii lor in Ardeal si au fost necontenit promovate de ei.
Ele au fost deocamdata incununate prin solemna marturi-
sire de credinta catolica facuta de mitropolitul de p Ana' aci
al Ardealului, Atanasie, in 24 si 25 Martie 1701, si apoi prin
recunoasterea lui ca episcop greco-catolic.
1) Prima Diploma Leopoldina dateazi din 16.11.1699 (e publicata in anexa IX

la Fiedler: Die Union der Walachen in Siebenbargen unter Kaiser Leopold, de asemenea
in Analele Acadentiei de Sainte din Viena, sectia ist., filol., vol. XXVII din 1858, cum
i in multe alte opere) i flgaduia Clerului unit din Transilvania egall indreptatire
cu clerul romano-catolic, inainte de toate imunitate fata de iobagie, o fagaduint,A,
careia Staturile ardelene, e drept, nu i s'au impotrivit pe fata, dar i-au pus toate
piedicile posibile spre a nu se realiza. Amandoul aceste diplome nu sunt a se con-
funda cu Diploma Leopoldiana dela 4 Decemvrie 1691 care alcatuia baza de drept
public a Transilvaniei, in care insit Romanii sunt trecuti sub tacere.
2) A fost tiparita la Fiedler, locul citat, ca anexi XI, dupa. o copie ficuta de
Episcopul Micu-Klein din Arhiva de Curte i de Stat, fascicolul Hungarica Specialia
(Transilvanica Separata) 364, probabil din 1732, de asemenea la Nilles: Symbolae ad
illustrandam historiam Ecclesiae orientalis etc. Innsbruck, 1885, I, p. 292. 0 copie rezu-
inativA in romfineite la PacAtian: Cartea de aur, Sibiu, 1902 i 1904, p. 50, vol. I,
reprodusa dupa Baritiu: Perrti alese, I, p. 216, din care hi face qi Bunea extrasul
sau din diploma, in ale sale Cestiuni din dreptul. . ., II, p. 58.
20 A. R. Memorille Secliunii Istariee. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 DR. KURT WESSELY 272
A doua diplomg Leopolding prezintg interes nu numai

din punct de vedere al istoriei bisericesti, dat fiind cg cele
15 articole ale ei formeazg temelia de drept a bisericei ro-
mane unite din Ardeal, ci ea are si o importantg politica in
general. In vremurile de atunci poporul romAnesc in rea-
litate nu se putea validita nici culturaliceste, nici politiceste,
cleat in cadrele organizatiei sale bisericesti. Asa inat istoria
sa bisericeascg era istoria sa nationalg. In afarg de aceasta,
in articolul III al diplomei se fac anumite promisiuni poli-
tice. Se spune anume cg nu numai preotii, ci i mirenii,
chiar dacg nu sunt nobili, au sg fie numerati de aci incolo
intre staturile catolice, au sg fie socotiti intre ele i declarati ca-
pabili de a ocupa slujbe si au sg fie considerati ca i cei ce
apartin celorlalte religiuni, nu numai tolerati. In urmare
preotii uniti nu mai pot fi tratati ca iobagi si nu mai pot fi
pusi la robotg.
Pe temeiul acestor deterrningri politice a purtat mai tArziu
episcopul Inochentie Micu-Klein lupta sa vajnicg pentru
egalitatea de drept a RomAnilor uniti cu celelalte natiuni
religiuni privilegiate. In aceastg luptg insg el a trebuit sg
cadg pentrucg dupg textul diplomei s'a promis mai mult
dec At putea i vroia sg dea Impgratul. Anume, la celelalte
natiuni dreptul politic deplin era legat de anumite condi-
tiuni prealabile: nobilitatea i cetgtenia la Sasi. Acordarea in
general a cetgteniei pe seama tuturor RomAnilor uniti, chiar
si a celor de obArsie plebeicg, cum pretindea vlgdica Micu
in temeiul acestei diplome, ar fi insemnat rgsturnarea intregei
constitutiuni a Ardealului i chiar i numai din aceastg pri-
cing a reusit opozitia dusmanilor sgi. Inochentie Micu a dat
acestei diplome o interpretare, care corespundea, ce e
drept, textului ei verbal, dar nu corespundea intelesului
constitutiunii feudale i situatiei politice. Numerarea RomA-
nilor uniti la staturi, cum Se exprimg diploma, era menitg
numai sg intgreascA puterea staturilor catolice. Absolutismul
austriac nu intentiona nicidecum o rgsturnare a constitutiei,
o introducere a celei mai numeroase pgrti a populatiei Ar-
dealului pentru reformarea vietii de stat. Nu, pentrucg prin
aceasta ar fi izb Andit o idee, care inainte de revolutia
www.digibuc.ro
273 A DOUA DIPLOMA LEOPOLDINA 3
franceza nu strabatuse nicairi. Era deci o mare greseala politica

a vladicului Micu, sa nu vada, ca pretentiile lui numai atunci
ar fi putut fi acordate daca intreaga constitutie a Ardealului
ar fi fost suspendat. Dar pe atunci tocmai staturile ardelene
aveau o pozitie cu mult mai tare deck celelalte staturi ale
Monarhiei austriace.
La inceput se pare ca si Micu ar fi avut intentiunea
numai de a imbunatati starea sociala si economica a preoti-
mei 1). Numai mai tarziu isi dadu seama ca nu ajunge ridi-
carea sociala a clerului, daca anume garantii politice nu
vor asigura respectarea promisiunilor facute. Astfel gasi
el articolul III al diplomei a doua ca o temelie bine-
venit pentru a cere la 1736 incadrarea Romanilor intre
staturi 2).
De indata insa primi raspunsul dietei, ca aceasta este cu
neputinta, pentruca in chipul acesta s'ar crea a patra natiune.
Vladica Micu nu se dadu batut in fata acestui refuz, ci pre-
tinse acum de-a-dreptul recunoasterea formala a Rom anilor
ca a patra natiune, lucru care negresit 8) nu se poate for-
mula din textul acestei diplome. Aceasta cerere o mai repeta
odata in 1744, putin inainte de caderea sa.
Intr'aceea s'a tinut dieta dela 1744, in care prin art. VI
si VII se recunostea egala indreptkire a Romanilor uniti,
dar numai a acelora care in virtutea situatiei lor de alt na-
tura (nobilitatea) puteau avea pretentii la privilegii feudale.
Poporul a ramas exclus dela acest privilegiu si Romanii cu
atat mai ales n'au fost recunoscuti, ca a patra natiune. Atunci
episcopul incerca a juca ultima carte. Inainte de a pleca
din Ardeal (la Viena) admisese ca posibila intoarcerea uni-
tilor la ortodoxie pentru cazul, ca postulatele politice nu
li-s'ar implini, iar acum nu se temu de a exprima si inaintea
Curtii aceasta eventualitate. El zice : # Indeplinirea acestui al
treilea articol o doreste nu numai clerul, ci si poporul cu o
dorinta asa de mare, incat in caz de refuz aproape ca mai
bucuros vor sa fi sismatici deck catolici, sit zic, ca cei de
1) Bunea: Episcopul ban Inocentiu Klein, Blaj, igoo, p. 28; Nilles, Mc. cit., II, 512.
1) Bunea, op. cit., p. 42.
3) Bunea, op. cit., p. 62.
so*
www.digibuc.ro
ritul latinesc nu vreau s ne recunoasca catolici cleat cu nu-

mele, nu si in ce priveste folosirea beneficiilor lor * I).
Cu aceasta situatia episcopului deveni de nesustinut. To-
tusi e de observat, ca in acest Promemoriu , ultimul in
lunga serie, episcopul Micu tine seama de noul articol al
dietei intru cat renunta de a mai pretinde infiintarea celei
de a patra natiuni si nu cere cleat adnumerarea * liberti-
nilor si iobagilor la ceilalti cetteni recepti: civibus inge--
niis libertinis et jobbagyonibus quoad incolatum loci . Dar
in situatiunea speciala a dreptului public din Ardeal nici
aceasta dorinta a episcopului Klein nu se putea implini, care
de altfel numai atunci ar fi putut avea vreo important, daca
nu ar fi fost vorba numai de asimilarea Romanilor cu iobagii
maghiari lipsiti de drepturi, ci daca cu ea ar fi fost impreu-
nata si acordarea unor anumite drepturi politice. Altfel, asupra
acestui din urma punct, se pare ca episcopul Micu niciodata
n'a fost deplin de bine lamurit.
Dupa ce astfel concluziile politice trase de Micu din arti-
colul 3 al acestei Diplome Leopoldine numai intr'o masura
absolut neindestulatoare au fost aprobate, el n'a putut obtine
nici confirmarea diplomei de catre Impratul Carol VI sau
Maria Tereza. Totusi diploma a ramas in deplina vigoare
in punctele privitoare la biserica unit, asa in deosebi in ce
priveste impunerea teologului iezuit, care ca organ de in-
spectie este prevazut prin diploma pe langa fiecare episcop
dupa vremuri al bisericei unite. Zadarnic arata Klein, ca.,
o aplicare unilaterala a diplomei nu se poate admite, si ca
daca nu se indeplinesc promisiunile politice, atunci si re-
strictiile impuse bisericei unite si prevazute in diploma, ar
trebui sa cada.
In multele controverse, ce au avut loc asupra interpre-
tarii articolului III, i s'a impus si lui Micu sa prezinte ori-
ginalul diplomei, ceea ce el ins nu fu in stare sa execute.
0 cercetare s'a facut si din partea asa numitei Cancelarii
Aulice Transilvane, dar nici originalul, nici macar conceptul
') Citat din ultimul memoriu al Episcopului Micu, din x744. Originalul in Arhiva
Curtii i Statului din Viena, Hungarica Specialia (Transilvanica Separata), fasc. 363.
A se compara la Bunea /sc. cit., p. 119.
www.digibuc.ro
aceluia nu s'a gasit (1743), chestiune la care s'a oprit Inca

Moldovanu, 1) iar B unea s'a ocupat cu ea mai amanuntit. 2)
Se parea astfel, sau ea diploma aceasta e un fals sau c
originalul ei s'a pierdut. Pentru intaia parere s'a declarat
Inca Samoil Micu-Clain, vorbind de intrigi ale Iezuitilor : 3)
iesuitarum machinationes .
In tot cazul acesti scriitori uniti Ii exprima parerea numai
ca o banuiala foarte verosimill; asa Samoil Micu se rosteste
numai cu un dicitur #: se spune. Moldovanu declara, ca el
nu apar autenticitatea, pentruca dovezile despre autenti-
citate sau neautenticitate se razima numai pe datele Can-
celariei Aulice i pe concluziunile, ce episcopii Aaron si
Grigorie Maior au tras din acele indicatii. Istoricii ortodocsi
mai vechi au aprobat pe deplin aceste pareri. Astfel Crisan,
Densusianu i chiar George Popoviciu prezinta falsificarea
acestei diplome ca un fapt 4).
Scriitorii ortodocsi mai noui nu se prea ocup de che-
stiunea aceasta. Lupas in lucrarile sale de istorie bisericeasca,
e drept, aminteste diploma, dar flea' sa se mai lase in discutii
asupra problemei. Si cea mai nou expunere ortodoxa vor-
beste numai de importanta acestei 5) diplome, at-Rand, in
deosebire de istoriografia unitilor, ea dispozitiile ei pentru
popor au rmas fara rezultate practice. De altfel Dragomir
indiumeaza pe cetitor la expunerile lui Bunea din Ces-
stiuni prin ce considerd cel putin posibila autenticitatea
diplomei.
Istoriografii catolici mai noui acorda diplomei o insem-
natate cu at at mai mare. Nilles incearca a-i deduce auten-
ticitatea din motive de politica religioas, pe and Bunea se
1) Vezi I. M. Moldovanu: Acte sinodale ale bisericii romdne de Alba-Iulia g Fll-

gdras, Blaj, 1863, p. 181.
5) Cestiuni din dreptul. . II (capitolul III) si Episcopul Joan Inocen(iu Micu
Klein.
3) Brevis Historica notitia, etc., cartea a IV-a, cap. 15. Aceast indicatie a
fost preluat si de *incai, in Cronica Romdnilor, la anul 1701, editia din Bucuresti,
1886, vol. III, p. 319. De asemenea i Moldovanu contesti autenticitatea acestei diplome.
4) Crisan: Beitrag zur Geschichte der kirchlichen Union der Rumonen in Siebenbargen
unter Leopold I, Hermanstadt, 1880. Densusian: Independenta bisericii; Popoviciu:
Uniunea Romdnilor.
5) Dragomir: Istoria desrobirii religioase, etc., I, 1920, p. 28 si 13o.
www.digibuc.ro
lasA condus mai ales de consideratii nationale, deoarece do-

vada autenticitatii acestei diplome ar putea fireste sA int-
reascA teza lui despre caracterul national al bisericei unite.
Desi scriitorii ortodocsi mai noui au fost influentati in
atitudinea lor de dovezile aduse de cei doi istoriografi cato-
lici pentru autenticitatea diplomei, totusi niciunul n'a putut
aduce panA acum o dovadA absolut hotAritoare, desi au l-
cut-o foarte probabil. Nil les anume (Symbolae I, 301 si
urm.) constatA cA existA 3 copii echivalente cu originalul:
una in Liber Regius al Cancelariei Au lice Ardelene, a doua
in colectia cardinalului Kolonich si, in fine, a treia, in ma-
nuscriptul pArintelui Freiberger asupra Unirei, care, dup5
Nil les, ar fi copiat dupl duplicatul trimis generalului Ra-
butin in Ardeal 1).
Cele din urmA dou copii nu ne mai intereseazA in cele
urmAtoare, fiindcA au mai putinA putere de dovadA si nu
pot inlocui originalul, respective nu exclud posibilitatea ca
ele sA fi fost copiate dup un document fals.
Oric At de verosimilA pare sA fi fost fAcutA autenticitatea
acestui privilegiu, totusi pentru publicarea sa in diet
ceea ce in 1743 a fost de asemenea anulat de care Cance-
lark nu avem cleat dovezi indirecte i nicidecum con-
vingAtoare 2). Dar chiar si din aceastA inregistrare a publi-
cArii se vede cA Staturile au protestat in contra clauzei poli-
tice (art. 3), asa CA ea numai in parte a obtinut putere de
drept. Cancelaria a notat altfel in 1743, ca articolul 3 contra-
zice articolelor fundamentale ale Tarii. De aceea si confe-
rinta ministeriall din 17 August 1743 s'a alAturat la opinia
de refuz a Cancelariei, fiind si ea de pArerea, a diploma, al
cArei original nu se putea afla, desigur n'a fost confirmatA.
Publicarea ei este neverosimilA, fiinda ar fi provocat pro-
testul staturilor si chiar dacA s'ar fi indeplinit publicarea,
toatA provincia Ardealului i-ar fi contrazis 2).
') Haus-,Hof- und Staatsarchiv: Flungarica Specialia (Transilvanica Separata),

Fsc. 364. Acest manuscript dateazil din 1702.
I) 0 insemnare din coleclia Iezuitului Kaprinai la Nilles, II, 512.
3) Bogdan Duici: Procesul Episcopului I. Klein, p. 39; Bunea: Episcopul I. Mini
Klein, p. 88, Nilles, II, 548.
www.digibuc.ro
Av and in pregatire o lucrare mai mare asupra incercarilor

de unire bisericeasca in Ardeal pe care voiu publica-o in curand
in limba germana, am trebuit s ma ocup si cu problema au-
tenticitatii diplomei a doua a lui Leopold. Constatarile ce
am facut ma determina sa public rezultatele cercetarilor mele
chiar inainte de incheierea lucrarii.
Nil les pomeneste despre o copie contemporana in Liber
Regius al Cancelariei Au lice Ardelene ce s'ar afla in arhiva
statului din Budapesta. El pare a fi de opinia, ca aci s'ar
pastra conceptul original sau insusi originalul, prin ce cer-
cetarile de p Ana aci au fost indrumate pe linie gresita 1).
Aceasta opinie insa este foarte gresit. Liber Regius prin
sine insusi nu acorda deloc autenticitate. In el nu se pa-
streaza nici documente originale nici concepte, ci confine
numai o copiere facuta din oficiu a unor privilegii, prin care
se acorda unor persoane sau corporatiuni oarecari drepturi.
Autenticitate castiga aceste copii deci numai and documen-
tele la care se refera sunt inteadevar autentice. Aceste do-
cumente ins nu sunt originalele insasi, ci numai conceptele
originalelor Cancelariei Au lice Ardelene. Introducerea in
Liber Regius este deci posibila numai in cazul and acor-
darea de drepturi a fost dispus de Cancelaria aceasta si a
fost aprobata de Domnitor. Apoi mai este de considerat, Ca
prezentele copii s'au intocmit numai la inceputul veacului
al XIX-lea, cand trebuia deci ca conceptul sa se fi aflat Inca
la indemana Cancelariei. Asa fiind, constatam o contrazicere
in faptul ca la 1743 Cancelaria sustinea, ca conceptul ori-
ginal ii lipseste. Contrazicerea este cu atat mai izbitoare, cu
cat la fiecare inscriere in Liber Regius se insemna si numarul
de ordine sub care se inregistra dispozitia respectiva a Can-
celariei. Acest numar cum observa Inca si Nil les era: 36.
Este de neinteles, cum Nil les si Bunea, care cunosteau
acest numar si carora si starea lucrului trebuia sa le fie
') Iat cum scrie el despre copia din a Liber Regius *: t Diploma.., in loco maxime
authentico protocollatum... unde et expeditum... legitur ... instrumentum ex ipso
originali conceptu solemniter confectum... * i mar departe: a ex eodern fonte authen-
tico ... a precum i: e aliud exemplar cum originali in Libro Regio protocollato fidei
ac valoris... s. Nilles, I, 301. Deci actul inregistrat in t Liber Regius * ar fi sau origi-
nalul sau conceptul, de pe care s'a scris originalul.
www.digibuc.ro
DR. KURT WESSELY 278
cunoscuta, au intrelasat totusi sa cerceteze registrul Cancela-

riei. Explicatia poate sa o avem in faptul Ca' Nil les pornea
dela inchipuirea ca aflase in Liber Regius conceptul origi-
nalului, de aceea numarul 36 1-a considerat drept numar
de serie al condicei Liber Regius. Banuim ca declaratia ho-
tarit a Cancelariei, ca conceptul original nu mai exista, sa-1
fi abatut de a mai cerceta mai departe in registrul Cancelariei.
In registrul Cancelariei Au lice Ardelene, sub numarul: 36
din anul 1701 se pomeneste totusi nu numai Diploma Leopol-
dina, ci mai mult: in fascicolul de acte corespunzator ace-
stui numar (protocol) s'a pastrat si mult cautatul concept
original al acestei diplome, care exista si astazi.
Conceptul acesta pe langa care se gaseste si o copie con-
temporana neautentificata, consuna perfect cu textul di-
plomei tiparite la Nilles, I, p. 292 si urm. Numai o mica
deosebire se constata si anume ca in acest concept numerii
curenti ai articolelor privilegiului nu se gasesc in textul in-
susi, ci sunt insemnati cu creionul pe margine. Apoi in acest
concept original se mai gaseste si nota de expeditie, aceeasi
ca si la Nilles dupa copia din Liber Regius: # Expeditae per
Clementem Kozma, Inclytae Cancelariae Transilvaniae jura-
turn Notarium * MP. 1).
Nu mai poate fi deci nicio indoiala, ca avem in fata noa-
stra conceptul original, si ca informatia data de Cancelaria
Aulica Ardeleana, in 1743 nu corespundea adevarului. E
clar, Ca ea avea un interes sa nege existenta acestei diplome.
Fiindca actele Cancelariei nu pomenesc nimic despre o pu-
blicare a ei in dieta Ardealului, Cancelaria nici nu putea
sa stie ea s'a protestat atunci contra ei, incat art. III ade-
varata piatra a scandalului n'a obtinut valoare de drept. De
aceea a si urmat mai tarziu introducerea ei in Liber Regius,
fiindca nu se mai stia nimic despre contestarea diplomei
(cum de altfel fireste nici despre importanta ei).
Se pune intrebarea, oare Cancelaria a dat atunci cu buna
stiinta o informatie fals ? S'ar putea presupune, ca la o
1) PArerea lui Nines, cli potrivit acestei note de expeditie s'ar fi dat particularilor
copii din Liber Regius s, este deci falsA,
www.digibuc.ro
cercetare superficiala printre actele cancelariei ea sa nu fi fost

gasit, si ca deci informatia falsa a Cancelariei subiectiv
putea s fi fost adevarata. nand abstractie de faptul, ca
pe langa numrul mic de acte de pe atunci usor se puteau
vedea toate actele, aceasta presupunere a bunei credinte se
poate inlatura si printr'o simpla privire in registrul actelor.
Adevarat, ca registrul, in care se afla o mai amanuntita all-
tare a cuprinsului diplomei, a fost intocmit mai tarziu si
ea nu putea fi intrebuintat in timpul, and se cauta la can-
celarie diploma. Dar si registrul cel vechiu pomeneste aceasta
diploma. Anume sub numarul 36 se scrie : Conceptus
Armalium Stephani Ratz et fratrum ejusdem ; adjacet eorun-
dem Memoriale . Aceasta se refera la nobilitarea lui Ratz
si a rudelor sale 1).
Langa acest numar, de margine, cu o scrisoare veche, de-
sigur inainte de jumatatea prima a secolului al XVIII-lea
gasim nota : 19 Martii Conceptus Diplomatis Valachorum
cum Romanis Catholicis Unitorum . Dar chiar si pentru
cazul and aceasta notit ar fi fost facuta mai tarziu, la cer-
cetarea registrului trebuia s destepte interesul arhivarului
inregistrarea premergatoare si sa-1 sileasca a-si arunca ochii
si in actele ce urmeaza. Pentruca sub numarul 35 se pOrne-
nesc actele instalarii lui Atanasie si un concept al diplomei
date unitilor 2).
Cu aceasta cad deci toate combinatiunile ate s'au facut
p Ana acum asupra autenticittii diplomei si chiar si opinia
reprezentata de Bunea (/, c., p. 28). el Staturile ardelene ar
fi lucrat, pentru ca diploma s dispara din arhiva Cancelariei,
se dovedeste inexacta.
Nu ne ramane astfel sa lamurim cleat soarta diplomei si
publicarea ei. Aici intamplarea mi-a venit intru ajutor.
Anume am reusit sa aflu originalul insusi al Diplomei
Leopoldine a II in Muzeul Bruckenthal din Sibiu. Ea se
1) Ratz acesta era, cum se tie, unul din agentii principali ai propagandei pentru
unire. Actele privitoare la Ratz se afli i azi sub acest numar de cancelarie, o copie
a diplomei de nobilitare se gasete ci in Liber Regius s, III, p. 172.
2) Firecte aici e vorba numai de acte ce au legatura cu inscaunarea lui Atanasie,
ins a doua Diploma Leopoldina nu se pomenecte.
www.digibuc.ro
IO DR. KURT WESSELY 280
gaseqte in sectia: Original Dokumente care cuprinde i

alte acte pretioase pentru istoria bisericeasd a Romnilor.
Intre ele se afl si diploma din 19.111.1701 cu privire la care
cu tot dreptul stgruia indoiala de a putea fi &it'd 1).
Diploma ce se afl catalogatl sub R. 25, este un caiet de
pergament din 8 foi, din care 7 sunt scrise pe un corp de
29: 27 cm. ; caietul e legat in catifea. Pecetea de cear rosie
se afl intr'o cutie. Documentul, asupra autenticittii cgruia
nu mai poate fi indoial, se afl in Muzeul Bruckental Inca
dela 1865 qi se datorete lasamntului parohului i istori-
cului Martin Reschner, asupra cAruia nu am reuqit a sta-
bili deocamdat nimic mai precis 2).
De remarcat in deosebi este a documentul scris cu literl
corespunzkoare inceputului secolului al XVIII-lea poart i
o clauzA de publicare. Aceeasi clauza de publicare o intAm-
pinAm i pe o copie a diplomei leopoldine II ce se afl in
Biblioteca Universitatii din Budapesta (colectiunea Kaprinai).
Nilles a publicat aceasta clauz. Deosebirile intre textul
celor dou note sunt putine. Textul din Budapesta are la
introducere, dup: Egregiorum ac Nobilium * Inca si adausul :
universorum dominorum, Statuum ac Ordinum , ceea ce
pe diploma original nu se afl. Mai departe, in copia dela
Budapesta in pasagiul referitor la preoti se zice Universo-
rum pe chid originalul are un text mai corect: unitorum
Poparum in persona . In fine Nilles india fals anul pu-
blicarii 1703, ceea ce corect este 15.VI.1701.
De fapt in anul 1701 s'a tinut o diet, asupra cArtia insg
nu prea suntem informati. Doar Zieglauer (Hartenek, Graf
der saechsischen Nation etc. p. 216), intr'o not pomeneqte,
c in 15.VI.1701 dieta trebuia sa se intruneasa din nou,
dar din cauzA c'd prea putini s'au prezentat a fost ami-
nat pe 18.VI. Alte date nu se gasesc in Tiarium *-ul
1) Intre altele se aflii confirmarea infiintarii episcopiei dela FgAras prin Papa
Inocentiu XIII cu data 18.V.1721. (R. 26) cum si bulla de preconizare a Episcopului
Pataki cu aceeasi data. R. 27 deci Niles (I, 431 si urm.) nu a putut vedea deck
copii) apoi diplome de dotatiune de atre voevozii romfini (Brancoveanu) in folosul
ortodocsilor din Ardeal. (R. 27, 19, 20, 21, 22).
2) Aceste informatii le datoresc directorului Arhivei Nationale Sasesti d-lui Dr.
Otindisch, care a facut si misurlitoarea diplomei,
www.digibuc.ro
281 A bOUA DIPLOMA LEOPOLDINA ix
deputatilor sa8i aflAtor in Arhiva UniversitAtii SAsesti, care

singur a pAstrat aceste mentiuni, cum imi comunicA intr'o
scrisoare d-1 Dr. Gundisch.
Nici cercetarea fAcutA de mine personal in arhiva natio-
nal sAseascA dup acte ale Dietei Inca n'a avut rezultat,
fiinda ele lipsesc pentru timpul acesta. ExistA ce-i drept in
Muzeul Bruckenthal un Landtagstiarium n, dar el ajunge
numai p Ana in Martie 1701. Nu putem afla nimica asupra
acelei Diete, de asemenea, nici din actele Cancelariei Aulice
Ardelene, iar indicele de acolo in chestiile dietale ne in-
drumg numai la numerele de cancelarie cunoscute: 35 si 36
din 1701.
Colectia de acte ale dietelor ardelene publicate de Szilagyi
terming, cum se stie, cu anul 1699.
Prin urmare rAmfinem avizati exclusiv la notita de publi-
care pug pe diploma si dupA pomenitul citat al Landtags-
tiarium-ului sasesc suntem indreptAtiti a presupune, el de
fapt diploma a fost dusA la Diet in ziva de 15.VI.17o1, pe
cand desbaterile formale ale dietei nu s'au inceput decht in
18.VI.17o1. Imprejurarea aceasta explicA faptul de ce scriitorii
contemporani, contele Nicolae Bethlen i Mihai Cserei, nu
pomenesc nimic de diploma sau publicarea ei.
CA notita de publicare i protestare 85 se fi pus mai tArziu,
nu este deloc verosimil. Acest lucru s'ar fi putut face numai
de o persoanA interesat. Aceasta insA ar fi incunostiintat
Cancelaria ArdeleanA despre falsificarea ei. Tocmai de aceea,
fiindcA diploma si protestul contra ei nicicnd nu s'a dat
la iveal, putem presupune cu toga' siguranta, el notita de
publicare i protestul nu sunt falsificate ulterior. Pe lngl
aceasta, colectiunile de documente ale Iezuitilor din Biblio-
teca UniversitAtii din Budapesta (volumul, in care se aflA
copia protestului a fost intocmit de iezuitul Timon) sunt
a8a de vechi, incat i prin aceasta se inlAtur bnuiala, cl ar
fi o falsificare mai tarzie. In fine, cine ar fi putut fi interesat
sa introducA pe diploma o nota falsA ? Numai Iezuitii i Sta-
turile. Staturile, in cursul de mai t Arziu al luptei cu Epis-
copul Micu-Klain, ar fi dat protestului o formulare cu mult
mai asprA, deck e de fapt; iar Iezuitii ar fi adaus numai
www.digibuc.ro
clauza de publicare, omit and protestul, bine inteles. Tot

asemenea ar fi procedat si Ep. Micu, care desigur ar fi pre-
ferat aka formula de publicare, decal cea pastrata pe document.
In chipul acesta, cred a fi rezolvat clar chestiunea auten-
ticitatii diplomei, cum si intrebarea, daca ea a fost expediata.
La intrebarea a treia : anume, daca a fost publicata Staturilor,
in dicta, credem cu aceeasi siguranta a putea raspunde afir-
mativ. Cu aceasta apoi cade dela sine si ipoteza lui Rosen-
feld, care tine neverosimila expedierea diplomei 1).
Daca expedierea s'a facut inteadevar, dupa parerea lui,
se vor fi neglijat formalitatile necesare de a o prezenta Dietei
spre publicare, caci nu se putea evita o contrazicere din
partea Staturilor. De aceea Rosenfeld era de opinia, ca di-
ploma originala n'a fost prezentata Dietei, ci a fost retrasa,
asa incat episcopul Micu-Klain nu mai era in stare a-i do-
vedi autenticitatea. Ca sprijin principal pentru opinia sa,
Rosenfeld citeaza faptul, ca Diploma II Leopoldina nu e
pomenit nici in Decretul impratesc din 12 Decemvrie
1701, nici in opera despre unire a lui Szentivanyi (De Ortu
et Progressu etc.). Insa Decretul pomenit aci nu este in
esenta cleat o repetare a dispozitiilor anterioare date in
sprijinul unirii, in care se subliniaza si libertatea de a se putea
uni cu oricare din confesiunile recunoscute. N'are deci
nimic a face cu cuprinsul Diplomei a doua Leopoldine, iar
cartea lui Szentivanyi nu contine cleat putine documente.
Deci lipsa Diplomei Leopoldine II nu are nicio semnificatie.
P aria acum s'a presupus, ea aceasta diploma nu a fost pusa
in aplicare si ca nu a fost discutata cleat indata dup acor-
darea ei. Episcopul Aron, care in deosebire de Micu-Klein,
nu avea ambitii politice, si combatea autenticitatea diplomei,
deoarece pe ea se baza impunerea teologului, aducea impo-
triva ei diferite observatii critice, intre altele el intrebuinta
si argumentele folosite de Cancelarie in contra lui Klein.
Aron mai sustinea, ca aceasta diploma niciodata n'a fost
adus la cunostinta clerului si a fost scoasa la iveala mult
1) In rnanuscrisul silu asupra unirii Romanilor (Wallachische Union) din colectia

de rnanuscrise a Muzeului Bruckenthal din Sibiu,
www.digibuc.ro
mai tArziu. Cu aceeasi ocazie el declara de falsa si diploma

de dotatie a vradiciei din Blaj dela 1733, deoarece si aceasta
confirma functiunea teologului iezuit 1).
Episcopul Grigorie Maior in Memoriul sat' catre Papa
aducea si mai multe argumente in contra existentei acestei
diplome leopoldine 2).
Dupa Maior numai la denumirea episcopului Micu-Klein
(1729) din partea lui Carol VI s'ar fi facut int 'aia oara refe-
rire la aceasta diploma, iesita atunci la iveala ca o simpla
copie 3).
Din potriva Bunea (Cestiuni II, cap. 3) se provoaca la
doua puncte citate i comentate de Nil les (Scrisoarea lui
Ratz care Cardinalul von Sachsen, dto 13.XII.I7I4 la Nil.
I, 403 si scrisoarea lui Pataki catre acelasi dtto 24.X.1718 la
Nil. I, 419) din care reiese, ca in decursul vacantei scaunului
vladicesc, pang la numirea lui Pataki, antecesorul lui Micu,
aceasta diploma fusese cunoscutd unor barbati uniti, astfel
cd nu putea fi o falsificare mai tArzie. Prin aceasta se verifica
indirect si datele lui Nil les, ea' in Iunie i Noemvrie 1701
diploma a fost prezentata clerului romnesc. 4)
Totusi datele aceste pot trezi unele nedumeriri. Desi Frei-
berger n'a scris pentru publicitate i astfel este un martor
impartial, se poate obiecta, ca aceasta diploma a fost cunos-
cuta numai unor Romni apropiati de armuire. Dar nici
acest fapt nu-i adevarat. Pentruca dintr'un pasagiu nu de-
stul de bine luat in searna din Istoria Desrobirei, de Dra-
gomir (I, anexa II, p. 19 si in context, p. 84) reiese clar,
ca un sinod al preotilor uniti din 1714 ii anunta dreptul la
alegerea alor trei candidati de vladici, in baza art. XII al
1) Zenovie PAclisanu: Din istoria ltisericeascd a Romdnilor Ardeleni Teologul vld-

dicilor unig, Memoriile Sectiunii Istorice a Academiei Romfine, Seria III, tomul
Comunicarea 3. Memorialul lui Aron cfitre Maria Thereza dto xo.VII.1752 (anexa
III). In colectia lui Rosenfeld acest memorial poarti data de 15.VII.1752.
2) Memorialul de dtul 11.11.1773 la Paclisanu, anexa XI. Acest memoriu a fost
folosit Inca de Moldovanu, dar datele cuprinse in el sunt a se considera numai ca pre-
judicii unilaterale de partid. Samoil Micu si Sincai Inca urmeaz aceste date.
3) Asa sustine i Moldovanu, loc. cit., p, 168 si 178.
4) Nilles, I, 323 si 326. Aceste date se confirmfi in esenta lor si de Freiberger, dupii
care insi diploma II leopoldin s'ar fi citit inaintea poporului la instalarea lui Atanasie
in Alba-Iulia la 23 Iunie 3702.
www.digibuc.ro
Diplomei Leop. a II care e citata din cuvant in cuvant. De

aci se vede clar, ea cu mutt inainte de Micu-Klein, inteo
vreme, and biserica insasi era in opozitie fata de guvern,
sinodul bisericei se intemeia pe aceasta diploma, o recuno-
stea deci de jurevalida. Dar aceasta diploma se pomeneste
cu mult mai inainte.
Intr'un concept, scris de maim iezuitului Baranyi 1) se ia
atitudine contra unor plansori ale reformatilor. Raspunsul,
redactat in numele staturilor catolice, pentru care Baranyi
adeseori lucra, se refera la o reprezentatie a Staturilor re-
formate si unitariene cu data 22 Iunie 1702, adica la un an
dup eliberarea Diplomei Leopoldine 2).
Aci se declara, ca episcopul romanesc nici and nu a oprit
pe taranii romani, cum sustin contrarii a da dijme pre-
dicatorilor calvini si luterani, ci acest ordin de oprire se re-
ferea numai la preotii romani. Daca acum reformatii declara,
Ca Romanii nu ar fi o natiune recunoscuta, asta se impotri-
veste Diplomei Leopoldiene a II (( immediate adversantur
Diplomati Sacrae Majestatis anno 1701, 19 Martii emma-
nato # dup care natiunea rom Ana este unit cu biserica Ca-
tolica si recepta, ca si celelalte natiuni. Drept dovada Baranyi
cita intreg articolul III al diplomei Leop. a II desi cu oare-
cari deosebiri de stil. Posibil ea Baranyi va fi avut putin
succes cu argumentarea sa, pentruca altminteri plangerile de
mai tarziu ale lui Klein n'ar avea niciun inteles.
Prin aceastea am aratat, ca diploma nu numai ca a fost
cunoscuta dintru inceput clerului bisericei unite, ci a tre-
buit sa fi fost publicata si Staturilor, caci altfel Baranyi in
zadar s'ar fi provocat la ea sau nici nu s'ar fi putut pro-
voca. Parerile ce le reprezinta Baranyi aci nu contrazic nici
decum protestului Staturilor. Eland abstractie de faptul,
ca partidul catolicilor nu se socotea stanjenit prin astfel de
proteste, chiar Staturile declarasera in protestul lor, ca: po-
pii sa nu fie numerati intre Staturile acestei tali #. Prin aceasta
1) Colectia de rnanuscrise Kaprinai, la biblioteca Universittii din Budapesta, vol.

folio XLII, nr. 22, p. 129.
2) Biblioteca Univ. din Budapesta, ibidan, nr. 21, p. 509. RAspunsul lui Baranyi
este fArA data Inregistrat in catalogul anului 1702.
www.digibuc.ro
,
ei se impotrivesc ca preotii (romani) 81 constitue un Stat

propriu privilegiat, ca in Ungaria, i ca imunitatile personale,
ce ii s'au acordat preotilor uniti deopotriva, ca i preotilor
confesiunilor recunoscute, s cuprinda i drepturi nobili-
tare. De aci urmeaza cu o logica stringenta, ca Staturile nici
decum nu se gandeau sa dea Romanilor celorlalti privilegii
politice, daca ele le refuzau i claselor privilegiate, adeca
preotilor. Contestand preotilor aceste privilegii politice, fi-
reste ca o faceau aceasta cit atat mai vartos fata de iobagi
si prin aceasta fata de intreg poporul roman. Cum ca si IA-
ranii iobagi ar putea sa ceara in temeiul acestui articol
drept de cetatenie, la ideea aceasta Staturile nici pe departe
nu s'au cugetat si de aceea in contra interpretarii in acest
sens al art. 3 nici n'au protestat. Cel putin acesta este inte-
lesul protestului, daca 11 privim in lumina conceptiilor de
atunci. Cu aceasta se diminueaza i irnportanta art. 3
fiindca nici Imparatul nu avea aka' notiune despre situatia
Romanilor, cleat Cancelaria, care i-a propus acest pri-
vilegiu.
Staturile bisericei reformate, in reprezentanta lor din 1702
evita samburele politic al chestiunii. Declarand, ea natiunea
rom 'Ana ca atare nu este privilegiata, ele Ii indreapta prin-
cipala lor exceptie in sensul ca, Romanii nu ar fi intr'adevar
uniti cu catolicii i incearca numai cu ajutorul unirii sa-si
scuture greuttile ce-i apas. De aceea i Baranyi, in raspunsul
sau, accentuiaza inainte de toate seriozitatea i realitatea
unirii incheiate de Romani, iar chestiunea situatiei de drept
ramane pe planul al doilea. Dar se pare el si Baranyi era
constiu, ca interpretarea diplomei poate duce la dificultati
cu Staturile, de aceea el a asigurari, el ea se interpreteaza
si se aplica numai in sens restrictiv. Curioasl este atitudinea
episcopului Micu-Klein in chestia autenticitatii diplomei. Am
vazut, c pornind dela aceasta diploma el vrea sa-si spriji-
neasca pretentiunile sale politice, fortandu-le din ce in ce mai
mult. Mai tarziu e nevoit insa a-si limita pretentiunile si a
lupta in acelasi timp, zadarnic, sA scuture sarcina ce i-o impune
diploma, adica pe teologul comisar al carmuirei. Avut-a
oare Klein documentul original sau crezut-a cel putin In
www.digibuc.ro
..
autenticitatea lui ? La inceputul activitatii sale el declara: Extat

Diploma felicis reminiscentiae Imperatoris Leopoldi, Paro-
chis Graeci Ritus Unitis benignissime indultus, hic in vidi-
matis copiis annexum, si necessum fuerit, producendum * ').
Copia Diplomei Leop. a II folosita de Klein este o simpla
copie particulara si nu e confirmata de manastirea dela Cluj-
Manastur, cum erau de obiceiu copiile privilegiilor din epoca
principilor inaintate de el Curtii.
Nilles (1302) arkase, ca in aceste copii se pot dovedi un
mare numar de deosebiri fata de alte copii ale diplomei a
doua cunoscute lui. Aceste deosebiri admit ca verosimila
presupunerea, a Klein n'a avut inaintea sa documentul
original, nici chiar o copie contemporana cu originalul. In tot
cazul asertiunea, ca a prezentat copii vidimate, nu e exacta,
cel putin noi p aria acum nu am putut constata nicio
copie clauzulata. De aceea nu e verosimil sa fi avut in
posesiunea sa vreo copie originala de a Cancelariei, altfel
ar fi arkat-o ocazional sau si-ar fi pregatit dupa ea mai
multe copii.
Copia inaintata de Klein la Curte nu cuprinde nici clauzula
de publicare si nici nota despre protestul Dietei. Aceasta totusi
n'ar exclude posibilitatea, ca el sa fi avut documentul original
(ceea ce insa in urma greselilor de copiere pare neprobabil)
dar mai tarziu n'a voit s-1 arate, fiindca nota despre protest
nu putea cleat sa-i strice. Fie ea avea, fie ca nu avea originalul,
ClaM credea ca el poate stoarce in Viena concesiunile necesare
si fara prezentarea diplomei, fiinda nu putea sa se astepte,
ca tocmai Cancelaria sau Curtea sl nege existenta documen-
tului si sa-i impuna lui dovedirea autenticitatii.
Moldovanu (Acte sin. p. 18z), istoriseste o poveste de
necrezut, urmand aci pe Ep. Maior, care o relatase Papei.
Se zice anume, ca episcopul Clain numai la moartea unui
teolog iezuit ar fi gasit intr'un scrin copiile diplomei. Daca
nu categorisim raportul acesta in lumea basmelor, trebue sa-1
1) Adresa lui Micu-Klein dare generalul comandant Wallis in colectiunea lui

Rosenfeld, 1731 i 1732. Copiile vidimate aunt aceleai care se adauserl i suplicilor
lui de mai tArziu inaintate la Curte qi care au fost tipArite de Fiedler in lucrarea sa
asupra privilegiilor valahe.
www.digibuc.ro
aducem in legAturA, cel malt, cu raportul lui Moldovanu

asupra sinodului din anul 1742 1).
In sinodul dela 1742 s'a hotArit, ca Ep. Mica s prezinte
sinodului originalul Diplomei Leopoldine a II. (Era vorba de
indreptAtirea teologului iezuit). Clain a trebuit s rAspund :
se nonnisi paria ex cancellaria aulico-transilvanica extracta
habere, de originalibus autem nihil scit *.
In timpul acesta se incepuse lupta impotriva teologului .
SA fi refuzat el oare originalul, care dispunea instituirea
teologului, fall ca protestul Staturilor sA se refere la acest
punct sau poate numai in urmA la moartea teologului sl fi
primit originalul (nu copia) si A' fi vAzut abia atunci, cA
nu e de niciun folos pentru scopurile sale, cine ar putea sA
decidA intre aceste eventualitaiti ? 2).
Un lucru este sigur, cA din vremea aceea conducAtorii
bisericii unite erau de pArerea, cA diploma aceasta este o
falsificare. Dovada cea mai bung. ne-o &A atitudinea episco-
pului Maior, care voia sA impunA guvernului sarcina de a
dovedi autenticitatea acestei diplome si vladicia lui era,
aproape sa fie zAdArnicit din cauza acestei pretentiuni 3).
Acestei atitudini contrare Diplomei Leop. II, ii urmarA,
cum am vAzut, toti scriitorii uniti mai vechi. Istoriografii de
1) Dupil Maior diploma s'ar fi pomenit India oarA la 1729, dar moartea iezuitului
JAnossi a urmat abia la 1741 (Nil., I, p. 303 ci dupA el Bunea), pe cand K. cel mai
tarziu la 1732 prezentase copii ale diplomei a II. Astfel se dovedeste neadevArat ra-
portul acesta. K. si in 1744 cerea implinirea art. lui 3 al diplomei a II-a si minis-
trii niciodatA n'au declarat ca intreaga diplomA ar fi fi falsA, ci au declarat numai,
cli art. 3 nu are putere de drept obligatoare.
2) Insusi K. sustinea in anul urrnAtor inaintea Curtii, cl originalul s'ar fi pierdut
in turburArile RAkoczy-ene si di conceptul original ar trebui sl se gAseascA intre scri-
sorile cancelarului Bornemisza de Kszon, printre actele Cancelariei, ceea ce, cum vfi-
zurAm Inca nu era adevarat. (Bunea: Ep. I. Mica Klain, p. 73). Poate ca originalul
sa fi ajuns in maini particulare cu ocazia desfiintarii ordinului iezuitilor, sau al se
fi pierdut, in revolutia din 1848-49 cAnd a suferit multi PagubA si arhiva din Blaj, in
care a fost, in ciuda tuturor pArerilor contrare.
2) Tot asa a pAtit-o Klain cu asertiunea, ci Diploma a II-a LeopoldinA ar fi fost
confirmata de succesorii Imparatului Leopold. (De ex. intr'un memoriu fArA clatA ce
se aflA in arhiva de stat a Curtii din Viena, a Hungarica-Specialia (Transilvanica-
Separata), Fasc. 364 din timpul primei sale petreceri in Viena, in timpul Mariei Te-
reza, 1742-43). Curand dupl aceea trebui sit cedeze, spunAnd, cA confirmarea s'ar
fi fAcut numai tacite, cu ocazia confirmarii Diplomei Leopoldine dela 4.XII.1691.
(0 suplicA fiat data a lui K. tot acolo). i aceasti parere trebui sA o pArAseascA in 1743.
Atunci admise de-a-dreptul, a. n'a fost confirmat privilegiul leopoldin, ceea ce el atri-
buia dusmanilor poporului romanesc. (Bunea, ibid., 73).
az A. R. Memoriile Seetiunii Istorke. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
z8 DR. KURT WESSELY 288
mai tarziu, amici ai unirii, si-au modificat insa din nou atitu-
dinea. E de inteles, fiindca ei nu se &eau acum sub presiunea
iezuitilor si a teologului iezuit, de aceea nu mai aveau niciun
motiv s lupte contra autenticitatii diplomei si astfel si in
contra stapanirii Iezuitilor in biserica unit. In schimb ei vor
cauta din nou s scoata in relief meritele nationale ale bisericii
lor, in ceea ce ins nu totdeauna au stiut intrebuinta argu-
mentele cele mai potrivite. In locul Iezuitilor au intrat in
lupta, ca adversari, ortodocsii cu reprosul, CA desbinarea reli-
gioasa a pricinuit o daung nationala pentru poporul roma-
nese. In contra acestei invinuiri s'a indreptat de acum istorio-
grafia unitilor. Nimic mai semnificativ, pentru aceasta schim-
bare cleat a George Baritiu, care la inceput -era in contra
diplomei, de acum militeaza pentru autenticitatea ei. (Parti
Alese, p. 203).
Si mai surprinzator, c si un Iezuit, P. N. Nil les va deveni un
martor principal pentru istoriografia bisericei uniteacelasiNil-
les, a carei expunere asupra lui Micu-Klein Bunea o califica mai
inainte, drept o monstruoasa poveste. (Foaia Bis. si Scol. 1888).
Aceasta repetit schimbare in judecarea Diplomei II
Leopoldine, ne arata, cat de necesar era a revizui intreg corn-
plexul de chestiuni legate de ea. Sper, cg publicarea cer-
cetarilor mele ulterioare va dovedi, ea n'a fost pus la con-
tributie pang acum nici materialul esential si nici factorii
hotaritori, care proiecteaza o nou lumina si asupra antece-
dentelor acestei diplome. Va fi de lipsa totodata a at-Ala, el
prezumptiunile luptei politice purtate de Episcopul Micu-
Klein nu erau potrivite a-i aduce un succes. Daca chestiunea
autenticittii Diplomei II Leopoldine este de acum definitiv
hotgrit, in viitor va fi totusi nevoie a aduce si dovada, el opi-
niile Episcopului Micu asupra importantei articolului 3, nu
erau de acord cu realitatea. Cu aceasta nu se reduce impor-
tanta sa pentru istoria nationala a Romanilor, ci se va arata,
ca privilegiul leopoldin nu constituia un instrument potrivit
pentru lupta de eliberare a Romnilor 1).
1) Datorez traducerea In romaneste a acestui studiu d-lui Dr. Ilie Drilanu, pro-
topop, caruia ii aduc yule mele multumiri. Dr. K. W.
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diploma Leopoldind. PI . I
TN 0 LE 0- ,S
PO LDUS
DE I G RAT IA
' 41Mtitg
, 1, . ,eXtult'
IMP ERATO
scmper .TIUUST vs ac Ccrrnania.Hungalla.
hanky Dalm.aùa Croatia: Rama' Scrvia G81/iiji'J o
ciamcria- Cumana Butgarials AARTX

_ Aran Dux Au-srria DuX Bur3u nclia Brahan
ti Syyla-,:carrntina amok]. Lu Crtnbui tic su.,.
.
A. R. Manor. Seetiunii Istorice. Saba III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diploma Leopoldina. P1. 11
-re
;...,
,.,
., .
.
:yaloris dinferions ,Sikcia7

.
tiro ibcrsa ii '1r(-
..kir Princcps SWIM' Marchio Sacri ROM:ffill II rip('
1-ii. 13uNoviz, Morava oc superior's a PIOT 1
: or4. blab& Conics Nahspurv 713/rohs., Mciis kii- 4

,
....., . J
buisi c Gonira. T ,anckraviusAlsaila'. Born4i

AlarciLia, Slavonia Minis Moms ciSah nact ni 1
'qui...
: Mein an tr Commerwitonus tenor(' prirfou I am ..9ngicanre.e
1. UJ ccpcdit ViiircrfiY. ,2noct'c'oniaanntiko; "Wks: pan:- re
, VS iin
D
4dminceo-iti _netLigie 07,Aolial, a' te,t retroactis annern
."
,
Secidw' ad Acre u.ap tempo-To interdenuf Apniantun .non seltrau.
etiwn ter u n e
pripninta sett rt cOnftrIntilit firAtait,
Re.qna, in tanti.on tarn lAti . ,
Ork; tctu.c, lawn into' , . .....

Inter dui
patern..ern .1,1- ,Spl,!.,114Crea1, e*creverir. :
animadvert imui. 17red nirn
,',deritlq- Sni71dl:11. iffy cr. f,letum. frit'
,
.
, aftlirrItef in tn;
. :
Br/1011i/ ,cfpdi'cli, ft :,
-,
c .1-LlraPPincwej ini. lp.'hor

di.r_eirI07,7 ccm 11
.111 Dinal Nurninif rivnndo, iFeelain/licaf f

::, armada arnanda, e; tid-,retarn mourn tr1inirnatendaplunt--7:1,:
atinbthnt. proritualrvIc JAitart..1' orenr m
.
prr.rniTinffiti . .
"s/. 1-P-fi '
A. R. Alemordle segiunii Istorice. Seria III. Tom. xx.
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diplomd Leopoldind. Pl. III
rFline en qubd Nos pogo. :Anna Betlijni tate Reiprikicir ti

..(lian pr=avidentes: .eadcm sient in alit's' Optima _Principe cIiqrri
mil '(miriif ira (tiara Aar in pante librialr immitarruir 1
yulqi., in Awls. bilk-mils: quart' ut alms Divifins'llehtlioq3 C

helien, auqtatur rewatur et amiervetur, per _cultus namq:
L.
.nrornotionern
.
Retina
c
jtaliiiri retlicesr return perrffitti imperr4:,
,
ri, i'ictontisq3, et tri-urrither.r reportari, mar-tire/1i etiarn propria
.
an
47Crialtiti WWI ,ctiffiCi enter advertimus7 dr.trn numerofas Av.
c. , .
.rO1)itit dc naturall Priffinni Noirtinii bete 'lira j.c Vtroa,
(4S An nix' victariaZttilmerli: et vittricilus ;Lino' i'Vo
,;;Tris recuperata, et lura erepta prasidia, ipminiTS Reim. IVozikr:
Bulgaria Salem Reialem Bit( I am saTii'is herr art,
1/4.
. .
,tc nc trrtte. ramen cannot opputirm tarn, perl\hrs tauten Chun adm:
. .
_torte 16i170 fedi"citir

,
,rth-tun rerftdinm,et
optimal:am, pnicuLratarni fotilatn Ortherna.-
/L
unit prm'r Runqaria Rollin In, emit et ifYlrl.
I L
...cykaniam .Provincinin n vain larder) eh:lei-atom. et pm limitno quoit.
. .
' . c-
.avitte IiLtrrari aParn elk (icrerti flaw's; pat 'inns .01; Ptvina.
Benedict piisi .Reliqlofirrnm, 6 Ecarsinjinornm In1fn PI,
, .. -
'Yu" M nje.flott s' ploc,ninbils'aurryous,Ct real?,

..
1/4 ' junoftlfltt:f
e:c
A. R. -- Memoriile Sec liana Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diplomd Leopoldind. PI. IV
.
1
,
, trarainuj
.
- Nara-
Ac prOlticit (tan eX Ci,,, Cum -ocrc intisettra. vostra in
I
' DEM rictare,& continuo

,
rcrum minium guaTimip fir MOM;
ontelntt ctilti'ls Divi-ni irropiett(rn rm. nufi tarn pulihri co-rgr.,
.vntinern. doilt'imennan Acre pePunt pro -mints
rutn%Ftudi6 nelCiti, III 61.11111 pro pcculinii _Nona) &farce
. A .
gip qu o %qn Nauman Vaincfncam Actmitt direetur. Trumpet-

'... .
A-6am Denifi.o iirumo rcvolventes: pod clan (rnmunitns'Eccit.-:.

:.. .
sinkca, quci
..
1/4. ... . cic iv tramm Ia.
,clent..., ma wait Divine or Iltimane, sinjularitir in Apetoiic o .
Acqno .Nogro lluletITUT, (If Rclinl.f' Provincugp et-ciern ncIpmcd.
.cY annexis. grnriorfiDivorttmlkonm .PratIcigornm -Oddity r .
NrcrromrnIlratcr rcordationis 11-irilegii. Roniiii conAitm font,

Jili sir: CciITUJ3 ti Cathreo Regiri Illillefin re Noiiriit nt.
L
porc gm spccialcftt min- Rola L ivrisiiinrioi trrargarivnin ol,tirif:.
mils Rtji.Ainutoltifl akeri,
..
dcren kip' can detietrUllsgtim vide;
.,
11 lir pox en rides! ifs chnn'rns: in crofdrin StInarrEtYlrrfir OA?,

%.
.. %.
:liar ttnint Conpin.ri

. . t effiesdem Sancta _Ma rris'okdienrcsfiko cc,
. dm in gremto fryer (talon &nip' sui cerpitc; vnj,:lem iinelz,..
1/42
.. COT Peril' cernmcn Prn vivqicar, cyi n deg.:. Pt ntti i ,it.1-:,1111m ,i n't
' . .._ - i
A. R. Memorille Seqiunii Is brim Stria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diploma Leopoldind. Pl. V
rl -iv '0
:1
, ;
7 fawn's' tamer miclic CopacC.5..,jure ..,:its %''r :1cSfr:;J C.i. n.. '
...
.itinNOkiproccrtortillf"""cr" yin 11,1 10 dierrnm CI ririari(1! e -'

<..!
, 1
Rftfilenarlitri, fir nactem'is Schidmaii., 1,11.1c faborakint iMp/iiln f(!

f , .
Divino Nurni:nt (-Operant(' rotiMmlim 41dCh... NrYin NoLs jvn

.
....
n .
in CivriAo Pal ris a c Pe,

cat' aup intimc dilccti.
,fririfLa, op aui Saina Romana Et-LAP Cardinnii$ iSo(:21; .
. _Romani Impenii Comitilnd a .k oil ONI CS Archi Episcori ;
.
.StrirnicniTi ah.crumip .v(roTurnApollolitomai 2elo im volts Rc '
... , , ,
t OTI r Ill NOS Tronim, eisiarrant.cr in am CT ,

i 4,)
dem (Minn coerlac ad anionem cr arcraium Sacra ko-' marrtr

. <2 .
Ecclearr
,.
rir'drr. omningfr ra admivev, qua Soncra /gain
..,
:Romano Carbo4ca njmitrit, preflittor credit ac nerninarfrr tmt ,4
_ . .. I
1
,
, ,Aftri Nolan in 1/14/is parvOirnitm iractenio lirsenrc

. ) .. ..., -,... ,,:iii
' ,t-nni rthilo AO-Milmtm rolltiftfcfm CP( Lora terms I

cr -;
11
, ori7eth difitistr Eceleffir SC Clad xanern az...vrno
. in Si(fir: CS: *....I
,rem rrje tr.a:eriam (-miff :Dern ul i ea:
, ttrfio B-arcr 't-.hc-It Se
_
;dm lentortun ct infcrnitm cnrecTrin dutinatirrom fcrrintn dori l'
.
Clan in tiny ammo nanctim 6r(arrr detincnrur er pi4rcp co n vii r .
v..
,+2 Dane &mown fcro-a m in. '11rmitiuf 'Perfcrul:n
.
.,
;-1
Fa
EL )7 . 4.
A. R. Memoriile Segiunii lstorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diplomd Leopoldind. Pl. VI
,....
Ravi or ! trrecederc Nos oitur 2,1ettinti R 91.Z...41v/fob ,
fritiner .ri.Tcrrulere tidernes, ex:Awbori.rati.; /VIM .1ecii.a'

.
.
L .
,ninichne per prafrritc.c. hnitTric' rieelo rare vOliaruis'; quatenns Cara- '
i Rfni.s:SacTir Rs:ulna' _Lai efta tin ,iICTIITTI, titTn :gcdericr ipstr, ca.
Ecclif:aSii ca. Teri?rn ff, in (ptIttacta. qrankqvan t _Novi a., rri 1711.1;,'
et"rictr. an ncy.iinidem rarflis t.rn i rchvinAca elude:

ri Ackartr, quci 2.cclefta Bale frailfcairi Terror te, c. res Tamara
. .
Eccic.sta tine n &icrcrnim C2monnut prasnipto, t. terre: ;
-11,1111th Fnncimm Clire:r114 tn4u1tLc .6; gfictive rec.

sionitt pi vile:
, fruit qatit.dcrat3 cl4n.o.sicitnrur, ttaiveLefa trim, t
rum I n ratt pi-reror. ti vilgti crnda:m te, na ,
; qtCt
r1/4-
rar"rtirium recordationi.s.
cr irflflher Roam's', et Princii;11n44;
iucceOn-ikti IIr clerntnttr. eficirtn- ccmcc,Pait dins feu,
OThrn,bus teritridern pimcnis cLaypt 1ie.r crticil Ifs: riccepram I 1 s

troborrtai ti milli rermai.s'. canteriStimr NO-Awn. ki1111111 Vilnrcr
e
t 4;rnfiLrn Vraimunts,C) trnpertunur iqc riihilormin;I: pro idtcria:
I
. IVO:* Tra. etla eolcru drclarandit tc'nyh tc, lc Clonen at.

. ;)-inru perraqnks' tentrikiriom's:res.rectil ditnro.vi r /Trim-Jim, oA
. .
.
I as ',spec( im iIH Ill irtiCrr, tI prarrifo 011(47.
.
.
!J..
A. R. Memoriile SeqUenii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diplom!' Leopoldind. Pl. VII
lens
r re
, one velua Jul' Ai4airari.prarrnativii
0 a0 aricirnrr/ nc goopS .
Aincri Dccimarnm, a torrY _E'ecieltinkaa: qua raVui prailaronc (xi: .1
',Tondo: et imtrninitanclos' et' cl6rPvirrimr".. Iltin irrti cl..6.mentir aiirlif:

. .1
I 1 i
,ffoto; ut (plain? l/fiarn &milt Ps, tt piiPece cerrre14;ti ail is. li mints" toti.a. 5
mentiCniaiT Sncrr Sancta Buicfia, Jest ,fect.,tncilan nrrt.TIam, ci 'finoirje

,..
procre,ndarn urtivcri4r, unrneditui$tatui artTiiro ro4numerenrtivica...:.

i
,.. irntr Sr411,5 007T1101,1-tentur, capaceati tom Tatriaturit, ac lin iverfire,S-
.,
Ilene :Mime non ut .hactums skim NI firlUi, jtCl ad 1:41tir tcliquIrrpOn.
Tatria *arum reciclartrm- Nita ita144.111. 11-0' 0.1:0fiTI, i tit c,r i its
J fui
.
4..
P11141 frlderfatinc No4a, Rota, atm emir reri:o_ fol.trui teilL, mart&
..1. k..
mvps, quarerms a TrIollo impo-ilerwri, T144,1114:8 C1411.4.401.41 Stan:1,4AI flir.
;
, r A
,
rIftatii Dirt/II:VW! e 13-crroativcr Tram itvertrt ar it.terir praTleclariv
r
A ra 111,11:.C. araci ritil4 11,nionern i In tnunacui t ale,S'ilo.4i (a' nrcrri vtl ,
ocadti MAO Sub pratextu. ve I etiam imrtenti. nfid, vti COTI: A? II

v Sid? Velatnine =Tatar
.
contra ii-c, tiff Stlf(I'dor(V) It trrpilTIRECi 11C i .1'
. ,.
. unitol'ioUcey(crniim mare; tracrtin,- ad roivras,ini,orri et Col on! ca,
. ,
it.1 irra.flati one's: etCarn JUI liettatilr+ .kr Rio oci)3( rc, 'II on oia rui A l'
1.1./sclern tut-1111(tr.tit.Is -racritni ftli600.11 (store' inc3r,yrilrr

,
C... ...- .- 0-
itt Ito In
. It' ..
06 diitclirt 74 perrfain . OTT .1.r'utl; co rrt ror)d.
t. '
,
s
I -
A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diploma Leopoldind. PI. VIII
`tt ".
peflyi one nio-Parochui oururver.e nrmartr Ita.ItIrpCn tzt Ct Ic
cbi-rnli eanicracri) yettat tniundarnencaliinV

ri tfirnti4ti.140' vitian 1
.
rra quorum manikr. Arch; TC fl4444 et 4ii rft .

bmra
ei;Ariim an don& .-.,
tojsa tthiani iwnjbrmcs itnprimamur et per arnmi
CaTtanicarbrrn plurirr4 tom( et
oVinorrintiarn.j14014m
94444'm
Tnua Srandak rani per Otrq pr./ Einicopum (r Topujuipt
k
.51'rnilts dts(rnvetivn rias
JfrLt e4 'Mt frIg34 ad prcre4verldni 6fair
nfrt dotat14/01-natul'ji44.97
arintc1 rt,ctictina pn
.,:cfru..t 14; clam
cuff ditectior
di rirs re Prim V At rumihrwn doctititate. thaw: per Noi
,) c gridrienfon, et Saccg3orti
no-nnwt mcii rrn urn
Archieri.rcarlum .7.,
nrrn
et dernandahrucK 4IOIJUfIU iftiw
;dim rare' cfri,u1 declardirw
(m4ihtii.ncanvehicnriiiterie in viqi;
,;atzra rum at ntAll-111 A udi,car
ihrtrrekt diktir LINIC
; .
Synorivin Lai Jempr,
'In ir "rt.,pilriefftir t'pltrn at,
dr'rn c 1cl-edit-al a tram
Dplii itftlYdialtrM coral
?Wm AC
tia
(lethal- drink 'dim
cmct frracewiliTcaut
ArSiqi4cor Strt,qnicnI tan qudir .ti.gopt
Gra a di'rtcri a random (I'
ciao principal( In boldru &pram
Lii :111 from, terunritm cum lino Ahlargir Tel
tiuncon cum Principe
(1 porn pre ovcrur44 .staplmnc
ruuJcaihcIiui lobcri. rill (on-eyrie'.
until
vdo patrorda imiI
C., 1
r
A. R. Memoriile Sectitmii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diplomd Leopoldind. Pl. IX
p
:
itioat SIC le'rent( rnmcn nc(V.#1.nrc :n 13riinujiMi CI nen

N. ntity
;
KO: tuu 'qtIiirterlis rumotrii itteris' ?rills- '111.(CliCn1 enyil hiti.clial
. < . rAc
. t,nAim ritimf ITIrmn stitn-a. l',If1;1111T1 ifl 11.TllitljCi inn Drin;
; 4 .. ' ...
ttrntri ir/friT 1rJrl Illitartfr IRtnin i (tqtii nee 4411rn Vi4if prim ZiST
t.
t tarn nenlerint 4rrnIrn flan c-rdintrittir Piriscorti.e 11 TopiS nen ro
. irnt!r3(fl14rn rinizuwn ttAtut .

iftnaLrf r rinicernstri naipinr. in
s. ,
ti:ifc-m'uJ curl' revs dr-ivrfci nen aimr, sin( Stint (Ibtoieli riii
tol(tri. et oiraTtnam
,
St.c 'ert-nec' demeriep trutIcrAverir modern
L
fr-slicrit mei/limos Brig-Ora eit44i, 1)hCPI Wre ifl nereCei t,'1,f es. Pale,
Stitrot MIVirratisr flip liAir eide, Eriscapo ffric icirn Ihrel*
v , . . .
.,
311; ri* (tome n Ica er' nturro Mimi/ irrrirrt par (rt fa
lMtt-rtfMhf vitt nuim %taunt. nut Oahofi.cir
.'.1:1.7 ekturii4
tri
'
pfasr ;mum' runoffs. etftnn us icTra,s' ttiki itsilsdictu'ant'f'
. . .. ....
are-ctn. r'anifnr1147#, 11411 antlquarn imprirnanitsr prr ihrt-t-nvr
4.:
roi-iciituuur card
..' aporcrip witta trviefirlani ron:rary tra,i tint r
, ,I 1
S. 4.
at-unitrnon fait mttjui, ntrtrrlenrttirtJCiltitz,T 1.1/c.int LnAnri'.
\s ,
difi,leratittlJs-i!r ANr t in -1' Imam' Orr idt .1. i1 tn fa f-
L,-:
. giCatize;11))
. .
.
'Acta .jranINIvania exo.lt n
,
41, Stb9ial.Iniiiti7.1 tit et It 1(;1
. . .
.,
1.#4, .poltti
11,1 Parr' VA 1 n ( h veil( ii 6-, t wr( :41 ri N ;1i rVilf;
4!
... t. /5::
.-: , .1
A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Serta III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diploma Leopoldina. Pl. X
kt*-
,
.
. .
4t
+
. :
.itcren E ccic _,T_Jrc
i
ritl (C1101: e -1)(Tn.r rte pn !rib,
L
tr
,
i.. ,evi de t -1 c(Illra tit t-r(rfci- t Vzi li.riu S-vrwrIi nra fruit 1
ricip In ltt -,71!.nti., \.(tc, (CY ard .

Secniare in (7,1141i:I .5.Mrttu:
lr (.1 fi rr, ;?t, jerl .'frn querime-nirr a dvei ff'z' Air

TN sr--
7nn4i:Irit( .111teleipe ni clilertiretn .1\0 tn rn erie'rtu m rfl _LA WTI
.
;orlon S;Iiialf.1.0.1w4ern de4h-nr, Aduirti. et n101(7.01' s
..:11:th!e r
t
N 11
C. . .
Trcl1-7'5 r ktn :an turn in Buchatequin (limn &Tr-a temp.

S..-1(r.irncnris un-, 13Aptilrno n Corrimun rem et 1-rthriro nuns) Soy:
lii r7i,5 c:4c Oi 45olv1r1ir. ric cortdati4m4-ud dita;litt. Utrociuctu,

;:s.r. et scr Lit.1-4,' i ssifto-do jund piselnper me-do-aril Itica (fhe4' 1
tri t, lircrverltui.E.CCIC ft itrturt perJecidartiOecancfmoT

.1
c tit crerri cum Sciut litriicapi etrienffir m1;7i vern diperce.trii f: Collars
:ft:070771LS Saidaril,u/ Ceram S'itrarrio eict concur,- her fra:
rtchciiirn erg' anicritt: lir tit. Mira dtCrii Privilrlitle. 4;1 113ert: t'Aut
1--, 1
. ,
:.tnr unicnis cum Larnoti ica Atimnrin Bale Noretzton,m cora In ,.
rr- ...r-'
1 1
..e -eic V .' beat: en() raftahr nff filam :aril fi t aci trniontrn l'ir iiiiirRdupe
.._ t,,,, . .
.r11.5 ilL111115 In 'Iranin recepter Bytefriencm ()citron' srFt i'T-i' i Ila A.!,:-
I"
:1( v! :..ir pirr emir! ea amnia credo f ilt* pi ofitentur .1,1.1 JcIic : :la A's
,., .
,. .
.
, I
seut, .4.i (NMI Hi 1, unit( crik. Mewl( rivargiii m rn /vow} . ,

e
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diplomd Leopoldind. Pl. XI
in Ls oal,rinr minitnt poteruht, cum aural Gr. crci rirli..(-:11,14-111

N, vi ,r Lo rt,
, .....
te.
ucc; ii ilirgi am Juarn, tra 7Ciunia, nee trim Sancta Guns: file,: Dri 1.
..,-- 6-
R
itqinis, er Sanarrurn catum, nu titian in Sari crigitrum. grini til re Tn.

,..-
. Jere ruin. situ, calm cii, nec Refermuer, nec .1..tu Aerator, nec Tint ulna
,..,
Rdt"iiieni unire se eint, Muid.em cilia Oa SC Mitt Rai:gin( aligiNi

L. L L_ ,_
!mire. er alitui Relf4ionii rotten:meta aljummerr' Et siquidern A iitu
No.sira, tali ..Apdolico &Immo? tcclifihrtun Ilunnw, Collatio
. c
7 Iruverforton bengal:orlon, teim itt Fravincia,4ransyivattiA, puirn et par-
.. . ....
,tditti tidetn annticii, Os vi Tvtrelativre RoilApritolici optirrwjurc
. ,
rempeteter, Proin4 moderra pariter et Italia timportind, infittumi3

,...
Ancant14 tr-6' Rr[6,..., , c!....tylirate Episicapali. artai,et (jams' Nra

i,
noia _Midi replant et ltitin elilexe, et denominate eleirtin-mur; ate
.. ,..
.
1Si Epi4epticdi 41m:tate arced ritiii pirut et alii Eceleirdolici, mnjoribmr.

. .
L ..
/ y , i
0 tcii.s2alikre volueri-nt, anal fonts. sck Dern at . lanes; per ton rdla r: 1ln
Nam Adice irarsWarit. apeolitrtela:r', n' nem int sed d noks Imre (rob.1171I .1b
(AL/ veri, irate crata ?talituiurti. per Verem rutlhii.c reneiltnttir e i.;: t a I
.. ..
IV .tt tit lute 71114,;verfit
g
et Sfrupaa
1/4.
dditilln dedi Ica nrt In elM:10(tr
..
i. ,
tei mchtfortatits'Epiieoris, cam Ibrahrla ruin .sohirn unman ,itiworno)
.
(//Scelukinitot adllitchou, sed iris maul Velliti rrlipoi.. ror/1,-leafes
_ r.0
i
i.
i_...4 .---.. .....-
A. R. Memorale Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diplomd Leopoldind. Pl. XII
1
.
c ircin rmrumedi stud ext.t 1rclictioin eirtmciettt caytcrecluos. ic:

:
4 , . .
.
nu ct A tt mori414.1 tni iyerreitas' deur Eccicrialt-cas confrrve ut
e frown, rpm quoi13 pick(' ad Ivrtoi trtorq' atripiectertdoi citodarnot:odo tro:
,
vc,Inrttr .:ztion qiudtrn unlimifis. 41:alet1I1ri Nris Pralmi4: Magriatiius.

4._ .
4.,:.. N,4:11.1.tts tntn J1 ;41 iici /intim fern fort Lek cacti/
r.' is. clitiCtlideniqs ttrAt etart rrt, utt, Cr
giss4neer &tusks, e5'
-its' Li; t bernickVi mtrerniS Ctnit 414'CA/741w-f.'s,' Tuctic4u/R. :
,jIli, Li Vi t a clan., aSedi imrkinA um hijrn,./1/671-11;is' Grim rn, 4,11.iscp' rt.: .
i
1.11sct rui:r mewls' Nt'i? rater! rum rultitaurt habittrris 'rtiecierrri/tr 1
lil rrm1iin verr anci.ahlus,' Locum UM eatib C1-1114i qiiibusaitier.;I MI' '''i
1 - 1.14 1
cf.:11;1,mi l,r Was: suil'atniri locarnm 04-iJ1enli4144-: et iruriih4Icc rravift:

1
,
mis, u mandamus ,n; tales trtehtiortarx &mei -finis' unit:. fri tire
i rani .inuntininve se 1aJ11 apud vcri yutsk tI'm et-int A.c4Irnrrt0 rtnAlinim (iC
?.ern impterrweruu a:Mon afiiAre ac Ofclein anta In.tfust.13-fii unit imrt:'
tfrores tneri rettie re'. at dynderc deka,: 4'. 024ter taneltin tinmii;n amnia
CSiniltiln tir,{14,1114enietieVn OrJn reo Rt9incn Diptomamil.nrjatiungs'
ne/Irian kruirsjiime vottort.tti etivimmNi perfiVrerntli et-(*.Ornuti at

i Th(sces Aram - Coral" 4rnnity Srdi.rbrisv. Si
in WI lAit'ffi, t tit ruir c
7:11( iS' efnreernef Ctipftn n for' et Rraiox kidlas in qu.d- rind.
%-. _
.
' tron
. t
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A doua Diploma Leopoldina. Pl. XIII
,14nirt.::drinnt trinerrr' (cmoy.prieni., Lomitialiam.atir ferlium 'fit Wars

.
nr id .
; 7;r:Ium Tortlin orrrra nctiti'arn :;11(ar rervenirc, S er? Tarfam flit rr

.
ri riO his ornail.ul in rev. vel in rarte rellictanrci arranTenr. rein, tent rm
\ 0-lircrindc raw( ktrarils, quarcniiisi. ern.,
L.,
trim rviderth malo
iricri reinin marin, medeln tempr& ndliaqaturJrctis itarri mans heir

rn .Nrotrorufn faty'rt rferflirnm at Tubeinns'prmantitt barium minium phi
L
,citT*.ferirris. sire immi.;is.' mann air:mini Aushoritare Ea-clt fins iicn con:
tilt cabin jnorJi.ctidc.i trihtnue, acsi fix irix in cn-Llinali 0-fiikra ftarnr.
%./.
In ruins rri memorinmpnitaterny perpetual," rapt's' Diploma Junta, ante:

la tom m Epistori.Poparlimaci'alachicx Natfonisjiatini rro ne
.
cciirium,sitUdito Nogro een447tiA141 Ico. t 4urie!itco, Mradandni
A ti.vt.mils[ri concedendai _Do ritm in Archichicalf al/frau' Nirifrd M
cunciAnshia- Dfc Dccim Noni _Men P111-tr+An

.. . Domini Bit
tertinc Sirtingentcjimo Primo iirqnernm Noirrornrn Romani eQuacinv.
..
)
.
rne ' olio, fungariri i2ticiciraiiesimo (Corm, BoAlemici veer; CZ,ndut,

-
ele-P7/..4;v4 eleino P I N i 0
.
)
is mi ; t il "star 1 il.';'2 tote/4
/
C. )
-Th
_
we*"
fr:' 9
A. R. Memoriile Sectiunii Istorice, Serra III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
Dr. Kurt Wessely. A dma Dip lona Levoldind. Pl. XIV
A. R. Memo,. Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
SENSUL GAZETEI TRANSILVANIEI"
DE
N. IORGA
,Feditqa dela 20 Mai 1938
Nu toate ziarele infatiseaza in adevar viata societatii in

care apar : sunt unele mai presus de nivelul ei, altele-i sunt
inferioare ; atatea se afll alaturi. Dar sunt si de acelea care
cu vremea trec de la forma obiectiva indiferent, de simpla
informatie sau de interes comercial, pentru ca, in clipele
lsate libere de supravegherea oficiala si de censura, sa ajunga
a represinta viata morala a unei societati i interesele esentiale
ale unei natiuni.
E casul Gazetei Transilvaniei, al carii centenariu se cele-
breaza acum, fr ca foile mai vechi ale lui Eliad si Asachi,
Curierul romdnesc, al carui titlu nu cuprinde nava, ci sin-
gur notiunea principatului muntean i Albina romdneascd,
in care, la Asachi format si la Roma, titlul cuprindea gandul
asupra neamului intreg, sa se fi invrednicit de aceiasi meri-
tata cinste.
Ideia ziaristicei romanesti la Brasov trebuie pusa in lega-
tura cu un intreg proces de desvoltare national In acest oras,
de un asa de mare comert cu principatele libere inch el Ikea
parte oarecum din insasi alcatuirea lor, legaturile cu celelalte
parti ale Ardealului fiind, in comparatie, mult mai slabe.
Intr'o culegere intinsa de acte privitoare la Compania gre-
ceasca brasoveang am aratat cum s'a ivit ea, cum s'a desvol-
tat si cum a ajuns sl decada, si acte publicate daunazi de d.
D. Z. Furnica ne fac sa vedem cu cata staruint cautau
www.digibuc.ro
2 N. IORGA 290
negustorii romani, atragand cu dansii, si pe unii dintre Grecii,

acum romanisati, ca un Nicolau, sa se organizeze intr'un
gremiu al lor propriu, invederand puternicele motive ale
acestei osebiri.
Intre dansii era Radu, care si-a zis Rudolf, Orghidan, nascut
in cheiu la 1797, casatorit in 1822 cu Ana Hagi Petcoglu
din Bucuresti, ale cArui sentimente nationale sunt la originea
publicatiei unui ziar pentru Romanii cari Ora atunci cetiau
foi sasesti sau,probabil, se luminau si din cele trei publicatii
periodice grecesti care apareau la Viena. IntAiu participand la
activitatea, cu vaste legaturi, a firmei fratii Gh. Orghidan ,
el lucreazA de la 1826, cu un an inainte de formarea So-
cietatii gremiului , pe sama proprie.
Era o pravAlie de bAcani, dar organisatI dup modelul
celor din Viena, unde aceastA ramurA de comert a fost foarte
pretuita, Oa la acel magazin cu firma Zum Fiirsten Y psi-
lante, cu portretul Domnului, pe atunci prisonier de razboiu
la Brno, pe care probabil ca-1 furnisa cu articole orientale.
El aducea insa si bumbac de provenienta colonialA din Anglia
si cu acestMalt comert unia o cArciuma, o a doua in Venetia-
de-jos a FAgarasului si un han in suburbiul nasterii sale.
Deveni in sfarsit, cum o arat acelasi biograf al au, d.
dr. Nicolae I. Angelescu 1), dup Cercetdrile privitoare la Ire-
cutul comerfului romdnesc din Bralsov de d. N. G. V. Gologan2),
si mare industrias, cu o fabricA de hArtie, cu o fabricA de
otet in Comana fagaraseana, precum si spalAtorii de lAnA
pentru export.
Era natural ca el, ctitorul bisericii romanesti a Adormirii
din Cetate, sA se gandeascA si la scoalA, si astfel, dup ce
printr'insul se chemase ca profesor Barit, el plAteste la 1838-39
tiparirea Gramaticei romdnesti fi nemtestipentrutinerimea natio-
nald, apArutA in dou editii.
Nu putea lipsi, Inca din 1837, publicarea si a unei foi,
si astfel, cu insemnarea aceasta expresa : cu cheltuiala a d.
Rudolf Orghidan , /Isar, in tipografia lui Joan Gtt (scris
1) Camera de Comert si Industrie din Bucuresti, Negustorii de altd date!, Bucu-
resti 1931.
2) 1938.
www.digibuc.ro
291 SENSUL s GAZETEI TRANSILVANIEI
GAtt ), care avea privilegiul publicatiilor periodice 1), tFoile*

sau Foaia #Duminecii spre inmultirea cei de obfte folositoare
cuno.,stinte 2) , data in sama unei o sotieati de invatati * ale
caror nume nu se arat, dar pentru al doilea semestru un
singur <Invat s, si nu chiar asa de invatat, apare: loan
Barac, talmaciul Magistratului si poet popular foarte mult
cetit i iubit, Halimaua acestuia iesind tot cu banii lui Orghi-
dan. Era o foaie de informatii culturale pentru invAtkori si
preoti mai mult chiar decht pentru negustori, cad, cunoscnd
si limbi strgine, puteau s'a" aiba o aka lectura.
Dar, indat, iesi, la 1838, dupl cele doua numere, fgra
privilegiu imperial, din 1837, Gazieta de Transilvania, care
aduse oprirea dupg un an a publicatiei ce a precedase, inlo-
cuit, in acelasi an, si prin Foaia pentru minte, inimd i litera-
turd, ca o complectare cultural.
Legenda, aceia care a indemnat la comemoratia, lAudkoare,
alduroas, plinA de o sincerl simtire, de astAzi, a creat un tip
inexistent de gazeta lupttoare, rgsgrind de odatA ca s dea
rostire suferintilor, nevoilor i aspiratiilor unui neam atfita
vreme acoperit de despret i supus tuturor prigoanelor. Cum
la noi, ca i, de alminterea, in cele mai multe tad, care n'au
urmat bunul exemplu al Angliei de odinioarl, foile n'au
obiceiul de a-si aduna, dupi un numr oarecare de ani, ce
a fost mai caracteristic, ce amne mai frumos si mai viu
din articolele paginilor lor, lumea n'a putut dea sama
a nu era vorba de altceva, in intentia intemeietorilor si a
colaboratorilor, cleat de un mijloc de a se informa in romi-
neste, chiar aceia cari cunosteau si alte limbi, mai ales,
fireste, germana, asupra lucrurilor felurite, de la accidente
de strad i focuri prin sate pinA la visitele suveranilor si
imprejurArile rkboaielor. Intr'o cirilicg marunta, cu care erau
deprinse stratele mijlocii ale populatiei romnesti, se insirau,
in desordinea hasardului zilnic, astfel de stiri (ci Cipariu
se va gandi la o foaie, care s'ar chema a Nunciul , adec
Vestitorul ).
1) Facsimile la Angelescu, I. c., dui:4 pagina 8.
Enciclopedia Diaconovich, II, P. 516.
ls
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 292
De sigur ca se avea in vedere si vanzarea peste granit,

mai ales la Romanii din principatul muntean, de si ei aveau,
acas, ziarul lui Eliad. Intre Brasoveni si acesti Munteni
raporturile erau continue, si din cele mai stranse. Supt unele
raporturi, granita era numai de forma. De aceia, din causa
acestor invioratoare, pe cat si imbogatitoare, legaturi, la Brasov,
si nu la Sibiiul mult mai strain si prin presenta organelor de
guvern transilvane, rasarise nevoia unei astfel de publicatii
periodice in limba noastra.
S'a vorbit, cu acest prilej, si de redactorii # Gazetei b. De
redactori in sensul de astazi al cuvantului, cu birou si lefi,
cu ierarhie, nu se poate vorbi. In tipografia straina, cu un colt
pentru acest lucru # valah , apareau modestii conlucratori la
o opera in care nu era nevoie sa se puie mult suflet si care
nu cerea insusiri de luptatori. Dintre negustori nu scria
nimeni. Barit, cu greaua lui sarcina scolara, n'avea prea mult
ragaz si, apoi, multa-vreme el a fost un strain, un om si de
alt confesiune deck a acestor pravoslavnici, totdeauna cre-
dinciosi vechii lor ortodoxii, careia ii facusera atatea daruri,
ii adusesera atatea jertfe ; de fapt, cu toate legaturile de prie-
tenie si, de la o vreme, si de familie, el n'a ajuns niciodata
un adevarat Brasovean cu toate caracteristicele tipului, si
inima i-a fost mai mult legata de datoria ce o avea deck de
mediul in care se mutase Inca asa de tank% Intre carturarii
locali, cel care avea mai multa trecere pentru scrisul sal era
Barac, cu functia lui de la Primaria sseasca, dar acesta era
mai ales un cultivator al musei populare, si aceia banalisata
indestul de spiritul lui orasenesc ; bucuros ca-si poate insira
versurile monotone, el n'avea nicio ambitie de # om public *
si nu-si simtia nicio chemare de luptator care infrunta toate
riscurile. De alminteri si acesta era un om din sus, de la
Alamor, si invatase la calvinii din Aiud si la alti Unguri, din
Cluj ; invatator la Avrig, in satul lui Gheorghe Lazar, pe care
a trebuit deci sa-1 cunoasca, el ajunsese legat de Brasov
numai prin casatoria pe care o incheiase, treizeci si mai
bine de ani in urma, cu fiica directorului Radu Tempea.
Pentru culegerea de stiri din publicatiile germane mai ales,
se cauta tot printre invatatorli scolii brasovene si se nemeri
www.digibuc.ro
293 SENSUL GAZETEI TRANSILVANIEI 5
un alt de curand incetatenit la Brasov, Andrei Murasianu,

de loc din Bistrita i, prin inaintasi, din Maramuras, cum il
arata i numele. Nici acesta, tot unit, nu era prea legat de
mediul brasovean ; mai tarziu trecu la o sarcina administrativa
in Sibiiu, pentru a se intoarce intre fostii sai ucenici numai
dupl o lipsa de peste zece ani, in 1861. In Brasov chiar con-
simtise a trece, el, poetul lui #Desteapta-te Romane#, de la
saraca scoala de biserica romaneasca la gimnasiul catolic,
deci unguresc, din aceiasi localitate, abatele ungur de acolo,
Kovacs, fiind fiul unei Romance..
Alt Murasian legat de sGazet *, in toata viata sa, Iacob,
era din satele granicesti din jurul Nasaudului, de la Rebri-
soara, si tot acel Kovacs 11 adusese, cerandu-1 de la Vladica
blajean al lui.
In astfel de conditii, <Gazeta s n'avea, de la sine, prin
intemeietorii i redactorii ei, vre un rol politic, care nici
nu i-ar fi fost ingaduit, iar, pentru partea cultural i literara,
ea nu-si putea face un loc care sa se poata asamana pe departe
cu acela al ziarelor, strabatute de un suflet romanesc in plink'
desvoltare, ale lui Eliad i Asachi, ca si al publicatiilor care se
mai incercara in mijlocul unei societati romanesti libere.
Ea avea insa meritul, pe care nu i-1 putea disputa nimeni,
de a represinta un mare grup de burghesie romdneascd, asa
cum se formase, din elemente destul de disparate, in curgerea
vremii, prin izbdnda unui comert vioiu, de care ace fti oameni
de ispravd, trdind ldngd Safii pentru cari o prdvdlie, o casd
de bancd erau cea mai inaltd onoare, se simtiau deosebit de
mandri. Ceia ce un Zaharia Carcalechi, iesit tot dintre aceste
familii brasovene, incerca intre negustori razleti, Macedo--
neni din Viena i Pesta, Banateni smulsi culturii sarbesti
ca acel Grigore Mihlescu, intitulat cu deosebit respect s ora-
senescul maghistru-simigiu din Lipova )), alt Mecenate de
tejghea, care tiparia, la Buda, in 1831, cartea parohului lipo-
vean Paul Lazarescu, Florariu pentru folosul tuturor iubitorilor
de invdteturd1) si mai ales intre boierii i clericii inalti din
1) Am cumprat pentru Institutul de Istorie UniversaM exemplarul lui Nicolae
Nifon Bllescu, care iscillete a's, n calitate de cancellista consistorialis
aradiensis p, la 1832, peste primul sau nume de Balisko.
www.digibuc.ro
6 N. I ORGA 294
Principate, se slvarsia acolo, la Brasov, ca manifestare solidard

a unei trainice tovdrdfii negustorefti, doritoare de a se afirma
deosebit pe toate terenurile. Asa ceva nu se putea face nicairi
aiurea in romnime, aceiasi clasa din tara libera fiind umbrita
si intimidata de o veche, orgolioasa si pling de pretentie
aristocratic.
Dar fiul marelui negustor Hagi Constantin Pop din Sibiiu,

care luase pe o La' din boierimea olteana, in mijlocul careia
facea o mare avere un Macedonean ca Dimitrie Aman, fr
ea unul sau altul sa se fi amestecat in vre un rost de carturari,
ajunse, dupa studii de elineasca la Bucuresti, din Zamfir,
cum fusese acasa si la scoala, financiarul Zenobie Pop din
Viena, fara a-si uita legaturile de acasa si puind chiar la
dispositia bursierilor trimesi de Moldova lui Mihai-Vocla
Sturdza si a Mitropolitului Veniamin marea sa trecere. Odras-
lele negustorefti incepeau sd se infrupte in preajma anului 1848
de politica'. # Gazeta * insasi, iesita din simtirea romneasca
a parintilor lor, trebuia sa se resimed. Pentru dfinsii si copiii
lor va trebui sl fie, cu litere latine, un -alt fel de publicatie.
Pentru a-i da un caracter combativ a mai ajutat ceva.
Fata de rosturile politice din Monarhie supravegherea in epoca
de politieneasca tiranie blnuitoare a lui Metternich era foarte
strict ; nu tot asa trebuia sa fie ins fata de ce se petrecea
dincoace de munti in epoca Regulamentului Organic. De sigur
ca. Santa Alianta lega scopurile ambelor Imparatii contra spi-
ritului revolutionar, care cu orice pret trebuia innabusit. Dar
la Bucuresti si la Iasi, in vesnica rivalitate dintre Puterile
anexioniste din vecinatate, aghentul vienes si consulul musca-
lesc nu se intelegeau, si unul era bucuros de neizbAnzile intam-
platoare ale celuilalt. Regimul proconsulilor rusi in cele doua
tali # protejate de Tar nu era de loc simpatic Austriecilor,
cari-si aveau sperantele lor in aceast vale a Dunarii-de-jos.
Astfel se ajunse la strecurarea politicii moldo-muntene in aceasta
foaie, care, nu se poate sublinia in de ajuns, era foarte braso-
veneascd, dar, in ciuda titlului ei, mai de loc # transilvand . Bi
de aici si marele numar de abonamente peste munte, nu numai
in clasa de mijloc, care se ridica necontenit, ori in aceia a
www.digibuc.ro
295 SENSUL e GAZhiEr TRANSILVANIEI s 7
negustorimii, asa de strans legata cu Brasovul, dar si in cercul

boierilor in stare de perpetua opositie intriganta, mai putin
intre tinerii liberali, cari cautau contactul direct cu Apusul.
and revolutia rasturn regimul vechii monarhii absolute
in acelasi timp cand ceva se incerca la Iasi, iar in Bucuresti
se ajungea la o republica, acelafi spirit insufleti burghesia
marelui oraf de granitd fi pe inoitorii din cele doud fdri romd-
nefti autonome.
Cand, apoi, ocupatia turco-ruseascl restabili in acestea
vechiul regim, # Gazeta era deci o adevdratd providentd
pentru invinsii liberalismului, raspandit in Occident sau tinut
in frau acas. Luni de zile, ea putu sa ajute causa acum
biruita.
Dar spiritul lui Metternich revenise in Austria peste rui-
nele revolutiei maghiare, cu tendinta hotarita de a zdrobi
brutal orice s'ar incerca in aceiasi directie de chiar ajutatorii
Imparatului contra dusmanului comun. Gazeta Transilva-
niei,titlu nou , reaparu numai in anumite conditii. Barit
trebui sl plece chiar, in curand, pentru ca nu intrerupsese
traducerea din limba germana a unui raport al lui Avram
Iancu 1), de la foaia care-i datoria asa de mult, si de acum
inainte, multa vreme, spiritul potolit al lui Iacob Murasianu
fu acela care ajuta sa traiasca publicatia, altfel continuu ame-
nintatl.
Dar de acum inainte sensul pe care am incercat s-1 fixez
se schimba. Noua Romanie a lui Cuza-Vocla nu mai are nevoie
de pretiosul ajutor ce-i daduse foaia din Brasov. Dispar
vechii abonati din vremea fail libertati publice. Daca se
rupe legatura, odinioara asa de stransa, cu parti1e de dincoace,
( Gazetei* ii revine un rol fatd de luptele pe care, la o parte,
deosebit, le duce elementul romdnesc din Ardeal si Ungaria
pentru caftigarea drepturilor sale. Acesta e marele merit al
lui Muresianu cel de al treilea, Aurel, fiul lui Iacob 2).
Alte publicatii insa, in celelalte centre romanesti si chiar
in capitala acelei Ungarii unitare careia i s'a jertfit de cei
1) Enciclopedia Diaconovich, 1. c.
2) Supt el numai, foaia devine, in 1884, zilnicA, dindu-se iii un numAr de Du-
minecA, pentru popor.
www.digibuc.ro
8 N. IORGA 296
puternici Ardealul cu traditiile lui deosebite, fac o concurenta

izbanditoare creatiunii din 1838, Brasovul el insusi neavand,
supt alte generatii, mai culte, mai bogate in intelectuali, dar
mai putin capabile de avant si dispunand de mai putine mij-
loace, vlaga de odinioar. Intr'un mediu pur scolar, incunju-
rat nu numai de marea solidaritate saseasca, dar si de navala
elementului unguresc de la instalarea dualismului austro-
ungar, # Gazeta , care nu mai e a Transilvaniei romanesti,
imprtita pe confesiuni, dar, acum, si pe partide, ajunge
a fi numai o micd foaie locald.
Ea a primit cu entusiasm, land vitejeste asupra-si toate
riscurile, prima inaintare a ostilor romanesti venite spre eli-
berare. Cand, peste un sir de noi suferinti, Ardealul a intrat
in alcatuirea noului Stat roman, tristele lupte de partid,
mergand si pana la indusmanirile cele mai inviersunate, mult
mai periculoase deck vechile incaierari, destul de urite si
acelea, in jurul avantagiilor bisericii lui Neagoe Basarab si lui
Petru Cercel din Schell Brasovului, au strecurat veninul lor
si in coloanele skace ale unei foi Cu un asa de frumos trecut.
Azi, and i se proclama atat de sus toate meritele, e, cred,
pentru cercurile brasovene insesi, improspRate cu ce li s'a
adaus din tara totdeauna libera, o datorie sl se treaca peste
toate impArtirile mai vechi sau de tot noi pentru ca sl avem
in acele parti un organ a carui nepartenire, sprijinit pe grija
intereselor culturale si economice, sa nu mai poata fi banuita
de nimeni.
www.digibuc.ro
MARTURII ARMENESTI DESPRE ROMANI
ARON VODA, RAZVAN VODA 1 EREMIA VODA
INTR'UN POEM AL UNUI CRONICAR ARMEAN
CU 0 PREFATA 51 ADNOTARI
DE
H. DJ. SIRUNI
I
Continuand 'a cerceta acele izvoare armenesti care vorbesc
despre tarile romane si poporul romanesc, credem ca aducem
o contributie foarte modest, pentru lamurirea diferitelor
momente din istoria romana, si in acelasi timp ca indeplinim
o datorie sfanta catre poporul care a adapostit in sanul au
elementul armenesc cu atata ospitalitate si dragoste.
In primul rand, am dat la iveala naratiunile despre Moldova
si Valahia, ale unui geograf armean, acele note ale eminentului
membru al Congregatiunei Mechitaristilor din Venetia, Par.
Hugas Ingigian. care a descris vieata din a doua jumatate a
secolului al XVIII-lea in ambele principate romane 1).
Am dat apoi niste extrase din cronicele armenesti din Came-
nita care, intr'o oarecare masura, lamureau diferitele eveni-
mente din secolul al XV-lea si al XVI-lea in trile romane 2).
De sigur, sunt Inca multe izvoare armenesti, care ar fi putut
sa trezeasca curiozitatea istoricilor si filologilor romni.
Voiu incerca a face cunoscute toate acele izvoare si in
primul rand urmatoarele:
1) Valahia # Moldova, de Par. Hugas Ingigian (1758-1843), cu o prefata de H.
Dj. Siruni. Academia Romani, Memoriile sectiunii istorice, Serie 3, tomul 9, mem. 8,
Bucuresti, 1929.
2) Extrase din Cronica Armenilor din Camenita, partea I-a (1430-1611), cu o pre-
feta de H. Dj. Siruni. Academia Romana, Memoriile sectiunii istorice, seria III-a,
tomul 17, mem. 14, Bucuresti, 2936.
23 A. R. Memonile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 H. DJ. SIRUNI 298
a) Note de drum (1619-1625) si cronica (1622-1626) lui

Simeon Lehati;
b) Cronica lui Grigor din Daranagh (1569-1636);
c) Dobrogea si Basarabia in geografia pArintelui Hugas
Ingigian) Geografia celor 4 pdrti ale lumii, vol. VI, Venetia,
1804.) ;
d) Ardealul in geografia episcopului Stepanos Akontz
(# Geografia celor 4 pdrti ale lumii, vol. IV, Venetia 1802).
e) Note despre tArile romine in insemnArile de cAlAtorie
ale printelui Minas Pijiskiant ( Cdldtorie in Po Ionia # Ro-
mania. Venetia, 1830);
f) Date si note din arhiva Mechitaristilor din Venetia care
privesc istoria RomAnilor;
g) Memorialele din manuscriptele armenesti din Rom Ania
si din strAinAtate, care au legAtur cu istoria RomAnilor.
Cred CA astfel voiu fi adus modesta mea contributie istoriei
rom fine.
II
Subiectul acestei comunicAri il datorArn pArintelui Nerses
Akinian una din cele mai renumite figuri contemporane ale
Mechitaristilor din Viena care in momentul de fatA redacteazA
organul stiintific al congregatiei, Handes Amsoria *, si care
imbogAteste istoria Armenilor din an in an cu studii pretioase.
Poetul ale cgrui versuri au fost puse la dispozitia noastrk
prit1 buna voint a pArintelui Nerses Akinian, este Hagop din
Tokat.
NAscut in 1573 in orasul Tokat din Asia Mica si pribegind
in copilArie pe la Iasi, and pAmAntul Om natal a fost obiectul
prigonirilor turcesti, poetul a fost gAzduit de episcopul ar-
mean Hovhannes, care 1-a hirotonisit mai int Ai cu 4 grade
de diacon, si apoi ca preot.
Dup ce, in anul 16o 1, a fost invitat in orasul Zamosc o
colonie armeank care a avut imediat biserica sa, preotul
Hagop din Tokat a fost chemat acolo ca paroh, in anul 1603,
si a pAstorit multe decenii, murind in anul 168o, in v ArstA de
107 ani.
www.digibuc.ro
299 MARTURII ARMENE$TI DESPRE ROMANI 3
Hagop din Tokat a devenit una din cele mai insemnate

figuri intelectuale ale timpului su, scriind, facand versuri si
traducand neincetat.
Operele cunoscute ale lui Hagop din Tokat sunt :
a) 0 psaltire in versuri, pe care a redactat-o in 1626 ;
h ) Cantece, intre care cele mai insemnate sunt : Cantec
de Aire asupra orasului Tokat >>, Cantec despre vieata omulub>,
Cantec de pocainta , Cantec de jlire si de rugaciune >>, etc. ;
c) Traducerea din latineste a renumitei opere ilstoria celor
7 intelepti din Roma >>, traducere care are mai multe editiuni.
III
Este de observat c orasul Tokat, unde s'a nascut autorul
acestui cantec de Aire, a dat multe figuri importante vietii
armenesti, si mai cu seama coloniilor armene din Moldova si
Galitia.
Astfel era din acelasi Tokat scribul Minas, poet de ase-
menea, care, nascut in 1510, dupa ce in tinerete a stat in orasul
sail natal, a pribegit apoi in Polonia, stand multi ani in Came-
nita si Lemberg 1).
Minas se gasea in 1551 la Suceava, unde ca martor ocular
al prigonirilor deslntuite de care tefan Rares Voda impotriva
elementului armenesc si a religiei sale, a redactat renumitul
sau cantec de Aire 2).
Era nascut tot in Tokat un alt poet Stepanos care a cantat
suferintele indurate de Armeni in acest oras intre anii 1599
1602 in urma prigonirilor turcesti, din pricina carora multi
Armeni au luat drumul pribegiei, unii indreptandu-se spre
Brusa i Adrianopole, altii, 0111 in Moldova si Polonia,
precum pomeneste Stepanos in cantecul sau de jlire 3).
Printre cantaretii armeni din Tokat se pomeneste si de
episcopul Hazar, 1550-161o, care a pribegit tot din cauza
1) Pirintele Nerses Akinian: Cinci aintdreti pribegi, Viena, 1921, I3. 77-114
2) Minas Tokaqi: Cdntec de jdlire asupra Armenilor din (ares Valahilor, trad. de
Grigore M. Buiucliu, 1895, Bucuresti.
3) PArintele Nerses Akinian: Cinci cdntdrefi pribegi, Viena, 1921, p. 177-137.
23
www.digibuc.ro
4 H. DJ. SIRUNI 300
evenimentelor din 1602, petrecndu-si vieata sa in mare

parte la Camenita. Cntecele cele mai insemnate ale lui Hazar
sunt: q Lauda orafului Tokat #, afintec de jdlire asupra mdce-
lului din Tokat >>, Ciintec de :Wire asupra foametei din Tokat *1).
Este vrednic de amintit ca acele draperii de altar, care sunt
pastrate p Ana acum in bisericile armene din Moldova, si care
au format podoabele Expozitiei de Arta Armeana din Bucu-
resti, din 1930, sunt in mare parte opera mesterilor armeni
din Tokat 2).
IV
Acest cntec de Aire a lui Hagop din Tokat, caruia Orin-

tele Akinian ii cla titlul de # Cdntec de jdlire asupra tdrii
Valahilor )), este pastrat intr'un manuscris armenesc la univer-
sitatea din Lwow (Nr. 63), fiind un fel de culegere a diferi-
telor opere marunte, scrise de diferite mAini.
F. Macler, care a catalogat acest manuscris 3), n'a observat
acest cntec, desi acesta din urml este partea cea mai insem-
nata a manuscrisului. Parintele Akinian crede ca acest cntec
este scris chiar cu mna lui Hagop din Tokat.
Subiectul cntecului de jlire al lui Hagop din Tokat sunt
evenimentele politice, petrecute in Moldova, intre anii 1593
1595. Hagop din Tokat istoriseste mai intai negocierile lui
Aron Voda cu Hatmanul Cazacilor, Lobodk pentru a ataca
cu forte unite pe Turci. Cazacii consimt si sub comanda sefului
lor yin la Tutora, pe malul raului Prut. Aron, ins, leapada
primul sau proiect, si ataca pe Cazaci, dar, invins, fuge dinaintea
Cazacilor, cari intra in Iasi la 26 Octomvrie 1594. Populatia,
simtind pericolul, aduce lucrurile sale in biserica armeana.
Cazacii yin si sparg usile bisericii si devasteaza tot ce le cade
sub mn. Apoi navaleste spre biserica o aka hoarda a Ca-
zacilor si, neavnd ce fura, chinuesc, drept razbunare pe
1) Parintele Nerses Akinian: kc. cit., p. 205-216.

2) H. Dj. Siruni: Expozitia de Artd Armeand din 1930, revista e Ani s, anul I, vol.
IV, Bucuresti, 1936, 1). 32-34-
a) F. Macler: Rapport sur une mission scientifique en Galicie et en Bukovine, dans
la s Revue des Etudes Armniennes *, VII (1927), P. 154-155.
www.digibuc.ro
3or MARTURII ARMENE$T1 DESPRE ROMANI s
Episcopul armean si pe preot. Cazacii, apoi, dau foc ora-

sului si se retrag.
Dup o saptamana, Aron se reintoarce la Iasi si revenind la
primul sail proiect de a ataca pe Turci, chiama din nou pe
Cazaci in ajutorul sau. Dui:4 o sedere de cloud luni langa
Bender, fortele unite ale Moldovenilor si ale Cazacilor se
reintorc la Iasi.
Atunci intr in actiune Rasvan, unul din boierii lui Aron.
Acesta organizeaza o conspiratie impotriva lui Aron, il are-
steaza si-1 trimite in lanturi in Ungaria, proclamandu-se
domn, in ziva de 24 Aprilie 1595.
Domnia sa, insa, nu dureaza cleat dela Paste pana la Santa
Maria. .
Regele Lesilor, auzind de cele intamplate in Moldova,
trimite pe Cancelarul sail, ca sa faca pace in tara.
Rasvan cu familia sa fuge in Ungaria, iar Cancelarul intra
in Moldova si inscauneaza pe Ieremia in locul acestuia.
Dup o luna, Tatarii vin cu o armata de calareti, ins in-
telegandu-se cu Lesii, se retrag, in liniste. Razvan nu sta cu
mainile in s an in exilul sau. Dupa doua luni, se reintoarce
in Moldova, ajungand pang la portile Sucevei.
Dui:4 lupta din 2 Decemvrie 1595, Ieremia insa il are-
steaza i-1 trage in teapa.
In sarsit, Lesii, Tatarii si Sultanul se inteleg intre ei,
pentru recunoasterea lui Ieremia ca Domn si tara isi rega-
seste linistea.
# Cdntecul de jdlire b al lui Hagop din Tokat aduce si o

noutate pentru istoria bisericii armene din Romania, si
anume aci se pomeneste de un episcop armean cu numele
Hovhannes din Caffa, care in timpul evenimentelor din
1593-1595 era in scaunul episcopal din Iasi, astfel adau-
gandu-se o noua dovada pentru existenta unui episcopat
in Moldova.
Bisericile armene din Moldova, dupl ce s'au despartit
in 1506 de scaunul arhiepiscopal din Lemberg, cu care aveau
www.digibuc.ro
6 H. DJ. SIRUNI 302
legAturi din 1365, avnd sef eparhial comun and la Lemberg

(1365-1398), and la Suceava (1401-1410), and la Su-
ceava si Lemberg in acelasi timp (1415-1457) si in urma
iar la Lemberg (1457-1502), bisericile din Moldova de
atunci au avut episcopul lor, and la Suceava, and la Iasi.
Acesti episcopi au avut scaunul lor episcopal in Suceava,
timp de aproape un secol intreg (1506-1593); apoi, timp
de 30 de ani (1593-1624) scaunul episcopal se strmut
la Iasi; se mut iar la Suceava, pin in 1691, and inceteazA
sirul episcopilor armeni permanenti in Moldova.
www.digibuc.ro
CANTEC DE JALIRE ASUPRA TAREI VALAHILOR
CANTAT DE
HAGOP DIN TOKAT

Am s scriu plangand
i oftand cu lacrimi
faptele cari s'au intamplat
din plcatele noastre.
In anul Armenilor o mie
plus patru zeci 0 trei (t),
era un voevod rat (2),
in aceasta mica tara a Valahilor (3).
El s'a gandit in minte ca s nimiceasca
natiunea turceasca; (4)
trimis-a soli catre Loboda,
vataful Cazacilor (5).
<< Veniti, a spus, in tara mea,
sa mergem impreunl asupra Turcilor,
sl impresuram oraul lor,
0 sl fim stapanii Wei lor >>. (6)
Cainelui de Vataf al Cazacilor,
pe care-I numeau Loboda,
i-a placut aceast propunere;
venit-au cu multi cilareti.
Cand au intrat in tara Valahilor,
i au venit in Tutora, (7)
au flout tabere cu totii,
la marginea Tutorei.
Era un ora foarte prosper
0 numele-i era Targul Iasilor (8);
acolo locuia Voevodul spurcat (9)
in apropierea Tutorei. .
Atunci s'a gandit voevodul cel rail al Valahilor:

eu nu ma bat cu Turcii,
ma bat cu Cazacii,
i nimicesc pe toti .
www.digibuc.ro
8 H. DJ. SIRUNI 304
A adunat deci pe toti calaretii orasului

si au mers impotriva Cazacilor.
s'au orinduit in fata lor,
si i-au atfitat la lupta.
I-au indemnat la razboiu,
pe acesti spurcati de Cazaci caini;
luptau unii contra celorlalti
pana Miercuri la pranz.
Cand au tras din pusci si tunuri,
a fugit natia Valahilor;
unii au intrat in paclure
altii au fugit in munti.
Cnd au umplut Targul-Iasilor,
au inhamat cai la carute,
si au fugit cu totii
inaintea Cazacilor rai.
Erau si neguttori,
ce n'au putut sa fuga;
aveau multe bogatii
le-au adus si le-au pus in biserica.
Usi le puternice ale bisericii
au fost intarite pe dinauntru,
iar pe dinafara au pus lacate mari
ca sa nu se poata deschide.
Episcopul natiunii armene
era bunul Hovhannes; (io)
el era din orasul Caffa,
instalk in Targul Iasi lor.
A avut multe carti
si sfantul Mir din Ecimiadzin ; (ii)
le-a pus in biserica
sub scara ei.
Cind au venit Cazacii rai,
au intrat in Tirgul-Iasilor,
era 26 Octomvrie
Vineri, la amiazi.
Au mers la biserica,
au spart poarta de fier,
au intrat innauntru cu mii si mii,
ca fiarele cele rele din padure.
Lucrurile aduse aci erau multe,
ajungeau 0111. la tavan;
au luat tot ce era,
n'a ramas nimic in biserica.
Numai sf. Mir din Ecimiadzin,
n'a ajuns in mana plcatoasa,
www.digibuc.ro
305 MARTURII ARMENESTI DESPRE ROMANI 9
1-a luat episcopul

punandu-1 pe scara.
Apoi au venit alte cete de ale lor
ca vipere rele pline de venin;
negasind nimic in biserica,
au luat sfantul Mir si agile.
Vazut-au pe Episcopul stand,
pe acest duh curat si bland,
doi insi rai 1-au oprit,
1-au desbracat, 1-au imbracat in zdrente;
El era numai sfant pe parnant,
cum fusese odata Icw;
vtaful ru 1-a incercat,
era ca mielul intre vulpi.
Poporul si pe preoti
i-au desbracat de asemenea,
apoi s'au sfatuit intre ei
ca sa-i omoare cu sabiile.
Ajuns-a 'Ana la ei grija sfintei Fecioare,
care este mijlocitoare pe langa unicul nascut,
si a zadarnicit hotlrirea lor
si n'am ramas prazi ale sabiei lor (iz).
Au facut multe rele
ce nu se spun cu gura;
apoi au dat foc orasului,
si au plecat lsand multa flutate.
A trecut o saptamana
voevodul a venit la Targul-Iasilor;
- cu numele Aron era,
iar cu faptele ca satana.
S'a intors la primul gand,
de a-i bate pe Turcii; (i3)
iar a adus pe Cazaci,
si a mers la lupta contra Turcilor.
La cetatea din Bender (14)
s'au luptat dou luni,
n'au facut nimic,
s'au intors iar la Targul-Iasilor. (i5)
Voevodul cel rail avea un sfetnic,
numele lui era Itasvan;
era iubit de toti;
era capul calaretilor.
Poruncit-a calaretilor,
cari au prins pe voevodul;
I-au pus fier la maini si picioare,
1-au dus la Unguri.
www.digibuc.ro
H. DJ. SIRUNI 306
10
Rasvan, rautatea ins10, (r6)

s'a asezat pe scaunul domnesc,
0 a domnit asupra Orli
in 24 al lui Aprilie (r7).
Dela Pa 0e p Ana la sfanta Maria
a fost domnul natiunii valahe;
a facut tarii mult rutate,
cum n'a mai fost 0 nu o si mai fie (i8).
Tog tara era inspaimantata
de groaza Tatarului pagan,
ca o corabie in mare
ce se leagan pe valuri.
Tot ce s'a intamplat astfel,
auzit-a craiul Le0lor; (r9)
poruncit-a Cancelarului (2o)
ca s se duel 0 s vada.
Cancelarul cel viteaz,
om intelept 0 mestqugit,
a venit cu multi calareti
spre tam Valahilor (21).
Spurcatul voevod Rsvan
trimise Cancelarului scrisoare;
a spus # Sunt sluga craiului,
0 mai mult, a ta insuti )).
Cancelarul cel bun
nu i-a dat insa niciun raspuns;
a ramas tacut la hotar,
n'a destainuit gandul sat'.
S'a dus veste la Rasvan:
# Cancelarul este du0nan,
n'a dat raspuns hartiei tale;
ai grije tu de tine )).
Acest Rasvan ran
0-a trimis sotia la Unguri,
0 dupi ea fugi 0 el,
de teama Cancelarului.
Cancelarul 0 calaretii sli,
au intrat in tara Valahilor,
au ajuns la Tutora,
s'au aezat la marginea apei.
Cancelarul binevoitor
care a gonit pe raul Rsvan
a pus voevod pe leremia (22)
care este denm pentru domnie.
A trecut astfel o lung,
au venit Tatarii cu multe mii,
www.digibuc.ro
307 MARTURH ARMENESTI DESPRE ROMANI II
au intrat in tara Valahilor,

fata 'n fata cu Cancelarul.
Acesta, print bun,
a trimis hartie Hanului tatar :
# nu suntem noi, a spus, dumanii votri
suntem prieteni de demult .
Tatarul raspunse Cancelarului:
o fie voia ta,
sa se infaptuiasca in totul
ce-ti este plcut
Au instalat pe Ieremia
ca domn al trii,
aezandu-1 in oraul Suceava,
care este vechiul scaun.
Toti calaretii tatari
s'au reintors in tara lor,
apoi Cancelarul 0 el
a plecat cu calretii ski (23).
Au trecut abia doul luni,
Rasvan cel rat' a venit iar; (24)
a trimis scrisoare lui Ieremia;
4 Viu, a spus, impotriva ta .
Marele domn al Valahilor,
a adus pe print-ill din Camenita;
s'au adunat multi calareti
s'au pregatit pentru lupta.
Spurcatul Rasvan 0 soldatii sai
au venit in campul Sucevei;
0 acestia au mers impotriva lor,
0 au inceput razboiul.
Era a doua zi a lui Decemvrie, (25)
Marti de dimineat;
trei ceasuri au luptat,
in ceasul patru au macelrit
Soldatii 0 calaretii lui Rasvan
de au fugit toti;
pe acestia i-au urmarit
i ajungandu-i i-au omorit.
Au prins 0 pe Rsvan,
1-au adus inaintea lui Ieremia,
cu ordinul domnului 1-au tras in teal*
de s'a dus dracului (26).
Din porunca craiului (27)
0 cu mijlocirea Hanului tatar,
au adus drapel din Istambul
au facut domn pe Ieremia (28).
www.digibuc.ro
12 H. DJ. SIRUNI 308
S'a facut pace in tara,

cu obladuirea Sfintei Fecioare;
sa fie pace in veci,
Ong la coborirea Unicului Nascut.
Tot ce s'a intamplat
s'a facut din pacatele noastre;
rugati-va neincetat
ca relele sa se prefaca in bine,
Domnul Hoyannes din Caffa
sfntul nostru episcop,
s fie neispitit in lume,
mi-a poruncit s scriu aceasta
Episcopul cel sfnt,
pe mine nemernic praf si parnnt,
m'a hirotonisit in aceasta tati,
cu patru grade de diacon (29).
Eu fat% rost si plin de pacate
sunt pribeag in aceasta tara,
ma numesc Hagop, demn de defaimare
sunt din orasul Tokat (30).
ADNOTARI
(i) Anul Armenilor 1048 corespunde anului 1594 al erei crestine.
(2) Aron Tiranul, Domnul Moldovei, 1591-1592 si 1592-1595.
(3) Cronicarul intrebuinteaza Valahia in loc de Moldova, cum fac
de altfel multi autori straini.
(4) Hagop din Tokat nu explica cauzele care I-au indemnat pe Aron
Voda sa mearga in razboiu contra Turcilor.
(5) In text: Baronul Cazacilor.
(6) Hagop din Tokat nu indica ziva exacta and Aron Vodi a chemat
pe Cazaci in Moldova. Aceasta data se cunoaste insa din alte izvoare,
Xenopol zice:
Aron Voda... trimite in 6 Februarie 1594 o scrisoare catre Sigis-
mund Batori, principele Transilvaniei, in care-I instiinteaza ea primise
dela hanul tataresc un ordin al Sultanului, de a da Tatarilor calauze,
care sa-i scoata prin Polonia, catre Kaschau; ca pentru a intArzia macar
navalirea, el staruise pe langa Cazaci, ca la caz de a pleca 'Mani catre
Moldova, ei sa-i atace pe dindarat . (Xenopol: Istoria Romdnilor >>,
editia III, vol. V, P. 139).
In ce priveste scopul intrarii Cazacilor in tara moldava sunt si alte
versiuni:
Aron Voda, indata ce se declara in contra Portii, incepu a-si gati
ostile si vru sa atace cetatile moldovenesti ocupate de Turci, din Basa-
rabia, dar pe and facea acea gatire in Decemvrie 1594, fara veste,
www.digibuc.ro
309 MARTURII ARMENE$T1 DESPRE ROMANI 13
14.000 de cazaci, intre cari 2000 puscasi alesi, sub trei steaguri unul
cu Vulturul negru si cu manunciul de argint, altul cu Vulturul alb, si
al treilea dupa obiceiul lor sub o capetenie anume Lobodk navalesc
in Moldova, pradand si pustiind prin foc si sabie >> (Nicolae Balcescu:
Romdnii sub Mihai Viteazul, 1908. Bucuresti, p. 49).
D-1 Prof. N. Iorga aventura Mari lor in Iasi o explica astfel:
Tot asa razboaiele cazacesti nu pleaca dela o singura voin%a si oran-
duire, ci in ele se sbate sufletul de neastampar al aventurierilor pra-
dalnici -. (N. Iorga: Istoria Armatei Romdne, I, p. 334).
(7) In text: Totora.
(8) In text: Iasi-Bazari.
(9) Tonul insultator al lui Hagop din Tokat despre Aron Voda se
datoreste probabil faptului c poemul sail este scris sub Ieremia Voda.
(io) Ne sunt cunoscuti in a doua jumatate a secolului al XVI-lea
(1551-1607), pe scaunul Sucevei, 4 episcopi toti cu numele Hovhannes:
in anul 1551 este pomenit Hovhannes din Suceava (Alisan-o Camenita,
p. VIII) in anul 1578, Hovhannes din Bogdania (Camenita, p. VIII),
in anul 1593 Hovhannes din Caffa (Hagop din Tokat: Cdntec de Plire,
p. 15), in anul 1607, Hovhannes din Suceava (Camenita, p. 169).
(i 1) Scaunul suprem al Bisericii armene de unde se trimite Sf.
Mir eparhiilor armenesti din intreaga lume.
(12) Un alt cronicar armean descrie astfel evenimentele petrecute:
In acest an (1595) s'au strans Cazacii, unii spun 20.000 de oameni,
si cu mari pregatiri razboinice au intrat in Valahia, au pricinuit pagube
si au alungat pe Domnul Aron. Au omorit multi soldati, altii au ars
si au pradat totul. Au spart chiar si usa bisericii armene, au intrat induntru
0 au luat o multime obiecte de aur si de argint, vestminte scumpe pe
care Armenii le pAstrau in biserick Ei au trecut pe aici si au pricinuit
mari pagube animalelor, oilor, vitelor si graului din satele din impreju-
rimile Camenitei. Dupa cateva zile au trecut din nou in Valahia unde
s'au supus, au jurat intre ei si s'au invoit cu Domnul. Pe urma au intrat
in Turcia pentru ca sa se lupte contra Turcilor. Dumnezeu sa le dea
putere pentru ca poporul crestin a-0 gaseasca pentru putin timp lini-
stea. efii kr se numeau Loboda si Nalivaiko *. (H. Dj. Siruni: Ex-
trase din Cronica Armenilor din Camenita, partea I-a (1430-1611).
Academia Romana, Memoriile Sectiunii Istorice, 1936. Bucuresti, p. 15).
(13) Hagop din Tokat nu pomeneste. ca rascoala lui Aron contra
Turcilor era datorit aliantei cu Rudolf II si indemnului venit dela curtea
imp eriala.
(i4) In text: Bandar.
(15) Hagop din Tocat nu indica data luptelor din Bender, data cu-
noscuta insa de alte izvoare.
In raportul lui din 28 Februar catre Sigismund, Aron povesteste
(Hurmuzacki, XII, p. 31, nota 3), cum trupele lui, impreuna cu oastea
Mariei sale, au inconjurat Benderul #. (N. Iorga: Istoria Armatei Ronidne,
P. 330).
www.digibuc.ro
In ce priveste durata acestor lupte, Hagop din Tokat, pomeneste

numai cA s'au luptat doul luni.
Supt Bender s'ar fi urmat Inca luptele, dar stim a ele nu duser
la niciun capAt. Atka putea face Aron . (N. Iorga: loc. cit., p. 331).
(16) Hagop din Tokat vorbeste in mod dispretuitor despre ItAsvan.
Aceasta se datoreste mai intAi faptului el poemul lui Hagop din
Tokat este scris sub Ieremia VocIA, rivalul sAu, si apoi, Hagop din Tokat
poate are in gand si originea tigdneasca a lui RAsvan.
Nascut tigan, spune BAlcescu, dintr'un neam osAndit de veacuri
la robie, el fu Inca o dovad puternica el in ochii Providentei nu sunt
popoare alese si popoare os Andite . (Nic. BAlcescu: Romdnii sub Mihai
Vodd Viteazul, 1908. Bucuresti, p. 163).
(17) Data suirii lui Rdsvan pe scaunul domnesc poetul armean o
pune exact la 24 Aprilie 1595, data care corespunde aproximativ acelei
semnalate in alte izvoare.
o In Mai Ungurii lui trimiteau in Ardeal, si RAsvan incepea subt
numele de tefan Vod, o Domnie de varA . (N. Iorga: Istoria Armatei
Romdne, p. 331-332).
(18) RAscoala lui RAsvan este atribuit in izvoarele romAnesti unei
miscAri nationale.
Cu tot meritul, spune BAlcescu, ce Aron Vod isi dob Andise prin
rAscularea lui asupra Turcilor, Moldovenii tot nu puteau uita tiraniile
lui de mai inainte. In intelegere cu Sigismund Bathori se urzi asupra
lui Aron Vod un complot intre boierii Moldoveni, in capul cArora stA
Aga RAzvan, ce comanda gardia de Unguri a acestui Domn. Sub prici-
nuirea cA s'ar fi prins niste scrisori scrise de mina lui Aron, care dove-
deau cA el se afra. in intelegere cu Turcii si cu Cardinalul Andrei Bathori
din Polonia, vArul printului Sigismund, un trup de wire din Ardeal, sub
comanda lui Gaspar Cornid, si Francisc Dagzo, tinted fAr veste in Iasi si
impreunA cu RAsvan, ridicA pe Aron cu sotia si feciorul lui la 20 Aprilie
1595, 0-1 duser sub pazA in Ardeal. (N. BAlcescu : loc. cit., pp. 68-69).
(19) Sigismund III.
(20) Ion Zamoiski. In text: Kantler.
(21) Intrarea Lesilor in Moldova este pomenit in izvoarele ro-
mAnesti in alti termeni.
Polonii amenintand pe Rzvan, zice Xenopol, acesta este nevoit,
a-si readuce in ;ark ajutorul dat de el lui Mihai Viteazul in lupta dela
CalugAreni. Polonii, pentru a-1 insela, se prefac a se impka cu el si apoi
il atacA indat ce se indepArteazA ostirea moldoveneascl, trimisA de RAs-
van din nou in Muntenia in tabAra dela Stoenesti. RAsvan dupA o mica
lupt, este alungat din Moldova, si Polonii introduc in Iasi pe Ieremia
MovilA, care in 22 August 1595, face jurAmAntul de credintA regelui
polon, subsemnAnd in Iasi un document, in care domnul se declar
de sluga credincioasa si supusA regelui polon . (Xenopol: Istoria Ro-
mdnilor, ed. III, vol. V, p. 173).
(22) Ieremia Movil, Domnul Moldovei, 1595-1606.
www.digibuc.ro
311 MARTURH ARMENESTI DESPRE ROMANI 15
Cronicarul armean n'a indicat ziva exacta a suirii lui Eremia pe

scaunul domnesc. Domnul trece granita Moldovei la 17 August 1595.
(P. P. Panaitescu: Mihai Viteazul, p. 146).
Hagop din Tokat ne & insl data exacta and a fugit Razvan din tara:
in ziva de Santa Maria, 14 August 1595.
(23) Dura cronicarul armean din Camenita, expeditia polon si
intalnirea sa cu Tatarii se petrecuserk astfel:
1 Regele nostru Sigismund a trimes 5000-6000 de calareti sub co-
manda Cancelarului Zamoiski, cari au intrat in Valahia si au ajuns 'Ana
la Iasi. Acolo era un domn numit Rsvan in locul lui Aron. Cand acesta
a auzit de venirea Cancelarului a fugit repede in Ungaria. Cancelarul
a ocupat tara si a stat trei luni pe malul Prutului in satul Totorani si
a numit domn pe un oarecare Ieremia care a supus toata tam. Dupa
cateva zile Hanul tatar veni cu numerosi soldati, unii spun Oa la
8000, din ordinul necredinciosului Kar (Honticar = Hunkiar = Sultan),
voind sa se razboiasca; ins Cancelarul si soldatii sai sau pregatit pentru
razboiu cu ajutorul lui Dumnezeu si au omorit 4000 'Ana la 5000 de
oameni. Cand blestematul si necredinciosul Han al Tatarilor vazu in-
frangerea sa, se intoarse inapoi si trimise soli pentru pace. Cancelarul
invoindu-se dadu ordin Hanului tatar sa vie la el pentru ca SI vorbeasca
fata in fata cu el. Hanul veni cu mare flick', facu pace si jura. A incheiat
un pact intre ei, angaj Andu-se de a nu n'avgli si a nu mai distruge tara
Valahilor, cum aceau pink acum, pradandu-i, luandu-i prizonieri si
provocand parjoluri. Dupa aceasta cancelarul s'a intors in tara sa.
Mare este puterea lui Dumnezeu. A venit Hanul cu o armat mare si
s'a speriat de o ostire de numAr mic, cum am descris sus, si a fugit.
Slava Regelui Nemuritor care imputineste pe multi si inmulteste pe
putini *. (H. Dj. Siruni, loc. cit., 15).
(24) Hagop din Tokat tace asupra datei intoarcerii lui Rasvan in
Moldova, indicnd numai ca aceasta s'a intamplat peste dou luni
dup ce au venit TAtarii, adick in Noemvrie 1595.
Stefan Rlzvan, omul lui Sigismund, nu intelegea s se lase depo-
sedat de tron lark lupta. El ia dela suveranul sku principele Ardealului
vreo 2000 de osteni si intra cu ei in Moldova, unde mai multi boieri
dintre dusmanii lui Ieremia si ai Polonilor il chemasera prin scrisori.
Ieremia fuge in Polonia, de unde intorcandu-se cu ajutor armat, bate si
prinde pe Razvan, pierind in batalie si viteazul capitan ungur Albert
Kiraly care ajutase lui Mihai Viteazul in lupta dela Cllugareni. La
inceput vroia numai cat s1-1 insemne la nas, mai apoi ins afland de
scrisorile primite de el dela boieri vazand el el avea o partida in tall,
dupa ce-1 supune la cazne infricosate, il & mortii prin tapa, iar boierilor
compromisi le taie capetele pe la Ianuarie 1596 #. (Xenopol: Istoria
Romdnilor, V. Bucuresti, p.175).
Data intoarcerii lui Razvan se poate stabili dupl izvoare polone. In-
frangerea lui are loc la 12 Decemvrie 1595 (st. n.). (P. P. Panaitescu:
op. cit., p. 139).
www.digibuc.ro
(25) Despre data uciderii lui Razvan variaza insemnarile cronica-

rilor 0 istoricilor romani i straini.
La Hurmuzaki este publicata o scrisoare cu data de 16 Decemvrie
1595 a lui Ieremia Movila, Voevodul Moldovei, catre Ioan Zamoiski,
cancelarul Poloniei, despre incursiunea lui Razvan in Moldova si in.
frangerea lui de catre trupele moldovene si polone . (Hurmuzaki, Su-
plimentul II, 1893. Bucure9ti, p. 371).
In aceasta scrisoare Ieremia spune el:
Cet ennemi arriva le 12 Decembre devant Soutcheva * i. a le
chef lui mme, Razvan, qui avait convoite notre vie et voulait eteindre
la gloire des troupes de Sa grace Royale, tomba entre nos mains avec
ses Seigneurs , (p. 372).
Pe la jumatatea lui Decembrie, spune Balcescu, crudul Ieremia
nesocotind si legile razboiului, cari sfinteste persoana unui prins si
legile omenirii, osandi pe toti prinii la moarte . (Nic. Balcescu: loc.
cit., p. 163, data dui:4 Piasecius Paulus: Chronica gestarum in Europa
singularium. Cracovia, 1645, p. 152).
Stefan Razvan... au pierdut bataia, spune Gh. incai, care o au
avut cu Eremia Moghila i prinzandu-se de viu s'au tras in teapa la
mijlocul lui Decembrie, aa dar domnia tiganului preste romana, numai
din Maiu pana in Decembrie... . (Gheorghe incai: Cronica Romnilor,
1886. Bucurqti, II, pp. 412-413).
Dupl N. Iorga data ar fi 5, adica 15 Decemvrie. Daca e 'Mg o Du-
mineca, trebue s se primeasca, neaparat, nu 15, nici 12, Ci 10 Decem-
vrie . (N. Iorga: Istoria Armatei Romdnefti, vol. I, 1929. Buc., p. 367).
tefan i altii sunt tra0 in teapa, cel dintai, privind taierea fratelui
si miscandu-se de durere . Din Suceava Stanislas Chanski arata lui Ale-
xandru Ureche ca lupta s'a dat la i i ale lunii (N. Iorga, loc. cit., p. 369).
*tirile franceze aflatoare intr'un volurn manuscript din Berna sunt
vrednice de toata crezarea i prin aceea ca in ele se pomeneste de scri-
soarea, de insu0 Ieremia, acestuia care navalitori, i. prin data de to
Decemvrie s. n. pentru lupta . (N. Iorga, kc. cit., p. 368).
Tragerea in teapa e adeverit i de Walter, de Weyss si de un raport
german, care da Inca o data a luptei: 14 Decemvrie. (Hurmuzaki, XII,
p. 227; N. Iorga: loc. cit., p. 365).
Mai sunt indicate i alte date, care aduc mai multa confuzie.
Marco Venier c. dogele (III, p. 505) pune la Martie 1596.
Tot acela0 autor (III, 2, p. 162) pomenete un raport din Praga unde
este indicat 16 Ianuarie 1596; iar dupa analele lui Fugger, Razvan era
prins in 20 Ianuarie 1596 (loc. cit., III, p. 259).
Hagop din Tokat, care era un martor ocular al evenimentelor petre-
cute indica ca ziva intalnirii in lupta a rivalilor: 1595 Decemvrie 2
(st. v.), Marti.
(26) Cronicarul din Camenita descrie astfel sfagitul lui Razvan:
Dupa putin timp and Razvan a auzit de reintoarcerea Cancela-
rului a venit cu soldati in Valahia contra lui Ierernia, care era Domn i
www.digibuc.ro
313 MARTURII ARMENESTI DESPRE ROMANI 57
pe care Cancelarul il lasase acolo, pentru ca sa-1 prinda, precum si

calareti valahi, intre caH i starostele Camenitei, Pototki, in calitate
de comandant. A avut loc ciocnire in care soldatii lui Itazvan au fost
ucisi imediat si el insusi a fost prins de viu. L-au pus in teapa. Dum-
nezeu s'a rasbunat pe acest nelegiuit pentru sfingele nevinovat vrsat
de el.
Cu el a fost prins i marele boier Calahor pe care au vrut sa-1 puie
in teap, insl el a promis multe bogatii in schimbul vietii sale. Unii
spun dou polbocioki (butoiu) de florini auri . (H. Dj. Siruni, loc.
cit., p. 16).
(27) In text: gorel (= corol = rege).
(28) Hagop din Tokat nu pomeneste ziva exacta a suirii of iciale
lui Ieremia pe tron. Evenimentul trebue s fie intamplat insa dupa
14 Decemvrie 1595.
Conditia cu care Ieremia fusese intronat de Poloni in Moldova,
spune Xenopol, era insa ca el sa ramang supus si Portei otomane, ur-
mand ca si mai inainte a raspunde tributul si Polonii se obligau a-i
obtinea investitura dela Sultan. Ambasada Polonilor merge la Poarta
insotita de un sol al Tatarilor, cu care Polonii trebuiau sa stea bine, de
indata ce erau in legaturi prietenoase cu Otomanii i in 14 Decemvrie
ea plena indarat cu steagul de Domnie al lui Ieremia Movill . (Xe-
nopol: Istoria Romdnilor, V, p. 173). Cu data de 1595 Decemvrie zi,
la Hurmuzaki este publicata scrisoarea lui Ieremia Movil, voevodul
Moldovei, catre Ioan Zamoisky, cancelarul Poloniei, cerand interven-
tiunea acestuia pe langa voevodul Ardealului si sultanul turcesc .
(Hurmuzaki: Supliment, II, 373).
-(29) Bagop din Tokat a fost hirotonosit ca preot cu ocazia plecarii
sale in Galitia.
(30) Oras in Asia Mica (Eudochia).
www.digibuc.ro
INTINDEREA SPRE RASARIT A MOLDOVEI
LUI STEFAN-CEL-MARE
CU PRILEJUL UNEI INSCRIPTII
DE
N. IORGA
Intre pietrele de mormant gsite la Suceava, Eugen

Kozak a publicat una 1), pe care a cetit-o bine in parte, dar cu
greseala de a crede ca intre cele doua fragmente, care se
imbind perfect, ar lipsi ceva, dar, in lipsa lui, completa, de
cunostinta istoriei Moldovei Si Inca mai mult a istoriei uni-
versale, n'a fost in stare s'o inteleaga legand la intamplare
numele de Vlad, de Isac i Teodor :
AdevArata cetire e aceasta : [T]np41917 61[6]oi1og wI ()Ism";
Mar 7rseitebewg zoi; paktetrov vaetix c13Oiv7og I Oeobdeov He I rig .Xa-
flaelaci[g]xovg
AdecA : .o A adormit robul lui Dumnezeu Vlad, ingrijitorul
casei raposatului Isac, domnul de Theodoro si al Cazariei,
anul 6988 [48o]>>.
E vorba deci de Vlad, majordomul lui Isac de Teodoro
sau Todoro, Mangupul, de unde i-a venit lui Stefan-eel-Mare
sotia, Comnenk Paleologa, Maria.
Alexie i Isac de Teodoro, fratii indusmaniti a cAror ama-
nuntita istorie a scris-o de cur and asa de bine d-1 Vasiliev,
erau incunjurati de Romani in ultima lor aparare, Munteni,
cari se aflA si la Caffa, stand alAturi de o Valahii Poloni> ai
Caffesilor, adecA Moldovenii 2). Iar rostul acestor ImpArati
1) E. Kozak, Insclinften aus der Bukourina, I, I iena, 1903, p. 151.
2) V. Iorga, Acte ifragmente, III, pp. 41 i urm. notele). GAsim pe un Barto-
lomeiu din Cetatea-Allak pe un e Radu Ungurul *, pe un Staicu i un Stoica, un
Dumitru, un Teodor, un Simion, un Matia, pe un Ioan din Suceava, o intreagd legiune.
www.digibuc.ro
2 N. IORGA 316
era in realitate acela al unor acreditati ai lui Stefan, a carui

Domnie tindea spre Rasarit.
Isac trimetea prin Caffa Inca de la 1471 solii sai la cumnatul
moldovean 1).
Acest Mangup nu e, cdnd se uitd cineva bine, altceva deceit
ultima formd scdzutd, ultimul addpost, necontenit amenintat, al
acelui strdvechiu Cherson bizantin, de unde poporul rusesc, aviin-
duli centrul la Chiev sau, cum zic Romdnii, Chiu, supt dinastia
normandd, si-a tras crestinismul si intreaga culturd superioard.
Legatura cu Mangupul nu e o int amplare ; ea face parte
dintr'o lunga serie a acestei inaintri spre Rasarit a politicei
lui Stefan. Astfel stabilirea de pescari * moldoveni din
Cetatea-Alba, la Lerici, de la gura Niprului, apartin and fa-
miliei Senarega, Inca din zilele lui Petru Aron, la 14.55 2).
Urmeaza, supt Stefan, raporturi cu Zaharia Ghisulfi 3),
domnul de Matrega, mai departe spre Est, si, and Turcii
luara cetatea, Zaharia Ghisulfi era invitat de Stefan in Mol-
dova, oferindu-i-se un castel 4). Pretinzandu-se prdat
de Stefan, la care se refugiase, el arata la 1482 ca, daca
nu e ajutat de Genova, muta pe toti ai sai in Moldova.
Legatura aceasta continua, de altfel, ceea ce facuse Stefan,
cu cativa ani inainte, incercand a patrunde in rosturile Rusiei
ortodoxe, trecuta prin forme dinastice lituaniene, care statea
sa dispara ca forma politica si culturala supt inceata presiune
polona.
Pentru a intelege deci legatura lui Stefan-cel-Mare cu
Chievul, cazut in atarnarea Polonilor, prin casatoria lui cu
Evdochia Olelcovici, de descendenta lituaniana trecuta la
ortodoxie si la rusism, pot servi aceste randuri ale lui Mihail
Hrusevschi, in a sa scurta istorie, publicata in limba frances,
a Ucrainei (Abregd de l'hisloire de l' Ukraine, Paris-Geneva-
Praga, 1920, p. 69):
Until din aceste comploturi (cu Moscovitii si Moldovenii)
ni e cunoscut, pentruca a fost descoperit de guvernul lituanian
1) Ibid., P. 47.
2) Ibid., pp. 32-36; Chilia # Cetatea-Albd, pp. 116i18.
a) Iorga, Acte # fragmente, III, p. 49.
4) Ibid., p. 63, no. 1.
www.digibuc.ro
317 INTINDEREA SPRE RASARIT A MOLDOVEI LUI STEFAN-CEL-MA.RE 3
in 1481. Ca personagiu de capetenie figureaza printul

Mihail Olelcovici. Acest print, jignit pentruca principatul
Chievului, care trebuia sa-i revie la moartea fratelui, a fost
prefacut intr'o simpla provincie sau palatinat si data in sama
unui guvernator lituanian catolic (1470), incerca sa se folo-
seasca pentru a face o lovitura de Stat cu sprijinul cumnatilor
sdi: printul (sic) Moscoviei si Voevodul Moldovei. Dar conspira-
tia fu descoperit si printul ca si partisanii lui platira cu capul .
Hrusevschi crede, de altfel, explicand prin nu stiu ce
<4 bulgarism * cultural al Moldovei, Ca aceast politica a fost
urmata prin sprijinirea, la 1490, a miscarilor rusesti, popu-
lare la origine, dar indata sprijinite de nobilime si de cler,
de care Domnul Moldovei. E vorba de miscarea, de altfel
cunoscuta not.* a lui Muha, pe care istoricul # ucrainian *
o explica astfel: t( In Galitia, o mare insurectie a izbucnit
la 1490, cu ajutorul Moldovei, unde domnia atunci Stefan-
cel-Mare, cel mai puternic dintre printii moldoveni. Ea avu
un drept capetenie pe un oarecare Muha, din Moldova ( de
Valachie ). El avea cu dansul 9.000 de tarani inarmati, dupa
izvor polon, care subliniaza ca taranii din Galitia de Sud
(Pocutia) participara. Ea avu si concursul nobilimii ucrainiene,
cum ni-o vadesc documentele. Un alt document ne infor-
meaza ca nobilimea locala a luat parte si, in 1509, la expedi-
tiile Voevozilor moldoveni (sic; e vorba de Bogdan, fiul lui
Stefan) in Galitia 1). Si se vorbeste apoi de # sperantele pe
care Ucraina apuseand, apdsatd,. le punea in Moldova .
De altfel, Stefan-Voda a dat Cazacilor 2) pe intemeietorul
lor, un Visnievietchi, care avu ca sotie o domnit, creandu-se
astfel drepturile la coroana Moldovei ale urmasului, Dimitrie,
si <4 asa-zisul )> 3) Hatman Ostafie Dascovici.
Evident ca aceast formulare, atat de prescurtata, trebuie
urmarit in marea lucrare nationall a aceluiasi, aparut,
ruseste in opt volume.
1) Pp. 70-71.
2) Pe cari Hrusevschi 1i apropie de vechii Anti si de Brodnicii medievali; p. 86.
3) Hrusevschi, vorbind de acest t celebru guvernator de Cereasc intre 1520 si 1530 t,
li spune: 4 inscris mai tarziu, per nefas, pentru isprivile sale, in lista Hatmanilor Caza-
cilor *; p. 87.
24*
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 318
De aceste tendinte se leaga, fail sa putem precisa intru

cat a putut sa ajute Moldova, unde era atunci langa Petru
Rams culta si ambitioasa princesa sarbeasca, vorbind de
Tarul * Joan, parintele ei : Elena, truda pentru intemeia-
rea, castigata numai in 1539, a episcopatului ortodox din
Liov.
De acesta, spune Hrurvschi 1), se leaga si activitatea noud
a Frdtiei ortodoxe din Liov. Se stie insa cat de mult atarna
aceasta de Alexandru-Voda Lapusneanu, traditia acestei ocro-
tiri intinzandu-se si dincolo de anul i600, ba si p Ana in
Domnia ambitioasa a lui Vasile Lupu. Acest rol e, de altfel,
pe deplin recunoscut de istoricul nationalist ucrainian * pe
care 1-am citat: Fratia Adormirii a fost maica altor fratii;
un fel de represintare a Rusiei galitiene. Voevozii Moldovei
sant in legatura cu &Ansa, trimet prietenilor lor *, cum
numesc pe frati, bani si daruri in natura pentru ospetele lor
publice *.
Tot in aceste relatii intr si contactul cu Ostrogul cnejilor
Constantin si Vasile , amintim planul de csatorie acolo al
lui Despot, intrat mai mult deceit se pare in traditia vechilor
nostri Domni , orasul unde apare, neputand aparea in Mol-
dova insasi, dupa un plan tot supt Despot, si prima Biblie
complet in limba slavon, la 158o 2).
Patriarhul de Antiohia, al carui rol in curatirea si ierarhi-
sarea Fratiei * se arata apoi, fara a se insemna si data, venia,
fireste, din Moldova fi, deci, supt influenta moldoveneascd.
Aceast data se poate afla insa prin aceea ca pe urma e vorba
de visita la 1588 a Patriarhului de Constantinopol, venit
tot prin Moldova3). Cel care se impotrivi politicii patriar-
hale *, episcopul Balaban, era dintr'o familie care si-a pastrat
rostul moldovenesc 4). Ne intrebam si clack', in chestia Unirii
cu Roma, bine cunoscuta, unul din polemistii pentru orto-
doxie, Stefan Cucol-Zizanie, nu era un Cucul roman 5).
1) P. 74.
2) P. 77.
3) PP. 77 78
4) P. 81.
5) P. 8z.
www.digibuc.ro
319 INTINDEREA SPRE RASARIT A MOLDOVEI LUI STEFAN-CEL-MARE 5
i, in cantecul pastrat in gramatica sa de filologul ceh

contemporan Ion Blahoslav * 1), despre Voevodul Stepan #,
nu reapare insusi *tefan-cel-Mare sau alt Domn al nostru ?
Asa se va ajunge la actiunea lui Petru Movila ca Mitropolit
de Chiev, care se incadreaza in aceasta serie. Ucrainienii *
ii gasesc ins cusurul ca. s'a condus de vechile principii
canonice, in loc sa se inspire de spiritul national si demo-
cratic care sustinuse ortodoxia in cursul ultimului secol # 2).
Independenta cazaceasca era s piara, supt Rusi, prin sefi
de origine romaneasca: Gologan, Polubotoc (Poloboc ?) si
Daniil Apostol. De altfel, intre vechii Hatmani: gasim pe
Grigore Lobo& (1593-96) si Samuil Chisca (1600-2) 3).
1) PP. 72-73.
2) P. 77.
3) P. 249.
www.digibuc.ro
N. lorga. Intinderea spre Rdsdrit a Moldovei lui .Ftefan-cel-Mare.
r..1r1
'Ki
Piatra de rnorrnnt de la Museul din Suceava
www.digibuc.ro
1. CUL TURA MILITARA
DE
GENERALUL R. ROSETTI
,Fe din f a dela 23 Septemvrie 1938
In trecutul del:pat-tat orice fiinta omeneasca era nevoit sa

indeplineasca deopotriva toate indeletnicirile trebuitoare fiin-
tarii sale si fiintarii brumei de organizare sociala ce luase
fiinta pe temeiul nevoilor.
Cu trecerea vremii, cu desavArsirea unor alcatuiri inde-
plinind mai bine nevoile deosebitelor neamuri (ca urmare
fireasca a insasi evolutiei vietii neamurilor si statelor si
drept consecinta a desvoltarii tehnice), s'a ivit nevoia spe-
cializarii acelora cari indeplineau fiecare soiu dintre indelet-
nicirile trebuitoare vietii unei alcatuiri mai desavarsite.
Pe masura insl ce s'a desvoltat fiecare specialitate si din
pricina egocentrismului omului, acei cari o alcatuiau au
socotit si socotesc specialitatea respectiva ca de sine
stAtatoare. Ca urmare a acestei aplecari si a alteia opus ei
suntem martori la fiintarea a doua nazuinti opuse. Pe de o
parte una national, politica, a egalizarii, contopirii, tuturor
elementelor unui neam sau unui stat intr'un singur tot, iar
pe de alta, la alt nazuinta care, intemeiat pe tehnica, pe
deosebirea de teluri in vieata culturald, sociall si economica,
tinde la despartirea neamului sau a statului, in specialitati,
fiecare dintre acestea fiind incredintata, daca nu ca este sin-
gura trebuincioasa traiului obstesc, dar ca este cea mai de
seama ramura de activitate careia trebuesc subordonate toate
celelalte. Urmarea fireasca de altfel a acestei credinte
este ca acei cari se indeletnicesc cu fiecare specialitate socotesc
Ca au temeiu de a se crede mai de seama ca altii ale caror
25 A. R. Memoriile Secflunii Istorice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 GENERALUL R. ROSETTI 322
indeletniciri alcatuesc alte specialitti si de a desconsidera pe

acei cari muncesc in alte ramuri de activitati.
Nu e nevoie, cred, sa apas asupra greselei acestui punct
de vedere. Voiu spune numai ca, precum in corpul omenesc
fiecare organ isi are rostul sau, dar corpul intreg nu poate
fi sanatos deck daca organele lucreaza in deplina armonie,
tot asa in corpul social este nevoie de colaborarea armonioasa
a diferitelor activitati.
Pentru ca aceast colaborare sa fie cu putinta, trebue ca
acei cari alcatuesc vreuna dintre ramurile de activitate s
cunoasca nu numai rostul ramurii din care fac parte dar si
rostul si chipul de a lucra a celorlalte ramuri de activitate
pe care trebue sa le socoteasca ca fiind deopotriva folositoare
intregului si neasezate pe un prag mai jos.
Mi se pare ca, daca mai ales in vremile de primejdii sau
in apropierea lor, se (l oarecare insemnatate partii din na-
tiune insarcinata a o pregati s poarte armele si sa o conduca
in caz de conflict armat, se crede, de obiceiu, pastrndu-se
vechi prejudicii, intemeiate numai in parte si in trecut, c
militarii si cultura militara sau cultura militarilor este infe-
rioara culturii altor ramuri de activitati.
In cele ce vor urma, irni propun a lamuri temeinicia sau
netemeinicia acestei pareri.
Mai intai, si in toate ramurile de activitate, trebueste facuta
o deosebire intre cultura elitei fiecarei ramuri si intre acea
a multimii care alatueste acea ramura.
Daca e vorba de elitA, atunci prin ce se poate socoti infe-
rioara cultura unui Montluc, unui prince de Ligne, unui Mau-
riciu de Saxa, unui Frederic II, unui Napoleon, unui Foch
si a at Ator altora a caror nu numai fapte dar si idei si scrieri
au avut o puternica influenta asupra desvoltarii omenirii?
Iar in ceea ce priveste cultura masei ofiterilor sa cercetam in
ce consta ea la noi. Pentru aceasta voiu cerceta cunostintele
ce se predau ofiterului pentru indeplinirea celor trei mani-
festatiuni de seama ale sale, adica:
Ca instructor si educator ;
Ca administrator ;
Ca faptuitor si conducator in razboiu.
www.digibuc.ro
323 CULTURA MIL1TARA 3
Temelia cunostintelor ofiterului activ si de rezerva

este, azi, aceeasi ca i acea a tuturor acelora meniti sa alca-
tuiasca cadrele societatii i Statului, adica acele cerute pentru
obtinerea diplomei de bacalaureat.
Pornind dela o aceeasi baza, ofiterul in scolile militare iar
civilii in universitati i coh speciale cal:4CA cunostintele
speciale indispensabile menirii bor.
In general cunostintele ce se capata mai ales de care acei
cu o menire tehnica, sunt foarte specializate, asa ca, in majori-
tatea cazurilor, licentiatii, doctorii i asimilatii lor, ramn
din punctul de vedere al cunostintelor generale, cu acelea
pe care le-au capatat in liceu. Si aceasta constatare e atfit de
adevarata, incat o scoala tehnica de marea insemntate pe
care o are Scoala politehnica din Ziirich, a fost nevoit sa.
introduca printre cursurile ce se predau acolo : cursuri de
istorie, de literatura, de filosofie, etc.
Dar sa ne intoarcem la ofiteri. Acestia au nevoie de trei
soiuri de cunostinte i anume: generale, pedagogice i teh-
nice. SA cercetam cunostintele ce li se predau.
Nimeni nu poate deveni ofiter daca, pe langa diploma de
bacalaureat, nu a absolvit scoala pregatitoare (un an) si scoala
de ofiteri respectiva (doi ani).
De asemenea nu poate fi inaintat locotenent niciun sub-
locotenent care nu a absolvit scoala de aplicatie a armei sau
serviciului respectiv (doi ani).
Deci cunostintele oricarui ofiter, de orice arma sau serviciu,
rezult din studii care, adaose la cunostintele necesare baca-
laureatului, tin cel putin cinci ani de zile, o durata egall cu
acea a studiilor in vederea obtinerii unei diplome de licentiat.
In ce constau studiile ce le face ofiterul ?
In scoala pregatitoare (durata un an) in care sunt ameste-
cati elevii candidati ofiteri ai tuturor armelor i serviciilor,
cunostintele ce li se predau au de scop desavArsirea celor
capatate in liceu i cuprind urmatoarele materii:
Limbile romna, franceza i germana; anatomie, fiziologie
si higien, automobilism, fizica (electricitate, optica i acu-
stick"), chimie, matematici (geometria plank geometria in
25
www.digibuc.ro
spatiu, algebra superioara, trigonometrie plana), constituind

grupul cunostintelor generale;
Psihologia militara, constituind grupul cunostintelor pe-
dagogice;
Elemente de istoria si geografia militara, organizare, mobi-
lizare, armament, munitii, topografie, gaze de lupta si legis-
latie militara, alcatuind grupul cunostintelor tehnice.
Elevii candidati ofiteri trec apoi, fiecare dup specialitatea
sa, in scolile de ofiteri ale armelor si serviciilor respective.
Cunostintele tehnice ce se predau in aceste scoli sunt deo-
sebite dupa specialitatea respectiva. In toate se predau insa
si limbile franceza si germana, corespondenta militarl si, la
uncle, matematici mai desvoltate. Tot in aceste scoli viitorii
ofiteri pun in aplicatie, pentru prima oara, notiunile de pe-
dagogie, servind de instructori promotiilor ce le urmeaza.
Inzestrati cu aceste cunostinte tinerii devin sublocotenenti
si sunt trimesi la corpurile de trupa si servicii pentru unul
sau doi ani. Sarcina lor de capetenie este acum instruirea
recrutilor pe cari trebue a-i face sa dobandeasca nu numai
cunostintele tehnice atat de numeroase si de variate astazi
si uncle foarte abstracte dar Inca s le desavarseasca si
adesea sa le Lel pe de-a'ntregul educatia de om si de ostas.
Trebue sa fi trecut cineva prin randurile armatei pentru
a putea cunoaste atat pasiunea cu care muncesc tinerii ofiteri
cat si indemanarea ce o dovedesc in dobandirea de catre
recruti a cunostintelor tehnice (din care unele abstracte ca
cele de balistica) si a celor generale, ca de pilda: patrie, devo-
tament, etc.
Sublocotenentul urmeaza apoi in chip obligatoriu, timp de
doi ani, scoala de aplicatie a armei sale, in care cunostintele
ce i se predau, in afara de limbile slave, obligatorii, sunt
aproape exclusiv tehnice.
Dupa absolvirea acestor scoli, a caror durata totala de
studii este de cinci ani, toti ofiterii sunt indatorati sa urmeze
o sumedenie de cursuri speciale, avand de scop sal-i tina
la curent cu diversele specialitati.
Ca locotenenti si capitani, ofiterii indeplinesc in afara de
comanda, instruirea si ingrijirea unitatilor respective, si slujba
www.digibuc.ro
325 CULTURA MILITARA s
de instructori la scolile in care se formeaza, in corpurile de

trup, caporalii, sergentii si specialistii acestora, marindu-si
astfel practica pedagogica.
Acei dintre ofiteri cari voesc a merge mai departe in cariera,
mai au de urmat doua serii de cursuri:
a cel pentru dobandirea gradului de maior, cu care prilej
repet si desvolt cunostintele capatate anterior, asa ca sa
poata instrui pe ofiterii unui batalion, indruma instructia
trupei, administra o asemenea unitate si a o conduce pe
cfimpul de lupta;
cursul zis de comandament pe care-I urmeaza colonelii,
spre a putea deveni generali, deci indrumatori, administra-
tori si conducatori ai marilor unitati (de toate armele).
In fine, pentru pregatirea speciall a elitei ofiteri de
stat-major si viitori comandati exista coala Superioara de
Razboiu, al carei program cuprinde pe langa cunostinte
tehnice si cunostinte generale (istoria universal, geografia
generala, drept international public, rationalizarea muncii si
a industriei, potentialul de razboiu, analiza psihofizica).
Cursurile acestei scoli tin doi ani.
La cele aratate p aria acum trebue adaogat ca, in tot lungul
carierii sale, ofiterul este supus mereu la un control al cu-
nostintelor sale prin inspectii si examene.
Voiu fi intrebat poate: dar care este randamentul practic,
care este productia culturii ce se & ofiterului ?
Intaiu este nu numai instruirea tehnica a tuturor acelora
cari trec prin randurile armatei, dar si invatarea acestora cu
o vieata activa, ordonata si disciplinata, ceea ce nu este de
mic folos pentru traiul zilnic al comunittii.
Al doilea este insasi existenta armatei, cu calitatile si de-
fectele inerente neamului si cu pregatirea cea mai bung ce
o pot da mijloacele ce-i sunt puse la indemana.
In sffirsit, cultura ofiterului se constata prin ceea ce se
scrie de catre ofiteri..Nu e aici nici locul si nici timpul nu-mi
ingadue sa analizez aceasta opera. Ceea ce pot face e numai
sa dau cfiteva date sumare.
Azi apar regulat la noi 21 reviste militare, precum si nu-
meroase scrieri sub forma de carti sau brosuri. Ceea ce este
www.digibuc.ro
special acestei literaturi este a atat articolele revistelor (si

dArile lor de seama) cat si artile si brosurile nu au numai un
continut tehnic militar, ci se ocup de toate soiurile de cu-
nostinte dela psihologie la romane si scrieri de drept, dela
matematici si balistica la arheologie, dela chestiuni de higienA
la chestiuni industriale, financiare si de organizarea muncii.
Daa valoarea acestor articole si scrieri de cunostinti generale
nu este intotdeauna deosebit, producerea lor arat a multi
ofiteri au o desvoltatA curiozitate stiintifica si pentru cuno-
stinti de culturA general.
0 alt caracteristia special literaturii militare este a este
cetit. In adevAr ofiterii nu sunt numai indatorati sA se abo-
neze la revista armei sau serviciului lor (din care unele au
excelente buletine bibliografice) dar sunt siliti sA le ceteasa,
fie chiar superficial, pentru a nu fi notati a nu sunt in cu-
rent cu noile publicatii si pentru a putea rAspunde la nenumA-
ratele examene ce au de trecut. In niciuna din celelalte ra-
muri de activitate masa celor ce le alatuesc nu este silit sa
mai ceteasa ceva dup ce si-a apAtat titlul definitiv si nu
este supusa la continuitatea de probe a averii cunostintelor
mereu innoite. Elita fiecArei ramure bine inteles a se tine la
curent din imboldul insusi a curiozitatii sale stiintifice.
Pentru a doua lui menire, acea de administrator, de gos-
podar, menire pe care o exercit ofiterul zi de zi, din clipa
and a pus tresa de sublocotenent si p Ana' ce iese la pensie,
ofiterul cal:4th' cunostinti speciale in scolile si la cursurile ce
le urmeaz. Aceste cunostinti sunt: Constitutia, dreptul ad-
ministrativ, legiuirile militare legea si regulamentele admi-
nistrative militare si codul de justitie militar. Dar, mai
mult cleat aceste cunostinti teoretice, practica zilnia ii da
temeinice cunostinti administrative si cAteva cunostinti ju-
ridice.
In ceea ce priveste a treia menire a ofiterului, acea pentru
care i se dA intreaga pregAtire, de conduator de rAzboiu,
sunt de spus cele ce urmeaz:
Pe c And in toate celelalte indeletniciri, acei cari se ocup
de ele le exerciteazA zi de zi si deci capAt practica trebuin-
cioas? ofiterul nu poate face practia real deck atunci and
www.digibuc.ro
327 CULTURA MILITARA 7
a izbucnit razboiul si cand orice greseala se indreapta cu greu

si costa vieti si sange.
Apoi pe cand in majoritatea indeletnicirilor este vreme pen-
tru studiul oricarei probleme si pentru gasirea solutiunii, pe
campul de lupta hotaririle trebuesc sa fie din ce in ce
mai mult instantanee si luate sub primejdia mortii. In
razboiu, deci, ofiterii, carora le sunt incredintate vieti de
oameni, materiale scumpe si greu de inlocuit, onoarea nea-
mului si chiar fiinta Statului, trebuesc s aibe atat cunostinti
tehnice intinse cat si indemanarea de a judeca sigur si aproape
instantaneu situatiile, spre a gasi solutiile cele mai potrivite
si aceasta dupa zile obositoare, nopti nedormite si cu nervii
intinsi la extrem. -
Care sunt cunostintele de care au nevoie ofiterii spre a face

fat acestor cerinti ? Toate acelea ce li se predau in scoli, la
diferite exercitii si cursuri precum si acelea pe care le capata
prin practica zilnica. i, pe langa acestea, tot ce le poate oteli
trupul, tot ce le poate desvolta repeziciunea judecatii, tot ce le
poate intari vointa si tot ce-i poate face stall) ani pe nervii kr
si sa le ingadue a stapani frica. Care sunt aceste mijloace ?
Ele sunt de doua soiuri: uncle fizice si de indemanare, cele-
lalte intelectuale.
Primele cuprind: exercitiile fizice de orice soiu, jocurile ca
footbalul si altele de soiul lui, calaria, conducerea automobi-
lului, sborul in aeroplan, vanatoarea, care toate desvolt
puterea de rezistenta la oboseli si lipsuri, obisnuesc cu luarea
de hotariri repezi si cu primedjia.
Cele intelectuale constau in repetate exercitii pe teren si pe
harta si in cetirea de memorii de razboiu, de calatorii, de studii
psihologice.
Spre a invedera nevoia a unora din calitatile de sus voiu
arata urmatoarele:
Pana nu de mult de instantaneitate aveau nevoie pe campul
de lupta luptatorii individuali si intr'o oarecare masura sefii
micilor subunitati. Nimeni mai bine ca Philip Wouverman n'a
facut sa apara in chip grafic aceasta instantaneitate. De
aceeasi instantaneitate aveau nevoie sefii unitatilor de cava-
lerie si a ramas clasica in aceasta privinta repeziciunea cu
www.digibuc.ro
care a ripostat generalul .Driessen, in batalia dela Leuthen

(7 Septemvrie 1757), unui atac a unei mase de 6o escadroane
austriace. General H. Bonnal a al-kat 1) c intre pornirea
atacului austriac i repezirea contra atacului prusac au trecut
20 secunde, in care timp Driessen a vazut atacul, a judecat
taria i directia lui, a gasit solutia, forma si directia contra
atacului i 1-a pornit.
Azi de aceeasi quasi-instantaneitate este nevoie 9i pe campul
strategic: o masa de avioane se poate misca dela un capat la
altul a unui front strategic de 500 kilometri in doua ore,
o divizie motorizaata ca un efectiv de 9200 de ofiteri i trup,
io8 tunuri i trasuri i i000 tone de material parcurge
aceeasi distanta in 13 ore experienta facuta in Statele-Unite.
De ate cunostinte, de ce repeziciune de gandire va avea
nevoie, un comandant de capetenie, spre a face Ltd din vreme
unor asemenea atacuri !
Si asemenea atacuri sunt cu atat mai primejdioase cu cat
produc panica, prin spaima ce aduce omului ceva neasteptat.
Frica, baza panicei, este dusmanul cel rnai mare pe care-1
are un comandant in propria sa tabara. "'aria in tnarele raz-
boiu combaterea ei s'a facut prin constrangere, prin pedepse,
prin batjocura. Dui* si am multumirea de a fi pornit acest
studiu in armata noastra cu ajutorul unuia dintre colegii
nostri, frica s'a studiat si in cauzele ei si in manifestarile ei
Si deci si in masurile pentru stavilirea manifestatiilor ei.
Din cele ce am spus cred ca reiese:

1. Temelia de cunostinte generale a ofiterului este aceeasi
bacalaureatul ca acea a culturii generale a tuturor celor
av and indeletniciri intelectuale.
2. Studiile cari pentru masa ofiterilor au o durata de mi-
ni mum cinci ani si practica ulterioara desvolta nu numai
cunostintele tehnice ale ofiterului dar si pe cele de cultura
general.
') De Rossbaelt d Ulm pp. 21. 22,
www.digibuc.ro
3 29 CULTURA MILITAR A 9
3. Azi fara a se trece la extremul opus de a crede ca ofiterii

sunt atotstiutori, nu se mai poate privi cultura militarilor ca
inferioara aceleia a altor indeletniciri. Mediul militar nu este
azi acela al colonelilor Ramo llot si al capitanilor Mos Teaca,
tipuri caricaturale dar reale intr'un moment dat, cum me-
diile altor categorii de intelectuali nu sunt acelea ale tipu-
rilor caricaturale izvorite din exagerarile intr'un sens sau altul
a calitatilor sau lipsurilor categoriilor respective.
www.digibuc.ro
2. CE SPUNE MAREALUL MACKENSEN
DESPRE OPERATIILE SALE CONTRA
ROMANIEI
De curand a aparut o carte intitulata Mackensen, Briefe
und Aufzeichnungen des Generalfeldmarschalls aus Krieg und
Frieden, editata de seful sectiei istorice a armatei germane,
Wolfgang Foerster.
Inca din tinerete maresalul Mackensen scria des familiei
sale si scrisorile acestea, esalonate pe timp de 70 de ani, au
fost pastrate; ele formeaza, impreuna cu unele insemnari ale
batranului maresal, partea de seama a acestei carti.
Pe noi ne privesc de-a-dreptul numai ceea ce este cuprins
in paginile 280-371.
In mijlocul lunii Iulie 1916, maresalul, care se afla pe frontul
din fata Salonicului, a fost yestit de comandamentul de cape-
tenie german ca, in cazul unui razboiu contra Romaniei, va
comanda o armata ce se va alcdtui: din trupele bulgare aflate
pe Dunare si la granita Dobrogei, din divizia lot germana
luata de pe frontul dela Salonic si din 2 3 divizii turcesti.
Intrunirea reprezentantilor armatelor Puterilor centrale,
tinuta la Pless la 28 Iulie (15 Iulie stil vechiu), a hotarit adu-
narea fortelor lui Mackensen in regiunea Nicopolei, in ve-
derea unei ofensive asupra Bucurestilor, spre a feri Transil-
vania i Ungaria de o napdire a fortelor coplesitoare roma-
nesti. Flancul drept era sa fie sprijinit prin atacuri bulgaresti
asupra Turtucaiei i Silistrei. In sfarsit, spre a usura opera-
tiunea de capetenie (atacul in directia Bucurestilor), se avea
in vedere i o ofensiva din spre Nord (Bucovina) cu scopul de
a fixa astfel locului cat mai multe forte romanesti.
La inceputul lunii August (stil nou) maresalul a pus sal se
recunoasca trecerile peste Dunare i, in urma raportului
www.digibuc.ro
331 CE SPUNE MARESALUL MACKENSEN iz
primit, a hotarit ca punct de trecere istovul, in apropierea

caruia se &eau si materialul de pod austriac si flotila acestor
aliati si cateva vase de razboiu germane. Comandamentul
bulgar insa era contra trecerii Dunarii si dorea o ofensiva
in Dobrogea. Totusi, maresalul a raportat, la 8 August st. n.,
ca dup parerea sa numai ofensiva in Romania putea ame-
ninta atat spatele trupelor romane inaintand spre Transil-
vania, cat si Bucurestii.
La acest raport comandamentul de capetenie german a
raspuns cal mentine ideea ofensivei principale peste Dunare,
dar socoteste ca este necesar Ea se execute mai intai o scurta
si energica actiune in Dobrogea.
Venind maresalul Hindenburg si generalul Ludendorff la
comanda suprema, parerile s'au schimbat. Acestia, socotind
a p aria in a doua jumatate a lunii Septemvrie Germanii si
Austriacii vor putea aduna destule forte in Transilvania; ch.
p 'Ana' atunci nu putea fi vorba decat numai de respingerea
unor atacuri vrajmase acolo, au crezut ea trecerea Dunrii,
imediat, de catre trupele maresalului Mackensen, ar fi fost
prea timpurie si ca maresalul trebuia deci &a atace in Do-
brogea, spre a atrage asupra sa fortele adverse si a le bate.
Insemnatatea intrarii Romaniei in razboiu reiese dintr'o
insemnare din 30 August st. n. a maresalului, in care spune
ea Regele Ferdinand al Romaniei s'a incarcat cu o mare
villa', aceea a prelungirii razboiului; vor invinge (aliatii) pe
Romani, insa aceasta va cere noui si grele sacrificii de sange
si timp.
Informatiile ce le avea maresalul la acea data aratau
fortele romanesti de pe frontul de Sud ca mai mari decat
erau in realitate.
Maresalul arata Ca prin ofensiva ce o proiecta avea intentia
& ia initiativa operatiilor, ceea ce de altfel i-a reusit. Tre-
bueste adaogat insa ca luarea initiativei a reusit adversarilor
din cauza ca aliatii nostri nu au luat ei initiativa, asa cum
se indatorisera sa o faca cu opt zile inainte de intrarea noastra
in actiune, atat la Salonic cat si in Bucovina. In acest caz,
maresalul Mackensen de pada, n'ar fi dispus de diviziile Dm si
217 germane, care au aka-tuft partea de capetenie a armatei sale.
www.digibuc.ro
12 GENERALUL R. ROSETT1 332
La 7 Septemvrie st. n. o insemnare arata ca Bulgarii se bat

tot asa de bine contra Rusilor ca si contra Romanilor; circu-
lasera si acolo svonuri ca nu se vor bate contra Rusilor, cum
au circulat asemeni svonuri si la noi.
Dup luarea Turtucaiei, prima tinta a maresalului era de
a ajunge cat mai repede pe linia CernavodaConstanta, caci
numai dupa ocuparea acesteia ar fi putut trece Dunrea si
sa inainteze spre Bucuresti. El adaoga ea dupa luarea Turtu-
caiei ar fi fost un moment favorabil pentru aceasta trecere,
dar ea fortele sale nu o puteau incerca, at at din pricina el nu
erau indestultoare, cat si din cauza amenintarii pe care o
alcatuiau trupele romanesti si rusesti din regiunea Bazargi-
cului.
La 1 1 Septemvrie si. n. maresalul inseamna ca, dup pri-
mele lor izbanzi si dupa ocuparea Cadrilaterului, Bulgarii
nu prea voiau sa mai inainteze. El insa, dupa cum arata o
scrisoare a sa din 16 Septemvrie st. n. si altele urmatoare,
ar fi dorit s urmareasca cat mai repede trupele ruso-romane,
s le impinga spre mare in regiunea Constantei, sa le incon-
joare si sa le nimiceasca. Incetineala Bulgarilor, zice el, dar
si rezistenta trupelor noastre adaog eu, precum si aducerea de
trupe rom kiwi de pe frontul de Nord (ceea ce observa
autorul, cu drept cuvant, arata ca atacul din spre Sud ne-a
impus vointa adversarului), au facut ca Bulgaro-Germanii sa
se &easel inaintea unui front nou. Pentru a infrange acest
front nou, comandamentul suprem aproba aducerea in Do-
brogea a diviziei 217 germane, a unei jumatati din divizia 12
bulgare, precum si unitti de aviatie si tunuri grele. Mare-
salul se plange de sovairea generalilor bulgari in fata luarii
de raspunderi, dar, ca si in capitolele anterioare ale cartilor
sale, nu precupeteste laudele pentru printul (actualul rege)
Boris, care i-a fost mereu de cel mai mare ajutor si care s'a
al-kat ca fiind inzestrat cu o deosebit personalitate si ca
fiind cult, priceput si cu mult tact.
Aflandu-se la 1 Octomvrie la flancul stang al frontului sail,
de unde a vazut in departare pentru intaia oara podul Regele
Carol I, pe care-1 numeste fall temeiu un Wunder-
werk Deutsches Technik >>, este informat de printul Boris
www.digibuc.ro
333 CE SPLINE MARESALUL MACKENSEN 13
despre trecerea romana dela Flarnanda (numit ulterior de

autor das abenteuerliche Unternehmen ). Nu si-a dat bine seama
intaiu de ce era vorba, dar la 2 Octomvrie st. n., captarea
unui mesaj telefonic roman i-a aratat ca in realitate se des-
lantuise contra sa un indoit atac: de front, atacurile noastre
dela Cobadin si Topraisar si din spate, trecerea dela Fla-
manda. Autorul infatiseaza masurile luate pentru atacarea
trupelor romane trecute peste Dunare prin trupe trimise in
graba din Rusciuc, Plevna, Bazargic si Turtucaia. Maresalul
socoteste incercarea de trecere ca sdrobita. In realitate, ea
fusese oprita de M.C.G. Roman in urma insuccesului initial
si a situatiei de pe frontul de Nord.
Maresalul vroia sa grabeasca operatiunile din Dobrogea,
dar nu putea din cauze pe care le arata la 7 Octomvrie si
anume a la Turtucaia a avut de partea sa surprinderea, pe
care nu mai putea pune temeiu acum, ea intaririle ii yin incet
si apoi ea comand Bulgari si Turci. Adaoga : fericiti sunt
generalii cari au de comandat numai trupe germane.
Intririle totusi veneau; si la 18 Octomvrie ii soseste ultima
baterie grea. In acea zi di' ordinul de atac pentru a doua zi.
Prin acest ordin se prevedea cal aripa dreapta, inaintand la
rasarit de calea ferata CaraomerMedgidia, sa dea atacul
decisiv. Acesta fu dat de divizia 217 germana si a fost foarte
greu. Numai dupa trei zile de lupte darze a putut razbi re-
zistenta trupelor noastre dela Topraisar si Cobadin. Mackensen
se gandeste din nou la trecerea Dunarii pe la istov si la
atacul asupra Bucurestilor. Cerceteaza totusi personal podul
Regele Carol I, de a carui constructie se minuneaza, si con-
stata ca stricaciunile ce i s'au adus de catre Romani impiedeca
sa fie folosit pentru operatiuni ulterioare. Lasand putine trupe
bulgaresti si un regiment gerinan in Dobrogea ca s tie gatul
ei cel mai stramt, indreapta masa fortelor sale la finele
lui Octomvrie stil nou si toata artileria grea, spre *istov.
In privinta trecerii de aici, maresalul socotea a la inceputul
lui Noemvrie, stil nou, ar fi putut trece peste Dunare o mica
parte din trupe si forma pe malul stang, Inca la 7 No emvrie
st. n., un cap de pod puternic in care ar trece ulterior restul
fortelor sale. Marele Cartier german fu insa de Tarere ca
www.digibuc.ro
trebue sa-si potriveasca trecerea cu inaintarea armatei von

Falkenhayn, indicand ca punct de contact al celor dou
armate Alexandria. Slabul debit al cailor ferate bulgare in-
tarzie mult concentrarea armatei Mackensen in regiunea
Sistov, concentrare aratata de dansul ca necunoscuta Roma-
nilor, ceea ce este cu totul adevarat. Dar si inaintarea armatei
von Falkenhayn fu mult intarziata de rezistenta noastra care
aduce Germanilor intre altele, i insuccesul dela Jiu, despre
care maresalul nu pomeneste nimic.
Asupra trecerii dela Zimnicea, maresalul d oarecare de-
talii i atribue succesul ei norocului ea adversarul nu si-a dat
de loc seamd c armata germano-bulgaro-turca va trece pe
acolo i ca a fost cu totul surprins. Este iarasi adevarat ca
comandamentul nostru a fost cu totul surpriris prin aceast
operatiune.
Dup trecere, maresalul fu numit comandant al fortelor
care operau contra Romaniei in Carpati, pe Dunare si in
Dobrogea, al caror total era de 22 divizii infanterie i 4 divizii
de cavalerie i i se prescrise sa inainteze, cu trupele ce trecu-
sera Dunarea, spre Nord-Est, spre a usura inaintarea spre
Sud a armatei 9-a (von Falkenhayn) care ataca in Carpati.
Trebue insemnat insa ca mai luptau contra noastra Inca
4 divizii de infanterie si 41/2 divizii de cavalerie facand parte
din grupa de armata a arhiducelui Iosif, asa ea am avut atunci
in total contra noastra 26 divizii de infanterie si 8 1/2 de cavalerie.
In inaintarea sa spre Bucuresti, divizia 217 germana care
se afla la stanga, fu atacata i rau insangerata, la i Decem-
vrie st. n., de front si de flanc de Romani, iar divizia 26
turca cuprinsa de panica, fugi; pe de alta parte Bulgarii,
aflati la dreapta, afland de inaintarea Rusilor in acea directie,
s'au. oprit. Maresalul arata el armata de Dunre se afla in
acea zi intr'o situatie foarte primejdioas. Si primejdia fu
marit prin interventia M.C.G., care se amesteca si nu
ingadui folosinta diviziei 1 r-a bavareza asa cum o socotea
necesar Mackensen, i prin neintelegerile acestuia cu generalul
Falkenhayn.
Soarta ii fu insa din nou priincioasa, caci, in seara aceleiasi
zile, tarziu, Mackensen capata ordinul de operatiuni al grupei
www.digibuc.ro
335 CE SPUNE MARE$ALUL MACKENSEN 1s
de armata Prezan (ordin cazut, cum se stie, in mainile dusma-

nului odata cu ofiterii ce-1 duceau) si vAzu cum sta situatia
si primejdia mare la care era. expus. Indrepta imediat divizia
i r-a bavareza in flancul si spatele diviziilor romne (2/5
si 9/19) ce atacau din spre Nord-Vest si astfel fu scapata,
a doua zi, divizia 217 care se retragea atacata de front, in
flanc si in spate.
Mackensen arata apoi surprinderea sa de a gasi forturile
Bucurestilor desarmate si povesteste cum, insotit numai de
trei ofiteri, a precedat in ziva de 6 Decemvrie st. n. avan-
gardele sale si a ajuns in automobil la Palatul Regal din Bu-
curesti, unde a luat dejunul; atunci abia sosi si prima patrull
germana.
Dupa* ocuparea Bucurestilor se arata cum s'a facut urrna-
rirea pang la Siret, Mackensen prescriind stangei sale sa
inainteze destul de mult spre a impiedeca trupele romano-
ruse sa ocupe vreo pozitiune intarita intermediara. In acelasi
timp dadu ordin trupelor bulgare din Dobrogea sa reia ofen-
siva. Rusii cari erau in fata se retrasera spre Nord, aproape
fara rezistenta. Ajunsi pe Siret, care era telul operatiilor,
Germanii se oprira. De altfel trupele lor aveau nevoie de
odihna, de munitiuni si de artileria grea rArnas in urma.
In paginile urmatoare maresalul se plange de marele numar
de ofiteri austriaci, bulgari si turci atasati cartierului sau in
Bucuresti, arata ea Bulgarii se poarta prost, zice ca admini-
stratia germana a capatat increderea Romanilor ( ?!), si de-
scrie cum a fost organizata stoarcerea tuturor mijloacelor
tarii in folosul vremelnicilor invingatori.
Spre a cunoaste nevoile si posibilitatile, Mackensen a stat
de vorba cu oamenii politici ram* in Bucuresti. Despre
P. P. Carp, cu care a stat dese ori de vorba, are cea mai buna
parere; despre Alexandru Marghiloman arata el nu e o per-
sonalitate de talia lui Carp si ca din punctul de vedere politic
nu se poate pune cu totul temeiu pe dansul. Mai departe
maresalul citeaza o convorbire avuta cu Marghiloman, in
Ianuarie 19r7, in care acesta i-a spus ca Romanii regreta ea
Nemtii s'au oprit pe Siret si ca sperasera ca ar mai fi inaintat
si ar fi gonit trupele romanesti si pe Rusi din Moldova.
www.digibuc.ro
Despre alti Romani zice ca au fost de folos patriei lor si ad-

ministratiei germane. Lauda cunostinta de tail si de oameni
a arhiepiscopului Netzhammer, cu care a avut dese convorbirii
Asupra celor intamplate in anul 1917, maresalul arata
micsorarea vointei de rezistenta a Rusilor si pomeneste de
batalia dela Marasti ca de un mic succes local in dauna grupei
de armate vecine a arhiducelui Iosif. Totusi se vede ca acest
succes local era suparator, pentruca, la inceputul lunii August,
maresalul se hotrste, dupa intelegerea luata ca Comanda-
mentul suprem, s atace dela Focsani spre Nord pentru ca
sl ca.& in flancul si spatele trupelor romane ce rupsesera
frontul arhiducelui Iosif in valea superioara a Susitei. In
acest scop aduna in sectorul de atac tot ce poate ca trupe si
i se pune la dispozitie Inca o divizie si cateva baterii de arti-
lerie grea de pe alte fronturi.
Maresalul arata batalia dela Marasesti Ca o izb arida a sa,
spunand Ca a castigat cativa kilometri patrati, dar nu pome-
neste ca.' manevra sa de strapungere nu a reusit. Vorbind de
bolsevizarea trupelor rusesti, afirma o neexactitate, zicand
el in armata romana <( machen sich die widerstreibendsten
Stromungen geltend . Nu, ostasul nostru nu a sovait nici
atunci, cum nu sovaise in 1907, cand fusese chernat sa-si
indeplineascl datoria, cu arma in mana, chiar in contra celor
mai apropiate rude ale sale.
Si, in aceast privinta, sa-mi fie ingaduit a arata o intam-
plare personal.
In Iulie 1917 comandam cel mai din stanga regiment de
infanterie la Namoloasa, avand in stanga regimente rusesti
ce nu-si mai indeplineau datoria. Inteo dimineata mergeam
pe santul de comunicatie ce ducea la stanga mea si am vazut
in transee un grup de soldati de-ai nostri stand de vorba cu
un grup de soldati rusi. Apropiindu-ma, soldatii rusi, cari
atunci nu-si mai salutau sefii si cu atat mai putine pe noi,
s'au indepartat. Am intrebat pe un caporal ce vorbeau ei
cu Rusii. Mi-a raspuns ca Rusii le spuneau ea' la dansii se va
imparti pamantul taranilor. Il intrebai atunci daca nu fusese
prezent and se cetise ordinul de zi cal si la noi se va da pa-
mint celor in drept. Imi raspunse a da, dar ca Rusii vor
www.digibuc.ro
337 CE SPUNE MARE$ALUL MACKENSEN 17
capata parnant fra plata. Spre a-1 iscodi, ii intrebai atunci

daca nu i-ar conveni i lui sa capete pamant flea plata. Se
uit lung la mine si apoi imi raspunse: da, domnule Colonel,
daca azi sunt eu mai tare si-ti iau pmantul d-tale fr plata
fara hartie dela Tribunal, maine vei fi d-ta mai tare si mi-1
vei lua inapoi. In acest raspuns al caporalului statea toata deose-
birea de mentalitate intre Rusul cu idei de comunitate, de folo-
sinta i intre, fara stiinta sa, a Romanului celui crescut veacuri
de-a-randul in principiile dreptului roman, in care un schimb
de proprietate nu are loc cleat contra unei plati (in natura
sau bani), consfintit insa printr'un act emanat dela autoritatea
legala si nu dup bunul plac al fiecaruia. Un ostas patruns de
o asemenea mentalitate nu se putea si nu s'a lsat dus de niciun
vant de nebunie.
Mackensen inseamn apoi c oamenii politici din Bucuresti
regreta c guvernul din Iasi nu se foloseste de prilej pentru
a negocia cu Nemtii si a incheia pacea.
Armistitiul din io Decemvrie st. ri. ingadue maresalului s
trimita cinci divizii spre frontul de Vest.
In ceea ce priveste tratativele ulterioare, insemnarile ma-
resalului nu arata deck lucruri in deobste cunoscute. Intr'o
scrisoare ckre Kaiser el vorbeste prelung despre Marghiloman
pe care-1 socoteste ca fiind un oportunist. Certele dintre
aliati si mai ales dintre Austriaci i Unguri au intarziat mult
pacea.
In privinta intamplarilor din toamna 1918, aratrile mare-
salului, nu dau la iveal fapte necunoscute.
Asa cum este cartea maresa1ului Mackensen, este un pretios
izvor pentru oricine studiaza istoria marelui razboiu. Ea va fi
mai cu seama de mare folos pentru acei meniti sa conduca
marile unitati, fie in calitate de comandanti de armate sau
grupe de armate, fie in acea de ofiteri de stat-major. Daca ici
si colo se pare ca nu reda faptele i rezultatele asa cum le
cunoastem noi, nu trebueste uitat ca cea mai mare parte din
cele arkate de autor au fost insemnate chiar in timpul si sub
influenta operatiilor. Am convingerea ca, desi greseste ici ti
colo, maresalul Mackensen a tiparit ceea ce crede sincer c
a fost adevarul.
25a A. R. Memorille Segiunii Inorke. Saila ill. Tom. XX.
www.digibuc.ro
Dar de ce folos este aceasta carte pentru altii decOt generalii

si ofiterii de stat-major ? Mare. Dint hi pentruca ne reamin-
teste faptele marelui razboiu. Apoi pentruea infatiseaza gre-
selile ce am facut. Greselile facute, date in vileag si bine
studiate sunt scoala cea mai buna pentru o armata si o na-
tiune. 0 asemenea scoala a urmat-o poporul si armata franceza
dupg razboiul din 1870-1871 ; o asemenea scoala a urmat-o
armata engleza dup insuccesele din razboiul contra Bo6rilor.
0 asemenea scoala n'am urmat-o in schimb noi dupa
razboiul din 1877-1878. Este adevarat ca a existat, din punctul
de vedere politic, nevoia ca s aratam ea acolo unde nu au
reusit Rusii, am reusit noi si ca eram deci mai destoinici deck
dnsii. Aceast directiva permanentizAndu-se a devenit insa
daunatoare mai tOrziu, pentruca nici armata nici oamenii po-
litici si nici marele public nu si-au mai batut capul sa aclan-
ceased greutatile razboiului trecut si cu totii au considerat
armata noastra ca perfecta. Ulterior, usurinta cu care am raz-
bit p Ana dincolo de Balcani in 1913, a marit aceast incredere
nemarginit in puterile noastre si nu ne-a pus pe drumul
scoalei adevarate, acea a insuccesului si a studiului cauzelor
insuccesului.
Poate el niciodata mai mult ca azi n'au avut nevoie armatele
si popoarele de asemeni invatminte.
In sarsit, scrisorile si insemnarile maresalului Mackensen
mai sunt folositoare deoarece studiul lor arata ca, chiar Eta
de o armata asa de desavarsita si de indemOnatica in ale raz-
boiului, cum era armata germana dupa doi ani de lupte, se
poate opune daca nu o rezistent triumfatoare dar una care
sa slabeasca pe dusman pe alte fronturi (numai dupl frontul
francez au fost nevoiti Nemtii sa ieie 6 divizii infanterie si una
de cavalerie, salvandu-se astfel Verdun-ul), sa-1 intOrzie si sa
cinsteasca neamul, pastrandu-i astfel drepturile pentru ziva
socotelilor si a dreptatii.
www.digibuc.ro
PARALELISME HELVETO-ROMANE
DE
N. IORGA
Congresul international de istorie din Zurich mi-a dat

prilejul de a cunoaste mai bine bogata istoriografie elvetiang,
care, ca o privire sintetica ori pe cantoane, nu lasl necercetat
niciun colt din vieata politica sau din cea populara, dand un
exemplu de credinta fata de activitatea inaintasilor.
Am ajuns, strabatand aceste pagini si urmarind discutii
care nu sunt incheiate, la unele suggestii in ce priveste ase-
manari cu insesi originile noastre si, astfel, prezint aceste
idei despre ce mi se impune ca paralelisme helveto-romane .
Nici pentru o tara nu s'a scris atata istorie ca *pentru acest

mic cuprins, nici pentru un neam ca pentru aceste patru
milioane de oameni. S'a trecut dela istoria literara la cea
ipercritica, pentm a se ajunge azi la naive incercari de a
restabili legenda educativ (cu argumente ca acestea: 4 de ce
nu s'ar fi putut sa fie si asa? ). Culegerile de acte inteo tall
nepradat sant enorme: douasprezece volume numai pentru
Zurich, in Arhivele caruia sunt 48.000 de piese. Pana la
Gagliardi si la Feller zeci de istorici au tratat 4 istoria Sviterei .
Elvetia, die Schweiz, nu e un teritoriu, si orice incercare
de a trata istoria Sviterei n'ar putea incepe cleat dela
statutul dat de congresul din Viena dupa caderea lui Napo-
leon sau dup reglementarile care creiaza Statul corpo-
rativ dupg 1848. Geneva s'a adaus mai tarziu. Zurich era
in secolele al XIV-lea si al XV-lea un Stat; Lucerna, Berna,
26 A. R. Memoriile Sectiunii Istorice, Seria III, Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 N. IORGA 340
altul. Grisonii, Valais au fost supusi cu lupta. Tendinte

de cucerire s'au indreptat si spre Valtelina, spre Savoia. fn
Alsacia, Morile , Miihlhausen, a fost adoptata. La ince-
putul secolului al XVI-lea, and se parea cd se merge spre
o forma* politica asemenea cu a tarilor vecine, Sviterii, militia
mercenara in care se intrupa vieata natiei, asediau Dijon.
Burgundia intreaga 'Area ca ar fi sa li apartie, ca si parti
din Nordul Italiei.
Rasa e germana numai in foarte mare parte, si Inca antro-
pologii pot recunoaste sange alpin , celtic si roman. Ade-
varata istorie nu poate incepe ins nici cu primitivii din lo-
cuintile lacustre, pretutindeni samanate, nici dela Alamani si
Burgunzi, nici dela provincia lui Carol-cel-Mare, nici dela
crestinarile prin calugri irlandezi, ca la Skt.-Gall, cu nurnele
galic. Ci numai dela crearea spiritului sviterian, prin actiunile
si emigrarile razboinice datorite lipsei de loc si de hrana si
apoi manifestarilor religioase, literare, artistice, de o parte,
sociale, de alta.
Dar si aici ca si la noi, baza e a primelor natiuni, care se
simt supt aluviunile etnice ale invaziilor.
Din Illustrierte Schweizergesclzichte a lui Ernst Fischer
(Schaffhausen, f. an), culeg cuvinte celtice ca Rhein = sant,
Aar = apa, Rhtme = Starkenbach , Geneva = confluenta.
Orasul Thun e dunum, Yverdun = Eburodunum, Moudon
= Minodunum ( cetate de munte ))), Solothurn = Salodu-
rum, Winterthur = Vitudurum 1). Zurich e un Turicum
elvetic, si pang in secolul al XVI-lea regele Franciei se adre-
seaza la burgmeisterul si consulii din oppidum thuricense .
Vechea pecete din secolul al XIV-lea are Consilium turi-
cense 2).
Romane sant ins : Vevey = Vivisicus 3), August=Augusta
Rauricorum 4). .5i villa romana se pastreaza in finala multor
numiri de locuri.
1) P. 23.
2) Renasterea a introdus apoi forma <I civitas tigurina }.
n) P. 31.
4) Ibid.
www.digibuc.ro
341 PARALELISME HELVETO-ROMANE 3
II
Intaiu mi s'a intdrit conceptia alcatuirilor populare dup
retragerea Imperiului roman, care sant la originea noastr.
Am aratat, de atatea ori, si de altfel am vazut pe urma
ca si Amede Thierry recunoscuse valoarea acestui caz,
cum Viata Sf. Severin, de Eugipiu, invedereaza ca, dupa retra-
gerea Imperiului roman, colonii romani i romanizati se
alcatuiau in comunitati libere, cum a fost, in ce ne priveste,
aceea, infatisata de scriitorii bizantini, pe malul drept al Du-
narii, cu un veac mai tarziu. Iata ca, acuma, se adauge un
caz nou, pentru regiunile elvetiene.
Cand s'au produs marile navaliri, intreaga lume din regiu-
nile Europei mijlocii s'a napustit spre adaposturi. Unii, arun-
cati spre Est, s'au pierdut intre Romani, a caror intarire pe
malul stang se datoreste tuturor acestor invazii, noii locuitori
venind si din Sudul pi-A(1g de Attila si din Vest, iar altii
s'au gavozdit in Alpii dinarici, la inaltimi asa de mari, incat
ele ating si 2.000 de picioare engleze.
Nici nu-i nevoie sa se caute elemente ilirice in ipoteza ca Retii
(dela Ren, Rin) s'ar fi compus din Iliri si din Etruscii ale
caror inscriptii s'au aflat in aceste 1). Ajunge originea ilir
a locuitorilor din Noric, Vindelicia si Panonia, adapostiti aici.
Originea ilirica, deci noric-panoniana, a acestor pribegi,
caci pribegi, peste slabe resturi alpine, sunt ei s'ar
invedera printr'un element de limba: rosu se zice cotschen,
ca si in albaneza (de unde in romaneste; Cociu, Cocea).
Dar e drept ca si in latina e coccineus (de unde coccinilla ),
desi se poate crede c i aici e un element strecurat din
limba ilira. i acelasi e cazul pentru mellen, melna, o galben ;
alb i negru yin ins din latineste, iar albastru e blova
(fr. bleu ). i alte cuvinte de origine nelamurita se pot cita,
ca numele saptarnanii, eilva. S'a semnalat 2), apoi, pastrarea
in vane elvetiene, ca strigat, a iliricului leoba, loba, a vaca .
Pe aceasta baza a inceput o nou vieata, de tarani, in
vai, dar si in orase, de cetteni. In toata Elvetia, Biserica a
Peder Lansel, Die- Rdtoromanen, 1926, pp. 5-6. Dar rAspingerea originii
etrusce pentru una celtick in Enciclopedia Britanica, XI, p. 609.
2) Peder Lansel, Die Reitoromanen, p. 31.
:6*
www.digibuc.ro
4 N. I ORGA 342
dominat, in cetatile inchinate Sfintilor, ca in Dalmatia si la

Venetia (Sf. Vlasie, Sf. Marcu, etc.; Cuera e a sfantului
Luciu) prin episcopi, de veche origine, ca, acolo, la Curia
(Cuera, in limba romana , Coira a Italienilor, cari, evi-
dent, au imprumutat forma Ladinilor, Chur sau Kur la Ger-
mani, caH au apucat Inca sunetul primitiv), sau de creatiune
misionara, in sarsit si de impunere carolingiana.
La noi s'ar parea ca, religia fiind in sama popilor ,
dintre caH cei dela schituri indepliniau rosturi episcopale
de chorepiscopi , adevarata autoritate ierarhica ar fi dis-
parut timp de mai multe secole. De fapt, nu e asa. Avem
episcopii nostri dincolo de Dunare. Acolo putea fi un
Stat de alt caracter, din veacul al VIII-lea inainte, dar uni-
tatea romanicd pe ambele maluri ale Dundrii se mentinea
prin aceastd subordinare sufleteascd fatd de aceia din cettile,
care, de altfel, au pdstrat pentru cei de pe rdpa stdngd vechile
nume latine trecute prin prefacerile graiului nostru: Diiul,
Nicopoia si Driistorul.
Venind la orasul ladin, roman, din Elvetia, curia inseamna
locul unde se da judecata, ceea ce la noi se exprima prin
Scaunul judecatii. Ea n'are a face cu Curtea noastra,
care e de origine militara, dela cohortem, si. p Ana' azi a merge
la curte e a se duce unde este o cladire mare intarita;
de unde si sensul ce-I are , pluralul curti : curtile rui
Voda au devenit Curtea acestuia, cu toate acceptiunile ce
se desfac pentru dnsa.
Episcopatul din Cuera e pomenit la 452 ca o fundatiune ye-
che. Peste el, fara a-I clinti, tree navalirile si dominatiile, venite
din Sud sau din Vest. Aceiasi familie de episcopi-printi,
a Victorizilor, se mentine. Carol-cel-Mare insusi se pleaca
inaintea episcopului, adaugind comitatul ski la vechea
organizare a episcopilor-praesides, dar la 831 episcopii izbutesc
s ranAie singuri, cum fusesera. Ei trebuie sa primeasca insd
o rupere de Italia prin subordonarea (pe la jumatatea acestui
secol al VIII-lea) de Scaunul renan dela Maienta. Episcopul
pierde autoritatea asupra abatilor dela Disentis si Pfeffers,
dar ram'ane domn acas la el si-si adauge in secolul al X-lea
si
I
valea Bregaglia,
www.digibuc.ro
343 PARALELISME HELVETO-ROMANE
Acolo 1) se pAstreazA un grad uimitor de inalt al civili-

zatiei *. Pe la 750 se decreteazI o lex romana curiensis adausl
panA la Carol-cel-Mare, care o suprim 2).
Chid monarhia bisericeascA a lui Carol-cel-Mare dispAru,
se incercg noua vieat local prin insusi markgraful germanic
asezat acolo, un Burcard, care se rAscoald la inceputul seco-
lului al X-lea 3).
Dar ordinea feudald nu-1 scade pe episcop, ci el se aseaz
in fruntea marilor seniori. In secolul al XII-lea (1170) e
print de Imperiu 4). Chid, in al XIV-lea, se va face o lig
contra lui, el va intra in ea. i peste doug veacuri marele
rol jucat de Matei Schinner, care se intituleaz pe moneta ce
bate 5) <episcopus sed[i]um Pre. et Co[ire] s, trebuie pus
aldturi de aceste traditii dela inceputul evului mediu. Faptul
ca episcopul de Cuera isi intinde si azi jurisdictia, nu numai
asupra teritoriului ladin, i odat ladin, pan la Glarus, dar
si p MIA la Zurich, dovedeste ce solide au fost fundamentele
acestei asezari politico-religioase. El armuieste si pe catolicii
din principatul de Lichtenstein, a cdrui capitalg, Vaduz,
poart, cum vom vedea, un nume <ladin > 6).
Se recunoaste ca principatul acesta (de la 1719, prin decret
imperial), un vechiu comitat, trecut la multi domni, pAnI la cei
stirieni cari i-au dat numele, deci o a treia Domnie, pe I nga
a episcopului, a abatelui dela Disentis, c i acestuia Ii rds-
punde steiretia episcopald a Muntenegrului, altd Romanie
era romanic, la Vaduz chiar, la Samina, la Gavadura, incd
in secolul al XV II-lea 7). Intreaga organizatie popularl, spri-
jinit pe alegere, s'a pAstrat si pina asfazi.
1) V. Galiardi, Histoire de la Suisse, I, p. 43.

1) Ibid., P. 44.
3) Ibid., p. 51.
4) Enciclopedia Britanicl, VI, p. 654; XII, p. 609.
5) Ibid, p. 271.
6) Ca izvoare principale, pe care nu le am la indemfinii, se citeazi: Conradin von
Moor, Geschichte von Curraetien, 2 vol., Cuera, 1870-1874; P. C. von Planta (ladin),
Verfassungsgeschichte der Stadt Cur im Mittelalter, Cuera, 1879; Geschichte von
Graubiinden, Berna, 7892. Mai ales Codex diplomaticus RImetiae, 5 vol., Cuera,
1848-1886, i Fossati, Codice diplomatico della Rezia, Como, r9oz.
7) Enciclopedia Britanick XVI, p. 592. E interesant a la Cuera s'a scris istoria
principatului (P. Kaiser, Geschichte des Fiirstentums Lichtenstein, 1847).
www.digibuc.ro
6 N. IORGA 344
Unul din aceti episcopi, urma0 ai lui Asionis, dela sal--

0tul secolului al VIII-lea (758-783), Tel lo, cu numele ro-
manic, a schimbat centrul bisericesc dela vechea bisericA a
sfAntului local, Lucius, Luzi, la catedrala de un caracter cu
totul particular, pentru a cArii asAmAnare cu zidirile franceze
din Sud s'a recurs la ipoteza unui meter de aici care ar fi
fost in acea depArtat tar de mare artA, cum, de altfel, se
admite pentru inceputurile din secolele al XII-lea 0 al XIH-lea
si un artist din Arles 1). Lui Tel lo, al cArui nume aminteste
pe al eroului legendar Tell, i se recunowe situatia de pre-
sident al Retiei 2). Se noteazA posibilitatile de schimb inter-
national venite din intrebuintarea pasului vecin.
Unirea, la 1367, contra episcopului 0 a supu01or sgi, cuprin-
z And panA i pe canonici, pentru a crea prima ligA, a Casei
lui Dumnezeu , legAtura aceasta intre vAile Engadinei, sa-
mAnA cu formatiunile mai largi, in judete , ca aceastA
o curie , a vechilor noastre vAi. 0 alta, mai sus, in munte,
cu abatele dela Disentis (ars de Francezi la 1799), apare
la 1395. Aa se creeazA Grisonii, al cAror nume (in germanA
GraubUnden) n'are a face nici cu coloarea gri, nici, de sigur,
cu numele contelui care s'a adaus la ei 3). Zece judete ,
Zehngerichte, se unesc apoi la 1420, calea rAmAnAnd deschisA
pentru alte legAturi , asa ca p AnA la 1500 tara e alcAtuit
ca o singur formatiune sprijinit pe vointa popular. Dou
biruinti contra ImpAratului, la 1499, o consacr.
E insA0 povestea, nescrisl, a inceputurilor noastre.
Si o aristocratie rAsare dintre aceti oameni liberi, tot ca,
la noi, boierii. i, astfel, Engadina, cu familia Planta, stA in
fata Vail Bregaglia 4), de unde yin acei Salis cari au dat un
delicat poet de limbA german i diplomati. Aceast riva-
litate indreaptA pe unii spre Spania, pe altii spre Franta.
1) Johann Sonncke, Die Kathedrale von Char, f. an.

4) Ibid., p. 8. Peder Lansel, Die Reitoromanen, p. 9, crede cA abia prin misionarii
epocii merovingiene s'ar fi produs crestinarea. La 847 predica se fficea tot in ro-
mana; ibid., p. is. Supt Carol-cel-Mare e episcop Verendarius.
8) Cf. Enciclopedia BritanicA, XII, p. 609. Dupa aceastA explicatle Graubunden,
GrafenbUnden, ar fi originea tAlmAcirii Grisons.
4) Ibid. N. Salis-Soglio a tipArit la 5891 o carte a familiei, Die Fanalie von Sails.
Cf. N. Valser, Johannes von Planta, Zurich, s88,
www.digibuc.ro
345 PARALELISME HELVETO-ROMANE
III
Din aceasta vieata locala romana, subt ocrotirea Bisericii,
a ramas o rasd de o alcatuire cu totul deosebit de a vecinilor
germani cari au inghitit asa de mult dintr'insa, rasa de oa-
meni bruni, cu capul rotund, ochii negri i parul imbielsugat 1).
Si a rdmas un fel de vieatd rurald care continud i pdnd azi.
Pe langa unele cuvinte culturale a, verbele germane cu
propozitii demontabile exercit o influenta, ca trer aint =
anziehen i trer our = ausziehen.
Pentru principalul scriitor roman, care urmeaza pe Ascoli,
Peder Lansel, fost consul elvetian la Livorno, harta vor-
bitorilor de dialecte ladine merge dela Skt.-Gotthard pang
la Isonzo si Adriatica 2). In ea se cuprind Friulanii, cei de la
Udine, Gorizia si Gradis ca, 50.000, grupa s mijlocie , ata-
cata de dialectul venetian, i cei 40.000 de Retoromani , cari se
urea p Ana la cei i800 de metri de la Apa Rosie > i de la San-
Murezzan, adeca Skt.-Moritz al bogatilor turisti i skiori. P Ana
in secolul al XV-lea si Glarus facea parte din aceast hard 3).
Engadina,Engiadin'ota e Tara Padurii (dela numele Innului,
En, si dela gad = padure; cf. Jiiul-de-sus i Padurenii).
Locuitorii, vre-o 12.000, skit Engiadinais. Pamant sarac si
rece ; proverbul popular zice, despre bruma de acolo :
Engiadina, terra fina,
Scha nu fuss quella pruina 4).
Ea se imparte in vschinaunchaes 5), vecinante , sate.
Vicus se pastreaza deci, si vecinii nostri ar putea sa vie, nu
dup apropierea locuintelor, ci dupa satele insesi. Cum noi
am luat dela Slavi ulija, asa ei au imprumutat dela Germani
giassa=Gasse. Dar din cantonul vechiu, chanton,cdtunul nostru,
ei iau, ca 1 i Italienii, si indicatia coltului (chantunera).
4
Biserica e baselgia, unde sunk' clopotele, sains, ( sunetele

1) Vezi figuri in brosura rnea Fralii nogri cei mai mid: Rornanii ladini,
Bucuresti 1938.
3) Lansel, o. c.
3) Ibid, p. 12.
4) Annalas de la Societa retoromantscha, XLVIII (1934), P. 225.
5) SAtenii sunt vschiniedi. Odinioarl i e v'schyns s; ibid., p. 21.
www.digibuc.ro
8 N. IORGA 346
CAsAriile sunt chascharias. Ca formatii superioare e chuminub>

si curtile (cuorts) 1). 0 transhumant ca a noastrA aduce,
pentru fabricarea casului, pe Italienii din Bergamo, cum ve-
niau la noi Turcii din Caramania, de unde Caraimanul nostru.
Oamenii acestui fund de munte erau mai ales pAstori,
pAstori locali, nu transhumanti. De aici multele nuance pentru
numirea animalelor. Astfel, pe langA chavagl, vacha, bouv,
tor, vde, besch (oaia, numit numai asa: bestie 6), agne,
chevra, puerch i scrua, i aceste numiri: sterla, muja, trimma
(pentru vaci), muaglia ( vite ), uzl (ied), alimeri (porc), verl
(vier), puschlin (purcel). Tot asa pentru numirile de insecte.
In schimb numele de pesti sunt putine si de imprumut.
Bogat e nomenclatura, original, a plantelor. E interesant el
s'a pstrat numele frasinului (fraisen), care nu creste in
Engadina, tara pAdurilor de fag (fo).
In ce priveste organizarea, gAsim in aceste sate, prin secolul
al XVI-lea, chizesi i arvogna 2). Cuviclzii, convicini, se
adung i hotArAsc pentru pAsuni i alte motive de discutii
un numAr de schantamaints . Se ia jurAmAntul, care se
inlocuieste une ori cu a atingerea baghetelor a ( tuchio
bachietta in loc del saramaint ) 3).
Ca sArbAtori, Pastile, apoi Nadel, CrAciunul, La Bavania,
Boboteaza, Quinquagesima (Tschuntcheisma).
Deci a rArnas limba. DouAzeci de dialecte la cAteva zeci

de mii de oameni.
In pArtile Adigelui-de-sus, la Badia, S. Cassiano i Cor-
vara, se vorbeste dialectul care se zicea i, de sigur, se mai
zice Inca: badiotto, dupa cea d'int Aim din aceste comune 4).
Aceeasi limbA se mai vorbia la Marebbe si La Valle, ca si
de care acei Fassani, cari, dela sfArsitul secolului al XVII-lea,
Ii scriau statutele, redactate de obiceiu in limba poporului, aici
italieneste, si de cAtre oamenii din Livinallongo 5). Se osebiau,
1) Ibid., p. zro i urrn.

2) Annalas citate, p. 49.
3) Ibid., p. 121.
4) V. Giornale di politica e di letteratura, XIV, III, pp. 58---9.
5) Ibid., p. 59.
www.digibuc.ro
347 PARALELISME HELVETO-ROMANE 9
dunAzi, ca dialecte : il fassano, il marebbano si il gardenese

(de la Gardena) 1). La 1609, vorbindu-se cu despret de o
limb' care nu se poate nici scrie, nici ceti, nici invAta de
eine nu e nAscut acolo ,. se luau mAsuri pentru ca locuitorii
de acest graiu, zisi Burgusiani, sg nu ail:a leggturi de familie
cu Grisonii eretici 2).
Numele proprii strvechi, anteromane, sunt pAstrate credin-
cios de aceast populatie care a gAsit in aceste locuri pe ultimii
reprezintanti ai primei rase. Cuera e asezat pe rAul Plessur,
care vine din valea Schaufigg. Dacg una din inAltimile ce o
domin a ajuns a se chema, poate numai majoritar si oficial,
Mittenberg, cealalt Ostreaza numele de Pizokel. Piscul (piz)
Vadret (cf. Vaduz), piscul Sesvenna (final etrusc) dominA Enga-
dina-de-jos, si in mult disputata Valtellina (dela Val Tellina),
odat supussa in parte episcopului din Cuera, si prin donatia, din
secolul al XIV-lea, a lui Mastino Visconti, se inalfa Pizzupo
(acolo si pasul Umbrail). Se trece si azi granita Tirolului la
Punt Ota. Avem, in acesti Grisoni, nume de vai (glen, val),
ca Samino, Frastanz, Domleschg, nume retie, Avers, Lugnetz,
Mals, Schams, Nauders, Bevers, Puschlav, Zuz, Mals, Safien,
Spol, Zernez, Tasna, Remus, Samnaun, Samaden. Cutare
pasuri de munte se chiarng Rafna, Fltiela. .51 aici,muntele pd-
streazd nomenclatura indigenilor.
Ca ape mai mici, Alvamen (Albul), Fidein, Le Prese, Schuls4).
Aceste nume, alAturi de cele de mostenire roman : Baselgia
( biserica ), Albula, Bernina, Silvaplana, Silvreta, Biasca, Me-
soco, Medels, ca localitti: Sargans, Disentis, Thuris, Rsuns,
Tarasp, Sils, Disentis, Malans, Slanz, pe lnga cunoscutul
Davos si Arosa, se mentin cu toat germanizarea, impusA sau
voit, si astgzi, pentru asezrile stesti, lang numele de ase-
zAri germane sau bisericesti (ca a Sfntului Mauriciu).
Din aceste dialecte, socotite di nu pot da o limbg literar,
desi in ea se redacteazA acele acte, carti religioase, calendare
Inca din secolul al XVI-lea, o intreagg generatie de scriitori,
1) Ibid., p. 6o.
2) Ibid., pp. 6ot.
2) Enciclopedia Britanick VI, P. 654.
4) Ibid., XII, p. 6o8.
www.digibuc.ro
10 N. IORGA 348
'Ana la azi septuagenarul Peder Lansel, au izbutit a face, si

pentru poezie, o nobila Erni* armonioasa si capabila de
mladieri.
In cimitirul dela San-Gian odihnesc apostolii: cei doi
Palliopi, cari au publicat Dictionariul dela Samaden in 1895,
Ioan Mathis, Robert Ganzoni, Gil li Heinrich, Peter Jann,
Otto Cloette 1). Adaug ca, isndemnat de anume asarnanri,
pe care le-a relevat pe larg si regretatul nostru confrate Ovid
Densusianu, inteun curs, ramas nepublicat, la Universitatea
din Bucuresti, filologul german J. Ulrich, care a dat, la Halle,
in 1882, o Rdtoromanische Chrestomathie, in dou volume,
a venit, acum vre-o treizeci si cinci de ani, la Brasov, ca sa
studieze din viul graiu romaneste.
Anume elemente de mare asamanare cu noi nu lipsesc. Astfel
insasi umbrirea lui a latin in numele poporului: Romonsch.
Pe langa totiinna, totdeauna , care inseamnal totusi , versa
pentru varza , pierzandu-se cauliculum, de unde am facut
curechiul nostru, s'ar putea semnala si crida, cum se zice
la noi in Moldova, pentru creta , aram pentru arama .
IV
Pe langa aceasta singura transmisiune romana, marile orase
de mai tarziu apar intaiu ca. simple Hofe. Astfel Zurich, acel
vechiu Turicum helvetic 2), care e dat, la 853,de Ludovic Ger-
manicul, cu alte posesiuni socotite imperiale, si in ce va fi
cantonul Uri, manastirii de femei din ce va deveni puter-
nicul oras 3). E interesant ea', daca, in acest act, apare ca mare
cancelariu Ratleik, din Seligenstadt, acel care redacteaza e
un Roman , Comeatus. Manastirea e inchinat Sfintilor
Felix si Regula 4).
Dar in aceleasi vai s'a creat de navalitorii alemani si bur-
gunzi o vieatd rurald asemenea cu a noastrd in evul mediu.
1) Steinrisser, Grammatica elementera del romauntsch d'Engiadin'ota, p. 96.
2) Pentru Roinanii din Grisoni e. Turigt.
2) Mon. Germ. Hist., Dipl., la aceasta data, no. 67, si Urkundenbuch der Stadt
und Landschaft Zurich, I, no. 68.
4) Mon. Germ. Hist., Dipl. i Urkundenbuch, la B78.
www.digibuc.ro
349 PARALELISME HELVETO-ROMANE xI
Numele cantoanelor de vai n'au fost explicate. Astfel

Schwyz si Uri, iar Unterwalden, o cei de subt padure ,
amintesc pe Padurenii nostri. Neexplicat e si numele
teritoriului Glarus. Zug inseamna drumul , o coborirea din
munti. Berna, fireste, o Ursii , la Ursi (Bren), precum
Munchen e o calugarii , la manastire , iar la noi, numele
satului Pochidia vine dela Pochii Diei , popii , calugarii
din manastirea intemeiat de ctitorul Dia. Appenzelle tri-
mete la cella, o celula , chilia unui pustnic. Basel e evident
basilica (asa ca, la noi, Biserica-Alba).
In ce priveste Valais, Walleis (v. si Wallensee), acestia sunt
Valahii (aici nu se intilneste indulcirea din Welschen )).
o Valahii celto-romani, in fata strecurarilor, alunecarilor,
depunerilor de sediment, si nu navalirilor germane.
Nu numai cd acefti oameni rdmdn in vdi pentru o vieatd
pastorald, dar ei pornesc de acolo pentru a avea forme politice.
0 miscare analoaga a fost semnalata 1) in vremea din urma
si la taranii din Nordul Italiei, cari se ridicara pentru libertate
contra episcopului de Como si a seniorilor si &clued astfel
un exemplu si un indemn Elvetienilor vecini, cu cari erau
in stranse relatii.
D. Gagliardi, care nu cunoaste cazul romnesc, n'are
dreptate and scrie, dup ce a aratat ca taranii nord-italieni
nu si-au putut pastra libertatea, ea o nasterea Confederatiei
si apararea ei biruitoare constituie deci, in analele tarziului
ev mediu, un caz exceptional, unic in felul sail 2).
Un alt punct de mare importanta pentru noi e aceasta
constatare pe care trebue s'o faca acest profesor la Univer-
sitatea din Zurich, cu privire la prima earth' a confederatiei
de libertate: Deci punctul de plecare al acestei miscari,
care astiga necontenit in jurul ei si isprvi alcatuind intr'un
singur Stat toata tam ce se intinde intre Jura si Alpi, au fost
teritorii cu totul restr Anse, care, e adevarat, fuseserd colo-
nizate in parte incd de pe vremea Romanilor, dar, cum se
2) Gagliardi, loc. cit., p. 78.

2) Ibid., p. 79.
www.digibuc.ro
12 N. IORGA 350
poate deduce din numele de locuri, nu fuseserd colonizate decdt

relativ tdrziu de Alamani 1).
i atunci o intrebare se pune, la care nu m'am gandit
panl acuma. Precum, la 1291, comunitatile >>, obstile, adeca
judetele de munte ale viitoarei Elvetii s'au unit, in conditii care
nu se pot fixa, odata ce s'a dovedit, desi tarziu si nu fail
greutate, falsitatea legendei lui Wilhelm Tell si Stauffacher,
a scenei arcului cu care se trage in marul pus pe capul
copilului,ca actul acela din 1291 a venit din opunerea fat de
principatuk lui Rudolf de Habsburg, oare , in afard de
perpetuarea la noi a ideii de Domnie, unirea judetelor pe la aceea si
datd, cdci pe la 1270 Litovoiu lupta singur, nu s' a fdcut
ea inaintea pericolului unei cuceriri ungurefti? Dar aceasta a
trebuit sa se facl inainte de complecta degenerare a Arpa-
dienilor, si anume pe vremea cand regele tanar >> Stefan,
in lupta cu Bulgarii si avand nevoie de contingente din
partile la Sud de Carpati, ameninta, stand in Ardeal, cu
intemeiarea unui al doilea Stat unguresc in aceasta parte, cu
fireasca tendinta de intindere la Sud de Carpati ?
S'ar putea intinde, de altfel, paralelismul si asupra ocupatiei
de mercenari, ostasi in largul lumii, din care Elvetienii facura
o industrie national, si care, practicata de Romanii cari
lupta aiurea, ca Ioan Hunyadi in Lombardia si atatia altii
pana in Caffa si in Mangup, a fost inchisa in hotarele noastre de
Domnia gata pentru razboaie si de nevoia de aparare contra
Turcilor.
1) Ibid., p. 76.
www.digibuc.ro
PRINCIPIUL NATIONALITATILOR
SI GRESELILE LUI BISMARCK
DE
N. IORGA
q edinta dela 14 Octombrie 1938
I.
Evenimentele atat de importante care s'au intamplat in

Europa in ultimele zile si care au zguduit constiinta fie caruia,
au atras sentimentele cele mai aclanci, au provocat ingrijorarile
cele mai legitime, dovedindu-se astfel, cat este de copila-
reasca deosebirea care se face intre cugetarea stiintifica, in
care se cuprinde cu drept sau farai drept si orice consideratie
istorica, si intre politica desfasurata supt ochii nostri, au
trebuit sa trezeasca si in mintea istoricilor anu mite amintiri
si sl-i sileasca la uncle deductii, care fara aceasta influenta
a unei considerabile realitati nu s'ar fi impus de loc, sau
nu cu aceeasi hotarire si aceeasi deplinatate. Germanii au
cerut pentru dansii teritoriile austriace si ceho-slovace, in
care se gasesc Germani cu constiinta national, sau cu ceia
ce poate da, ca simt de deosebire, vorbirea altei limbi.
Statul german, represintat prin seful sau, a facut declaratia
solemn ca astfel de revendicatii pe aceiasi baza de constiinta
nationala si de limba osebitoare nu se vor intinde si asupra
elementelor germane care se gasesc in Po Ionia, asupra acelora
care fac parte din nou din Republica Francez, asupra locui-
torilor din Slesvig, cari triesc de la rAzboiu incoace supt
Coroana danez, asupra supusilor d-lui Mussolini din Tirolul
27 A. R. Menoriile Regiunii Istosice. Seria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
r,
2 N. IORGA 352
anexat la 1918, asupra numerosilor Germani imprstiati in

Sudul Rusiei, fail a mai vorbi de acei cari se gasesc in numar
mai mic samanati si in alte State, intre care este, cu vabii
si Sasii sai, cu elementele colonizate in Basarabia si Do-
brogea, cu cele pripasite prin orasele mari ale noastre, si
Statul roman.
Aceste asigurari sunt. sprijinite insa numai de guvernul
german de acum si de vointa omului neobisnuit care se ga-
seste in fruntea acestui nou Reich. Pentru poporul german
insa, dupl educatia care i s'a dat, dup tendintile care i s'au
infiltrat, dui:4 avantul pe care 1-a luat, dupa constiinta de
putere de care i s'a vorbit necontenit si care fard indoiala
exista, niciun hotar nu poate fi pus in calea acestei aspiratii
catre o unitate nationala care a intarziat.
*i, daca Anglia si Franta n'au nimic de cerut dincolo de
hotarele kr, Italia nu se poate sa nu tina seama de existenta
numerosilor Italieni din Elvetia, de caracterul unitar italian
al locuitorilor insulei Corsica, fail a mai vorbi de marile
amintiri venetiene intrupate in stralucitele monumente de
arta din Dalmatia, prin care se poate vorbi acolo de un semi-
nationalism istoric italian.
Inainte de aceste evenimente, a fost in Europa, incepand
dela 1866 inainte, fara a mai vorbi de sensul miscarilor dela
1848 in unele tari,. miscari despre care voiu vorbi mai departe,
o serie de conflicte care au dus la mari varsari de sange in
Europa Central, in partile balcanice si dunarene, p Ana la
Marele Razboiu, care si el a fost facut dela o bucata de vreme
supt steagul reclamatiilor nationale si a dus la intemeierea
sau complectarea unor State avand acest caracter.
*i atunci pentru istoricii caH au simtul vietii contemporane
se pune intrebarea: de ce nu s'au putut impiedeca aceste
grozave incaierari intre popoare, de ce nu s'a putut merge
pana la capat in crearea unor formatii nationale complete,
din moment ce principiul insusi fusese pus Inca de mult ?
Nu, cum se obisnuieste a se spune, de Revolutia franceza.
Revolutia franceza n'a fost un produs national francez,
pe baza unor idei franceze si urmarind scopuri care sa
apartina numai natiunii franceze. Lumea se lag inselata
www.digibuc.ro
'
353 PRINCIPIUL NATIONALITATILOR $1 GRE$ELILE LUI BISMARCK 3
de cuvantul de natiune , care la Francezii dela 1789 nu

avea un sens de rasa, ci numai unul de caracter general
uman. National era ceva potrivit cu drepturile si cu ce-
rerile poporului; natiunea era opusa regelui, clasei aristo-
cratice, clerului, inaltei lumi de functionari in serviciul di-
nastiei: a nationaliza >> pe vremea aceia nu putea s in-
semne altceva de cat, pentru a ne exprima in termeni con-
temporani cu noi, a democratiza. Revolutia franceza a inceput
cu oferta de pace catre toate neamurile, si care acelea soco-
tite oarecum ca dusmane din cauza opozitiei dintre State.
Dacl in -Wile cucerite, care erau considerate insa ca libe-
rate si incredintate prin urmare localnicilor, scosi de supt
jug, s'a produs totusi o francizare de forma administrativa,
de lume oficial, de invatamant public, aceasta nu se dato-
reste faptului ca Francezii, convinsi de superioritatea lira-
bii lor, si aceasta insasi ar corespunde unui simt de superio-
ritate a rasei, ar fi voit ceia ce se numeste astazi o desna-
tionalizare, ci limba franceza, gandirea franceza, formele
franceze de viata erau socotite ca un bun general al ome-
nirii si in special al Europei, a carui rasp andire nu insemna
sclavia nimanui, ci, din potriva, o mare indatorire, o deosebita
binefacere ce s'ar face unor popoare, care pana. atunci ar
fi intrebuintat limbi mai putin desavarsite, in forme mai
putin corespunzatoare cu binele cutarii sau cutarii tari.
Pentru a avea inteadevar principiul national, se cerea
altceva. De sigur o cunostinta a istoriei mai noi, care nu
se preda pe vremea aceia in nicio scoala, cercetarea urtei
literaturi, din care nu se cunosteau decat produsele cele mai
reprezentative, in care era atata spirit francez international,
putinta de a strabate o tail dela un capat p anal la altul, pentru
ca fiecare sa fie patruns de frumusetea, de spiritul, de boga-
tiile, de inlesnirile, care se gasesc rasp andite intr'insa. *i
mai trebuia Inca un lucru. Precum, in evul rnediu, cea din-
t 'Ai mijire a unui instinct national se datoreste, pe vremea
cruciatelor, faptului ca natiunile s'au gasit in aceiasi oaste
a luptatorilor pentru cruce si si-au putut da sama de deo-
sebirea limbilor si apucaturilor, tot asa, prin rzboaiele Re-
publicei si prin acelea ale lui Napoleon, s'a ajuns la un simt
27*
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 354
din ce in ce mai ascutit al nationalitatii, din care a rezultat

pe urma o teorie si din teoria aceasta s'a desvoltat o politica.
Si romantismul a contribuit la aceasta. Acel idealism nobil,
cu intelegere pentru coloare, pentru pitoresc, pentru origi-
nalitate, care a stAp fink atata vreme spiritul uman si a produs
si un romantism politic, care a dominat timp de cel putin
trei decenii Europa.
Multamit tuturor acestor schimbari in spirit, la 1848
teoria nationala exista, si prin aceasta teorie nationald, care
ramnea sa se potriveascl asa cum putea, o aka teorie, foarte
rasp Andita pe vremea aceia, teoria liberald, pe baza acestui
romantism, sau prin unele din razboaiele si revolutiile de
atunci.
S'ar fi putut ajunge, de pe urma unor tendinte asa de
firesti si de frumoase si unor sacrificii primite cu atata pla-
cere, la crearea Statelor nationale depline si, odata create
Statele nationale depline, n'ar mai fi fost nevoie de tot
ce s'a cerut pe urma omenirii, ca sfortare si ca varsare de
sange. S'ar implini aproape un secol de pace desavfirsit,
daca nu s'ar fi ivit, si nu intelegem de unde ar fi venit si pe
ce motiv s'ar fi impus, un alt principiu, pentru ca sa' rstoarne
pe acela care incet si sOnatos se impusese omenirii atita
vreme. Atunci, a trebuit sa vie cineva : o lark o clas, un om,
reprezintnd si o stare de spirit mai larga, venind din trecut,
care egala sistemul national si nu avea aplecari romantice
care O. fi stat in calea principiului national si, prin mijlocul
unei organizri puternice, sa spulbere o desvoltare organica
at At de bine intemeiat.
Acest om a fost Otto de Bismarck, cancelar al Imperiului
german. El mai mult dec At oricine.
II.
Incerc a o arAta in consideratiile care urmeaz:
Nscut la tail, in castelul Schnhausen, dintr'un tata
care nu voise sa fie militar, potrivit cu traditia familiei, si
dintr'o mama, cu privire la care s'a observat c' tatal ei fusese
www.digibuc.ro
355 PRINCIPIUL NATIONALITATILOR SI GRESELILE LUI BISMARCK 5
un scriitor si un filosof in sensul secolului al XVIII-lea,

care si-a crescut fata in traditii de un mare liberalism si
nu s'a uitat de biografii cancelarului german ca, intre rudele
sale despre partea mamei, se gasia si acel locotenent Katte,
care fusese tovaras de escapada al lui Frederic-cel-Mare,
in anii de Print Mostenitor si isi pierduse supt ochii acestuia
capul, Otto Eduard Leopold von Bismarck, nascut intr'un
castel singuratec de viata inchisa, n'a aratat prin nimic ca
foloseste de directiile pe care i le putea da mama si nici de
acele studii la Berlin care s'au facut intr'un institut alcatuit
pe baza sistemului de buna umanitate al unui Pestalozzi, de
si, din invatatura care se &dm acolo, el a cules, observand-o
cu mandrie mai tarziu, sistemul spartan la care era supusa
desvoltarea scolarilor.
S'a relevat de biograful englez al lui Bismarck, Charles
Lowe 1), ea' apoi, la gimnaziu, el a intalnit iarsi reprezin-
tanti ai unui crez de origine franceza, impotriva caruia era
sa se intoarca mai tarziu cu toata ura unei nezguduite con-
vingeri: doi dintre profesori erau, de alminteri, Francezi de
origine, dintre Calvinii plecati din patria lor in secolul al
XVII-lea. *tia binisor latineste, fara nicio influent vizibila
a spiritului latin, si se alesese cu asa de putin din spiritul
elenic, incat mai pe urma a declarat ea este pacat de oste-
neala ce se cheltuieste cu o astfel de limb, care ar putea fi
inlocuita cu cea de folos practic care este ruseasca.
La toate, prefera exercitiile violente, la care se arata un
maestru. Cand, la saptesprezece ani, trecu la Gottingen,
Universitatea acelei Hanovre pe care era s'o desfiinteze, el
se aseza in primul rand al lupttorilor cu sabia, necontenit
gata de incercare.
La Iectiile universitare venea asa de rar, incat un profesor
a declarat ea nu 1-a vazut niciodata pe band inaintea sa 2).
Trecand la Berlin, unde preda atunci vestitul teoretician
al ideii de Stat, si el de ascendenta franceza, Savigny, el
1) Prince Bismarck, 2 volume 1887.
2) Cf. scrisoarea din Decembre 1846, li In Der Kanzler von Bismarck in seinen
Briefen, Reden und Erinnerungen mit geschichtlichen Verbindungen von Tim Klein,
1917, p. 6 5 0 urm. Foarte frumoasa marturisire religioad.
www.digibuc.ro
6 N. IORGA 356
are numai de dou ori curiozitatea sl asculte vorbind pe

acest ilustru profesor. Devenit magistrat, el introduce de pe
scaunul ski de judecator metodele cu care se deprinsese in
acesti ani de asa-zise studii. Ca functionar administrativ, el
nu se alipeste inteadevar la aceste noi indatoriri. Prin armata
trece numai pentru a-si face serviciul. Apoi se inchide in
castelul parintesc, acoperit de datorii grele, unde tatal i-ar
fi dat o misiune de salvator, potrivit cu lectiile de agricul-
tura de pe catedra, pe care insa nu le ascultase.
Acolo, unele lecturi, intre care ar fi fost, langa Machia-
velli, care s'a dovedit ca i-a fost de folos, Spinoza, la care
nu se intelege ce a putut sa caute. Apoi, dupa caskoria cu
o femeie care nu pare s fi avut vre-odata influenta asupra
lui, este aruncat in vika politica, prin alegerea sa la dieta
locala a Saxoniei prusiene, in 1847.
Aici, el apare de la inceput ca luptator neimblnzit, flind
incapabil de vre-o concesie, pentru drepturile regelui, al
carui campion se anunta, al regelui prusian, dincolo de a
carui Prusie nu vrea sa vada nimic, intr'o epoch' in care si
reformatorii dela 1848 nu mergeau mai departe, in planul
lor de nou Stat, deck la inlocuirea titlului de rege teritorial
al Prusiei prin acela de rege popular al Prusienilor ,
de altfel ca si Frederic-cel:Mare.
El declara ca a inceput o lupta impotriva scapatarilor roman-
ticului rege Frederic-Wilhelm, in directia indicata de ideo-
logia vremii. In parerea lui, in loc sa se coboare asa de jos,
descendentul creatorilor acestui Stat al Prusiei avea datoria
sa intrebuinteze mijloacele cele mai energice, pang la repre-
siunea militara, pentru a teroriza pe cei cari veniau cu idei
straine, ca sa schimbe caracterul indatinat al acestei fundatii
politice.
El vorbia de Dumnezeul bkaliilor, care, mai cur And
sau mai Varziu, va hotari prin zarurile sale de fer si ches-
tiunea constitutionala. Este hotarit impotriva oricarii am-
nistii s'ar acorda acelora pe cari-i priveste ca niste rebeli
Striga impotriva sentimentalitatii plangatoare a veacului
nostru , care ar fi mai daunkoare si mai bogata in urmari
sAngeroase deck o doctrinl severa, de la inceput practicata #.
www.digibuc.ro
357 PRINCIPIUL NATIONALITATILOR SI GRESELILE LUI BISMARCK 7
Un biograf francez, Edouard Simon 1), fixeaza exact starea

constiintii lui politice fata de ideea national, care era in
in aier, prin aceste cuvinte: Dup ce combatuse in mis-
carea democratica dela 1848 atingerea adusa principiului
monarhic si aparase dreptul absolut al regelui contra drep-
tului popular, el raspingea, cu un zel nu mai putin aprig,
miscarea unitara a Germaniei, care reprezinta pentru dansul,
in aceast vreme, revolutia contra acestor doua mari Puteri
germane, Austria si Prusia, mai ales contra Prusiei, pe care
eauth s'o sea& in oarecare combinatie unitarl, republicanl
sau monarhica, aceasta neavand importanta, dar menit de
sigur sa suprime autonomia glorioasei monarhii a lui Fre-
deric-cel-Mare 2).
A avut Bismarck inteadevar credinta de feudal, care i
se atribuie, fata de o monarhie reprezintath, in momentul
acesta, de sufletul unduios, plin de sperante romantice si
de necontenite reveniri, de dureroase chinuri de constiintl,
al regelui care a isprvit nebun ? Legaturile cu Suveranul
au fost tarzii si slabe. Nu supt o astfel de domnie putea
el sa capete rolul pe care de sigur Inca de atunci il visa.
0 intrevedere la Venetia, in cursul careia i se cere sa arate
care sant prerile sale, dupa lunga criz d. inceputa la 1849,
n'a adus niciun fel de rezultat. Bismarck ar fi fost indignat,
daca regele, invitat de Parlamentul, in fond republican dup
tipul francez, dela Erfurt sa iea Coroana lui Frederic
Barba Rosie, ar fi raspuns altfel de cat prin declaratia mandra,
de adevarat paladin medieval sprijinit pe gratia lui Dum-
nezeu , ea nu intelege s'o culeaga din strada, ci numai, asa
cum se va face pentru fratele si urmasul sau la Versailles, in
prezenta si, evident, dup inspiratia lui Bismarck, dela suve-
ranii germani, cari ar crea, nu in locul lor, ci numai, cu un
rol mai mult reprezentativ, peste dansii, un Imparat Ger-
man >>.
Cand la Frankfurt se elaboreaza o constitutie, el o rupe
in bucati, printr'o cuvantare ce se inspira dela neclintita
1) Histoire du prince de Bismarck, edilia a 3-a, Paris 1886, p. 40.
I) V. Tim, o. c., p. 9o: a Was uns gehalten hat, war gerade das spezifische
Preeussentum * (scri soarea din 26 Septembre 1849).
www.digibuc.ro
8 N. IORGA 358
traditie a drepturilor monarhilor. De data aceasta, el era indi-

gnat nu numai de atingerea care se aducea principiului pe
care se sprijinia monarhia prusiank ci si contra violentei
care ar fi sa se faca dinastiei bavareze si acelei hanoverane,
cea din urma avand O.' fie, peste trecere de vre-o dougzeci
de ani, inlaturata tocmai de dansul.
Din regele ski Frederic-Wilhelm el nu intelege sal se faca
aceia ce s'a facut in Italia cu nenorocitul Carol-Albert,
ridicat si coborit dup capriciile schimbkoare ale unei asa-
zise natiuni *.
Cum, pe vremea aceia, se incerca rezolvirea cu armele,
care s'a si indeplinit pe urma, a chestiunii celor dou
ducate incunjurate de mare *, Prusia avand s'a fie reunit
cu Austria prin aducerea la indeplinire a unui mandat ger-
manic, pe dansul il supAra si faptul ea in aceast actiune
s'ar atinge drepturile altui Suveran, pe care constiinta
national germana il considera totusi ca pe un usurpator si
ca pe un dusman.
Cum se vede, nu se poate inchipui un mai mare adversar al
nationalismului, pentru Ca acesta isi are originea 0-0 gaseste
puterea in aspiratia populara de a conduce si de a guverna.
Biograful francez citat aduce inainte o declaratie, de un
mare avant oratoric, dar cuprinzand o cugetare politica in-
variabila : raspingand orice ar parea s'a fie in legatura cu pla-
nurile constitutionale, care sant pentru el o copie a perga-
mentului pe care este scrisa' Magna Charta, pe hartie suga-
toare continental *, el se rosteste astfel: mai curand deck
sal vad pe regele mieu coborindu-se la rolul de vasal al de-
mocratiilor, prefer ca Prusia sa famaie Prusia, ceia ce ii va
permite sa' dea Germaniei legi si nu s primeasca dela &Ansa *.
Ceea ce arat sa. ca insusi idealul unei Germanii unite nu era
pentru dansul deck posibilitatea unei cuceriri a celorlalte
provincii germane de ckre aceast Prusie.
El doria, spune tot Edouard Simon, s'a se mantuie cu pro-
iectele de unitate germana, supt orice forma' s'ar fi presintat *.
El releva ca armatei chiar, si nu asa-zisului popor *, ii re-
vine un rol in ce priveste rosturile viitoare. N'are nicio sim-
patie pentru tricolorul revolutiei de unificare, nici pentru
www.digibuc.ro
359 PRINCIPIUL NATIONALITATILOR SI GRE$ELILE LUI BISMARCK 9
ce se chiama o refacere national, care nu este deck ce-

rinta unei fantome, care, supt numele de spirit al timpului
sau opinie publica, a prostit, cu asurzitorul ei strigat, ra-
tiunea printilor si a poporului, 'Ana ce fiecare din aceste
dou persoane s'a speriat de umbra celeilalte si a uitat ca
supt pielea de leu a acestui spectru era numai un foarte zgo-
motos, dar cu desavarsire inofensiv, animal .
Si acesti Germani, cari ar fi meniti a trai in legaturile lor
de odinioara prin barba Imparatului medieval, i se par
o ratacire si un pacat. Pentru dansul, casa printului sau
este Prusia . El merge mai departe: nu-i place lipsa de dis-
ciplina a Germanilor din Sud. Si discursul se incheie astfel
santem fericiti ca santem Prusieni si voim s ramanem
Prusieni .
Aceasta este actiunea lui in Parlamentul dela Frankfurt.
Impotriva spiritului revolutionar, care-1 face sa se cutre-
mure, nu numai de manie, dar de desgust, el se declara pentru
o aka politica germana, pe care ar face-o cele dou monarhii
legitime, dintre care una nu poate sa incerce a o inlatura
pe cealalta: Austria si Prusia. Ele sant puterile protectoare
ale Germaniei , si am putea spune chiar ca Germania nu
exist in afara de dansele. Ideia ca Austria ar trebui izgonita
din confederatie, cum o va face el insusi, supt presiunea
vremurilor, dar mai ales din dorinta lui de a da o cat mai
mare intindere cuceririi, in orice parte, la care este indri-
tuita monarhia prusiana, il indigneaza. Austria este tot asa
de germana cum este Hessa si Ducatul de Holstein.
Este o ciudata modestie sa nu indrznesti a privi Austria
ca o Putere germang. Nu pot sal-mi explic aceasta decat
ca Austria are fericirea de a domni asupra unor rase straine
aka' data supuse de armele germane . Deci armele germane *
au dreptul sa cucereasca mice teritorii, locuite de orice fel
de indigeni, pentru a le adaugi la posesiile ereditare ale acelor
Puteri care-si trag drepturile din existenta, desvoltarea si
ispravile unor dinastii. Dar , este silit el sa adauge, n'as
putea sa trag concluzia ca, pentru Ca' Slovacii si Rutenii
sant guvernati de Austria, acestia sant dominantii. \Tad eu
in Austria reprezintanta si mostenitoarea unei vechi puteri
www.digibuc.ro
10 N. IORGA 360
germane, care a dus mai departe Germania, adesea ori si cu

glorie >>. Nu pentru Prusia un rol asamanator cu acela pe
care Piemontul il joaca in alcatuirea Italiei si, cum se va
vedea, aceast alcatuire inssi a Italiei este, pentru dansul,
cu totul altceva decat un exemplu de imitat.
Acestea sant ideile lui la sfarsitul anului 1850.
Nu se poate o mai hotarit combatere, plina de o neier-
tatoare pasiune, a ideii nationale germane cleat aceasta.
lath' insa a, de la 1851 inainte, o schimbare se petrece
in manifestarea lui politica.
El ajunge sa fie un adversar al Austriei in dieta germanica,
dar nu fiindca el o doreste, ci fiindca Austria n'are incredere
intr'insul. Acela care fusese credincios vasal al regelui sail,
nu pentru regele insusi, ci pentru ca aceasta atitudine ii
parea potrivit pentru realizarea marii sale ambitii, este,
acum, tot pentru motivul personal de neacceptare a ofertelor
sale de catre clasa politica dorninatoare la Viena, un element
de opozitie fat de actiunile pe care aceasta ar vrea s le in-
treprinda. De fapt, el nu este contra Austriei in sine, nici
contra dreptului austriac, pe care nu-1 poate tagadui, nici
impotriva misiunii pe care Austria are dreptul de a si-o atribui
in viata germanica, ci impotriva politicei lui Schwarzenberg.
Noua tinta a lui Bismarck este, prin urmare, in legatura
cu aceea a noilor conducatori politici ai Austriecilor si nu
se poate intelege in afara de &Ansa.
El se inpotriveste deci Austriei, neuitand s spun ca
prietenia fata de dansa a fost determinata de amintirile
Sfintei Aliante, care ni fusesera transmise de traditia gene-
ratiilor precedente >>, ceea ce este o scuza fata de atitudinea
din trecut, pentru ca Austria, adeca aceia pe care conta-
serdm noi, nu exist de loc *. Nu-i trebuie o Austrie care
revine la traditia Razboiului de treizeci de ani si cere ca
Prusia sa renunte la traditia lui Frederic-cel-Mare. Ca sa-si
deie seama insusi de ce se unelteste la Viena, primeste
sarcina, in 1852, de a merge acolo, intr'o calatorie de explo-
rape, care-1 duce p Ana la Budapesta, unde nu poate capata
nimic dela Francisc-Iosif chiar. Cand se prezint criza ruso-
turd, din care a rezultat razboiul Crimeii, antagonismul
www.digibuc.ro
36/ PRINCIPIUL NATIONALITATILOR SI GRESELILE LUI BISMARCK II
acesta, spre care este impins de un curent de opinie publica,

acea opinie publica de care-si batuse joc p Ana acum si ale carii
hotariri va trebui totusi sa le execute, adaugandu-se si jignirea
adusa personalitatii sale absorbante, el este impotriva ro-
lului de ajutator al ambitiei austriace de a lua in stap nire
Dunrea-de-jos, cu ocuparea permanenta a Principatelor
romnesti, pe care noua diplomatic austriaca si-1 insusise.
Ma tern si de aceia ca, in chestiunea oriental, sa nu dam
Austriei intregul si loialul nostru sprijin, fail a hotari pentru
noi cea mai mica rasplat. * El este pentru o neutralitate
armata, daca se poate in tovarsie cu alte State germane
si cu Belgia.
Aducerea Belgiei la neutralitatea aceasta, la care chiama
pe factorul hotaritor la Berlin, nu este lipsit de oarecare
naivitate, mai ales and se gAndeste cineva la atitudinea pe
care Germania lui Wilhelm al II-lea, mostenitorul traditiei
lui Frederic al II-lea, a avut-o fata de aceasta neutrala *
Belgia.
Se poate zice, prin urmare, ca, in acest moment, Bismarck
a fost aliatul rezistentei romfinesti la planurile de cotropire
austriaca, refuzAnd cu toata hotarirea orice sprijin s'ar
da acestei linii cuceritoare a politicii vieneze. In tot timpul
razboiului, de altminteri, intre Berlin si Viena a fost o lupta
necontenit pentru influenta, in aceste regiuni dunarene ale
noastre.
I-a parut rau lui Bismarck ea s'a ajuns totusi la o intele-
gere, impotriva Rusiei, plecfind dela principiul ca nu i se va
ingadui Tarului Ali adauge trile romnesti si sa-si urmeze
marsul Care Constantinopol. El cere cu toata hotarirea sa
nu se lege politica germana de regiunile acestea sud-duna-
rene, care erau in discutie, ca o impotrivire fata de planurile
rusesti. Din ce in ce mai mult se indreapt spre Rusia
si va fi foarte bucuros, mai tArziu, el i se va da o misiune
la Petersburg, in cursul careia, gasindu-se inaintea unei
puteri monarhice fail rival, care-si atribuia toate drepturile,
el va deveni un adorator al brutalului tarism.
*i. dupa tratatul dela Paris, care-1 jignia prin aceia ea
el reprezinta instalarea hegemoniei unui aventurier ca
www.digibuc.ro
12 N. IORGA 362
Napoleon al III-lea asupra monarhilor legitimi, atitudinea lui

Bismarck fata de Austria este aceiasi. Franta incepe a-i de-
veni antipatica si pentru motivul ca el banuieste posibili-
tatea unei intelegeri intre &Ansa si aceasta Austrie, care con-
tinua' a reclama rolul intaiu in viata germana. Din potrivk
daca legatura s'ar face intre Franca si Rusia, Prusia nu trebue
sa se impotriveasck de oare ce o astfel de actiune n'ar avea
niciun fel de rezultat. Orice, numai s nu se ajunga la lega-
tura franco-austriack pe care regele Bavariei o sprijina si
care ar avea si marele dezavantagiu de a lega si mai strans
Statele germane din Sud, catolice, de Viena.
Cand se produce criza italiank si la Berlin domneste, o

bucata de vreme, nehotarit in ce priveste atitudinea de
luat, Bismarck, care, in momentul acela, era trimes la
Petersburg, e contra oricarui sprijin al Austriei atacate.
Ar prefera o tripla alianta intre Prusia, Franta si Rusia.
Ii displace int alnirea dela Topaz, in Iulie 186o, a printului
Wilhelm, regent in locul fratelui ski bolnav, cu Imparatul
Francisc-Iosif. In acest fel incetul cu incetul, legat str kis,
un timp, de politica napoleoniank Bismarck ajunge sa apara
ca un campion al nationalitatilor, intr'un domeniu de altfel
strict definit si pastr and rezerva ca s'ar putea reveni asupra
principiului, cand s'ar prezinta cazuri in care interesul pru-
sian sa nu fie amestecat. Dupa intalnirea dintre Francisc-
Iosif si acela care este acum Wilhelm I-iu, rege al Prusiei,
influenta lui Bismarck este aceia care impiedeca pe noul
Suveran de a primi propunerea de congres care pornise
dela Viena.
Insl ivirea neprevestit a chestiunii ducatelor Schleswig-
Holstein schimba aceasta atitudine, silindu-1 sa caute o ince-
legere cu Austria in ce priveste ocupatia acestor teritorii. Tru-
pele prusiene si cele austriece se gasesc impreun impotriva
Danemarcei, pentru ca, fireste, de a doua zi, cele prusiene
sa se intalneasca in fata, si eventual impotriva, celor austriece.
www.digibuc.ro
363 PRINCIPIUL NATIONALITATILOR $1 GRESBLILE LUI BISMARCK 13
In 1859, cnd se pusese cu toat hotkirea chestiunea

unitkii italiene i Napoleon al III-lea, credincios fatA de
vechile sale principii de revolutionar italian i condus de
ideile pe care qi le formase incA din tineretA cu privire la
o organizare a Europei pe o altA bazA deck acea, pur di-
nasticA si teritorialA, a tratatelor din Viena, dAdea spri-
jinul sAu militar, aparand in fruntea armatelor franceze,
Casei de Savoia, in lupta pentru realizarea unei singure tan
italiene, Prusia fusese, tocmai and era sA se realizeze deplina
liberare a Nordului italian impreunA cu Venetia, contra du-
cerii pkiA la capAt a actiunii intreprinse. In 1866 insA,
consideratii momentane aduc Prusia, a cArii politicA este
acum influentatA deciziv de Bismarck, la alianta din
1866 cu Italia, pentru al doilea rAzboiu de unitate italianA,
in care, cum se tie, Napoleon al III-lea a jucat un antipatic
rol de mijlocitor, trAgfind pentru Franca i avantagii in Savoia
0 Nisa, pe care constiinta italianA nu i le-a iertat niciodatA.
Dar, si de data aceasta, participarea la un rAzboiu national
este pentru Bismarck numai o mascA, fiindcA, indatA ce este
vorba de a se adAugi noii Italii, care in 186o se desAvirise,
in afarA de teritoriul venetian si alte pArti reclamate fatA de
Austria, ca Trentinul, Bismarck opune acestei dorinti de
intregire faptul cA este vorba, in acest caz, de un teritoriu
care face parte din Confederatia germanicA.
RAzboiul din 1866 intre Prusia i intre Austria, rezultatul
fatal al unei politice pe care nimeni n'o sprijinise mai puternic
deck vechiul apkAtor al dinastiei Habsburgilor, se terminA
cu o mare biruintA prusiana, pe care lipsa de prevedere a
lui Napoleon al III-lea ii impiedecase de a o avea in vedere.
Cu tot atk de putinl sinceritate, in ce privete adaptarea
principiului national, Bismarck s'a gndit un moment dacA
inaintarea armatelor prusiene, fAcutA cu o fulgerAtoare rApe-
ziciune pe care el n'o atepta, ar intampina greutate, sA
sprijine tendintele de separatism ale Ungurilor. Ale Ungu-
rilor ca atari, cu blocul national care era in legAturA istoricA
cu Coroana ungarl, dar in care se manifestaserg, de la 1848
inainte, cu cea mai mare energie, revendicatii nationale. Deci
nu pentru Unguri, pentru ca. ei au dreptul de ali reface
www.digibuc.ro
14 N. IORGA 364
Statul de odinioara, i cu atat mai putin pentru cei cad se

gasiau supt o stapanire impotriva careia se revolta colwiinta
lor de drept national, ci ca un lucru de oportunitate, cu ne-
teda hotarire de a parasi pe acesfi aliati posibili in momen-
tul and s'ar putea ajunge la o intelegere cu Austria insai.
Deci, in miina lui Bismarck a fost in acest an 1866 posi-
bilitatea de a rezolvi problema austriacd in ea insdfi, ca si in
ce privefte situatia nationalitdtilor in Ungaria.
De toate acestea Bismarck nu se intereseaza de loc. Ele
nu intr ca un element important in politica sa, care con-
tinua sa fie o politica prusiana, dinastica, in legatura cu acea
stare de spirit de care fusese dominat i congresul din Viena,
tinut pe vremea and el, Bismarck, aparea pe lume.
Austria se mentine mai mult cleat prin artificiile clasei
dominante la Viena, de acum inainte, prin sprijinul perma-
nent pe care-I (la Bismarck. El ajunge la acea unire, care
s'a pastrat 'Ana in zilele noastre, intre Germania care este
o Germanie si intre acea Austrie careia se cauta a i se pastra
cat mai mult caracterul german. Vechea simpatie pentru
Rusia se observa doar in tendinta, intrupata la un
moment dat intr'o alianta, de a o adaugi la aceast unire,
menita sa asigure situatia catigata fall de Franta, prin bi-
ruinta dela 187o-71.
Dar se produce intre Rusia i. Austria, pe tema rezolvirii
chestiunii orientale, o opozitie permanenta. Cum era de
ateptat, Bismarck nu st la indoiala o singura clipa pentru
a se aeza de partea Austriei, nu fall a cauta cu staruinta
sa nu nemultameasca prea adanc acea Rusie, care continua
sl se impuna, din punct de vedere al principiilor dominante,
spiritului &du.
In 1877 Rusia deschide prin interventia sa chestiunea
nationala in Sud-Estul Europei. Ea acopere planurile sale de
intindere i de cucerire printr'un apel la dreptul de viata
al popoarelor crestine supuse puterii Sultanului. Austria se
intelege cu Rusia in ce priveste o impartire a rolurilor in
Peninsula Balcanica. Noul Imperiu German nu mai functio-
neaza, cum ar fi dorit Bismarck, ca element hotaritor in
aceasta legatura. Bismarck isi rezerva rolul de a interveni
www.digibuc.ro
365 PRINCIPIUL NATIONALITATILOR $1 GRE$ELILE LUI BISMARCK 15
in momentul and, cu toata aceasta intelegere intre Austria

si Rusia, se vor produce deosebirile de interese, care se puteau
prevedea. Ceia ce Austria voise s adune supt forma unui
nou Congres international la Viena izbuteste el sa atraga
la Berlin, afirmnd in felul acesta din nou hegemonia ger-
mana, care nu este de fapt altceva deck continuarea vechii
politice prusiene. Acela care a declarat a pentru chestiunea
aceasta orientala n'ar sacrifica # oasele unui grenadir pomera-
nian , trateaza toata chestiunea nationala din Berlin in acest
Congres, in care intelege a juca rolul unui # onorabil samsar ,
ca niste locuri in care dreptul national nu poate pretinde nimic.
Prefera cele mai extraordinare masuri, precum este crearea
a doua Bulgarii, lasarea Serbiei fail Serbia Veche, insta-
larea, contra dreptului national, a Austro-Ungariei in Bos-
nia si Hertegovina si in sangeacul de Novibazar, insusi lea-
ganul vechei dinastii sarbesti, lasarea pretentiilor Muntene-
grului pentru o actiune viitoare, care era s ducal la o ciocnire
armata intre Puteri, amanarea indeplinirii cerintilor grecesti
in Tesalia si in Epir, parasirea acelei chestiuni cretane de
care fusese vorba de douazeci de ani, de and se revoltasera
Grecii din aceast mare insula.
Toate aceste situatii de provizorat si de confuzie, capabile
de a crea necontenite conflicte noi, se datoresc refuzului absolut
al lui Bismarck de a interveni pentru o solutie definitivd a
chestiunilor nationale fi in acest Sud-Est al Europei.
Cu acest crez el si-a ispravit cariera intrerupta apoi prin vointa
imperioasa a tnrului Imprat, care, din partea sa, supt
raportul national, n'a facut cleat sa continue indiferenta
lui Bismarck fatal de revendicatii care nu puteau sl fie dis-
truse, nici impacate, cu niciun chip.
Concluzia care se desface dela sine este aceasta :
Anul 1848 a scris pe mai multe steaguri crezul liberta-
tilor si intregirilor nationale.
Contra acestui crez, in Germania insasi, n'a fost un ad-
versar mai hotarit cleat Bismarck. Cand fu vorba de pro-
blema italiana, el n'a privit-o altfel deck din punctul de vedere
al oportunitatilor momentane ale politicii prusiene.
www.digibuc.ro
7
x6 N. IORGA 366
Cand in Sud-Estul Europei popoarele 0-au aratat hotarirea

de a teal libere cu orice jertfa, Bismarck a considerat cu cel
mai adAnc despret aceasta pretentie a unor popoare barbare,
care n'ar avea dreptul macar de a teal.
El i0 ascundea insa faptul CA aceea ce voise el a nega 0
izbutise a amfina in ce priveste solutia definitiva, se va im-
pune de la sine, ca se va ajunge, la el acask 0 aiurea, la o
serie de conflicte violente, ducand pana la imensa vArsare
de s huge a Marelui Razboiu, tocmai pentru ca, pe alta cale,
el nu voise cAtu0 de putin sa tina samA de ceia ce dela sine
se desvolta, din actiunea in mijlocul popoarelor a unui prin-
cipiu de o atit de mare valoare 0 putere cum a fost princi-
piul national.
In Germania de astazi nu mai exista nimic din cultul lui
Bismarck. Nu s'a scos in vinzare inch' bronzul monumen-
telor pe care i le-a ridicat dupl 1870-1871 recunostinta
nationala, dar, pAstrAndu-se din traditia lui metodele de vio-
lentk care au ingrijorat 0 continue sa ingrijoreze lumea,
noua politica nationala a unui Hitler nu este altceva deck
pecetluirea definitiva a soartei in istorie a aceluia care, supt
niciun raport principial, n'a fost inaintasul Cancelarului 0
q Conducatorului )) de astAzi.
www.digibuc.ro
STEAGURI, PRAPURE
(POLEMICI)
DE
GENERALUL RADU R. ROSETTI

$edinta Sec(iunii Istorice dela 28 Octomvrie 1938
In ultimele luni s'au iscat polemici cu privire la niste

insemne aflate la Muzeul Militar National. Rostul randurilor
care urmeaza nu este de a critica cele spuse fie de unii, fie de
altii, ci numai de a aduce lamuriri, usur And stabilirea adeva-
rului istoric.
* * *
IntAia polemica este acea cu privire la partea menit pentru

a flutura in vnt a unui insemn, &mit de *tefan-cel-Mare
mfinastirii Zografu dela Muntele Athos.
De catre unii scriitori, mai vechi sau mai noui, s'a spus i
se sustine c aceasta parte fluturatoare este acea a unui insemn
militar, iar de altii ca este a unui prapure bisericesc.
Unii dintre sustinatorii ideii ca bucata brodata dela Muzeul
Militar National a apartinut unui insenm militar spun doar
atit ca este un steag ostasesc sau de lupta 1).
Altii il cred steag militar pentruca pe vremea lui tefan-
cel-Mare nu se facea deosebire intre steag si prapure 2).
1) N. Iorga, Istoria armatei romtine, I, p. 78; N. Iorga, Steagul lui Mihnea Vodd
Radu (Academia Romani Memoriile Seetiunii Istorice, Serie II, Tom. XXXVI,
p. 530); N. lorga, Steagul lui $tefan-cel-Mare (in Calendarul Regina Maria, 1918,
pp. 117-119); N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, II, p. 22; I. Ursu, $tefan-
cd-Mare, 13- 354; Buletinul Muzeului Militar National 1/937, pp 25-27; A. Velcu,
Steagurile Romdniei (in Enciclopedia Romdniei, I, p. 77).
2) I. Bogdan, Doud stiguri ale lui $tefan-cel-mare din niuntele Athos (Analele
Academiei Romitne, Desbateri, Serie II, Tomul XXIV, pp. 90-95).
www.digibuc.ro
2 GENERAL RADU R. ROSETTI 368
Altii repet ceea ce au spus acei caH au scris inaintea lor 1).
Acei cari il vAzuser inthiu la muntele Athos, ii zic steag,
dar adaogg d are form de prapore sau d a fost dat pentru
slujba bisericeasc 2).
Colonelul P. Vasiliu NAsturel admitea d ar fi putut s'a fie
stindarul lui Stefan-cel-Mare, dad am cunoaste 0 cealalt
fat a insemnului 3).
In afar de T. Burada 0 de Pencovici, cari apasA asupra
formei asernAnkoare cu un prapure, d-1 Stoica Nicolaescu,
in doua brosuri si intr'un articol de ziar 4), sustine d acea
piesI de stofl a fost a unui prapore 0-0 intemeiazal afirma-
tiunea pe urmAtoarele considerente :
Inscriptia exclusiv religioasA de pe ea.
Un steag ostasesc nu avea ce cuta in biserid.
Stofa nu e de coloarea steagurilor trii.
Chipul de prindere a stofei (marginea de sus, ca la prapore
si nu o margine lateral).
Cele ce se cunosc despre alte steaguri osta'sesti rominesti
si strAine.
Inainte de a arAta care sunt, dupl pkerea mea, temeiurile
ce ne-ar putea sluji pentru ajungerea la cunoasterea verosi-
rnilittii uneia sau alteia din prerile at-Rate sau chiar unei
alteia, trebue artat cele ce urmeaz:
1. CI dac azi notiunile de steag 0 de prapur sunt cu totul
deosebite, aceste notiuni n'ar fi fost deosebite, dupg. I. Bogdan
si dupA d-1 N. Iorga, pe vremea lui Stefan-cel-Mare 5).
2. Ca ulterior vremei lui Stefan-cel-Mare prin prapur se
intelegea partea de stof ce flutur in vnt a steagului. In
adevr, Miron Costin zice: Sulitele lor sunt de cite opt coti
1) Generalul Costandache in Universul din i9 Decemvrie 1933 ; A. Velcu, Steagul

lui $tefan-cel-Mare dela Muzeul Militar, pp. 8, 9; Cuvlintul, a Fevruarie 1938.
3) Teodor Burada (0 cdldtorie la Muntele Athos, p. 33, 34) zice: e care e ca un
prapur de biserici*; Pencovici (citat de NAsturel, Steagul, sterna romdnd, Insemnele
domnesti, trofee, p. 1, 2) zice: e....in form de prapuri bisericesci...*, e...trimes
pentru serviciul bisericesc...*.
3) 0. c., p. 7.
4) Stoics. Nicolaescu, Din daniile lui AFtefan-cel-Mare fdcute mdndstirii Zografu
dela Sfdntul Munte Athos ; Acelasi, Steagul bisericesc al lui AFtefan-cel-Mare dela
Muzeul Militar National ; acelasi in Cuvdntul din 9 Martie 5938.
6) I. Bogdan, 1. c. ; Iorga, in Revista Istoricd, XXIV, P. 274.
www.digibuc.ro
369 STEAGURI, PRAPURE 3
de lungi cu prapore pang 'n parnant * 1). De asemenea in

Istoria domnilor Tdrii Romdnesti 2) se scrie: <4 si le au dat
tuturor sulite varuite si cu prapore fealuri, fealuri, fieste care
dupa breasla lor * si tot asa in Magazinu istoric pentru Dada 3):
o i-au pus inainte pre capetenii (e vorba de prizonieri) si cu
steaguri ear Nemtesci in mai* ins5 cu praporii in jos .
D-1 Iorga observl in ultimul numar al Revistei Istorice 4)
ca notiunea de prapor 0 priveste numai o intindere oarecare
de panza .
3. Ca in vechile isvoade g5sim cuvfintul de steag av find
urmatoarele insenmari: insemn domnesc 9, insemn osta-
-
sesc 6), insemh personal al boierilor 7) sau unitate militara 8).
4. Daca nu gasim pentru vremea lui tefan-cel-Mare
denumirea de prapore si daca acea de steag inseamna atunci
insemn domnesc, ostasesc sau boieresc, nu va sa zica ca
biserica nu avea pe atunci insemnele numite azi prapore.
Autorii bisericesti sustin a avea 6), dar nu arata cum se
numeau.
*
* *
1) M. Costin, ed. V. A. Ureche, I, p. 451.

3) Ed. Iorga, p. 174.
3) V. p. 136. Datoresc aceasti citatie d-lui Florea Sanculescu.
4) L. c.
5) Cronica moldo-polond (I. Bogdan, Vechile cronice moldovenesti pdnd la Urechid,
p. 176, 225); Letopisetul Torii Moldovei pdnd la Aron Vodd (Ed. Giurescu), p. 43,
153, 177, 178, 205, 2,36, 217.
6) Cronica # Analele putnene, Cronica moldopolond (I. Bogdan, Vechile cronice
moldovenesti, p. 146, 176, 195, 196, 225), Letopiseful dela Bistrita (I. Bogdan, Cronice
inedite, p. 39, 42, 53, 54, 57), Letopisetul Torii Moldovei pdnd la Aron Vodd (Ed.
Giurescu), p. 19, 39, 44, 52, 54, 58, 60, 78. Letopisetul Torii Moldovei dela Istratie
Dabija pdnd la domnia a doua a lui Antioh Cantemir (Ed. Giurescu, p. 82, 97). I.
Bogdan, Letopisetul lui Azarie (Analele Academiei Romdne, Memoriile Sectiunii
Istorice, Seria II, Tomul XXXI, p. 148, 184). D-1 A. Velcu gresit numeste aceste
steaguri (Enciclopedia Romdniei I. c.): steaguri mici.
7) B. P. I-Iljdriu, Arhiva Istoricd a Romdniei, I, partea II p. 23; Letopiseful Tdrii
Moldovei pdnd la Aron Vodd, p. 19.
3) Letop. T. Mold. dela Istr. Dabija pdnd la . . , P. 64, 76, 77, 88; I. Bogdan,
Documente privitoare la relatiile Tdrii Romdnesti cu Brasovul # Tara Ungureascd,
11 42; Iorga, Istoria armatei, I, p. 71 ; Kogalniceanu, Letopiseti, I, p. 365; II, p. 143.
Si Ia Italieni denumirea de bandiera (steag) serves si ca denurnire de unitate
militarl (Enciclopedia italiana, VI, p. 74).
6) Badea Ciresanu, Texaurul liturgic, II, p. 29o; Dr. Vasile Mitrofanovici, Liturgia
bisericii ortodoxe, p. 291, 292; articolul in: Elefterudakis 'Eyxwao:Itattxdv A.etzen,
vol. III, p. 423.
28.
www.digibuc.ro
4 GENERAL RADU R. ROSETrI 370
Ceea ce ne intereseaza pe noi nu este insa o chestiune de

nomenclatura, ci la ce a fost intrebuintat insemnul a carui
parte fluturatoare se &este azi la Muzeul Militar National,
adica fost-a el destinat dela inceput ca insemn militar sau ca
unul religios ?
Temeiul care dovedeste ea' nu putea fi insemn domnesc
(steagul Orli) 1) este Ca nu se aseamana deloc cu descriptia
contemporana a steagului tarii de pe vremea lui tefan-cel-
Mare, steag care era de matase rosie pe care erau frumos
zugravite cu aur insemnele Tarii Moldovei 2) si nici cu des-
crierile contimporane ale steagurilor domnitorilor urml-
tori 3).
Temeiurile pentru care nu socotesc ca putea fi un insemn
ostasesc sunt:
Micimea acestei bucati de stofl care ar fi impiedecat sa
fie vzuta de lupttbri, in amestecul si praful ce se ridica pe
campul de lupta 4).
Faptul Pa nu era prins de-a-dreptul pe sulita insemnului,
ci pe o pies transversala legata sau at arnata de sulit. Acest
chip de fixare era mult prea subred pentru campul de lupta
si toate gravurile vremei arata si la noi si la alte armate ca
chipul de fixare era prin prinderea cu cuie direct pe lance,
marginea prin care se prindea fiind una din cele verticale si
nu una din cele orizontale. Chipul acesta de at arnare ar fi
facut ca panza (praporul) s fluture prizontal, deci s nu se
poat distinge ce e pe el si daca e un insemn amic sau inamic.
De aceea la steagurile militare atarnarea se facea vertical.
1) Mai sus, p. 3, nota. 5.

2) * ad latus (lui Stefan-cel-Mare) vero per unum suum fidelum habebat cui
Banderium quoque magnum sericeum coloris rubri, in quo arma terrae auro depicts
erant praeferebantur * (B. P. MAW, I. c.). Tot ass fig. 5 din Despre edi(iile din 1488
ale cronicii lui Johannes, de Turocz de Constantin I. Karadja.
3) General R. Rosetti, Evolu(ia mijloacelor i a chipului de fdptuire a rdzboiului
dela moartea lui qtefan-cel-Mare peind la acea a lui Matei Basarab, II, Organizarea,
p. zo, nota 5.
4) Ca serveau ca semn de adunare: Inveildturile lui Neagoe Vodel Basarab (Ed.
lorga), p. 240; Iorga, Studii fi documente, VII, p. LVI. Profesorul italian Luigi
Chiappelli arat: 4 l'origine sua (a steagului) 6 dovuta alla necessitit di distinguere
a una certa distanza il corpo a quale appartiene un reparto armato e di offrire ai
s soldati dispersi un modo facile di rassembrarsi s. (Enciclopedia Italiana, VI, pp.
74-75).
www.digibuc.ro
371 STEAGURI, PRAPURE 5
Ceea ce stim despre asemenea insemne ostasesti i la noi

si la alte popoare 1).
Faptul ca imaginea Sfantului Gheorghe este asezati perpen-
dicular pe marginea prin care se fixa panza de piesa ce o purta
in loc de a fi asezat paralel.
Nu cred sa fi fost nici a unui insemn boieresc (personal)
pentruca scrie pe dansa CA a fost data de tefan i pentruci
daca ar fi fost un insemn boieresc ar fi avut pe &Ansa herbul
boierului respectiv, cum arati ilustratii vechi 2), . cum era
cazuL in trile straine si cum era firesc sl fie si la noi prin
analogic cu steagul tarii care avea sterna Orli.
* * *
In schimb sunt temeiuri pentru socotirea inseranului din
care a facut parte aceasta piesa ca unul destinat serviciului
religios.
Mai intaiu chipul sail de atarnare era specific insemnelor
bisericesti 3), chip care infatisa crucea 4).
Dimensiunile corespunzfind dimensiunilor praporelor.
Inscriptia numai bisericeasck fr nicio aluzie la folosinta
pe campul de lupta.
Faptul c ar fi fost dat pentru slujba bisericeasca 5).
* * *
Am crezut i eu ca piesa dela Muzeul Militar National
a facut parte dinteun steag. Cel dintaiu, parintele Nae Po-
pescu mi-a slabit, acum zece ani, aceasta credinta. Cercetarile
facute de atunci si rezumate in temeiurile sus aratate, mA fac
sa cred cA piesa Ikea mai de graba parte dinteun insemn
destinat cultului bisericesc.
* * *
1) General R. Rosetti, o. c., pp. 19zz; C. Karadja, o. C. pl. 5. Numeroase
ilustratii afIate in colectiile Academiei.
4) C. Karadja, o. c., pl. 6; acelasi, Delegatii din (am noastrd la Consiliul din Con-
stan(a, pl. VIII, IX.
3) Larousse du XX-e sack, la cuvantul gonfalon ; Dr. Vasile Mitrofanovici 1. c.
4) Hasta longior awn contecta, transversam habet antennam buster crucis..
(Eusebii De vita Constantinii, Lib. I apud Migne Patrologiae cursus completus, series
Greece, Tamus, XX, p. 946).
4) Mai sus p. z, note z.
www.digibuc.ro
6 GENERAL RADU R. ROSETTI 372
A doua polemica a avut loc in privinta steagului fost la

Muzeul din Dresda si atribuit de istoricii nostri, p Ana in
vremea din urma, lui erban Cantacuzino, iar acum in urma
de d-1 C. Karadja lui Istrate Dabija 1).
Foarte documentatului studiu al acestuia i se raspunde
printr'o brosura 2) in care pe de o parte se sustine ea' este
steagul lui erban Cantacuzino (p. 12), iar pe de alta se emite
ipoteza (aceeasi paginal) ca ar fi un steag din secolul al XIV-
lea ( ? !). Raspunsul dat de d-1 Karadja 3) confirma, cred,
definitiv cele aratate cum ca steagul a fost al lui Istrate Dabija.
*
* *
In discutia ce a urmat acestei comunicdri, fi la care au

luat parte d-nii A. Lapedatu, I. I. Nistor, P. P. Panaitescu
si pdrintele Nae Popescu, s'au adus noui dovezi, intdrind
concluzia autorului, fi anume:
Steag fi prapore erau, in trecut, doud numiri sinonime,
descrierea steagurilor moldovenefti dela ceremonia din Co-
lomeia, din 1482, aratd cd steagul zis a lui Wan-cel-Mare
nu poate fi un steag militar,
nu avea ce cduta un steag militar moldovenesc tocmai la
mdndstirea Zografos,
imaginea Sfatului Gheorghe pe acest steag se explicd prin
faptul cd prin hramul madstirii Zografos era Sfdntul Gheorghe,
inscriptia de pe steag este tocmai troparul Sfdntului
Gheorghe.
Prin aceastd comunicare se stabilefte nomenclatura, in ye-
chime, a pdrtilor steagului : sulita pentru ceea ce numesc
Francezii hampe (staff la Englezi) fi prapor pentru paza
fluturad in vat.
1) Steagul rom4nesc al lui Istratie Dabija Voevod (Academia RomanA. Memorille

Sectiunii istorice, Seria III, Tom. XIX).
2) Maior Pops Liseanu, Tot despre steagul ostdiesc din timpul lui ,?erban Canta-
cuzino.
2) Tot despre steagul lui Istrate Dabija tylscumpdrat de Guvernul Romlin in 1937
(Revista istoricd, anul al XXIV-a si brosuri separati).
www.digibuc.ro
RESUME
Le General R. Rosetti, de l'Acadmie Roumaine, s'occupe
de deux polemiques par rapport a des drapeaux se trouvant au
Muse Militaire National a Bucarest.
Se basant sur d'anciens textes, sur sa forme et sur le facon
d'attachement a la hampe, il dmontre que l'tamine (tendard,
banniere) attribue a une enseigne militaire ne peut Etre que
celle d'une enseigne d'glise (oriflamme).
Quant au drapeau qui s'est trouve jusqu' present a Dresde
et que le gouvernement roumain a rachet en 1937, il se rallie
a l'opinion de Monsieur C. Karadja, qui a dmontr, avec
documents a l'appui, qu'il a t une enseigne militaire ayant
appartenu au Prince moldave Istrate Dabija, auquel il a ete
pris a la bataille de Leventz, pres Grau (9/19 juillet 1664).
www.digibuc.ro
PARALELISME SI INITIATIVE
DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI
DE
N. IORGA
&dinta dela 18 Noenivrie 1938
I.
Metodele mele de istorie universala ridica in fiecare mo-
ment, prin studierea adevaratelor conditii de viata din centrul
si apusul Europei, conditii care sunt prezentate de multe ori,
din necunoasterea, sau reaua interpretare a izvoarelor, intr'un
chip manifest gresit, asa incat este o intreaga refacere a
istoriei Europei, care nici macar n'a inceput Inca, mai multe
probleme in care este vorba si de poporul romanesc, de
rostul lui in lume si in aceast parte a lumii care il intere-
seaza mai mult si care este Europa cu civilizatia ei deosebit,
din care, din nenorocire, felul obisnuit de a trata istoria
universala ne exclude aproape cu desavarsire. i adaug ca
impotriva acestei excluderi, care continua chiar cand noi,
prin lucrari in limbi straine, reclamam dreptul nostru, este
fr indoiala o neaparata datorie pentru noi s protestam,
sl ducem mai departe lupta, pentru ca sa aparem si noi in
mijlocul actiunii comune a natiunilor europene, de and a
iesit civilizatia asa cum o avem si, in imprejurarile de acum,
cata o mai avem.
Mult vreme, noi nu cautam o alt legatura cu aceasta
lume, pe care uneori am si influentat-o si de care am fost
influentati foarte dese ori adanc, cleat aceea a modelor pe
ao A. R. Memosille Seqiunii Istorice. Soria III. Tom. XX.
www.digibuc.ro
2 N. IORGA 376
care le-am primit, a institutiilor pe care le-am imprumutat,

a loviturilor pe care le-am suferit, a apasarilor sub care am
stat.
Doar, in epoca romantica, in care ne placea sa legam
totul de vechea Roma', ai carii continuatori am fi vrut sa
fim, p Ana la ultimele amanunte de institutii si de moravuri
si p Ana la cele mai neinsemnate din superstitiile populare,
se stabilia o legatura, care ni placea, dar care trebuia stabilit
altfel, cu vremurile romane ale Irnperiului, si, mandri de
ceeace am capatat de la civilizatia franceza, puneam alaturi
de aceasta, cu o satisfactie deosebit, revolutia in forme si
in spirit, in forme mai mult deck in spirit, pentru care am
prasit asezaminte iesite din desvoltarea noastra organica
fireasca, pentru a primi in loc ceeace la punctul de origine
adesea ori incepuse a fi ceva vested sau cu totul perimat,
pentru ca sa asteptam pe urma, and in Apus se producea
un gAnd nou, cum este cazul cu fascismul, cu hitlerismul si
inainte de ele cu socialismul, mergAnd p Ana la comunism,
sa asteptam, zic, ca in acele lumi sa se iveasca formule noi,
pentru ca imediat s ne aruncam lacomi asupra lor, pail-
sind si ultimele ramasite, care putusera scapa, ale produsului
nostru propriu.
Atunci and am inceput a concepe istoria poporului nostru
ca o unitate organica si ca o semnificatie moral, s'a introdus,
din fericire, si un alt punct de vedere. Privind in jurul nostru,
numai in jurul nostru, la popoare cum sunt acelea din Pe-
ninsula Balcanica, afara de Greci, cari au pastrat cu toata
credinta iubirea lor pentru traditiile antice, s'au insufletit de
dnsele din veac in veac, pregatindu-si renasterea national,
tinnd seama deci numai de popoarele slave care, indata dupa
navalirea turceasca, si-au pierdut individualitatea nationala
si care, fara orase care sa-si fi continuat viata antica si
medieval, au ajuns sa fie numai niste aglomeratii de tarani
condusi de preotii lor si lipsiti in acelasi timp de o clas
nobill carmuitoare si de o luminatoare clasa de carturari,
am ajuns la cunostinta ca acesti oameni au avut ce sa impru-
mute dela noi si am stabilit, de si nici pfina acum pe deplin,
partea pe care o avem in sustinerea religioas, cultural, mai
www.digibuc.ro
377 PARALELISME $1 INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI 3
tarziu revolutionara si in general politica, a acestor vecini,

cari foarte adesea ori n'au raspuns, asa cum stie wail lumea,
la larga binefacere, la generoasa sprijinire de care s'au impar-
tasit din partea noastra, si ca oaspeti, pe malul stang al Dunarii,
de-a lungul catorva veacuri. N'am uitat nici ceeace datoreste
unor elemente plecate din Moldova sau din Tara-Romaneasca,
pe vremea lui Dimitrie Cantemir si a lui Voda-Brancoveanu,
Rusia lui Petru-cel-Mare, care se afla, precum o arata si
marturia lui Neculce insusi, care desigur c nu era un erudit,
pe o treapta de viata sociala si intelectuala cu totul coborita.
Oricine a cercetat in amanunte epoca Tarului Petru si
actiunea naiva, salbateca a acestui reformator, a putut sa
se incredinteze de marea deosebire ce exista pe acea vreme
intre Moldova, care i-a dat atatia carturari, si intre o tail
care iesia din adancul evului mediu rasaritean ca s se
arunce avid asupra unei culturi pe care, din deceniu in deceniu
si din secol in secol, n'a putut s'o inteleaga in deajuns ca
sa-si poata insusi in adevar o parte esentiala dintr'insa.
Dela un timp, cercetarea staruitoare, datorit unei intregi
scoli care pleaca dela d. Ioan Andriesescu, la care s'a
raliat pe urma entusiasta truda a lui Parvaii si opera metodica
a elevilor sai, a schimbat punctul de vedere asupra raportu-
rilor noastre cu alti oameni, macar pentru epoca preistorica.
S'a vazut din ce in ce mai clar, ajungandu-se si la posibili-
ttile de sinteza pe care le-am incercat in cel dintai volum
din Istoria Romanilor # a mea, 'Inca asa de putin inteleasa
si tinuta in sama, c pe locurile unde ne aflam noi n'a fost
o barbarie, care sa fi asteptat miraculoasa influenta a Romei
ca sa se transforme intr'un capitol al istoriei antice. Din
potriva, la noi ca si dincolo de Dunare, ba chiar, prin anu-
mite regiuni, in conditii mult mai inaintate cleat acolo , si
nu trebuie sa uitam o anumita cumunitate cu civilizatia
Europei centrale, zisa cand dela Hallstatt, dupa locul unde
s'a gasit manifestarea ei mai stralucita, and, alte ori, civili-
zatie ungureasca, din cauza Statului care mai tarziu s'a asezat
acolo si care nu are niciun fel de legatura cu civilizatia pre-
istorica a existat o stralucit civilizatie de arta, mai ales in
domeniul ceramicei, a carii influenta s'a intins pana departe.
20.
www.digibuc.ro
4 N. IORGA 378
Unde se credea in sesul muntean, in jurul chiar al capitalei

romnesti, ca n'a fost odinioara aproape nimic, cercetari ca
ale d-lui Dinu V. Rosetti au scos la iveala un tip special
de cultura, care se deosebeste prin simtul deosebit al frumusetii,
iarasi in acest domeniu al vaselor. Stabilindu-se relatii care
se impun dela sine si care uneori au fost asa de intinse, inat
FIrvan credea ca din muntii dacici a putut s ajunga aurul
p Ana in Asia Mica si sa serveasca pentru fabricarea obiec-
telor de arta intr'una din Troile suprapuse, s'a putut intelege
ca acele admirabile vase ateniene, in care este o intreaga
perioada de stilizare, de reducere la tipuri abstracte, intocmai
ca in regiunile noastre, nu sunt fara raporturi cu ceeace au
facut cei mai departati stramosi ai nostri din ramura geto-
dacica si in general traca.
Olaria ateniana a trecut, potrivit cu spiritul rasei grecesti,
la o vedere reala, intreaga si armonioasa a vietii omenesti
si chiar a naturii de care era incunjurata, dar, in ce priveste
formele insesi ale vaselor, ca in acea perioada a celor din
cimitirul dela Dipylon, este sigur c si in acest domeniu,
ca si in atkea altele in care Grecii nu sunt datornicii civili-
zatiilor orientale si mai ales ai minunatei civilizatii cretane,
nu s'a creat acolo ceva nou, ci asa-numitii barbari din Nord,
cari sunt cuprinsi si in legenda Heraclizilor si in creatia
cat-will-eased a asa-zisilor Dorieni, sunt cei dintEu ctitori ai
acestei arte, care a evoluat pe urma alaturi de dnsii si im-
potriva conceptiilor bor.
ha' prin urmare lucruri castigate pentru a se vedea si
altceva cleat ce am imprumutat dela altii, sau ce am daruit
altora.
II.
Dar sa-mi fie ingaduit a releva, pentru inceputurile evului
mediu, o alt manifestare a noastra, care trebue neaparat
semnalata, oriat faptul acesta ar inthrzia, din cauza necu-
nostintii si a prejudecatilor, s fie tinut in sama si sa se
incorporeze astfel in istoria universala.
Recenta brosura a d-lui Domanovszky, o colectie de in-
jurii ale unui necunoscator, dublat de un om fail cunostinta
www.digibuc.ro
379 PARALELISME SI INMATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI s
tonului in care se discuta problemele stiintifice, brosura care

se rasp andeste, cum am primit stirea acum in urma, in chipul
cel mai larg de Statul ungar, trimitandu-se tuturor profesorilor
de istorie dela toate Universitatile din Franta, intre altele,
adaug, printr'o curioasa potrivire, in acelasi timp and anu-
mite brosuri injurioase de aici dela noi ajung la aceeasi adres,
arata ca se mai pastreaza in cercurile stiintifice interesate
legenda pustiului romanesc in partile dela Dunare si din
Carpati. Se observa chiar, dela o bucata de vreme, o recru-
descenta a acestei pareri. In aceasta privinta, cazul d-lui
Frederic MUller-Langenau, vicarul episcopiei sasesti din
Ardeal, este caracteristic. Inteo buna carte de istorie a teri-
toriului pe care stain alaturi de Sasi, mai de mult cleat
Sasii si intr'o proportie neasamanat mai mare, carte tiparit
in romaneste, d. Muller recunostea ca, la sosirea lor in aceste
parti, Sasii au gsit o populatie indigena, dela care au capatat
cunoasterea naturii in care se stramutau si a mijloacelor prin
care se putea apara cineva impotriva primejdiilor ei. Au
trecut cativa ani numai, in Germania s'a petrecut ce s'a
petrecut, anumite planuri de influenta, si peste hotarele Ger-
maniei, s'au desemnat, succese mafi au prins spiritele, si
iata ca acelasi autor, intr'o lucrare recent, publicata in limba
germana, revine asupra acestei recunoasteri.
Da, zice d-sa, este posibil s fi tost si Romani in momen-
tul and au aparut cei dintaiu coloni veniti din regiunile
Moselei si Rinului, dar acestia nu erau altceva decal niste
primitivi, cari puteau sa deie ceva doar in domeniul costu-
mului sau in altele invecinate cu dansul.
In ce priveste adevarata stare a acestor mai vechi locuitori,
d. Frederic Muller aduce inainte o masura a lui Mateias
Corvinul, atatea secole dupa stabilirea Sasilor, in care se
vede ea regalitatea ungara, sap aria pe Ardeal, era obligata 01
ia masuri stricte ca s impiedece pe ciobanii romani de a
strica ogoarele unei populatii asezate, care se ocupa cu agri-
cultura, la care Romanii nu s'ar fi imprtasit aproape de loc.
Dar iata c aceleasi masuri s'au luat in Italia, pentru a
apara campul de roade impotriva pastorilor, tot transhumanti,
cari se coborau din Apenini, si aceasta nu inseamna ca
www.digibuc.ro
6 N. IORGA 380
intreaga populatie italiana din secolul al XV-lea si al XVI-lea

se gasia in faza pastorala. i in cealalta peninsula latina, in
Spania, drumul, asa-numita mesta, rezervat oilor si ciobanilor,
strabatea intregi regiuni de o agricultura infloritoare, si iarasi
de aici nu se poate trage concluzia ca orice Spaniol nu era
decal un baciu, care umbla din loc in loc cu oitile si canii sai.
Este adevarat ca, impotriva parerilor permanente ale d-lui
Domanovszky si a celor noi ale d-lui Frederic Muller, comu-
nicatia, asa de interesanta, pe care a facut-o la Academie,
acum doua saptmani, d. Sextil Puscariu, creatorul hArtii
lingvistice a poporului romanesc, a aratat ca anumite cuvinte
care se int alnesc numai in partile dela Nordul Carpatilor, si
anume in regiunea de Vest, unde am pierdut atata teren pe
care nu 1-am stiut reclama, p aria ce acum se ridica pretentii im-
potriva noastra, dovedesc ea' in aceste parti a fost temeiul insusi
al neamului romanesc, ceea ce, de altminteri, se poate evi-
dentia si prin faptul ca, daca Romanii ar fi venit, dupa pare-
rea d-lui Domanovszky, tarziu din Peninsula Balcanica, ar fi
trebuit sa avem o populatie mult mai numeroasa pe malul
Dunarii cleat in Carpati, ceea ce nu s'a intamplat. i colegul
nostru ni-a aratat si cateva dari de seama, din care se vede
ca ganditorii apuseni au ajuns si ei la parerea aceasta ca
Romanii nu sunt niste oaspeti noi ai pamantului pe care
in sfarsit 1-au castigat, prin asa de mari jertfe.
Ar fi de dorit ca filologii romani sa fie cu totii de aceasta
parere, si astfel am fi scutiti O. cetim articole ca acela, recent,
al unui invatat profesor dela Universitatea din Iasi, d.
Otetea, care declar fatis 1) ca este pentru teoria admigrarii,
adaugand c observatiile, de multe ori de o manifesta rea
credinta, ale unor tineri filologi unguri sunt vrednice de tinut
in samA, cu atat mai mult, cu cat istoricii romani ar fi adus
pentru deslegarea acestei probleme un aport mult inferior
celui adus de Unguri.
Dar iata ea un sir de cercetari pe care le urmez de aproape
dougzeci de ani a arAtat ca in atatea parti din Europa a
fost, fara sa se fi vorbit de un desertum si de o emigrare, o viata
1) In Insemudri ieFene.
www.digibuc.ro
381 PARALELISME *I INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI 7
taraneasca neinsemnata in izvoare, in povestiri, in cronici,

care corespunde cu desvfirsire vietii noastre de pe vremuri.
Am studiat mai de aproape si am prezintat rezultatele
chiar aici la Academie, populatia din vaile Elvetiei. i acolo,
pink' la o anumit data, desi n'a fost nicio navalire si cetele
barbare n'au patruns in forma lor primitiva in aceste regiuni,
aduchnd cu dnsele distrugerea, lipseste orice baza pentru a
se putea urmari istoric, asa cum se face pentru epocile inain-
tate, viata deosebitelor elemente nationale care au trait si au
colaborat in aceste parti. Am at-kat acest paralelism helveto-
roman in asa fel, incat nu vad cum s'ar putea contesta aceast
asmanare, cu lipsuri care se pot explica si cu realitti care
nu se pot tagadui, traind sub aceast lipsa de forma.
Altadat, prin articole tiparite in reviste italiene, am do-
vedit ca si poporul italian, in anumite regiuni, a trait
nestiut de istorie, in aceleasi conditii in care s'au gasit Romnii
din evul mediu.
Nu este locul sa ma intind din nou, in arnanunte, asupra
conditiilor de viata care se constata, prin forme dovedite
mai tArziu, dar fara indoial de o mare vechime, in regiunea
dela Sudul Alpilor, prin partile Friulului, catre Udine. Am
apasat cu toata hotarirea asupra formelor de alcatuire din
Sardinia, care, sub atiltea raporturi, nu fac deck, intr'o
regiune asa de departat, sa prezinte exact aceleasi fenomene
pe care le intalnim la noi si, desi n'am avut placerea s \Tad
ea aceste rezultate au intrat in cugetarea general, totusi, and
atentia se va indrepta asupra cercetarilor mele, nu vad ce
li s'ar putea opune. Scriind in mai multe rnduri, si intr'o
serie de conferinte la Paris, despre inceputurile Venetiei, atat
de romana in ce priveste populatia, atat de bizantina in ce
priveste formele superioare, pentru ca intr'un tarziu numai
Italia sa se intinda cu rosturile ei asupra teritoriului venetian,
am invederat ca Adunarea poporului, Sfatul cel mare, Sfatul
cel mic, Senatul nu sunt cleat forme care se pot gasi si la
noi. Cum de altfel, in acea Geneva care s'a adaus numai
tarziu la confederatia sviteriana, oricine cerceteaza atributiile
Adundrii poporului, Consiliului mare, Consiliului mic si celor
patru sindici va trebui sa recunoasca, si acolo, ca in aceleasi
www.digibuc.ro
8 N. IORGA 382
imprejurari se desvolt aceleasi forme, si nu stiu care este

numarul documentelor in care sa se vorbeasca de cea mai
veche Geneva a evului mediu, unde locuitorii de limba fran-
ceza de astazi ar fi trebuit sa vina din cine stie ce regiuni,
de vreme ce documentele nu prea vorbesc de inaintasii lor.
Am urmarit in toata Italia, in cea de Sud mai ales, exis-
tenta unor comunitati rurale de acelasi caracter, si din ce
in ce mai mult se lumina inaintea mea acest spectacol al
vechii vieti romanesti, care, de altminteri, traieste si azi, in
institutii de care sufletul poporului nostru este legat, supt co-
durile pe care le ingramadim asupra lui.
N'am avut materialul trebuitor ca sa studiez, in ce pri-
veste clanurile din Scotia, care s'au pastrat pang in secolul
al XVIII-lea, in formele cele vechi, si ca organizatie militara,
o stare de lucruri pe care avem dreptul de a o apropia de
starea de lucruri dela noi si, in general, cu toate contesta-
tiile recente care au aparut in colectia de studii inchircate
d-lui Dopsch, intreaga situatia din Marea Britanie, dupa
parasirea de legiunile romane, nu face (feat sa corespunda,
dupa cum am aratat in volumul al doilea din (c Istoria Roma-
nilor >>, cu cea dela noi. Adaug in sf alit ca, acum in urma,
cazandu-mi in mana o carte despre insulele din La Manche,
care au o populatie franceza de origine normanda, rarnasa
Inca dela inceputul secolului al XIII-lea in legatura cu An-
glia, am constatat CO si acolo, in Guernesey, in Jersey, in-
talnim forme de viata populara, inteo regiune pe care
regele Franciei, la anexarea Normandiei, o uitase si pe care
regele Angliei o administra din punct de vedere englez
corespunzatoare cu aceste forme, pe care le-am urmarit,
astfel, dela o regiune a Europei la cealalt.
,
Cand s'au alcatuit Statele romanesti, am scos la iveal,
pentru a intampina contraziceri care-si corespundeau admi-
rabil, de o parte, la Bulgari de distinctia si cresterea d-lui
Mutafciev si, de alt parte, la Romani porniti pe o tagaduire
de caracter personal, ca oriunde Romanii, traind viata aceasta
patriarhal, s'au gsit in margenea unui Stat organizat, acest
Stat organizat i-a indemnat, cum este firesc, la o alcatuire
politica corespunzatoare. Pe malul drept al Dunarii, foarte
www.digibuc.ro
33 PARALELISME SI INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI 9
multa vreme au fost cetati de caracter latin, care rezumau

in ele, nu numai viata din aceasta parte balcanica, dar si
aceia ce nu putea sa capete acest caracter pe malul stang.
Acum o luna de zile, spuneam ca episcopatele dela Vidin
si Durostor nu sunt altceva decht episcopate ale Dunarii si
pentru un mal si pentru malul celalalt, si care au continuat
aceast functiune, chiar dupa ce aceste cetati, odinioara latine,
s'au slavizat, impunandu-ni, din cauza comunitatii necesare
intre cele doua maluri, si forma slavona in Biserica si, cum
Biserica era in legatura cu Statul, prin urmare si in Stat.
Staruiu si p aria acum in parerea ca, in partile Silistrei si ale
Dobrogii de mai tarziu, formatiile care se constata, prin
mai multe izvoare bizantine, nu pot fi acelea ale Pecenegilor,
inchisi in lagare si straini de agricultura, si nici ale Rusilor,
o simpla ceata militarl luata in serviciul Imparatilor din
Constantinopol; nu ramane, prin urmare, cleat a se admite
Rom anii.
Cand s'a intemeiat Statul din Arges, caruia i-a urmat pe

urma Statul moldovenesc dela Baia, nici Statul acesta nu
reprezinta o forma izolata la sfarsitul evului mediu. El cores-
punde, fall a se fi exercitat o influenta, creatiilor taranesti
care se intalnesc in Elvetia, prin tovarasia, legata cu jura-
mant, a \Tailor sviteriene.
Intr'o comunicatie facuta aici, am aratat cum ceea ce erau
Habsburgii acolo, impotriva carora se faceau rascoale, era in
partile noastre regele ungar, pe care taranimea aceasta libera
nu-1 putea suferi ca stap an.
Dar nu numai ea' exista contemporaneitate, corespondenta
si miscari paralele intre noi si celelalte natiuni, miscari care
se inteleg mai bine la noi prin aceste forme apusene, insa si
in Apus se pot intelege mai bine tinandu-se sama de formele
noastre, dar la noi, in momentul creatiei Statelor, s'a afirmat,
inainte de a fi afirmat aiurea, principiul Statului modern,
Statului national, legat de un anume parnant, mostenit din
generatie in generatie si dincolo de margenile cAruia noi nu
www.digibuc.ro
10 N. IORGA 384
intelegem a ne intinde. Nu este la inceputurile noastre o

politica europeana, o mare politica international, de im-
perialism intins peste mai multe natiuni, ci una de strfinsa si
strict alipire la singurul pam'ant mostenit, notiune care se
continua veac de veac, p Ana in timpurile noastre, cum o
pot intelege usor cei cari ATM situatia mai limpede si-si dau
mai mult sama de care sunt drepturile si puterile noastre.
In secolul al XV-lea, Europa apuseana se &este Inca in
evul mediu. In lectiile mele dela Universitate, eu afirm ca
formele evului mediu au trait acolo pAna la Revolutia franceza,
el monarhia, asa-numita monarhie absoluta este o iluzie, ca
ordonantele regilor Franciei apar doar din and in and, ca
fiecare provincie si-a pastrat obiceiurile, el forma corn-
plicata a sistemului fiscal sau judecatoresc, care a fost asa
de criticata, nu se datoreste unei greseli a regilor, ci faptului
el societatea era deprinsa a trai in aceste forme, pe care nu
voia s le schimbe si pe care a facut foarte rau cine le-a
schimbat printr'o biurocratie abstracta, supt care nu mai este
altceva decAt miscarea anarhica a unor mase care nu parti-
cipa de fapt cleat prin iluzii electorale la viata acelor tari.
La noi, ca si la Turci, ideia romana s'a perpetuat : Statul a
fost Stat, Domnul a fost Domn, legea a fost lege. Nimanui
nu i-a fost ingaduit sa se amestece in lucruri care nu-1 privesc,
atunci c and este vorba de interesul general. Acesta a fost
un popor guvernat dela inceput si care, din cauza aceasta,
impotriva tuturor uneltitorilor, accepta guvernarea, chiar atunci
and ea nu satisface intru toate nevoile sale.
Aici nu este un imprumut dela Bizant, de care noi ne-am
despartit atata vreme, de si am fi dorit s-1 avem, pentru
ca era roman, ci instinctul popular este pastratorul, cum o
arata limba si asezamintele, al acestei traditii romane.
Suntem deci, supt raportul guverndrii, mai sus decdt cele
mai multe tdri din Europa. Cu institutiile de acolo, Turcii
ar fi trecut peste noi; dna am ramas noi singuri si nu ne-am
confundat, cum crede mai toga lumea, intr'un fel de robie
otomana, de care ne-am fi liberat in secolul al XIX-lea numai,
aceasta se datoreste faptului ca eram o comunitate militara
strns legata, raspunzfind la fiecare porunca a Domnului.
www.digibuc.ro
385 PARALELISME SI INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI xi
A venit Renasterea. Vedeti din cartea pioasa a d-lui Teodor

Man despre regretatul nostru coleg Dimitrie Onciul ca el
avea de gand, fie cd intr'acolo il duceau propriile sale griji
stiintifice, fie ca era impins in legatura cu examenele nume-
roase si grele pe care a trebuit sa le treaca in calitate de pro-
fesor bucovinean, ca el avea de gand, zic, sa se preocupe de
influenta Renasterii asupra noastra.
Odinioarg, tot aici la Academia Romna, am aratat, si in gall
de int mplatorul si cu totul anacronicul Despot, care n'a lasat
nicio mostenire in partile unde 1-a adus si de unde 1-a luat
inapoi vntul, existenta tipului Principelui lui Machiavel
si la noi, de si el era amestecat cu un sentiment religios
sincer si ad Anc, care nu se intalneste la paganii din Italia
acestui secol al XV-lea si al XVI-lea. Petru Rares, Alexandru
Lapusneanu sunt intrupari caracteristice ale unei epoci in
care ceea ce hotaraste este virtu', posesiunea tuturor mijloacelor
de inteligenta si de vointa, sentimentul fiind exclus, care
trebue pentru a birui cineva per fas et nefas. Dar, si aici
este originalitatea romneasca : gsim ceva care nu ni vine
de nicaieri si apartine produsului nostru propriu. Nu primim
formele fara a le cobori in esenta insasi a fiintii noastre,
sau, altfel, formele acestea raman la suprafatk av And o
valoare numai pentni observatorii superficiali. 0 oarecare
libertate in ce priveste religia noi am avut-o totdeauna, si
religia aceasta insasi a fost o forma cu totul speciala a orto-
doxiei. 0 religie de popi , nu de episcopi, o religie de
datini, nu de canoane, o religie de larga libertate, care a putut
rezista tocmai de aceea stapnirii ierarhice, neiertatoare in
poruncile sale, a catolicismului apusean. Nu ni-a fost greu,
deci, sa trecem dela ideea crestina la ideea romana, fail a
parasi cu totul pe cea dintAiu, in momentul and aceasta
revolutie s'a petrecut, iar Renasterea, putem zice, n'a fost
la noi un lucru luat dela altii, deveniti invatatori ai nostri,
oric At, in ce priveste scrisul, s'ar observa un imprumut, ci
crestinismul nostru a fost in sensul roman, pe care 1-a restau-
rat Renasterea. Cugetarea noastra n'a fost inlantuit nicio-
data de oranduiri de caracter religios, ci, trecand peste toate
formele, ia, potrivit cu ratiunea omeneasca, care nu este
www.digibuc.ro
12 N. IORGA 386
dug ing panA la rationalizgri si rationalism, indreptrile sale

permanente. In aceast privintk Ureche, ca si Miron Costin,
ca si Constantin Cantacuzino, sunt tipuri cu totul deosebite
ale spiritului Renasterii, asa cum, pe fondul cel vechiu, care
n'a fost inlocuit, ci numai altoit, se pot int Alni numai in
locurile noastre si potrivit cu insusirile rasei.
IV.
Pfina si legkurile noastre cu Imp rAtia turceasck urmas

a celei bizantine, au cApAtat un caracter cu totul particular.
Este adeVarat c intre dinastia lui Osman si intre emiratele
din Asia Mica au putut sA fie legAturi pe veche bazA asiatick
pe care le putem interpreta ca fiind corespunzkoare cu ce
se numeste in Apus suzeranitate.
Dar la crestinii din Peninsula Balcanick oriat de mult
situatia Imperiului bizantin, la un anume moment, fat de
emirii deveniti sultani si cu apuckuri regale, mai tArziu im-
periale, ar avea, prin indatorirea de a merge la Tzboiul ocro-
titorului mai puternic si ameninttorului permanent, o as5.-
mAnare cu situatia Domnilor din Tara-Romneasck si tinfind
sam de faptul, care s'a putut constata usor, cum o semnalam
de mult vreme, c actele de supunere care s'au prezintat,
la 1770, de boieri cari doriau s' asigure o situatie mai bun
trii lor, n'au nimic autentic, ci sunt o fabricatie a generatiei
de atunci si in special a lui lex-fad-14A Vcrescu, totusi p Ana
la intelegerea cu Mircea-Vod a lui Mohammed I, inlocuitorul
lui Musa, prieten si frate * al Domnului muntean, nu se
inealneste niciun fel de invoialk scrisa sau nescrisk cu o
Putere crestink avnd caracterul legaturii stabilite intre
aceast tail de jos a poporului romnesc si intre Statul cel
nou, cu tendinte de organizare impairgteasck Ceea ce se
numeste tratatul >> cu Venetia, prin care se recunoaste Repu-
blicii stpnirea asupra unor anumite cet5ti si tinuturi din
Grecia de astazi, in schimbul unui dar anual, unui pefchef,
s'a stabilit dup ce, renuntndu-se la rzboiu si dintr'o parte si
din alta, intre cele dou puteri, atfit de putin asamAnAtoare, a
www.digibuc.ro
387 PARALELISME $1 INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI I3
Turcilor navalitori si a apararii romnesti, a intervenit o

conventie durabil, care, bine inteles, nu putea sa fie nici
ea un tratat, ci numai un privilegiu de gratie, un act de
iertare fata de cineva care recunoaste suprematia Sultanului.
In interpretarea insa, de-a lungul timpului, a acestui act
dela inceputul secolului al XV-lea se observa, in ciuda necon-
tenitelor incalcari din partea unei lumi turcesti din ce in ce
mai amestecata si degenerata sub raportul moral, o larga
talmacire, care arata si ea putinta de creatie proprie a mintii
politice romanesti.
Cfind, mult mai tarziu, problema turceasca a fost adusA
inaintea Europei si rostul insusi al Statului otoman era acum
altul, interpretat dupa principii europene, notiunea aceasta
de # suzeranitate >>, asa de putin obisnuit in epoca moderna,
total deslipit de evul mediu, s'a impus forurilor Europei,
de alminteri impreuna cu actele plasmuite, a caror auten-
ticitate, asa de rare ori si intr'o forma' asa de timida se taga-
duia de Turcii cei noi.
Prin a doua jurnatate a secolului al XVII-lea, in Europa
intreaga s'a stabilit regimul de Curte, dupa exemplul lui
Filip al II-lea, care, lnga imensa manastire a Escurialului,
isi avea cele ateva odai in care a lucrat si mult vreme a
tfinjit de moarte, cu hotarirea de a nu se aseza in Madridul
vecin, care isi datoreste toat prosperitatea si impodobirea
artistica Bourbonilor, veniti mai arziu, in secolul al XVIII-lea.
Ludovic al XIV-lea, fiu si sot de printesa spaniola, si-a
ridicat mareata resedinta dela Versailles pentru a cuprinde
intr'insa o intreaga lume traind in jurul regelui si prin
aceasta renuntand la toate rosturile de provincie, la toate
amintirile de castel. Iar, dup aceea, n'a fost print italian, si
mai ales german, care sa nu doreasa sa-si aibk la o parte
de vechiul oras de resedintk o astfel de stralucit casa de
tar, unde s'a fie la adapost de orice surprindere si, tocmai
prin izolare, sa se ridice intr'o lume de prestigiu extraordinar
si nenatural.
'raffle noastre aveau, de foarte multa vreme, s'ar putea
spune: chiar dela inceput, in jurul Domnului, o organizatie
www.digibuc.ro
14 N. IORGA 3 88
de Curte, corespunzatoare vechii ierarhii bizantine, asa de

respectat, care isi are inceputurile dela Constantin-cel-Mare.
Intr'o recenta conferint, Inca nepublicata, tinuta la Alba-
Iulia, am pus fata in fata cu acesti Domni incunjurati de acea
ierarhie bine stabilit, fiecare avandu-si rangul si insigniile si
privilegiile deosebite si imitand, intr'o forma, oricat de sara-
cita, stralucirea bizantina transmisa sultanilor otomani, pe
printul ardelean, care nu este de fapt cleat seful unei ordini
de lucruri medievale, sprijinit pe deosebitele categorii con-
stitutionale, care se adunau din and in and inteo dieta,
pentru a hotari ceea ce se poate acorda, ca dari si contin-
gente militare, acestui stap an mai mult nominal al tarii.
Dincolo de munti, acest mic monarh de rasa' ungureasca
nu avea deci nici capitala, Alba-Iulia, vechiul nostru Bah
grad, neavand decat o legatura particulara cu B dthorestii,
nici un numar de demnitari cari sa-i stea necontenit la inde-
mana, ei fiind inlocuiti foarte dese ori cu tot felul de straini:
clerici catolici din Ordinul Iezuitilor, nobili de tail veniti
intamplator si pentru catava vreme langa un stap an cu care
aveau legaturi personale, aventurieri din toata lumea, scriitori
de anale in latineste. Tezaurul ardelean n'a existat niciodata,
si administratia deosebitelor parti ale Orli era in sama unor
organe, care fusesera de mult vreme stabilite in evul mediu,
pe baza privilegiilor acordate de regii de odinioara ai Ungariei.
Oricat de mult cei doi Rikczy ar fi exercitat, din cauza
situatiei lor, si in legatura cu Apusul, din cauza amintirii
vechilor # crai * ai Ungariei, pe cari ii inlocuiau in acest
ultim refugiu al Statului oarecum national, oarecare hege-
monie si dincoace de Carpati, dar odata ce acestia au dis-
prut, ce modesta este situatia bietului Secuiu calic si des-
pretuit de atatia dintre supusii sal, care a fost Mihai
Apaffy, fata de Domnia, pecetluita cu vulturul bicefal bi-
zantin, a unui *erban Cantacuzino, caruia gandul il zbura
drept p aria la mostenirea imprateasca a stramosilor sai !
La acesti Domni ai Tarii-Romanesti si ai Moldovei, pe
langa vechea traditie bizantina, se adauga in aceasta vreme, ca
un al doilea element de sinteza, tot ceea ce curtenii occidentali
www.digibuc.ro
puteau s introduck din noile obiceiuri ale lumii cato-

lice. Dar peste amandouA aceste datine, asa de deosebite
intre dansele, de si tot Bizantul era acela care influentase
asupra strAlucirii monarhiei spaniole, ea insAsi creand Curtea
francezA din secolul al XVII-lea, era la noi un amestec, de
cel mai mare interes, intr'o alt sinteza stransa, care nu s'ar fi
putut realiza aiurea, intre aceastA mgretie mestqugitA, arti-
ficial si intre cea mai veche traditie de viata popular cu
drept electiv, care se prelungia la Romani din cele dintai
inceputuri ale Statului, in traditiile, care n'au murit nicio-
data, ale unei tovArAsii pline incA de vlagA. Astfel, Constantin
Brancoveanu, la Curtea cAruia era un reflex al splendorilor
bizantine si dela care plecau daruri pentru toate cApeteniile
Bisericii ortodoxe, panA in adancul Asiei, la dansul, care
fAcea sA se tipAreascA lucrAri in multe limbi pentru intrebuin-
tarea bisericeasca si folosul cultural al tuturor neamurilor
rAsAritene, puterea-i era datoritA vointii manifeste a multimilor,
cu ostasii in frunte, care 1-au vrut Domn dupA moartea
unchiului su, Serban Cantacuzino. Si aceastd alegere de ca-
racter popular corespunde intru totul cu aceea din care a
rezultat Domnia unui Constantin Serban si chiar cu Domnia,
sprijinita pe o biruinta de pribegi si pe puterea unei clase mili-
tare, a bAtranului Matei Basarab, fAra sl uitAm alegerea de
cAtre boieri in munti, dupa moartea lui Mihai Viteazul, a lui
Radu Serban insusi. NicAiri nu se observA, prin urmare, ca la
noi legatura intre cel mai hotArit drept al tuturor categoriilor
populatiei de acelasi neam si intre formele cele mai strAlu-
cite ale vietii monarhice in aceeasi proportie ca la noi. Bran-
coveanu nu poate fi comparat, supt acest raport, cu niciunul
dintre stApanitorii Europei centrale si a Apusului. Atunci
and apare incunjurat de Patriarhi si episcopi subventionati
de dansul, dupA ce Vasile Lupu dominase si Biserica patriar-
hald a Constantinopolului si aceea a Ierusalimului si a Ale-
xandriei, el este fArd indoiald mostenitorul, ca drept crestin
si cu misiune de a apAra legea comunA tuturor ortodocsilor,
al Imparatilor din Constantinopolul de odinioara.
Avem a face si aici, prin sintezA si adaptare, cu o creatie
romaneascA, pe care n'o determinA nicio influentA exclusivA
www.digibuc.ro
z6 N. IORGA 390
de aiurea si care, prin urmare, nu datoreste vietii generale

a Europei formele sale.
Chid au aparut asa-numitii Fanarioti, pe cari am stiut
sa ni-i insusim foarte rapede, cum si aici de atatea ori am
dovedit-o, inlaturand prejudecata # nationalist # el dela o
bucata de vreme am intrat intr'o robie greceasck urmarind
elenizarea, si cu termen scurt, in toate domeniile vietii noastre
publice si ale culturii noastre, comparatia care se impune
pentru cine cunoaste istoria universala intre Nicolae Mavro-
cordat si intre multi stapanitori din Apus este cu totul in
avantagiul lui. Din vechea viata antick printr'o traditie care
n'a fost niciodata intrerupta si care se intrupeaza intr'o atmo-
sferl de familie de o frumuset deosebit, de o corectitudine
absoluta, expusa privirii cercetatoare a mediului incunjurator,
care nu ingaduia scapatri Domnului roman de origine ame-
stecatk in care nu lipseste insa si sangele vechilor monarhi
romani, de care mai ales este mandru acest om al unei tarzii
Renasteri, Mavrocordatii si neamurile inrudite cu dansii,
Ipsilantesti, Moruzesti, Sutesti si celelalte familii domni-
toare p Ana la sfarsitul epocei asa-zise fanariote, au aceste ele-
mente de viata morala si religioasa care lipsesc prea mult con-
temporanilor din Apus, oricat de deplina ar fi fost indepen-
denta acestora si oricat de mare puterea bor. N'are decat sa-si
aminteasca oricine ce s'a petrecut la Curtea Franciei dup
disparitia in mijlocul blestemelor a lui Ludovic al XIV-lea,
acea vreme a Regentului, oricat de luminat, de bine intentionat,
si oricat s'ar face de mare locul calomniei evidente, sa se o-
preasca la scenele de purtare nerusinatk la atitudinile cinice, la
raspandirea, fail niciun fel de socoteala si de mustrare de cu-
get, a banului public, la incapacitatea de a face sa triumfe for-
mule noi, la care s'a gandit acest regent Filip de Orleans,
pentru a intelege cat de adanca era la noi pietatea fatal de cre-
dinta luata in batjocura din ce in ce mai mult in lumea aceasta
apuseank cu urmarile ce se puteau astepta, ca si spiritul de
respect al celor tineri fata de cei mai in varsta, eticheta strict
pastrata ca pe vechile vremuri bizantine, dorinta de a se
incunjura Domnul cu oameni alesi, luati din toate neamurile,
www.digibuc.ro
din orasele ssesti ca si din deprtata Italie si, mai tkziu, din
lumea artistilor de pretutindeni, chiar din Geneva, av And astfel
tot ceea ce trebue pentru a prezinta, dupa obiceiurile cele
mai vrednice de pastrat, monarhia in toate rosturile ei.
Aminteasca-si cineva de viata dela Curtea regelui Frederic-
Wilhelm I-iu, de groaznicele certuri de familie, de loviturile
care cadeau gramada asupra copiilor, de lipsa de orice sen-
timent a fiului fata de tata si de orice reserva in cruda
razbunare a tatalui fata de incercarile de independent ale
fiului ; n'are deck O. ceteasca plangerile surorii lui Frederic
al II-lea, markgrafina de Bayreuth, si cu privire la familia
in care se mritase si unde trebuia sa-si apere sotul impo-
triva pumnilor socrului, si la zgkcenia din propria ei familie
de acasa, care o lasa neajutata Ong la primejduirea sankkii,
n'are deck sa ceteasca anumite scrisori ale lui Frederic insusi,
in care este batjocura fata de oricine, si de cei cari in aparenta
ii stau mai de aproape; n'are deck sa-si inchipuie, fata de
respectul care se acorda de sotii lor Doamnelor dela noi,
soarta, asa de nenorocit, a nobilei femei care a fost sotia
lui Frederic si care si-a trait aproape toata viata intr'o izolare
asamanatoare cu aceea a unei temnite, adaugandu-se la barba-
lie si despretul cel mai nemeritat, pentru ca sa guste pacea
asezata, bunele moravuri, grija de pastrarea cuviintii in orice
manifestare, la deosebitele familii domnitoare care s'au suc-
cedat la noi.
Ar merita reproduse, deck sa fac astfel de comparatii,
cele ckeva pagine in care Ungurul francizat si asezat in
Turcia, de Tott, descrie mediul familiar in care traia Romanul
bizantinizat, coboritor din Basarabeni si Bucovineni din par-
tile cele mai modeste ale boierimii, Ioan Callimachi, la Con-
stantinopol, unde el nu lam, de altfel, deck sa uneasca tra-
ditiile cele mai bune de acas cu ceea ce-i impunea aceasta
etichet transmisa de-a lungul secolelor, care impusese tuturor
barbarilor in vechiul Bizant.
D. Ilie Minea a relevat cu dreptate ca reformele lui Con-
stantin Mavrocordat in toate domeniile politice si sociale,
urmnd pe cele fiscale, cu sistemul de patru (i sferturi , ale
www.digibuc.ro
i8 N. IORGA 392
tatalui sau, nu yin de pe urma atmosferei # filosofice * din

Apus, ci o precedeaza. De fapt, pe and curentul reformator
era reprezintat prin criticile unui Giannone si opera de rea-
lizari a unui Tannucci la Neapole, Domnul roman a pus
in executiune un intreg plan indrznet a carui desavarsire a
fost oprit in parte numai de imprejurarile defavorabile actiunii
aceluia pe care Lyonesul Flachat il numeste un # Petru-cel-
Mare * fall mediul necesar.
V.
De ate ori rascoleste cineva prirr miile de mii de documente

ale trecutului nostru, el nu se poate sa nu fie lovit, in ce
priveste forma lor, de marea deosebire care exist intre cei
cari le-au scris in capitalele romanesti sau in orasele de pro-
vincie, ba 'Ana si in cutare sat unde se gasia inca un pisar
cu grija bunei cuviinte si a elegantei, si intre zecile de pagine
formaliste, intr'o limba fabricata, pe care le prezinta tarile
apusene. Acolo, mecanizarea merge din ce in ce mai rapede
catre desavarsire, pe and la noi nu lipseste in cel din urma
lavas, in cea mai simpla scrisoare de familie, luminata de o
conceptie religioasa si morala superioara, in actele de anchet
prezintate Domnului de boierii insarcinati cu lamurirea unui
proces, care incep printr'un proemiu unde se recurge la
ideile cele mai inalte pentru a explica donatia facuta unei
biserici sau unui credincios, o 'iota de viata real, un senti-
ment de duiosie, un element caracteristic pentru viata si
gandire, o izbucnire de originalitate in fond si in forma.
Toate acestea sunt, prin urmare, innalte documente de
acea omenie care caracterizeaza intreaga noastra viata.
A venit Revolutia franceza, care nu este altceva deck un

fenomen general european, care s'a cristalizat la Paris, spri-
jinindu-se pe lucruri venite din toate partile, in conceptia,
acum dominanta, a unei singure umanitati, pretutindeni de
aceeasi forma. Imitatia a mers rapede dela un capat al Europei
www.digibuc.ro
la celalalt, si ceea ce era mecanic si abstract in Franta a

pastrat acelasi caracter pretutindeni unde s'a introdus. i cei
cari aveau nevoie de liberare si cei liberi de multa vreme au
simtit un fel de datorie & rup cu trecutul, s paraseasca
formele transmise de-a lungul veacurilor, pentru a adopta acele
creatiuni franceze care nu sunt cleat efluxul, in domeniul
vietii publice, al unei filosofii pur formale. La noi, de si,
intr'un anumit mediu boieresc, sau la anumiti straini, pro-
paganda franceza, de altfel destul de slaba, n'a putut s ramana
fail ecou, lumea nu s'a lsat cucerit. Aceasta nu este un
semn de inferioritate, ci Inca o afirmare a unui suflet deosebit:
Grecul Rigas, atata vreme intrebuintat de boierul Branco-
veanu la Bucuresti si amestecat in toate rosturile noastre, el,
care si-a capatat in aceasta Capita la munteana toata pregatirea
culturala superioaral, din care au iesit poesii, realisari carto-
grafice, proclamatii, cu spiritul sat' international putea de-
veni un iacobin revolutionar. La Romani, la cari notiunea
de revolutie echivaleaza cu sframarea de ordine si lipsa
de burial cuviinta, succesul n'a putut s fie atins si, ca si in
timpul Marelui Razboiu, fop de propaganda bolsevica, facuta
prin armata de zeci de mii de oameni care stap ania Iasul,
si multimea nestiutoare si cercurile mai inalte, accesibile totusi
la orice curent de cultura, au dat din umeri inaintea exagera-
rilor unei doctrine, care, indata ce trece de o anumita masura,
nu mai poate avea legaturi cu sufletul nostru.
Dar aceasta n'a impiedecat, pe o vreme and, dupa domi-
natia lui Napoleon, tari cum este Franta si atfitea regiuni care
facusera parte din ordine a napoleoniana nu stiau cum s
stranga, din amintirile mai vechi si din realizarile de ieri,
elementele necesare pentru o Constitutie, ca toata clasa noastra
boiereasca, in refugiile dela Brasov, dela Cernauti, dela Chi-
sink', in fata revolutiei grecesti, sal nu se gandeasca la altceva
decat la crearea noului statut modern al Statului roman.
Aceasta framantare de idei a dus pe urma, in legatura cu
interesele Rusilor, cari voiau s'o mentinl in anumite margeni
si s'o intrebuinteze pentru scopurile Mr, la acel Regulament
Organic, care, cu toad' presidentia lui Chiselev, este totusi
o creatie originala a poporului roman.
30
www.digibuc.ro
20 N. IORGA 394
Dar pe vremea aceasta Apusul traia in plin romantism.

In literatura, in arta, in cugetare, in viata publica, in tendintile
de viitor domnia o infloritoare anarhie, un entusiasm care
nu suferia niciun frau. Ne-am impartaisit fara indoiala si
din aceast viata noug a tarilor celor mai inaintate in cultura,
dar la noi s'ar cauta in zadar, in literatura, in modestele mani-
festatii artistice, in viata de familie, asa de criticata de calai-
torii apuseni cari nu cunosteau bine lumea noastra si uitasera
putintel lipsurile de acas dela dansii, in indreptarile spre
viitor ale vietii de Stat, nimic din interesantul si coloratul
exces, in care cadea, de multe ori, aceasta tendint de rastur-
nare si de nou creatie spontana, in afard de realitate, a
romantismului. Sunt asa de asezati revolutionarii nostri, incat,
si atunci and boierimea din Iasi a vrut sa dea o alt interpre-
tare Regulamentului Organic, supt conducerea generatiei lui
Kogalniceanu, si child, la Bucuresti, studentii intorsi dela
Paris au vrut sa dar 'Arne protectoratul rusesc, doar intamplator
daca, inteo imbulzire, s'au vazut cateva picaturi de sange.
Nu s'au ridicat niciodata esafoduri la noi pentru ideile poli-
tice si se numara pe degete atentatele say arsite impotriva
stap anitorilor.
Numai o parte dintre Romani traiau in cele doua State care

s'au reunit la 1859, prin silintile boierilor si intelectualilor,
fail nicio violent si flea niciun scandal, fara nicio jignire
adusa acelora ale caror idei au fost invinse si interesele in-
calcate. Afara de hotarele tarii libere, milioane de Romani
erau instrinati. Pentru liberarea natiunilor apasate Cate
crime n'au fost say arsite de tineri inflacarati, de conspiratori
reuniti in societati, de agitatiile subterane si, din partea
guvernelor, ate spanzuratori n'au fost ridicate, Cate gloante
n'au fost trimese multimilor iesite in strada!
De asa ceva este scutit nobleta vietii noastre contemporane.
In urmarirea, prin carti, prin propaganda de idei, prin
trezirea de sentimente, a dreptului nostru national, care a
invins prin asa de mari sacrificii in timpul Marelui Razboiu,
noi n'am intrebuintat nici pumnalul asasinului, nici bomba
complotistului, si niciunul din guvernele care stap aniau, si cu
www.digibuc.ro
cata asprime, elementele supuse ale neamului romnesc n'a

trebuit sa mearga cu mijloace de represiune, necontenit
intrebuintate aiurea, impotriva revoltei.
A venit un timp de idei sociale, pentru toat lumea. Cele
mai ciudate inchipuiri de reforma au rsarit pretutindeni.
Confuzul Saint-Simon a devenit un zeu pentru saint-simonienii
sa'i si Fourier si-a organizat falnsterele, pe and filosofia lui
Auguste Comte a crezut cA elimina pentru totdeauna tot ce
este metafizick tot ce se ridica mai presus de saltarele unei
cugetAri aristotelice, impartit in capitole si paragrafe, si eco-
nomismul lui Michel Chevalier a starnit in mintea abstracta
a lui Karl Marx planul unei intregi societti, asezate pe o baza
care inltur concurenta individual si nu rasplAteste meritele
osebite, netinnd samA de nimic care sa ajute individual, in
sufletul oamenilor. La noi fourierismul s'a marginit la in-
cercArile dela Scaieni ale boierului BAlceanu, in care adeptii
au fost alesi mai mult din tigAnimea local, socialismul de
import n'a trecut de margenile unor cercuri de intelectuali
si de agitatori politici cleat pentru a ispiti ateva suflete
simple din rndurile muncitorilor.
Dar, and marea problema sociala a noastra, aceea a im-
propriethirii taranilor, s'a impus, ea si-a capatat, dup rscoa-
lele puse la cale de agitatori in mare parte strini, o solutie
dreapta, prin cedarea de bun voie, in chipul cel mai generos,
pentru o despagubire de nimic, din partea proprietarilor, a
unui pamnt pe care il recunosteau Ca odinioara 1-au cApatat,
prin mijloace, mai mult de pArisire cleat de constrngere,
din mna tAranilor, vechi mostenitori ai acestei brazde.
Am vrut sa amintesc aceste manifestAri de spontaneitate
creatoare, intr'o vreme and din nou se crede c de aiurea
avem s imprumutm formele cele noi ale vietii noastre,
pentru a arAta ce mare greseala se face, nu numai fata de
nevoile noastre de astazi, dar fata de datoria, pe care o avem,
de a pAstra neating o mostenire de bun simt si de ordine,
care reprezint partea cea mai pretioas din intreaga noastra
viat national.
www.digibuc.ro
Lei
N. IORGA. Consideratii istorice asupra documentelor prezentate de d-1
Marcu Beza
FRANZ BABINGER. Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les pays
5.
roumains du temps de Basile Lupu (1652) 35.-
N. IORGA. Comemorarea lui Lope de Vega 5.-
N. IORGA. Explicatia monumentului dela Adam Clisi
AURELIAN SACERDOTEANU. Doug acte hategane i unul valcean .
5.-
10.-
P. P. PANAITESCU. 0 istorie a Ardealului, tradusa de Miron Costin . . I0.-
ALEXANDRU CIORANESCU. Petru Rares si politica orientalS a lui
Carol Quintul I0.-
N. IORGA. Dovezi despre constiinta originii Romnilor . . .
H. DJ. SIRUNI. Marturii armenesti despre Romania. Extrase din Cronica
. . 5.
Armenilor din Camenita 20.-
N. IORGA. Mare le logofat al bisericii constantinopolitane Hierax i in-
semnarile sale pe un manuscript al Academiei Romfine 5.-
ANDREI RADULESCU. 24 I anuarie 1862 25.-
TOMUL XVIII, (1936): 250.-
ANDREI RADULESCU. Constitutiunea cehoslovaca 45.-
FRANZ BABINGER. Originea i sfarsitul lui Vasile Lupu 15.
I. LUPA$. Voevodatul Transilvaniei in sec. XII si XIII . . . . . 25.-
Dr. ALEKSA IVIC. Documente privitoare la miscarea literara i culturall
a Romanilor din Ungaria in sec.: XVIII si XIX . . . 25.-
N. IORGA. I. In jurul lui Mihai Viteazul; II. Originea lui Mihai Viteazul
dup o cronicA romfineasca 25.-
MIRCEA DJUVARA. Criza dreptului public international
N. IORGA. 0 scrisoare importanta a lui Cezar Boliac .
N. IORGA. Inceputurile i motivele desnationalizarii in Slcuime

.... . .
20.-
5.-
IF 5.
ALEX. LAPRDATU. Un episod revolutionar in luptele nationale ale roma-
nilor de peste munti acum o jumatate de veac so.-
I. LUPA,5. Leopold Ranke si Mihail Kogalniceanu I 0.-
N. IORGA. Congresele de istorie dela Venetia si dela Roma o.-
N. IORGA. Au fost Moldova si Tara-Romaneasca provincii supuse Fana-
riotilor ? I 0.-
N. IORGA. Sculpture in lemn romneasca I0.-
N. IORGA. Neamul lui Petru $chiopul i vechi documente de limba mai
noud 10.
TOMUL XIX, (1937): 280.- .
G-ral RADU ROSETTI. Un uitat, Generalul Ion Em. Florescu . I0.- . .
N. IORGA. $tiri noi despre sfarsitul secolului al XVI-lea romanesc . 15.- .
R. V. BOSSY. Urme romnesti la miaza-noapte 1 0.-

VICTOR SLAVESCU. Opera economica a lui Ion Ghica . . 15.- .
CONSTANTIN I. KARADJA. Steagul romanesc al lui Istratie Dabija

Voevod 25.-
N. IORGA. Comemorarea lui Giacomo Leopardi 5.-
N. IORGA. Exista o traditie literara romfineasca ?
FRANZ BABINGER. 0 relatiune neobservata despre Moldova sub domnia
, 5.-
lui Antonie-Voda Ruset (1676)
FRANZ BABINGER. Originea lui Vasile Lupu . . .....
N. IORGA. 0 cronica munteang in greceste pentru secolul al XV-lea
25.-
I0.-
5.-
N. IORGA. Rogariu losif Boscovich si Moldova 5.-
G. TWA. Cum a evoluat claca dela inceputul infiinrii ei i pAnS azi . 15.
N. IORGA. Noi descoperiri privitoare la istoria Romnilor 10.-
N. IORGA. Despre civilizatia romaneascd la 1870
P. NICORESCU. Bisexarchus, un grad necunoscut in armata pre-byzan-
_
5.
tinA 15.-
P. NICORESCU. Garnizoana romana in sudul Basarabiei 20.-
N. IORGA. Un memoriu politic dare Cuza-Voda
G-ral RADU ROSETTI. Costachi Rosetti-Tetcanu, 1814-1879 - . 7.-
www.digibuc.ro
Lei
N. IORGA. Conflictul militar austro-rus in 1854-56
..... r5.
N. BANESCU. Pareri noua asupra lui Kekaumenos . . 5.
dova . . ......... .
GH. DUZINCHEVICI. Ceva nou asupra legaturilor lui Sobieschi cu Mol-
. . .
ION RADUCANU. Economistii straini in Academia Romand

. . ro.
xo.
G-ral RADU ROSETTI. Insemnatatea istorica a caderii Plevnei . . .
N. IORGA. Un mare ganditor italian despre luptele din Sud-Estul Europei:
7.
Giambattista Vico . . . . . . . . zo.
ANDREI RADULESCU. Constitutiunea Po lona din 23 Aprilie 1935 . 25.
TOMUL XX, (1938): r6o.
N. IORGA. Zece inscriptii de morminte ale Mavrocordatilor
N. IORGA. Despre revolutia dela 1848 in Moldova . . . . .
5.
35.
P. P. PANAITESCU, Mircea cel Martin i suzeranitatea ungureasca . 55.
N. IORGA. Inceputurile istoriei universale la Romani 20.
N. BANESCU. 0 colectie de sigilii bizantine inedite . . . .
.. r5.
N. IORGA. Vasile Alecsandri, student la medicina . .. . . .
I. NISTOR. Ocupatia austriaca in Principate, 1854-1857
N. IORGA. Un post al latinitatii in lumea germanica: Austria . . . . .
45.
50.
ION RADUCANU. In amintirea lui Ernest Solvay 1838-1938 .
ION I. NISTOR. Principatele romane sub ocupatia ruseasca . . . . .
. .
. 5.
35.
I. PETROVICI. La un secol i jumatate dela nasterea lui Schopenhauer . ro.
Dr. KURT WESSELY. A doua Diploma Leopoldina 45.
N. IORGA. Sensul # Gazetei Transilvaniei * . .
H. DJ. SIRUNI. Aron Voda, Ri5zvan Voda i Eremia Voda
. . . . . . . 5.
zo.
N. IORGA. Intinderea spre risarit a Moldovei lui Stefan-eel-Mare . .
G-ral R. ROSETTI. z.Cultura militara. 2.Ce spune Maresalul Mackensen
to.
despre operatiile sale contra Romaniei 10.
N. IORGA. Paralelisme helveto-romine . . . . . . . IO.
N. IQRGA. Principiul nationalitatilor i greselile lui Bismarck. . so.
G-ral R. ROSETTI. Steaguri, prapurc (polemici).
N. IORGA. Paralelisme si initiative de istorie universala la Romani .
5.
12.
C. 57.454. PRETUL LEI I

www.digibuc.ro

ARMSI SeriaIII TomXX PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARMSI SeriaIII TomXX PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARMSI SeriaIII TomXX PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA ROMANA

MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERTILE STATULUI

TOMUL I, (1922-23): 100.-

MONITORUL OFICIAL $1 IMPRIMERIILE STATULUI

a a Despre Revolutia dela 1878 in Moldova 11

,Fedinta dela 22 Oct. 1937

D-1 Marcu Beza mi-a incredintat pentru Biblioteca Insti-

r A. R. Memoriile Seeliunii Istorice. Seria III. Tom. XX.

p aria acum nu s'a facut o culegere generala de astfel de

AoyoOsng n MeyecAng 'ExmAyiaiag xal ie 'Anod44ran,

Cel ce a facut tratatele de pace si a impacat pe Otomani

3. Nu era cunoscutl inscriptia, aflatoare candva la Mitro-

*Mormantul Pulheriei celei din nobila vita,

Data, care se infatiseaza, probabil numai in copie cu acest

sunt scrisori de ale Doamnei i una a socrului, Toma Tzuki,

Patrusprezece zile mi-a fost viata toata,

Deci aceasta duioasa inscriptie destainueste ea, murind

#Mormintu-acesta cuprindea mai intAiu numai

Alcatuitorul caietului pune in frunte Eig`Elirtjv ' Pcoo-

Gherman) i pe Marioara, care s'a casatorit cu Constantin

Fiica iubit'a lui Nicolae Domnul Pulheriei,

7-8. Din prima casatorie a lui Nicolae-Vocl cu o Can-

'Ex yijg &ream ;Tog povtig o4aviag,

uAici zace Scarlat, fiul de Domn,

Se adauge Inca una pentru cel de sigur inmormntat tot

# Mormntu-acesta 'n el cuprinde stralucitul

Traind, o vai, atita, ani douazeci i patru,

Pentru acest Scarlat i pentru invatatura lui la dascalul

9. Inscriptia de pe mormfintul dela Vaaresti, singurul

Supt aceastal piatra zace trupul robului lui Dumnezeu

vremelnica a venit la i-iu Iu lie 1754, si s'a mutat in pace si

$edinta dela 21 Ianuarie 1938

pentru a trage impotriva politiei si a armatei celor douA

Academiei Romane, care, in April stil vechiu, pornit dela

carora nu li s'a ingaduit intrarea in Moldova pacificata, si prin

Cu mila lui Dumnizan noi Mihail Grigoriu V[oe]v[o]d Donm Tamil

privighere s mai randuiasca doi sau trei oamini de credinta, cari sa sa

tanut, proprieth a dum. Post. Ioan Cuza, undi cautandu-se, de odata

a s inainti si aiure, poruncim dumitale sl randuesti din fetile acele mai

binevoi a va OA, ca, dupl acele ci vom socoti de cuviinta, s punem

indata sa intrebuirgzi toate mijloacele putincioasa a-i afla i a-i prinde

Primit Apr. 18.

Deci, din poronca Inaltimii Sale Domnului Stapanitor, sa scrii

Departarnentul Treburilor din Launtru catra isprav. tanut. Falciiu.

rali, apoi catra indeplinire acestia si trimite pe d. Sulger Than Balti,

Ministeriul din Launtru.

Departamentul din Luntru catra ispravnicia tinut. Falciiu.

Rezolutie. S s scrie privighitorilor de ocoale i comisarilor i po-

Tarcularnici la privighetori po1ii i comisari.

ispravnicii ca, indata ce-i va primi de la parcalabie, sa-i si ecspeduiasca

unde sl randuiasca tot odata de aproapi privighere de a nu esi di pi

Dupa inaltul ofis No. 197, pi d. Lascar Catargiu periorisfindu-sa la

Dipartamentul din Launtru catra isprav. tanut. Falciiu.

Se va raspundi Dipart. ca d. Nicu Catargiu nu sa afla intors pand

o asemine stramutare a dum. Lascar Catargiu la mosiea Uricheni, De-

di aproapi nacealstv ostieneasca rosieneasca, iar adiverintle impreun

Pecete. Bals Vel Logo.f.

La toti privighetorii, politai si comisarilor.

Asa precum d. cnezul Dimitrii Cantacuzin, propietarul mosii Gro-