MEDICINA ANUL V

SUBIECTE NEUROCHIRURGIE 2016

1. CLASIFICARE TCC
Clasifi carea traumatismelor cranio-cerebrale se face dup urmtoarele
criterii:
I . NATURA EFECTELOR TRAUMATICE INDUSE:
A. Imediate:
1. primare: comoia, contuzia, dilacerarea
2. secundare: hematom extradural, subdural, intraparenchimatos
3. subsecvente: edem cerebral, colaps cerebroventricular
B. Tardive:
1. evolutive: encefalopatia posttraumatic
2. sechelare: afazie, hemiplegie, epilepsie
II. EVOLUIA TCC:
1. acute < 3 zile
2. subacute < 3 sptmni
3. cronice > 3 sptmni
III. PREZENA SOLUIEI DE CONTINUITATE:
1. nchise;
2. Deschise: plgi ale scalpului, plgi cranio-cerebrale, fi stule LCS.
IV. PATOGENIA TCC:
1. Leziuni primare
2. Leziuni secundare

2. ETIOPATOGENIA LEZIUNILOR TRAUMATICE

LEZIUNI PRIMARE: sunt direct legate de producerea traumatismului.
Ele pot fi :
1. leziuni directe: sunt leziuni cerebrale n relaie direct cu impactul produs asupra craniului de ctre
agentul traumatic.
2. leziuni indirecte: sunt produse prin deplasarea rapid a capului, secundar unor procese de acceleraie,
deceleraie sau rotaie.
Leziunile directe i indirecte se asociaz frecvent. TCC determin leziuni celulare (neuronale sau gliale) sau
vasculare.
Leziunile primare pot fi :
a. focale, cnd leziunile celulare se dezvolt n jurul unei zone de distrucie tisular cu aspect ischemic,
hemoragic sau edematos;
b. difuze, cnd leziunea iniial intereseaz membrana axonal ce determin ulterior o alterare a transmisiei
nervoase i o disfuncionalitate neurologic mergnd pn la com. Aceste leziuni ale membranei axonale
pot fi reversibile sau nu.
LEZIUNI SECUNDARE: pot aprea din primele minute posttraumatic i vor agrava leziunile primare ale
esutului cerebral i a ischemiei cerebrale. Evoluia leziunilor secundare determin instalarea edemului
cerebral i a ischemiei cerebrale.
Edemul cerebral poate fi :
1. vasogenic, prin ruptura barierei hemato-encefalice;
2. citotoxic, secundar lizrii celulelor nervoase. Mecanismele de producere a leziunilor secundare sunt
complexe i intricate: eliberarea de neurotransmitori excitatori; producerea de radicali liberi.
Etiologia TCC:
1.accidente in circulatie
2.agresiune prin:forta fizica,arme albe,arme de foc ,obiecte contondente
3.caderi accidentale si/sau provocate
4.lovire de animal
5.accidente casnice
6.accidente sportive
7.accidente de joaca la copii

3. SCALA GLASGOW
1. Deschiderea ochilor puncte 2. Activitate motorie la stimuli - Absena oricrui rspuns
- Deschidere spontan 4 dureroi motor 1
- Deschidere la comand 3 - Activitate spontan normal 3. Rspuns verbal
- Deschidere la stimuli 6 - Rspuns orientat temporo-
dureroi 2 - Reacie motorie de aprare 5 spaial 5
- Absena deschiderii la - Retragerea membrului - Rspuns confuz 4
stimuli 1 stimulat 4 - Rspuns inadecvat 3
- Rspuns motor n fl exie 3 - Sunete neinteligibile 2
- Rspuns motor n extensie 2 - Lipsa rspunsului 1

Scorul GCS este cuprins ntre 3 - 15 puncte, un scor GCS mai mic sau egal cu 8 puncte semnifi cnd stare
de com.
n funcie de scorul GCS traumatismele cranio-cerebrale pot fi clasifi cate n:
1. TCC minor grad 1: GCS 15 p;
2. TCC minor grad 2: GCS = 14 sau GCS = 15 + pierderea contienei < 5 minute sau + amnezie
3. TCC mediu: GCS = 9 - 13; pierderea contientei > 5 minute; defi cit neurologic;
4. TCC grav: GCS = 5 8;
5. TCC critic: GCS = 3 - 4 nsemnnd suferina cerebral profund.

4. EVALUARE TCC
A. EVALUAREA TRAUMATIZATULUI CRANIOCEREBRAL se face prin:
1. Examenul neurologic evalueaz: nivelul contientei (scor GCS); semne de lateralitate (asimetrie pupilar,
defi cit senzitiv, deficit motor); semnele suferinei de trunchi cerebral;
2. Examenul clinic complet (evidenierea altor leziuni traumatice n cazul politraumatismului);
3. Examenul CT cerebral: permite realizarea unui diagnostic lezional i urmrirea evoluiei leziunilor;
Examenul CT cerebral nativ este investigaia de elecie n TCC, evideniind:
- snge (hemoragii sau hematoame): hematom epidural, hematom subdural, hemoragie subarahnoidian,
hemoragie intracerebral, contuzie hemoragic, hemoragie intraventricular;
- hidrocefalie;
- edem cerebral (obliterarea cisternelor bazale, ventriculi de dimensiuni mici, dispariia anurilor corticale);
- semne de anoxie cerebral: tergerea interfaei substan alb substan cenuie, edem;
- fracturi (examinare cu fereastr osoas) ale bazei craniene, incluznd fractura osului temporal, ale orbitei,
ale calvariei;
- infarct ischemic (semnele sunt minime dac examinarea este sub 24 de ore de la AVC);
- pneumocefalie: poate indica o fractur (n baz sau de convexitate deschis);
- deplasarea structurilor liniei mediane (datorit unui hematom sau edemului cerebral asimetric);
Examinarea IRM nu este necesar n leziunile acute (dei examinarea IRM este mai precis dect
CT, nu exist leziuni traumatice chirurgicale demonstrate IRM care s nu fi e evidente i pe CT).
Examinarea IRM este util mai trziu, dup stabilizarea pacientului, pentru evaluarea leziunilor trunchiului
cerebral a leziunilor din substana alb (de exemplu punctele hemoragice din corpul calos n leziunea
axonal difuz).
Radiografi a simpl de craniu i-a pierdut din importan odat cu utilizarea CT cranian ca
examinare de rutin precum i a utilizrii uzuale a examinrii cu fereastr osoas. Poate evidenia
fracturi craniene (liniare sau depresive), pneumocefalie, nivel lichidian n sinusurile aeriene, corpuri
strine penetrante.
Angiografi a cerebral: este rar indicat n TCC (obiecte penetrante, situate n preajma unor artere
mari cerebrale sau n apropierea sinusurilor durale).
4. Msurarea presiunii intracraniene este deosebit de important, mai ales n cazul politraumatizailor.
5. Examenul LCS (puncia lombar): nu este indicat n TCC acute.
B. MANAGEMENTUL PRIMAR AL TRAUMATIZATULUI CRANIO- CEREBRAL
a. Prespitalicesc:
- Bilan clinic: evaluarea leziunilor externe, evaluarea1parametrilor vitali (frecvena respiratorie,
frecvena cardiac, presiunea arterial), scorul GCS;
- intubaie orotraheal + ventilaie + sedare, dac scorul GCS < 8;
- transport rapid;
b. La camera de gard:
- Examen clinic repetat i complet
- Bilan radiologic: radiografi e craniu, coloan cervical, radiografi e pulmonar, examen CT cerebral,
ecografi e abdominal.
c. Evaluarea neurochirurgical i eventual transferul n serviciul de neurochirurgie se decide: n cazul
identifi crii unor leziuni craniocerebrale (hematoame intracraniene, dilacerri, contuzii cerebrale,
fracturi craniene, plag cranio-cerebral), n politraumatisme, dac examinarea CT indic semne
tomodensitometrice de hipertensiune intracranian i n cazul deteriorrii strii de contient n lipsa
posibilitii de examinare CT.

5. ETIOPATOGENIA HEMATOMULUI EXTRADURAL

Hematomul extradural este o colecie sanguin constituit ntre tblia intern a craniului i dura mater.
ETIOPATOGENIE
Cauza hematomului extradural este cel mai frecvent o leziune arterial posttraumatic (85% din cazuri), n
mod particular a arterei meningee medii. Aceasta explic predilecia hematomului extradural pentru fosa
temporal, unde dura-mater are aderen minim (zona Gerard-Marchand). Mult mai rar, etiologia
hematomului extradural este de origine venoas (ruptura unui sinus venos) sau osoas (lacune venoase din
diploe) cauzate de un focar de fractur. Marea majoritate a hematoamelor extradurale se nsoesc de o
fractur a craniului, ns n aproximativ 5 - 10% din cazuri, nu se evideniaz o astfel de leziune.
Hematomul extradural afecteaz preponderent sexul masculin i tinerii. Dura mater fi ind mai greu
decolabil la sugari i la persoanele n vrst, hematomul extradural este rar ntlnit la aceste grupe de
vrst (sub 2 ani sau dup 65 de ani).

6. EXAMEN CT IN HEMATOMUL EXTRADURAL

Examenul CT cerebral este examenul de elecie, evideniind aspectul unei lentile spontan hiperdense
biconvex, dispus imediat sub tblia intern. CT-ul cerebral precizeaz localizarea: temporal, frontal,
parietal, occipital sau subtemporal, formele rare bilaterale i cele localizate n fosa posterioar. Examinarea
cu fereastr osoas evideniaz fractura craniului

7. ETIOPATOGENIA HEMATOMULUI SUBDURAL ACUT

Hematomul subdural acut este o colecie sanguin constituit ntre dura-mater i creier.
ETIOPATOGENIE
Cauza este ntotdeauna traumatic, substratul etiologic fiind ruptura unei vene (temporal anterioar sau
posterioar, ven emisar, sinusul longitudinal superior), a unei artere sau un focar de dilacerare cerebral.

8. EXAMEN CT IN HEMATOMUL SUBDURAL ACUT

Examenul CT cerebral este esenial, ntruct diagnosticul hematomului subdural acut nu se poate baza doar
pe tabloul clinic.
Hematomul subdural acut apare sub forma unei colecii spontan hiperdense, falciforme, dispuse emisferic,
cu contururile slab defi nite, aezat imediat sub calot. Examenul CT cerebral evalueaz volumul hemato
mului, localizarea, efectul de mas i leziunile asociate.
9. ETIOPATOGENIA HEMATOMULUI SUBDURAL CRONIC
Hematomul subdural cronic este o colecie sanguin cu sediul ntre dura mater i creier.
ETIOPATOGENIE
Hematomul subdural cronic se constituie lent, n mai multe sptmni, uneori luni, ca urmare a unui
traumatism minor, ce trece adeseori neobservat. Afecteaz vrstele extreme: nou-nscut, copil mic i
btrnii.

10. EXAMEN CT IN HEMATOMUL SUBDURAL CRONIC

Examenul CT cerebral este investigaia de elecie, rapid, ce permite aprecierea localizrii, volumului i
efectului de mas produs de colecia sanguin. Aspectul imagistic este al unei colecii izodense la debut,
panemisferice i care devine ulterior hipodens. O hiperdensitate heterogen n aceast colecie indic o
resngerare recent. Injectarea de substan de contrast ncarc contururile membranei hematomului.

11. ENUMERATI TIPURI DE FISTULE LCR

A. Dup locul de exteriorizare a LCS: B. Dup timpul de apariie post-traumatism:
1. Rhinoliquoree 1. Precoce: apariie imediat sau la scurt interval
2. Otoliquoree 2. Tardive: apariie la cteva sptmni sau luni
3. Plag cranio-cerebral

12. PRINCIPII DE TRATAMENT IN FISTULE LCR

Combaterea scurgerii LCS prin rezolvarea leziunii osteo-durale i prevenirea sau combaterea meningitei (5-
10%, procentul crescnd dac fi stula persist peste apte zile).
Sediul leziunii este n 80% din cazuri la nivelul etmoidului; n rest la nivelul peretelui posterior al sinusului
frontal i plafonului sinusului sfenoidal.
Tipul leziunii durale variaz dup traiectul fracturii: perforarea meningelui de o eschil osoas, ruptura prin
forfecare n focarul unei fracturii, invaginare n traiectul fracturii, dilacerare prin fragmente intruzive
(frecvent n fracturile fronto-etmoidale cu nfundare).
Imediat dup traumatism, observarea este cea mai justificat, deoarece majoritatea fistulelor se nchid
spontan.Antibioterapia profilactic este controversat, nu s-au demonstrat diferene n morbiditatea datorat
meningitei ntre pacienii care au primit i cei care nu au primit antibiotice. Mai mult, tratamentul antibiotic
administrat de rutin duce la selectarea unei fl ore microbiene rezistente.
Tratamentul conservator
1. Profilaxia si tratamentul meningitei posttraumatice
-Agentul patogen cel mai frecvent ntlnit este pneumococul(83%), ceea ce impune vaccinarea
antipneumococic.
-Pacientul va fi monitorizat clinic i n cazul apariiei semnelor de iritaie meningeal puncia lombar i
examenul LCR vor alege antibioticul.
-Plgile craniocerebrale i fracturile cu nfundare vor fi tratate cu antibiotice.
2. Monitorizarea pacientului cu fi stul LCR
a. poziie n decubit cu capul ridicat la 300 450;
b. supraveghere clinic, neurologic i radiologic pentru a depista: deteriorarea neurologic, apariia
semnelor de iritaie
meningeal, pentru evidenierea aerului intracranian se efectueaz radiografi e de craniu de profi l zilnic
c. puncii lombare zilnice sau montarea unui cateter lombar: 150-200 ml/zi
d. administrarea de inhibitori ai anhidrazei carbonice acetazolamida (Diamox), faciliteaz, dup unii autori,
nchiderea
fistulei.
Tratamentul chirurgical: dac fi stula persist mai mult de dou sptmni, n ciuda tratamentului
conservator sau dac se complic.

13. FACTORI DE GRAVITATE IN FISTULE LCR

Complicatii:meningite,abces cerebral,hematom subdural,cefalee
Rinoreea cu LCR aproximativ 80% apare n urma accidentelor, dei doar 3-4% din accidentele extremitii
cefalice se complic cu rinoree cerebrospinal.
Fistulele etmoido-durale post-traumatice cu rinoree cerebro-spinal pot aprea ca urmare a unor fracturi
iradiate de la bolta cranian, ce intereseaz ntre altele lama ciuruit, la nivelul creia duramater este foarte
aderent de aceast lam fragil sau peretele posterior al sinusului frontal care este subire, uneori cu
dehiscene ca i lama ciuruit a etmoidului.
Fracturile faciale prin accidente de circulaie pot duce la fracturile lamei ciuruite.
Putem ntlni i fracturi izolate, cu
-fisuri etmoidale sau ale lamei ciuruite,
-ori fisuri ale peretelui posterior al sinusului frontal,
-fracturi labirintice cu timpanul nchis i scurgerea LCR prin trompa lui Eustachio.
Fracturile din rezecia meningioamelor extinse n regiunea etmoido-frontal sau din chirurgia sfeno-hipofi
zar sunt i ele frecvent la originea fi stulelor LCR.
Rinoreea cerebro-spinal spontan se datoreaz dehiscenei congenitale a lamei ciuruite prin care dura-mater
se invagineaz, dar i ruperii spontane a meningoencefalocelului intranazal sau maladiei Crouzon.
Cauzele principale ale fistulei LCR sunt, deci, reprezentate de traumatismele extremitii cefalice nsoite de
fracturi ale bazei craniului i de leziuni iatrogene n chirurgia sinusurilor paranazale.

14. FACTORI DE GRAVITATE IN HEMATOAME INTRACRANIENE

POSTTRAUMATICE
 15. DEFINITI SDR HIC
HIC este determinat de un dezechilibru dintre continut si continator la nivelul cutiei craniene,cresterea
presiunii intracraniene. Valoare normal P.I.C.=80-150 mm H20.
Hipertensiunea intracraniana este un sindrom caracterizat prin simptome clinice si paraclinice determinate
de modificarea raportului normal care se alfa intre continut si continator la nivelul craniului.
Este un complex simptomatic care apare ca urmare a
-cresterii volumului continutului intracranian peste limitele de tolerant ale cutiei craniene.
-AVC, traumatisme, contuzii, hematom, tumori, abcese, chisturi.

16. EXPLORARI PARACLINICE HIC

Diagnosticul este precizat de o serie de examene paraclinice:
- examenul oftalmologie,
- radiografia cranianasimpla (modificarea seii turcesti, amprente digitale, dehiscenta suturilor, calcificari
intratumorale),
- electroencefalografia (pune in evidenta leziunea si uneori o localizeaza).
- Ventriculografia (insuflarea ventricularacu aer prin gauri de trepan), practicata preoperator, precizeaza
diagnosticul topografic.
- Angiografia cerebrala(injectarea cu substante de contrast a vaselor cerebrale) evidentiaza tumorile cerebral
- CT
- IRM
-EEG, RX craniu simpla nu au valoare diagnostica
-CT - > edem cerebral- leziune care produce efectul de masa
-RMN
-FO -> staza papilara

17. ENUMERATI CONTRAINDICATIILE PUNCTIEI LOMBARE

Contraindicaiile absolute pentru puncia lombar sunt reprezentate de prezena pielii infectate la nivelul
zonei de puncionare (locul de introducere a acului de puncie) i inegalitate presional ntre
compartimentele supratentorial i infratentorial.
Punctiile lombare nu pot fi efectuate in urmatoarele cazuri:
-presiune intracraniana crescuta idiopatica
-diateza sangeranda:coagulopatie, trombocite scazute
-infectii cutanate la locul punctiei, sepsis
-respiratii anormale , abcces cerebral
-HTA CU BRADICARDIE SI STARE DE CONSTIENTA ALTERATA
-deformitati vertebrale in cazurl unui medic fara experienta

18. ENUMERATI TIPURI HISTOLOGICE DE TUMORI CEREBRALE

Tumorile cerebrale se mpart n dou mari grupe: tumori primitive i tumori secundare sau metastaze.
Tumorile primitive pot fi clasifi cate n funcie de elementele histologice din care deriv: celule gliale,
celule Schwann, celule arahnoidiene, melanocite, pinealocite,celule germinale etc.
o GLIOAME din tesut glial
o MENINGIOAME din meninge
o NEURINOAME din teaca nervilor cranieni
o OLIGODENDROGLIOAME din tesut glial
o EPENDIOAME din ependim
 o ADENOAME din adenohipofiza
o PINEALOAME din glanda pineala
o ALTE TIPURI: limfom, melanom, germinom
n practic, pentru a stabili prognosticul general i funcional, criteriile de apreciere opun tumorile benigne
celor maligne i tumorile intraparechimatoase, tumorilor extraparenchimatoase.

19. ENUMERATI PRINCIPII DE TRATAMENT IN TUMORI CEREBRALE

o CHIRURGICAL: exereza totala / subtotala; biopsie; sunt
o RADIOCHIRURGICAL: stereotaxie; gamma-knife
o RADIOTERAPIE CONVENTIONALA: brahiterapie
o CHIMIOTERAPIE: citostatice mono/poli
o MEDICATIE SUPORTIVA: antiepileptice, dexametazona, manitol, furosemid
o MEDICATIE SIMPTOMATICA: pentru cefaleee, varsaturi, tranzit, c-v, respiratorii;
decontracturante
o MEDICATIE NEUROPROTECTOARE: actovegin, cerebrolisin, piracetam

20. ENUMERATI PRINCIPII DE TRATAMENT MEDICAMENTOS IN HIC

Tratament :
-tratamentul edemului cerebral:manitol,cortizon,diuretice(- corticoterapie : HCC 50-150 mg/24h sau
- DEXAMETAZONA 0,2-0,4 mg/kg/24h; Edem cerebral citotoxic -> solutii hiperosmolare)
Se administreaza
- furosemid, manitol 20% pentru edemul cerebral,
- dexametazona;
- durerea se trateaza cu antialgice;
Se mai pot da anticonvulsivante.
-tratament chirurgical
Procedee de drenaj LCR (hidrocefalii obstructive)
Craniectomii (craniostenoze)
-monitorizarea presiunii intracraniene eventual drenaj ventricular extern
-alte indicatii de tratament vizeaza combaterea hipercapniei,tulburari metabolice,hidroelecrolitice,infectii etc
Nursing:
Pozitia decubit dorsal cu capul ridicat;atentie la urmatoarele:
-cefalee(prezenta,intensitatea)
-varsaturi(pozitionarea bolnavului pt a nu ingurgita,atentie la alimentative
-modificarea TA/puls: bradicardie cu TA crescuta=semne de HIC(effect Cushing)
-tulb respiratorii
-urmarirea continua a bolnavului cu HIC
-supraveghere tablou neurologic
-stare de constienta(alert,somnolernta,coma)
-aparitia de noi deficite neurologice:pareze/plegie,afazie,starea pupilelor(midriaza,mioza),midriaza
unilaterala:anizocorie,crize epileptic,gatism urinar
-scara Glasgow(2 puncte in plus sau in minus marcheaza evolutia)

21. DEFINITI PLAGA CRANIO-CEREBRALA

Afectiuni traumatice caracterizate prin existenta unei solutii de continuitate intre mediul exterior si
encefal.Ea constituie o entitate anatomo-clinica separata incluzind:
 plaga la nivelul scalpului
fractura craniana subiacenta plagii
leziuni meningeale
dilacerari cerebrale subiacente
fracturii craniene iradiate in alte zone

22. DEFINITI HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA

Reprezinta revarsarea sangelui in spatiul subarahnoidian (numita si hemoragie meningee) responsabile de
cca 10 % din accidentele vasculare cerebrale, apare in special la tineri in ,,plina sanatate, ca urmare a
ruperii unui anevrism cerebral sau malformatii arterio-venoase, tulburari de coagulare, tratament
anticoagulant,HTA si care reprezinta o urgenta medicala cu mortalitate ridicata (adesea supravietuitorii
raman cu tulburari neurologice si cognitive).
Exista si posibilitatea ca sangele sa treaca prin parenchim in spatiul subarahnoidian hemoragie cerebro-
meningee

23. ENUMERATI TIPURI DE ANEVRISME CEREBRALE

Anevrismele se clasifi c n funcie de mai multe criterii:
- tipul histologic al leziunii peretelui arterial
- frecven
- localizare, etc.
1) Cele mai comune sunt cele saculare de origine degenerativ sau malformativ i reprezint 97% din
totalul leziunilor.
2) Cele rare pot fi saculare sau fuziforme i au mai multe etiologii:
Prin nsmnare infecioas n peretele arterial: bacteriene, micotice, tuberculoase, sifi litice, etc.
Anevrismele disecante sunt considerate a fi asociate cu disecia arterial spontan
Anevrisme posttraumatice
Anevrisme cu origine hemodinamic asociate malformaiilor vasculare cerebrale
Anevrisme asociate unor colagenoze
Anevrisme grefate pe megadolicoartere.
3) Anevrismele excepionale sunt descoperite n afeciuni tumorale i metastatice diferite (coriocarcinoame
sau mixoame atriale) sau pot fi asociate cu arteriopatii obliterante, boala Moyamoya, stenoze
arteriale ateromatoase. De asemenea mai pot fi i congenitale n afeciuni ca neurofi bromatoza, anemia
falciform.
Anevrismele se clasifi c i n funcie de mrime:
1) anevrisme mici cu dimensiuni ntre 3 i 10 mm
2) anevrisme medii cu dimensiuni ntre 10-20 mm
3) anevrisme mari cu dimensiuni ntre 20-30 mm
4) anevrisme gigante cu dimensiuni peste 30 mm. Cele mari i gigante se asociaz cu prezena de trombi
intra-anevrismali i a diferitelor grade de remanieri ateromatoase sau proliferative aleperetelui anevrismal.
Dupa frecventa si tipul histologic al leziunii peretelui arterial:
- anevrisme saculare de origine degenerativa sau malformativa -97% (cele mai comune)
-anevrisme rare (saculare/ fuziforme): - anevrisme insamantate infectios: micotice, tuberculoase,
sifilitice, anevrisme disecante, anevrisme posttraumatice, anevrisme asociate unor colagenoze, anevrisme
grefate pe megadolicoartere, anevrisme asociate malformatiilor vasculare cerebrale
Dupa localizare: anevrisme in portiunea anterioara a poligonului Willis (92%), anevrismele sistemului
vertebro-bazilar (8%).
24. ENUMERATI MODALITATI TERAPEURICE IN ANEVRISME CEREBRALE
Tratamentul anevrismelor este chirurgical i medical. Opiunea terapeutic se face n funcie de mai multe
criterii:
starea neurologic a pacientului,
anatomia anevrismului,
abilitatea neurochirurgului,
prezena altor metode alternative,
evaluarea raional a raportului risc - benefi ciu n condiiile aprecierii istoriei naturale a bolii.
Tratamentul medical este pre i postoperator i cuprinde msuri i mijloace menite s susin funciile vitale
ale pacientului, s combat vasospasmul i hipertensiunea arterial sever, s corecteze tarele biologice
preexistente sau cele cauzate de hemoragie, s previn complicaiile generale cauzate de suferin complex
a esutului cerebral.
Tratamentul chirurgical curativ este reprezentat de cliparea transversal a coletului anevrismal i excluderea
acestuia din circulaie. Este singura modalitate radical care nltur riscul de hemoragie. Presupune o
tehnic neurochirurgical laborioas sub microscop operator, ce are ca scop conservarea maxim a esutului
cerebral i a vaselor adiacente leziunii.
n funcie de starea neurologic a pacientului i n funcie de experien, unii neurochirurgi opteaz pentru
chirurgia precoce n primele 24-72 de ore de la ruptur, alii prefer depirea perioadei clinice de
vasospasm (dup 14 zile de la ruptur). Statisticile efectuate pn n momentul de fa nu au putut trana
care este cea mai bun atitudine, decizia chirurgical fi ind individualizat n mod concret,
pentru fi ecare caz n parte.
Tehnicile endovasculare, paliative, presupun ocluzia sacului anevrismal cu diferite materiale (spirale
metalice, baloane detaabile, etc.) i sunt efectuate pe cale endoluminal sub control angiografic radiologic.
Aceste procedee sunt rezervate unor anevrisme mici cu colete nguste, anevrismelor care nu au putut fi
clipate prin chirurgie deschis, sau pacienilor cu vrste naintate sau stare neurologic foarte grav.
Rezultatele sunt grevate de unele complicaii pe termen lung, dar pe termen scurt i mediu asigur
nlturarea riscului de resngerare.

25. ENUMERATI FACTORII DE GRAVITATE IN EVOLUTIA HEMORAGIEI CEREBRALE

Degradarea neurologic a pacientului dup episodul acut de sngerare se datoreaz urmtorilor factori:
resngerarea, edemul cerebral, hidrocefalia secundar inundaiei ventriculare, crizele epileptice.
Alti factori: infectii (ITU, pneumonii, flebite), hipoxie (embolia pulmonara, insuficienta cardio-respiratorie),
tulburari metabolice (hiponatremia), HTA cu TAd> 90 mmHg, angiopatie amiloida, tulburari de coagulare,
hepatopatii severe,abuz de alcool
Resngerarea poate fi precoce sau tardiv. Cea precoce apare de obicei n primele 24 de ore, mai ales la
pacienii cu coagulopatii i are prognostic nefavorabil. De asemenea, mai poate apare i dup
evacuarea chirurgical a leziunii, dei hemostaza intraoperatorie a fost satisfctoare.
Resngerarea tardiv n acelai loc are o frecven care depinde de timpul de urmrire, ntre 1,8 i 5,3% pe
an. Riscul de resngerare crete la pacieni hipertensivi cu tensiune diastolic peste 90 mmHg i la cei care
abuzeaz de alcool. Recurena hemoragiei poate fi pus n legtur cu o malformaie vascular sau cu
angiopatie amiloid.
Edemul i necroza ischemic n jurul focarului de hemoragie sunt cauzate pe de o parte de efectul de mas,
iar pe de alta de efectul edematogen i toxic al cheagurilor. Este incriminat de asemenea concentraia
crescut de trombin, care crete permeabilitatea barierei hematoencefalice i este un puternic factor
vasoconstrictor i edematogen.
26. ELEMENTE DE URMARIT LA EXAMEN CT LA UN BOLNAV CU HEMATOM
INTRACEREBRAL PRIMAR HEMORAGIE CEREBRALA
Examenul CT este relevant pentru diagnostic si urmarirea evolutiei.Prezenta sangelui apare ca hiperdensa in
parenchimul cerebral,iar volumul hamatomului poate fi calculat matematic,prin aproximarea volulmului
unui elipsoid.
La examenul CT se apreciaza :
-efectul de masa,
-tendinta hemoragiei de a diseca parenchimul cerebral,
-prezenta inundatiei ventriculare.
In evolutie se apreciaza marimea edemului ca si rata de resorbtie a hematomului.

27. ATITUDINE TERAPEUTICA LA BOLNAV CU HEMORAGIE CEREBRALA

Criterii pentru tratamentul conservator:
-leziuni minime simptomatice la pacienti cu CGS13 pc.
-leziuni masive cu deteriorare neurologica semnificativa
-CGS < 5 pc.
-leziuni masive in emisferul dominant
-coagulopatie severa secundara unei afectiuni medicale
-leziuni situate in nucleii bazali si talamus
-varsta peste 75 de ani
Criterii pentru tratamentul chirurgical:
-hematoame lombare in emisfer nedominant,cu efect de masa si iminenta de angajare(simp. Cauzate de
distructia substantei cerebrale prin hemoragie sunt ireversibile)
-hematoamele cerebeloase cu diam. Peste 3 cm si CGS <13 pc
-pacienti cu varsta sub 50 de ani
La prezentare in camera de garda ,in functie de starea neurologica ,se apreciaza semnele vitale si se iau
masuri de echilibrare pentru continuarea investigatiilor
Pacientul comatos necesita intubatie si ventilatie mecanica si corectarea cat mai eficienta a TA cu cel
putin 20% mai mica fata de valoarea de la prezentare.
In cazul crizelor epileptice , se aplica tratament anticritic,apoi se face bilantul complet
respirator,cardiologic si biologic al pacientului.Dupa exeminarile preliminare se efectueaza ex CT si ulterior
pacientul critic este tratat in terapie intensiva.Se practica corectarea dezechilibrelor biologice,a tulburarilor
de coagulare,se scade presiunea intracraniana.
In situatiile in care este necesara interventia chirurgicala de urgenta,aceasta trebuie efectuata cat mai
rapid in scop vital si decompresiv,urmand ca o serie de investigatii etiologice(angiografie,IRM) sa fie
efectuate dupa scoaterea pacientului din sfera riscurilor vitale.

28. DEFINITI HIDROCEFALIA INTERNA, ENUMERATI PRINCIPII DE TRATAMENT

Hidrocefalia interna reprezinta cresterea cantitatii si a acumularii de LCR in cavitatile anatomice
intracraniene(ventriculi cerebrali,spatiul subarahnoidian),avand drept consecinta dilatarea acestor cavitati
lichidiene in detrimentul substantei cerebrale.
Tratament:
1.Tratement preventiv: vizeaza limitarea sangerarii intracraniene si consecintele ei prin drenaje
externe,punctii lombare,lavajul intraoperator al cisternelor
2.Tratamentul cauzei: indepartatrea obstacolului(excizia tumorilor responsabile)sau repermeabilizarea unor
structuri care in afara prezentei obstacolelor sunt permeabile(plafonul ventriculului IV)
3.Derivatiile extratecale ale LCS: drenaj ventricular extern controlat,drenaj ventriculo peritoneal,drenaj
ventriculo-atrial
4.Derivatiile intratecale ale LCS: ventriculostomie practicata endoscopic in planseul ventriculului
III,urmarindu-se restabilirea unei comunicatii intre sistemul lichidian intraventricular si cel subarahnoidian
5.Tratamentul medical: vizeaza stoparea evolutiei hidrocefaliei,reducand productia de LCS prin
administrarea inhibitorilor de anhidraza carbonica(acetazolamida) si a diureticelor; sau urmarind cresterea
resorbtiei prin administrarea de izosorbid-dinitrat.
Indicatiile tratamentului medical:
-infectiile shunturilor care impun indepartarea lor,urmarindu-se controlul hidrocefaliei pana la urmatoarea
interventie de derivatie
-tratamentul simptomatic al hidrocefaliei secundare hemoragiilor subarahnoidien

29. DEFINITI CRANIOSTENOZE

Craniosinostozele sunt afeciuni caracterizate prin nchiderea prematur a uneia sau mai multor suturi
craniene. -cel mai frecv este afectata sutura metopica
Craniostenozele reprezinta deformri ale scheletului cranian datorate unor perturbri ale dezvoltrii sale.
Implic ntr-o singur entitate dou probleme: una morfologic iar cealalt funcional

30. DEFINITI MENINGOCELUL LOMBAR

Meningocelul este forma cea mai rar a spinei bifide, se mai numete i chist meningeal.
Meningocelul afecteaz meningele(membrana care acoper mduva spinrii i care iese(herniaz) printr-o
bre, formnd un mic sac
Meningocelul lombar reprezinta hernierea meningelui la exterior cu:
-exteriorizarea directa a durei mater(aspect de punga cu LCR)
-uneori ulceratii cu fistula LCR
-alteori cu un strat subtire de tegument

31. DEFINITI MENINGOENCEFALOCELUL

Def= herniere a continutului intracranian(meninge,tes nerv,ventricul) printr-un orificiu anormal
congenital.

32. ENUMERATI SEMNE GENERALE IN HERNIA DE DISC

Simptomul principal este durerea lombara cu debut brusc si iradiere specifica descendent pe traiectul
radacinii nervoase afectate ,cu limitare severa a miscarilor si afectarea sensibilitatii in dermatomul
corespunzator.
Durerea radiculara este agravata de efort fizic ,contractura abdominala, agravata la miscare, eforturile
agravate de tuse, stranut, defecatie; compresiunea jugularelor( semnul naffziger) ; flexia capului, manevrele
de extensie a sciaticului (semnul Lesseque)
Durerea ameliorata la repaus.
Parestezii(amorteli,furnicaturi), senzatie de picioare reci.
-Durere la elongatie
-Durere controlaterala la elongatie (Lassegue controlateral)
-Modificarea reflexelor
-tulburari senzitive

33. ENUMERATI SIMPTOMELE NEUROLOGICE IN HERNIA DE DISC L4

TABLOUL CLINIC NEUROLOGIC IN HD L4 , HD L 5
n absena deficitului motor, mersul este posibil, pe vrfuri i clcie.
Musculatura antero-extern a gambei depinde de rdcina L5, iar tricepsul sural depinde de rdcina
S1. Pareza extensorului propriu al halucelui denot o leziune radicular L5.
Sensibilitatea se examineaz n dermatoamele corespunztoare. Verificarea sensibilitii perineului i
organelor genitale este obligatorie.
Reflexele osteotendinoase nu sunt patognomonice pentru rdcina L5; suferina rdcinii S1 produce
alterarea reflexului achilian i reflex medio-plantar.
Semnul Lasegue se noteaz de la 0 la 90 grade, sub 20 grade indicnd o leziune radicular sever.
n final, se vor evalua musculatura abdominal, a feselor i a coapselor, urmrindu-se depistarea
amiotrofiilor i tulburrilor trofice. Examinarea oldurilor i a articulaiilor coxo-femurale este obligatorie
pentru excluderea unei patologii asociate ce poate genera o sciatic nondiscal
Semne neurologice: semne de compresiune, iradiere n membrele inferioare bilateral sau in bascul,
modificri ROT, parestezii, pareze, anestezie na, retenie urinar
-sciatica L5:prin hernie de disc L4-L5 da dureri in regiune lombo-sacrata,urmeaza traiectul membrului
sciatic la nivelul fesei,coboara de-a lungul fesei posterioare a coapsei,pe fata externa a gambei si la nivelul
maleolei externe trece pe fata dorsala a piciorului catre haluce;
Tulburarile neurologice intalnite sunt:
1.Parestezii bine delimitate,
2.Contractura musculara paravertebrala
3.Scolioza lombara ; directa si indirecta
Scolioza lombara este mai freventa in cazul L4-L5 decat in L5-S1.

34. ENUMERATI SEMNE NEUROLOGICE IN HERNIA DE DISC L5

TABLOUL CLINIC NEUROLOGIC IN HD L4 , HD L 5
n absena deficitului motor, mersul este posibil, pe vrfuri i clcie.
Musculatura antero-extern a gambei depinde de rdcina L5, iar tricepsul sural depinde de rdcina
S1. Pareza extensorului propriu al halucelui denot o leziune radicular L5.
Sensibilitatea se examineaz n dermatoamele corespunztoare. Verificarea sensibilitii perineului i
organelor genitale este obligatorie.
Reflexele osteotendinoase nu sunt patognomonice pentru rdcina L5; suferina rdcinii S1 produce
alterarea reflexului achilian i reflex medio-plantar.
Semnul Lasegue se noteaz de la 0 la 90 grade, sub 20 grade indicnd o leziune radicular sever.
n final, se vor evalua musculatura abdominal, a feselor i a coapselor, urmrindu-se depistarea
amiotrofiilor i tulburrilor trofice. Examinarea oldurilor i a articulaiilor coxo-femurale este obligatorie
pentru excluderea unei patologii asociate ce poate genera o sciatic nondiscal
Semne neurologice: semne de compresiune, iradiere n membrele inferioare bilateral sau in
bascul, modificri ROT, parestezii, pareze, anestezie na, retenie urinar
-sciatica L5:prin hernie de disc L4-L5 da dureri in regiune lombo-sacrata,urmeaza traiectul membrului
sciatic la nivelul fesei,coboara de-a lungul fesei posterioare a coapsei,pe fata externa a gambei si la nivelul
maleolei externe trece pe fata dorsala a piciorului catre haluce;

35. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL IN HERNIA DE DISC

DIAGNOSTICUL DIFERENIAL AL HERNIEI DE DISC LOMBARE Este necesar a se lua n
consideraie i alte cauze ce pot genera o simptomatologie asemntoare.
1. Alte sindroame dureroase ale membrelor inferioare produse de afeciuni articulare (coxartroz,
gonartroz) i vasculare (arterite).
2. Sciatica nediscal reprezint doar 5% din cazuri. Cauza cea mai frecvent este cea tumoral, de regul n
contextul bolii Recklinghausen (schwannoame ale nervului sciatic i ale ramurilor sale, schwannoame ale
rdcinilor rahidiene) sau al tumorilor de vecintate ce comprim secundar traiectul nervului sciatic
Foarte rar, durerea membrului inferior poate avea drept cauz dilataia anevrismal a arterei femurale sau a
ramurilor sale.
Diagnosticul diferential
- fracturi pelvine,
-sindromul cozii de cal,
-infectii ale maduvei, infectii epidurale si subdurale,
-stenoza spinala, spondilolistezis.

36. TRATAMENT MEDICAL PRINCIPII IN HERNIA DE DISC LOMBARA

1. MEDICAL: se adreseaz discopatiei lombare la primul puseu dureros, n faza de lumbago, cu sciatic
moderat,
ce confer pacientului libertatea de micare limitat, dar nsoit de incapacitatea unei viei socio-profesionale
normale. Conduita terapeutic presupune repaus la pat, administrarea unei medicaii antiinfl amatorii,
decontracturante musculare, antialgice, sedative, proceduri de fi zioterapie. n caz de ineficien a
tratamentului medical i n cazul n care pacientul refuz indicaia chirurgical, se poate practica peridural
continu sau rahianestezia.
2. CHIRURGICAL: Este imperativ necesar n cazul persistenei simptomatologiei dup o perioad de trei
pn la ase sptmni de tratament conservativ susinut..
Rezolvarea chirurgical a herniei de disc lombare implic abordul la nivelul coloanei lombare prin
fenestraie, hemilaminectomie i laminectomie asociat sau nu cu foraminotomia sau foraminectomia uni
sau bilateral, urmat de ablarea herniei de disc prin discectomie.

37. DEFINITI SINDROMUL DE COADA DE CAL

Coada de cal - reprezinta ansamblul de radacini nervoase amplasate sub conul medular, compresia ori
imflamatia acestora generand durere, alterand reflexele si reducand forta si senzitivitatea.
Este definit prin apariia de tulburri sfincteriene asociate cu tulburri sensitive ale perineului i defi cit
motor, ce poate fi uni sau bilateral. Suferina radicular este extins, afectnd rdcinile cozii de cal.
Substratul anatomic al acestei forme clinice este reprezentat de herniile mediane, exteriorizate masiv n
canalul rahidian. Chiar i n cazul unei intervenii chirurgicale de urgen, prognosticul funcional este
rezervat
38. DEFINITI SPINA BIFIDA
Spina bifid (din Latin:"spina bifida") este un defect congenital al coloanei vertebrale care const n lipsa
sudurii complete a arcului vertebral care determin dezvoltarea incomplet a tubului neural din zona
lombar sau sacral. Termenul este generic pentru mai multe afeciuni cu gravitate deosebite ntre ele dup
cum urmeaz:
-spin bifid ocult (ascuns)- este cea mai uoar form
-spin bifid manifest-meningocel; mielomeningocel

39. ENUMERATI TIPURI DE SUPURATII INTRACRANIENE

Supuratiile chirurgicale intracraniene se clasifica dupa sediul lor in trei grupe:
- abcesul cerebral - colectie purulenta localizata in parenchimul cerebral ( abcese metastatice , abcese
adiacente , abcese produse prin mecanism direct).
- abcesul extradural - colectie localizata intre dura mater si os
- empiemul subdural - colectie purulenta localizata in spatiul subdural

40. ENUMERATI TIPURI TOPOGRAFICE DE ABCESE CEREBRALE

In functie de sursa de infectie si de propagare a focarului infectios:
* adiacente: - otogene;
- rinogene;
* metastatice;
* posttraumatice (prin inoculare directa);
* postoperatorie ( prin inoculare directa apar supuratii postoperatorii ce se pot solda cu abcese cerebrale);
* unice : -forma regulata;
- dimensiuni mari frecevnt, desi marimea este variabila;
-sunt adiacente unui focar otic, etmoidosinusale, rinosinusale;
* multioculare: -sunt neregulate;
-despartiri multiple intracavitare;
-tendinta la recidiva;
-apar in cadrul abceselor metastazante;
* multiple : sunt separate una de cealalta, metastatice;

41. ENUMEARTI TIPURI DE FRACTURI CRANIENE

- fracturi de bolta craniana: liniare, cominutive, eschile
- fracturi de baza de craniu: etaj anterior, etaj mijlociu - fractura de aripa mare a sfenoidului, etaj posterior
- mixte: fracturi de bolta ce iradiaza spre baza craniului
- fracturi mixte : fracturi inchise/deschise

42. DEFINITI CEFALHEMATOMUL

Cefalhematomul este o hemoragie subperiostal, limitat ntotdeauna
de aria unui os cranian, nedepind niciodat linia suturilor. Nu exist
decolare la nivelul scalpului i tumefierea nu este de obicei vizibil dect
dup cteva oare de la natere, deoarece sngerarea subperiostal este un
proces lent.
Se poate asocia cu fractura cranian liniar. Cefalhematomul se resoarbe n 2 sptmni-3 luni n funcie de
dimensiunile lui. Cefalhematomul nu necesit tratament.
- exista un tip particular de leziune, numita CEFALHEMATOMUL = leziune prezenta la nou-nascuti, apare
la nastere datorita travaliului dificil si consta in aparitia de sange intre os si aponevroza epicraniana;
evacuarea acestuia se face cu un ac prin punctionare. Daca nu este evacuat se poate calcifica ducand in final
la asimetria craniului;

43. PRINCIPII DE TRATAMENT IN HEMATOAME EPICRANIENE

Hematomul epicranian sau mici infiltratii sanguine situate intre aponevroza epicraniana, periost si scalp;
- infiltratele in cantitate mica necesita supraveghere deorece ele se resorb spontan in 10-14 zile;
- rareori poate fi necesara evacuarea prin punctie sau incizie: infiltratele in cantitate mare trebuiesc
evacuate chirurgical (incizie, toaleta locala, sutura la cateva zile dupa drenajul hematomului , risc crescut de
suprainfectie);
44. ENUMERATI AVANTAJELE EXAMENULUI RMN IN DIAGNOSTICUL HERNIEI DE DISC
LOMBARE
Examinarea imagistic prin rezonan magnetic a devenit investigaia de elecie, ce permite identificarea
discului afectat, a fragmentului discal migrat i mai ales a conflictului disco-radicular.
Foarte important, IRM-ul vizualizeaz foarte bine fragmentele discale intraforaminale i mai ales cele
extraforaminale, care nu pot fi vizualizate prin investigaia CT sau mielo-CT.

45. ENUMERATI AVANTAJELE EXAMENULUI CT IN TRAUMATOLOGIA

CRANIO-CEREBRALA
- permite realizarea unui diagnostic lezional i urmrirea evoluiei leziunilor
-este metoda de electie in traumatologia crnio-cerebrala, evidentiind:
- snge - hemoragii sau hematoame: hematom epidural, hematom
subdural, hemoragie subarahnoidian, hemoragie intracerebral, contuzie hemoragic, hemoragie
intraventricular;
- hidrocefalie;
- edem cerebral
- semne de anoxie cerebral: tergerea interfaei substan alb substan cenuie, edem;
- fracturi (examinare cu fereastr osoas) ale bazei craniene, incluznd fractura osului temporal, ale orbitei,
ale calvariei;
- infarct ischemic - semnele sunt minime dac examinarea este sub 24 de ore de la AVC;
- pneumocefalie: poate indica o fractur n baz sau de convexitate deschis;
- deplasarea structurilor liniei mediane datorit unui hematom sau edemului cerebral asimetric;

46. DEFINITI EFECTUL DE MASA

Volumul PIC cu compresia substantei cerebrale si a ventriculilor cerebrali, "umflarea" creierului cu
afectarea vascularizatiei cu scaderea perfuziei vasculare, cu aparitia edemului cerebral.

47. ENUMERATI MODIFICARILE FO IN HIC

In cazul sdr. de HIC remiterea modificarilor la ex. FO se face progresiv in mai multe zile
Ex FO este util in depistarea HIC.
Apare edemul papilar, caracterizat astfel:
- in faza de debut: papila optica isi pierde conturul, usor proeminenta, hiperemica
- in faza florida: papila hiperemica, foarte proeminenta, dispare excavatia fiziologica, apar hemoragii si
dilatatii venoase
- in faza tardiva, de atrofie optica secundara: edemul dispare, papila devine alb-cenusie, cu margini sters

48. DEFINITI SDR CEREBRO-METASTATIC CEREBRAL

Termenul de tumora cerebrala metastatica semnifica faptul ca tumora de origine este in alt loc decat
creierul, tumora de la nivelul encefalului dezvoltandu-se in urma cantonarii celulelor canceroase la acest
nivel, celule venite pe calea circulatiei sangvine de la tumora de origine. In cazul tumorilor cerebrale
metastatice, tumora de origine poate fi oriunde in organism, cel mai frecvent fiind localizata la nivel
pulmonar, renal, prostatic sau hepatic.
Reprezinta aparitia mestazelor cerebrale in urma unor neoplazii.
Cancerul bronho-pulmonar la barbat si cancerul mamar la femei sunt principalele neoplazii ce dau metastaze
cerebrale.
nceputul este n general brusc, iar la debut putem ntlni uneori numai semne neuropsihice sau la acestea
se adaug simptome de suferin a organului care are tumoarea primitiv.
Sindromului cerebro-metastatic se caracterizeaz prin: sindrom meningian, sindromul neurologic focal -
predominant apare epilepsia, sindromul psihic.

49. ENUMRATI PRIMELE 2 ORGANE CARE POT GENERA METASTAZE CEREBRALE LA

BARBAT
Grupa cea mai afectata este intre 51-60 de ani. Frecventa mai mare este la sexul masculin.
La barbati incidenta mai mare a metastazelor cu punct de plecare tumori bronho-pulmonare 82.8% sarcoame
91%.
Cele 2 organe principale care pot genera metastaze cerebrale sunt: plamanii si prostata
-cancerul bronho-pulmonar
-cancerul renal ,digestiv si de prostata
Metastazele cerebrale apar n special n cancerul pulmonar i cancerul de sn, ns pot aprea i n
cancerul de rinichi sau n melanom(cancer de piele)

50. PRINCIPII DE TRATAMENT IN METASTAZELE CEREBRALE

Atitudinea terapeutic n metastazele cerebrale variaz n funcie de numrul metastazelor, de starea
general i neurologic a pacientului i de sperana sa de via. Tratamentul este multimodal i combin
exereza chirurgical, radioterapia i chimioterapia. Biopsia stereotactic i radiochirurgia Gamma-knife pot
juca de asemenea un rol important n managementul diagnostic i terapeutic.
1. Tratamentul chirurgical
Indicaiile tratamentului chirurgical depind de numrul metastazelor (metastaz unic versus metastaze
multiple).
a. n cazul metastazelor unice tratamentul neurochirurgical este indicat n urmtoarele situaii:
- Leziunea este accesibil i este localizat n arie neelocvent
- Leziunea are efect de mas important, cu risc vital
- Cancerul primitiv este sub control
- Starea general a pacientului este bun
- Sursa primar nu este cunoscut, situaie n care intervenia chirurgical are ca scop obinerea unui
diagnostic histopatologic. n aceast ultim situaie se poate lua n considerare ca variant biopsia
stereotactic, n special dac leziunea este profund situat sau este localizat n arie elocvent.
b. n cazul metastazelor multiple, n general nu este indicat intervenia neurochirurgical cu urmtoarele
excepii:
- una dintre leziuni este voluminoas i are efect de mas cu risc imediat de angajare.
- toate leziunile pot fi rezecate ntr-un singur timp operator printr-un singur abord chirurgical.
- cnd nu se cunoate sursa primar. n acest caz biopsia stereotactic poate fi utilizat n scop diagnostic.
2. Radioterapia
Radioterapia convenional presupune iradierea ntregului creier, doza uzual fi ind de 30 Gray
administrat n 10 fracii pe parcursul a dou sptmni. Radioterapia este util n special n cazul
metastazelor cerebrale ale cancerelor radiosensibile cum ar fi : cancerul pulmonar cu celule mici,
limfoamele, mielomul multiplu, tumorile cu celule germinale dar i n cazul cancerelor cu sensibilitate
moderat la radioterapie cum ar fi cancerul mamar.
Radiochirurgia stereotactic Gamma-knife este indicat n special n metastazele multiple neoperabile,
combinat cu radioterapia convenional. n felul acesta se poate obine un control mai bun al metastazelor.
3. Chimioterapia
Schemele clasice de chimioterapie se bazeaz pe administrarea de nitrozouree (CCNU, BCNU). Un
agent citostatic nou aprut este bevacizumabul (Avastin) care are aciune antiangiogenetic pe vasele de
neoformaie i care poate prelungi supravieuirea pacienilor cu metastaze cerebrale.

51.CHISTUL HIDATIC CEREBRAL