CURS 1 03.10.

2012

1.Contractele speciale in sistemul dreptului:

Art.1167 toate contractele se supun regulilor generale din cap.I, titlul al II-lea.
toate contractele se supun regulilor privind actul juridic in general, dar si celor
privind contractul ca izvor de obligatii.

Orice contract special este un act juridic - vointa nascatoare de efecte juridice

Efectele juridice ale contractului: obligationale (cele mai frecvente) + non-

obligationale (efectul extinctiv, efectul novator)

Efectele obligationale vizeaza nasterea, modificarea si stingerea unor raporturi

juridice in continutul carora intra drepturi de creanta corelative unor obligatii.

Reglementarea contractelor speciale este norma speciala in raport de teoria

generala a actului juridic si de teoria generala a obligatiilor, de aceea aplicarea
cumulata a normelor speciale si a normelor generale se va face cu respectarea
principiului specialia generalibus derogant.

Daca exista o reglementare in materia contractelor speciale, se va face aplicarea

acelei reglementari, cu inlaturarea reglementarii generale. (contract special aplic
cu precadere reglementarile speciale, inlatur de la aplicare TGO)

Intrucat este exceptionala, reglementarea contractelor speciale este de stricta

interpretare, de aceea daca exista o indoiala cu privire la calificarea unui contract
ca un anume tip de contract special, atunci reglemntarea specifica acelui
contract nu se va aplica, contractul fiind supus teoriei generale a obligatiilor.
Tot pentru ca este exceptionala, reglementarea contractelor speciale este de
stricta aplicate reglementarea nu se va aplica si altor contracte, in afara celor
carora le este in mod expres destinata. (este interzisa analogia art 10 NCC).
(reglementarea speciala se aplica numai contractelor carora le este destinata)
Atunci cand un anumit aspect al unui contract concret nu este reglementat in
materia contractului special aplicabil, repsectivul aspect va fi supus reglementarii
generale.(unde reglementarea speciala tace aplic TGO)

Atunci cand un anumit contract nu poate fi incadrat in tipurile de contracte

speciale, pentru care s-a prevazut o reglementare speciala, atunci contractul este
nenumit si este supus reglementarilor TGO, iar daca aceste reguli nu sunt
indestulatoare, va fi supus regulilor speciale cu privire la contractele cu care se
aseamana cel mai mult. in mod exceptional este permisa analogia. (ctr
nenumit aplic cu precadere TGO, unde TGO nu prevede contractul cel mai
asemanator)

Chiar si in ipoteza in care un contract este numit, iar reglementarea sa speciala

nu vizeaza anumite aspecte ale contractului si nu exista nici regul speciale care
sa guverneze acele aspecte, se vor aplica prin analogie regulile referitoare la acele
aspecte privind contractul cel mai asemanator. (contract numit aplic cu
precadere reglementarile speciale, unde reglementarile speciale tac, aplic TGO,
unde TGO tace aplic regulile de la contractul cel mai asemanator).

Contractul cel mai asemanator se stabileste in functie de doua criterii:

-contractul pe care il aleg sa fie asemanator

1
-acesta sa contina o reglementare relevanta

2.Stabilirea regulilor aplicabile unui anumit contract concret:

Pentru stabilirea reglementarii aplicabile contractelor trebuie sa realizam
calificarea contractului. Calificarea contractului presupune:
-stabilirea naturii sale juridice
-stabilirea obiectului contractului (art.1225(1))
-stabilirea tipului de contract special in care se incadreaza

In raport cu fiecare dintre parti se va stabili scopul (cauza imediata). Din

tandemul cauzelor imediate natura juridica a contractului

Odata ce un contract concret a fost calificat, trebuie identificate regulile aplicabile

contractelor: regulile speciale + regulile generale.
Daca apar conflicte intre cele doua reglementari, aceste conflicte trebuie rezolvate
cu aplicarea obligatorie a urmatoarelor trei criterii:
1.critreiul fortei juridice
2.criteriul sferei de aplicare intre doua reguli cu aceeasi forta juridica, in care
una dintre ele are o ipoteza inclusa complet in ipoteza celei de-a doua, prevaleaza
cea cu ipoteza speciala (cu ipoteza mai redusa)
3.criteriul datei de emitere a normei intre doua norme cu forta juridica egala,
care au aceeasi sfera de aplicare, regula ulterioara inlatura regula anteriora.
(abogarea implicta functioneaza numai in cazul in care normele au fix aceeasi
ipoteza)

CONTRACTUL DE VANZARE
a) Notiunea de vanzare:
1650 NCC dindefinitie rezulta tandemul de cauze:
-obtinerea pretuli/ obtinerea proprietatii bunului sau un alt drept

Dreptul care face obiectul vanzarii trebuie sa preexiste momentului la care

obligatia de transferse exercita.
De regula vazarile au ca obiect transferul proprietatii.
Cand vorbim despre atributul dispozitiei avem in vedere cele doua sensuri ale
sale:
-dispozitia materiala
-dispozitia juridica printre prerogative care se circumscriu acestei notiuni, avem
si prerogativa instrainarii.
Regula: drepturile subiective sunt alienabile. (de la aceasta regula exista mai
multe exceptii)
Pot fi vandute dreptul de uzufruct + dreptul dreptul de superficie + drepturile
de creanta (1567(3)- cesiunea de creanta in schimbul unei sume de bani)
Pot fi vandute si drepturi reale accesorii (2427 NCC).
Pot fi vandute drepturi potestatative + drepturi de proprietate intelectuala
Drepturile nepatrimoniale sunt personale si, de regula, inalienabile.
EXC: Unele drepturi patrimoniale (de creanta) sunt personale si NU pot fi
vandute:
1.dreptul la pensie
2.dreptul legal corelativ obligatiei de intretinere
3.dreptul contractual de intretinere
4.dreptul de a folosi locuinta inchiriata

Drepturi reale personale: dreptul de uz, dreptul de abitatie nu pot fi instrainate.

Totusi, contractul prin care se constituie dreptul de uz sau dreptul de abitatie,

2
contra unei sume de bani, poate fi considerat ca un contract de vanzare (chiar
daca prin intermediul contractului drepturile se constituie, ele sunt considerate a
fi existat deja sub forma atributelor dreptului de proprietate, tocmai de aceea
vorbim despre o instrainare a acestora).

Exista si drepturi accesorii care nu pot fi instrainate decat ca atare ele pot face
obiectul vanzarii, numai daca se instraineaza si dreptul principal.

Caracterele juridice:
1.este esentialmente sinalagmatic
2.este esentialmente oneros
3.este in principiu comutativ (exemple cand este aleatoriu: se vand actiunile
cotate la bursa in speranta ca pretul va creste/ Gaius: pescarul vinde la
inceputul zile tot pestele pe care il pescuieste in ziua respectiva)

Curs 2 10.10.2012

4.Caracterul translativ ctr de vanzare este un ctr esentialmente translativ, in

sensul ca din insasi definitia vanzarii rezulta ca prin acest ctr se transmite un
drept preexistent dintr-un patrimoniu intr-altul. Sub acest aspect nu exista nici o
exceptie de la caracterul translativ al vanzarii.
(se transfera un drept dintr-un patrimoniu intr-altul)
O exceptie aparenta ar fi acel contract prin care, in schimbul unei sume de
bani, se constituie un drept real principal are natura juridica a unei vanzari. S-
ar putea spune ca in acest caz dr real constituit nu preexista contractului, ci se
naste ca efect al acestuia, totusi, drepturile reale principale se constituie prin
dezmembrarea dreptului de proprietate, prin separarea anumitor prerogative din
continutul dreptului de proprietate, care preexistau in patrimoniul proprietarului
si transferul acestor prerogative catre dobanditorul dreptului real principal. In
consecinta si in acest caz vanzarea are caracter translativ, in sensul ca se
transfera, din patrimoniul vanzatorului in cel al cumparatorului prerogativele
dreptului real principal.

Uneori notiunea de caracter translativ al unui contract este folosita in sensul ca

prin simpla incheiere a contractului se transfera un drept dintr-un patrimoniu
intr-altul, fara sa fie nevoie de indeplinirea vreunei alte cerinte rezulta ca nu
este nevoie nici macar de trecerea unei perioade de timp, pt ca dreptul sa se
poata transmite, astfel incat dreptul se va transmite imediat, la data incheierii
contractului. In acest sens al caracterului translativ al contractului se poate
spune despre contractul de vanzare ca este un contract in principiu translativ,
intrucat doar ca regula proprietatea sau un alt drept se transmit prin simpla
incheiere a ctr de vanzare art.1674 NCC
(transmisiunea se realizeaza imiediat, fara sa fie nevoie sa treaca vreo perioada de
timp)

Uneori se spune in doctrina si ca vanzarea este un ctr in principiu translativ de

proprietate, asta inseamna ca de regula dreptul transmis prin contractul de
vanzare este dreptul de proprietate si doar prin exceptie un alt drept. Din acest
motiv, doctrina foloseste adesea sintagma lucrul vandut, desi ceea ce se vinde
este un drept. Dat fiind faptul ca proprietatea confera titularului sau toate
avantajele economice pe care un lucru le poate oferi, cu exceptia celor la care el a
renuntat, sau pe care legea i le-a retras, exista o lunga traditie in a confunda
dreptul de proprietate asupra lucrului cu lucrul insusi.

3
5.Caracterul instantaneu Unul dintre efectele principale ale oricarui contract
de vanzare este transferul unui drept. Transferul unui drept se produce prin
natura lucrurilor uno ictu iar nu succesiv. Daca efectul principal al contractului
este uno ictu si contractul insusi are caracter instantaneu, iar nu cu executare
succesiva. Chiar si in situatia in care pretul urmeaza a fi platit in rate esalonate
in timp, sau bunul vandut urmeaza a fi predat in parti la momente diferite,
contractul pastreaza caracterul instantaneu, pentru ca modalitatea platii
pretului, respectiv a predarii bunului vandut, influenteaza doar modul de
executare a obligatiei, iar nu si conceptia unitara pe care au avut-o partile asupra
pretului sau asupra bunului. Transele din pret si partile din bun nu au
valoare autonoma, ci au valoare doar in contextul executarii integrale a
obligatiei de a plati pretul convenit si respectiv a celei de a preda bunul
vandut.
Daca nu se plateste o transa din pret, sau nu se preda o parte din bun,
sanctiunea aplicabila nu va fi rezilierea specifica acelor contracte cu executare
succesiva si care opereaza numai pt viitor, ci rezolutiunea, specifica actelor cu
executare uno ictu si care opereaza retroactiv, presupunand restituirea
prestatiilor deja executate.
(transmisiunea se realizeaza uno ictu)

6. Caracterul in principiu consensual de regula vanzarea nu este supusa nici

unei conditii particulare de forma, astfel incat ea se incheie valabil prin simplul
consimtamant exprimat de vanzator si de cumparator.
De la regula exista cateva exceptii prevazute expres de lege si care trebuie
interpretate restrictiv:
- art.1244 NCC daca prin vanzare se constituie sau se transfera drepturi reale
avand ca obiect imobile, ctr de vanzare trebuie incheiat ad validitatem in forma
autentica. Pe baza contractului astfel incheiat, cumparatorul isi va putea inscrie
dreptul dobandit prin contract in cartea funciara, potrivit art.888 NCC.

Forma autentica este ceruta ad validitatem indiferent daca inscrierea in CF este

necesara doar pentru opozabilitate fata de terti sau pentru producerea efectului
transalativ ori constitutiv al CVC.
Aceasta forma autentica nu este ceruta decat pentru inscrierea in CF a
drepturilor ce fac obiectul vanzarii, nu si pentru alte formalitati, cum ar fi, spre
exemplu, notarea. Daca pt un imobil s-a incheiat un ctr de locatiune, iar
locatarul incheie o cesiunea de creanta, in schimbul unei sume de bani, aceasta
cesiune de creanta are natura juridica a unei vanzari. Intrucat locatiunea vizeaza
un imobil, pentru opozabilitate fata de terti, cesiunea de creanta locativa, ar
trebui notata in CF. Avand in vedere ca se cere doar notarea in CF, contractul
de cesiune a creantei respective nu se va supune rigorii formei autentice, el se va
incheia valabil potrivit regulilor dreptului comun.

Vanzarea unei mosteniri este supusa formei autentice ad validitatem,

Cesiunea de marca forma scrisa ad validitatem
Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor forma scrisa ad probabtionem

Exista situatii in care efectuarea anumitor formalitati nu este necesara in

legatura cu incheierea contractului, ci in legatura cu producerea unora dintre
efectele sale:
-cesiunea actiunilor nominative produce efectul translativ numai daca a fost
declarata in scris, in registrul actionarilor, sub semnatura cedentului si a
cesionarului. (98 ???)

4
-in cazul vanzarii unui automobil, in vederea inmatricularii automobilului in
Registrul de circulatie publica pe numele noului titular, cumparatorul, este
necesara intocmirea de catre vanzator si cumparator a unui formular de vanzare,
depus la organele de politie rutiera (OUG 78/2000).

Acest tip de formalitati nu deroga de la caracterul consensual al vanzarii si

conditioneaza numai unele dintre efectele sale. Din acest motiv, partile vanzarii
incheiate valabil consensual au obligatia contractuala de a incheia aceste
formalitati. In cazul in care una dintre parti se sustrage de la indeplinirea
formalitatilor, aceasta poate foate fi chemata in instanta pt a se pronunta o
hot jud care sa substituie formalitatea pe care paratul a refuzat sa o
indeplineasca. In masura in care formalitatile respective presupun plata unei
taxe, acela care a refuzat in mod culpabil sa le efectueze va putea fi condamnat
sa suporte aceasta taxa.

Formarea si validitatea contractului de vanzare

-Capacitatea de a contracta
-Consimatamantul
-Obiectul vanzarii
-Cauza nu prezinta probleme deosebite

Prin vanzare un drept iese din patrimoniul vanzatorului, de aceea vanzarea este
un act de dispozitie, cel putin fata de dreptul vandut si de aceea el ar presupune
capacitatea deplina de exercitiu, atat pentru cumparator, cat si pentru vanzator,
totusi, din perspectiva patrimoniului partilor, contractul poate avea semnificatia
unui act de administrare sau de conservare.
EX: vanzarea fructelor bunului frugifer dupa ce au fost culese act de
administrare/ vanzarea fructelor in momentul in care sunt pe cale sa piara- act
de conservare.
Ne trebuie capacitatea pentru ceruta de lege pentru incheierea actelor de
administrare/ conservare.
Regula este capacitatea, iar incapacitatile sunt exceptionale.

Incapacitatile prevazute de Constitutie si de NCC:

-incapacitatile de a cumpara
-incapacitatile de a vinde

Incapacitatile de a cumpara:

I.Lg.312/2005 a intrat in vigoare la 01.01.2007 opereaza cu 3 distinctii in

scara:
se distinge intre:

1. cetatenii straini avand cetatenia unui stat membru al spatiului ec european

2. apatrizii avand domiciului intr-un stat membru al spatiului ec european
3. pers jur inregistrate intr-un stat membru al spatiului ec european

si

1. cetatenii altor state

2. apatrizii avand domiciliul in alt stat
3.persoanele juridice inregistrate in alte state

Resortisantii extra-europeni pot dobandi terenuri in Romania, numai daca:

5
 - aceasta posibilitate este prevazuta in tatatele internationale incheiate de
Romania cu statele de care apartin
- pe baza de reciprocitate.

Resortisantii europeni distinctie in functie de natura terenurilor:

1) daca terenurile ce fac obiectul dobandirii sunt terenuri agricole sau

forestiere, resortisantii europeni le pot dobandi in principiu, numai dupa
expirarea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la UE.

EXC: resortisantii europeni pot dob asemenea terenuri si inainte de expirarea

termenului, daca:
- se stabilesc in Romania ca fermieri independenti
- numai cu obligatia de a nu schimba destinatia agricola sau forestiera a
tereneului pana la expirarea termenului de 7 ani.

Singura interpretare valabila este urmatoarea: aceasta obligatie este in

realitate o limitare a dreptului de proprietate stabilita ex legem.

Aceasta limitare a dreptului de proprietate poate inceta:

-prin ajungerea la termen
-instrainarea terenului de catre cetateanul strain european catre un cetatean
roman, un apatrid cu domiciliul in Romania, sau catre o pers jur infiintata
conform legii romane, deoarece aceasta limita este impusa in considerarea
calitatii personale de resortisant a proprieatrului care a detinut imobilul.

2) alte terenuri decat cele cu destinatie agricola/ forestiera

Criteriul este resedinta resortisantului:

- Resortisantii europeni cu resedinta in Romania pot dobandi terenuri in

Romania la fel ca cetatenii romani.
- Resortisantii europeni cu resedinta intr-un alt stat membru pot dobandi
terenuri in Ro in scopul de a-si stabili resedinta secundara, numai la
expirarea unui termen de 5 ani de la data aderarii Ro la UE.

Termenele legale de 5 ani si de 7 ani nu pot fi transformate in termene

contractuale.
1. In consecinta, daca in anul 2012 un resortisant european care nu doreste sa
se stabileasca in Romania ca fermiermier incheie un ctr de dob a unui teren,
prevazand ca efectele contractului se amana pana la 01.01.2014, atunci acest
contract va fi lovit de nulitate, intrcat la data incheierii lui, dob era incapabil.

2. Intrucat incapacitatea strainilor de a dob terenuri in Ro ocroteste

suveranitatea teritoriala a Romaniei, care are natura unui interes public,
sanctiunea aplicabila pt actele incheiate de persoanele lovite de aceasta
incapacitate este nulitatea absoluta a ctr de vanzare.

II. Incapacitatea profesionistilor justitiei de a cumpara drepturi litigioase -

1653(1) - are ca scop protectia prestigiului justitiei.
Nu este necesar ca incapabilul sa fie implicat direct in orice fel in litigiul cu
privire la dr cumparat. Este suficient ca acest litigiu sa fie de competenta
instantei in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea incapabilul. Nu
influenta actuala pe care incapabilul ar exercita-o este temuta de legiuitor.

6
Legiuitorul se teme ca, daca un profesionist al justitiei devine titular al unor
drepturi deduse justitiei, prestigiul social al acestei activitati ar fi lovit si statul de
drept ar avea de suferit. In consecinta, aceasta incapacitate este de interes
public, iar sanctiunea nerespectarii sale este nulitatea absoluta a
contractului de vanzare incheiat de incapabil.
Potrivit enumerarrii limitative a art.1653(1) sunt incapabili numai judecatorii,
procurorii, grefierii, executorii, avocatii, notarii publici, consilierii juridici si
practicienii in insolventa.
La aceasta enumerare Lg.303/2004 privind statutul magistratilor adauga pe
asistentii judiciari, care potrivit acelei legi sunt tinuti de interdictiile prevazute
pt magistrati. (nu li se aplica aceste prevederi magistratilor asistenti).
Nu ii vom include pe arbitrii, consilierii de conturi, membrii organelor
administrativ-jurisdictionale, expertii judiciari. Este discutabil, dar opinia
majoritara este in sensul ca incapacitatea se aplica si judecatorilor CCR
textul de lege nu distinge intre judecatori, de aceea prevederea ar trebui sa
le fie aplicabila si judecatorilor CCR.

Care este sfera dr litigioase?

Dreptul este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire la
existenta si intinderea sa. Pt ca dr sa fie litigios si sa nu poata fi vandut catre
un profesionist al justitiei, este necesar ca in legatura cu existenta sau intinderea
sa sa se fi formulat o actiune in instanta fie actiune introductiva, prin care s-a
deschis un proces, fie este vb de o cerere incidentala intr-un proces deja deschis.
Cererea trebuie sa vizeze fondul dreptului.

Actiunile posesorii nu pun in discutie fondul dreptului se discuta strictamente

chestiuni de fapt.
Daca existenta unui dr principal este litigioasa, atunci si dreptul accesoriu
este litigios. (creanta garantata cu ipoteca)
Daca doar intinderea dr principal este litigioasa, este posibil ca dreptul
accesoriu sa nu fie afectat.
Litigiile privind calitatea de titular al unei universalitati imprima caracter
litigios asupra tuturor drepturilor cuprinse in universalitate.

Cand este momentul la care procesul este considerat incheiat si caracterul

litigios inceteaza?
Majoritatea doctrinei considera ca un drept este litigios pana la pronuntarea hot
definitive si irevocabile cu privire la fondul dreptului, moment in care inceteaza
caracterul alea cu privire la existenta sau intinderea dreptului. De aici, deduc
autorii, persoanele mentionate la 1653 nu ar fi incapabile sa cumpere un dr
supus executarii silite.
Res judicata pro veritate habetur.

Argumente in contra opiniei majoritatii:

-argument de text textul vorbeste despre un proces neterminat. Conform CCR-
executarea silita este parte a procesului civil, asadar in masura in care hot
jud este susceptibila de executare silita, procesul inca nu s-a treminat.
-aceasta incapacitate urmareste sa protejeze prestigiul justitiei profesionistii din
sfera justitiei trebuie sa stea departe de drepturile supuse examinarii justitiei

Potrivit alin 1 - 1653

Aria geografica care delimiteaza dr intrate in sfera incapacitatii variaza in fct de
modul de organizare a activitatii incapabilului.

7
Astfel, judecatorii si grefierii unei judecatorii, ca si procurorii parchetului de pe
langa o judecatorie sunt incapabili sa cumpere drepturi de competenta acelei
judecatorii.
Judecatorii, grefierii unui tribunal, procurorii parchetului de pe langa tribunal
sunt incapabili sa cumpere dr de competenta tribunalului si a judecatoriilor a
caror circuscriptie se afla in raza tribunalului.
Acelasi rationament se aplica si pentru curtile de apel.
Judecatorii ICCJ, grefierii de acolo, procurorii de la parchetul de pe langa ICCJ,
inclusiv DIICOT si DNA, precum si judecatorii CCR sunt incapabili sa
dobandeasca orice dr litigios in Romania.

Avocatii potrivit legii de org a profesiei de avocat isi desfasoara activitatea in

cadrul unui barou. Barourile sunt organizate la nivel judetean. In consecinta, av
vor fi incapabili sa cumpere dr litigioase de comepententa tribunalului in a carui
circumscriptie act baroul din care fac parte, precum si cele de competenta
judecatoriilord aflate in raza acelui tribunal.

Practicienii in insolventa sunt org in filiale jud a Uniunii Nat a Practicienilor in

Insolventa, iar daca sunt mai putin de 10 practicieni intr-o filiala ei sunt arondati
unei filiale apropiate.

Executorii sunt org in Camere Teritoriale pe langa fiecare Curte de Apel, a.i ei
sunt incapabili sa dob dr litigioase de competenta acelei Curti de Apel si a
instantelor subordonate acesteia.

Exista trei exceptii: 1653(2)

1653(2) lit c dr de creanta garantat cu o garantie mobiliara/imobiliara daca
dreptul de creanta este litigos, atunci si garantia este tot dr litigios proprietarul
garantiei (incapabilul) poate totusi cumpara garantia.

Curs 3 17.10.2012

III.Incapacitatea reprezentantilor si administratorilor de a cumpara bunurile

pe care sunt insarcinati sa le vanda
-1654 NCC 3 categorii de incapabili:
-reprezentantii conventionali -1654(1) lit a

mandatarii pt bunurile pe care sunt imputerniciti sa le vanda cu unele exceptii

mandatarul are obligatia de loialitate fata de mandant, obligatie conform careia
atunci cand incheie acte pe seama mandantului, el trebuie sa se preocupe de
promovarea cat mai mult posibil a interesului acestuia.

Daca mandatul este dat pt incheierea unui contract de vanzare, mandatarul este
dator sa incerce sa obtina cel mai bun pret pt bunul pe care trebuie sa il vanda.
Ori, daca el ar actiona nu doar in calitate de mandatar al vanzatorului, ci si in
calitate de cumparator, el ar avea prin aceasta ultima calitate interesul personal
ca pretul sa fie cat mai mic cu putinta, de aceea intr-o asemenea situatie el ar fi
tentat sa actioneze impotriva interselor mandantului, contrar obligatiei sale de
loialitate. Spre a preveni o asemenea conduita, legiuitorul il declara pe mandatar
incapabil de a cumpara bunul pe care este insarcinat sa il vanda. Protejeaza

8
interesul mandantului vanzator si de aceea nerespectarea acestei
incapacitati se sanctioneaza cu nulitatea relativa a contractului de vanzare.
Potrivit art.1304 din materia reprezentarii, tot cu nulitatea relativa este
sanctionat si contractul in care mandatarul vanzatorului actioneaza
concomeitent si ca mandatant al cumparatorului. Aceasta este ipoteza dublei
reprezentari si ea conduce la imposibilitatea mandatarului de a-si indeplini
obligatiile de loialitate pe care le are fata de ambii mandanti.
1304 coroborat cu 1654 prin exceptie, contractul de vanzare nu va fi anulabil
atunci cand contractul de mandat a fost astfel redactat, incat posibilitatea
conflictului de interese sa fie exclusa (1), precum si atunci cand prin acest
contract mandatarul a fost imputernicit in mod expres sa actioneze nu numai ca
reprezentant al vanzatorului, ci si in calitate de cumparator, fie in nume propriu,
fie in numele altei persoane, dupa caz (2).

Ipoteza primei exceptii (ex): in contractul de mandant este prins si contractul de

vanzare cumparare, pt care sunt stipulate toate clauzele, inclusiv pretul, iar
mandatarul practic nu mai are marja de apreciere.

-1654 lit.b parintii, tutorele, curatorul si administratorul provizoriu pt

bunurile persoanelor pe care le reprezinta la vanzare. au calitatea de
reprezentanti!

Este menita sa evite conflictul de interese si sa protejeze persoana reprezentata.

Interesul ocrotit fiind un interes privat, sanctiunea actului incheiat de catre
incapabil este nulitatea relativa a acestuia. Nulitatea relativa este
prescriptibila prescriptia actiunii in anulare va incepe sa curga de la data la
care inceteaza puterea de reprezentare legala acordata incapabilului. Solutia
aceasta rezulta din art.2532 pct.2 NCC.
In cazul in care dupa incetarea puterii legale de reprezentare aceeasi persoana
dobandeste calitatea de ocrotitor legal al celui reprezenatat la incheierea actului,
prescriptia incepe sa curga abia dupa incetarea calitatii de ocrotitor legal.
Executarea voluntara a contractului de vanzare dupa incetarea puterii legale de
executare savarsita de catre vanzator fie personal, fie prin intermediul unui alt
reprezentant reprezinta o confirmare tacita a actului si inlatura posibilitatea de a
invoca nulitatea. La fel se intampla si la litera a.

-1654 lit.c functionarii publici, judecatorii sindici, practicicienii in

insolventa executorii, precum si alte asemenea persoane care ar putea
influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau care are ca
obiect bunurile pe care le administreaza, ori a caror administrare o
supravegheaza.

Aceasta incapacitate este singura dintre cele mentionate la acest articol pentru
care enumerarea nu este limitativa. Pe langa persoanele anume desemnate,
textul prevede ca incapacitatea loveste orice alte persoane care indeplinesc in
mod cumulativ urmatoarele conditii:
a) Ar putea influenta conditiile vanzarii (= atat conditiile formale privind
procedura de organizare a vanzarii -, cat si conditiile substantiale privind
continutul contractului de vanzare-).
b) Fie vazarea se face prin intermediul persoanei, fie are ca obiect bunuri pe
care acea persoana le administreaza pentru altul, fie are ca obiect bunuri a
caror administrare este supravegheata de persoana respectiva.
c) Acestea persoane sa fie asemenea celor enumerate. Ce inseamna
asemenea? Ce au in comun aceste persoane?

9
Aceste persoane exercita atributii de putere publica si sunt chemati ca in
exercitarea acestor atributii sa ocroteasca un interes public. In consecinta, nu
vor fi inclusi in categoria incapabililor mentionati de acest text
-ocrotitorii legali ai minorilor care sunt chemati sa le incuviinteze actele, pt ca
acestia, prin definitie, sunt chemati sa protejeze un interes privat. Ei nu pot fi
inclusi nici la lit. a) sau b) pt ca nu sunt reprezentanti. In consecinta, daca
ocrotitorul legal cumpara un bun de la persoana ocrotita, acest contract nu va
putea fi desfiintat in temeiul art 1654 NCC, ci eventual in temeiul unui viciu de
consimatamant.

-administratorul bunurilor altuia nu va fi vizat de incapacitatile de la art.1654,

pt ca si el este chemat sa protejeze interesul privat al proprietarului
bunurilor, insa el este incapabil sa dobandeasca orice fel de drepturi in legatura
cu bunurile adminsitrate in temeiul lui 806 NCC.

-persoanele juridice persoanele fizice care constituie organele persoanei

juridice nu pot fi incapabile in temeiul art.1654, insa contractele de vanzare
astfel incheiate vor putea fi anulate in temeiul art.215 NCC, cu respectarea
conditiilor acestui articol. (215 este o aplicatie a dolului).

-executorii testamentari care obtin autorizatia judecatorului de a vinde

bunurile mostenirii in temeiul art.1080(1) lit. c NCC, actioneaza ca mandatari ai
mostenitorilor pt aceasta vanzare si in consecinta ei nu vor fi inclusi la lit.c a
art. 1654, ci la litera a.
Spre deosebire de categoria persoanelor mentionate la lit.a si b, incapacitatea
persoanelor de la lit.c se sanctioneaza cu nulitatea absoluta, pt ca interesul
protejat de instituirea incapacitatii este unul public.

II. Incapacitatile de vanzare

-tot persoanele de la 1654, persoane care sunt incapabile sa vanda un bun
propriu pt un pret care consta intr-o suma de bani provenita din vanzarea sau
exploatrea bunului sau patrimoniului pe care il administreaza, sau a carui
administrare o supravegheaza.

Motivul pt care legiuitorul a prevazut aceasta incapacitate este din nou protectia
persoanei in interesul careia ar trebui sa se exercite atributiile de administrare
ale incapabilului.
In masura in care aceasta persoana este proprietar al unui bun sau titular al
unui patrimoniu, veniturile care provin din instrainarea acelui bun, ori din
exploatarea lui sau a patrimoniului se cuvin acelei persoane, iar nu
administratorului bunurilor sale. Pe de alta parte, acesta ar trebui sa actioneze pt
ca aceste venituri sa fie cat mai mari si pt ca toate costurile ce vor fi suportate pe
seama lor sa fie cat mai mici. Daca aceste persoane ar vinde un bun in schimbul
unor sume de bani provenind din acele venituri, ele s-ar afla intr-un conflict de
interese. Intrucat interesul lor personal ar fi acela de a obtine un pret cat mai
mare pt. bunurile vandute, deci de a genera costuri superioare patrimoniului
administrat. Pt acest motiv legiuitorul a institutit incapacitatea prevazuta de
art.1655. Sanctiunea acestei incapacitati depiunde de calitatea persoanei
incapabilului.
1654(1) lit. a/b sanctiunea este nulitatea relativa
1654(1) lit. c nulitatea absoluta

Observatie comuna: potrivit art.1656 persoana incapabila nu va putea invoca

nulitatea contractului pe care l-a incheiat ca incapabil. Nulitatea nu poate fi

10
invocata nici in nume propriu, nici in numele persoanei ocrotite. De asemenea,
aceasta regula se aplica atat nulitatii relative, cat si celei absolute. Avem, asadar,
o derogare de la dreptul comun in ceea ce priveste nulitatea absoluta Este o
aplicatie a principiului Nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

Consimatamantul:
In mod traditional in legatura cu consimtamantul la vanzare, doctrina
examineaza incheierea unor contracte preparatorii, care nu sunt specifice
vanzarii, dar care in practica se regasesc cel mai adesea in legatura cu acel
contract. O parte dintre aceste contracte preparatorii au fost consacrate de NCC,
inclusiv sub aspectele specifice legate de vanzare. Intrucat tine intr-un sens
foarte larg de formarea contractului de vanzare, tot in legatura cu acest contract
se analizeaza de regula si dreptul de preemptiune.
1.Promisiunea unilaterala de vanzare
2.Promisiunea unilaterala de cumparare
3.Pactul de optiune pt un contract de vanzare
4.Pactul de optiune atipic pt un contract de vanzare
5.Promisiune sinalagmatica de vanzare
6.Dreptul de preemptiune.

Promisiunea unilaterala de vanzare:

- promisiunea de a contracta este reglementata in art.1279
-promisiunea unilaterala de a incheia un contract de vanzare 1669-1670

Promisiunea unilaterala de vanzare este contractul prin care o parte, numita

promitent, se obliga fata de cealalta parte, numita beneficiar, sa ii vanda un
anumit bun pt un pret determinat sau cel putin determinabil, daca beneficiarul
va dori sa il cumpere.

De aici rezulta cateva trasaturi caracteristice promisiunii de vanzare:

-este contract diferenta fata de simpla oferta/ promisiunea unilaterala simpla
(1327 NCC) - promisiunea publica de recompensa
(Oferta produce efecte in mod dependent de acceptare, spre deosebire la
promisiunea publica de recompensa)
-este unilaterala in sensul ca numai promitentul se obliga fata de benficiar sa ii
vanda bunul pt un anumit pret, beneficiarul nu se obliga in acest sens, el este
doar de acord, ca promitentul sa-si asume fata de el obligatia de a contracta.
Cand, in schimbul acestei obligatii, beneficiarul nu se obliga la nici o
contraprestatie, atunci promisiunea unilaterala este un contrcat unilateral.
Dimpotriva, este posibil ca in schimbul obligatiei promitentului, beneficiarul sa se
oblige la randul sau la o contraprestatie ce va fi numita pret al
indisponibilizarii, intrucat pe durata pe care se va mentine obligatia de a vinde,
promitentul nu poate dispune de bunul pe care a promis sa-l vanda. Acest bun
este, asadar, indisponibilizat. Acest pret poate sa constea intr-o suma de bani,
dar poate fi orice alta prestatie, mai putin obligatia beneficiarului de a incheia
si el contractul, pentru ca in acest caz nu mai discutam de o promisiune
unilaterala, ci de una sinalagmatica.
Cand pretul indisponibilizarii este o suma de bani, ea poate fi datorata fie pur si
simplu, fie sub conditia ca beneficiarul sa nu doreasca sa cumpere.
In cazul in care suma este datorata pur si simplu, daca beneficiarul va dori sa
cumpere, suma respectiva va fi considerata avans din pretul vanzarii. In toate
cazurile in care beneficirul se obliga la o contraprestatie in schimbul obligatiei de
a vine asumate de promitent, promisiunea unilaterala de contract va fi un
contract sinalagmatic.

11
-prin promisiune partile trebuie sa stabileasca elementele esentiale ale
contractului promis, cel putin lucrul ce urmeaza a fi vandut si pretul ce
urmeaza a fi platit in schimbul vanzarii bunului.
-din contractul de promisiune unilaterala de vanzare se naste obligatia
promitentului de a vinde un bun beneficiarului, daca acesta va dori sa-l
cumpere. Beneficiarul nu are obligatia de a cumpara bunul, in schimb, daca el
doreste sa-l cumpere, obligatia promitentului de a incheia contractul de vanzare
devine exigibila.
Acest mecanism atesta ca din promisiunea unilaterala rezulta un drept de
creanta, avand ca obligatie corelativa obligatia promitentului de a incheia un
contract. Aceasta obligatie este afectata de o conditie pur potestativa din
partea creditorului.
Obligatia promitentului este obligatie de a face, iar nu o obligatie de a da.
Promitentul nu se obliga sa constituie sau sa transfere un drept real, el se obliga
sa incheie un anumit contract. Constituirea sau transferul dreptului real nu va fi
efectul direct al promisiunii, ci al contractului ce se va incheia in temeiul
promisiunii.

Circulatia bunului ar putea fi blocata la nesfarsit de aceea este de esenta

contractului de promisiune unilaterala ca dreptul de creanta al beneficiarului sa
fie limitat in timp. De aceea, promisiunea unilaterala trebuie sa contina un
termen. Daca partile nu au stabilit un termen, atunci oricare dintre ele se va
putea adresa instantei judecatoresti solicitand stabilirea judiciara a
termenului. Natura acestui termen este aceea a termenului in care urmeaza a se
verifica indeplinirea conditiei pur potestative care afecteaza creanta, altfel spus:
ma oblig sa-ti vand, daca tu vei dori sa cumperi inainte de data X.
Asadar, daca pana la expirarea termenului benficiarul declara ca doreste sa
cumpere, atunci aceasta declaratie are 2 semnificatii:
1. se indeplineste conditia pur potestativa din partea creditorului, care afecta in
calitate de conditie suspensiva dr sau de creanta, astfel incat promitentul devine
obligat imediat sa vanda obligatia devine exigibila
2.manifestarea de vointa a creditorului de a incheia contractul promis
formeaza consimtamantul sau pt incheirea contractului, astfel incat nu mai
este nevoie decat de exprimarea de catre promitent a consimatamantului la
contractul promis.

Nu se confunda consimtamantul la promisiunea unilaterala cu consimtamantul

la contract. La momentul promisiunii nici unul, nici altul nu consimt la vanzare.
Promitentul trebuie sa exprime un nou consimtamant, care sa se intalneasca cu
cel al beneficiarului (care este exprimat prin declaratia de acceptare a vanzarii).
Daca el refuza sa-si dea consimatamantul, atunci beneficiarul are alegerea intre a
solicita executarea silita prin echivalent a obligatiei asumate de catre
promitent prin obligarea acestuia la daune-interese egale cu prejudiciul suferit
de beneficiar in urma refuzului. Sau mai are posibilitatea rezolutiunii +
restituirea contraprestatiei + daune-interese rezultate din incheierea si
neexecutarea sau mai poate solicita pronuntarea unei hotarari judecatoresti
care sa substituie consimtamantul promitentului la incheierea contractului
promis. Aceasta ultima posibilitate reprezinta o executare in natura atipica a
obligatiei de a incheia contractul, obligatie ce o avea promitentul. Efectul hot jud
va fi acela de constata consimtamantul beneficiarului la vanzare si de a substitui
consimatamantul promitentului la aceeasi vanzare, astfel ca pe temeiul hotararii
contractul va fi considerat incheiat in termenii contractului promis initial.

12
Hotararea se poate pronunta numai daca sunt indeplinite toate celelalte conditii
pt validitatea contractului promis, mai putin consimatamantul din partea
promitentului. Daca legea cere forma autentica pt vanzarea promisa, hotararea
judecatoreasca poate suplini aceasta cerinta de valabilitate, pt ca este ea insasi
un act autentic.
In cazul in care beneficiarul alege sa ceara executarea prin echivalent sau
rezolutiunea, termenul de prescriptie este de 3 ani de la data la care contractul
trebuia incheiat. Daca el alege sa solicite pronuntarea unei hotarari judecatoresti
care sa substituie consimatamantul promitentului, atunci termenul de
prescriptie este de 6 luni de la data la care contractul trebuia incheiat.
Care este data la care contractul trebuia incheiat? Este data la care beneficiarul a
exprimat intentia sa de a cumpara, pt ca de atunci s-a implinit conditia
suspensiva care afecta obligatia si de atunci obligatia promitentului devine
exigibila. Termenul de prescriptie nu va curge de la expirarea termenului stabilit
de parti sau de instanta, ci de la data la care aceasta intentie a fost exprimata
efectiv.
Potrivit jurisprudentei anterioare, termenul de prescriptie este suspendat atata
timp cat bunul se afla in posesia beneficiarului (in realitate este o cauza de
intrerupere debitorul isi recunoaste obligatia, iar recunoasterea intrerupe
termenul de prescriptie).

!!!O problema distincta este aceea a sanctionarii promitentului care inainte de

expirarea termenului in care beneficiarul putea sa-si exprime intentia de
cumparare, instraineaza bunul care face obiectul vanzarii promise.
In acest caz vanzarea promisa se poate incheia in continuare si dupa
(1) instrainare, ca o vanzare a lucrului altuia si care are are ca efect obligatia
vanzatorului sa procure bunul de la proprietarul sau si sa il transmita
beneficiarului.
Folosul urmarit de catre beneficiarul promisiunii nu va putea fi atins pe deplin,
avand in vedere ca tertul devenit proprietar al lucrului ar putea refuza
transmiterea acestuia catre beneficiarul cumparator. De aceea, exista un
interes al beneficiarului de a desfiinta contractul incheiat de promitent cu tertul.
Aceasta desfiintare s-ar putea intemeia pe aspectul ca acest contract contravine
unei obligatii a promitentului de a nu instraina bunul inainte de expirarea
termenului fixat pentru exprimarea de catre beneficiar a intentiei sale de
cumparare. Aceasta obligatie rezulta dintr-o clauza de inalienabilitate care
este subinteleasa ex legem in orice contract de promisiune de vanzare.
Art 60 indice 1 in lg de punere in aplicare a NCC

Potrivit regimului de drept comun al clauzei de inalienabilitate, atunci cand cel

tinut sa respecte o asemenea clauza incalca obligatia sa instrainand bunul, poate
fi tras la raspundere civila contractuala si poate suporta (2)rezolutiunea
contractului in care a fost introdusa clauza + daune interese (daca este cazul). In
plus, daca clauza de inalienabilitate era opozabila tertului cu care s-a incheiat
contractul, atunci beneficiarul clauzei de inalienabilitate, creditorul obligatiei de a
nu instraina, poate cere (3) anularea contractului incheiat cu tertul. In
materie mobiliara este foarte greu sa faci o clauza de inalienabilitate opozabila
tertilor, pentru ca nu exista un registru asemanator CF. De aceea cunoasterea
efectiva a acestei conventii de catre terti va juca rolul realizarii
opozabilitatii pe CF.
In materie imobiliara, opozabilitatea promisiunii se poate realiza prin notarea
acesteia in CF - art.906 NCC. Notarea se poate realiza:
-daca promitentul este inscris in CF ca titularul dr ce face ob promisiunii

13
!!!-antecontractul, sub sanctiunea respingerii cererii de notare, prevede
termenul in care urmeaza a fi incheiat contractul/ termenul la care expira
conditia.
De ce este importanta mentionarea acestui termen?
-legiuitorul favorizeaza libertatea schimbului
-in urma notarii dreptului beneficiarului, biroul de carte funciara dobandeste un
rol activ in gestionarea notarii astfel efectuate. Astfel, notarea poate fi ceruta
oricand in cursul termenului prevazut de contractul de promisiune sau de
hotararea judecatoreasca de stabilire a termenului, dar si in termen de 6
luni de la expirarea termenului contractual.

!!!Notarea va fi realizata la cerere in cazul in care in termenul mentionat

beneficiarul solicita inscrierea sa ca titular al
Notarea se va radia la cerere, daca beneficiarul renunta la dreptul sau. Notarea
se va radia din oficiu, daca, pana la expirarea unui termen de 6 luni de la
implinirea termenului contractual, beneficiarul nu a cerut nici inscrierea
dreptului pe care ar fi trebuit sa-l dobandeasca prin efectul contractului promis
si nici notarea unei actiuni in justitie avand ca obiect pronuntarea unei hotarari
judecatoresti care sa substituie contractul promis (consimatamantul
promitentului la contractul promis).

Promisiunea unilaterala de cumparare:

-este contractul prin care o parte, numita promitent, se obliga fata de cealalta
parte, numita beneficiar, sa cumpere pt un pret determniant sau determinabil un
bun de la beneficiar daca acesta va dori sa-l vanda.
-beneficiarul ramane liber sa dispuna in legatura cu bunul ce va face obiectul
vanzarii promise.
-in cazul in care el vinde acel bun, ori constituie in legatura cu el un drept real
principal, obligatia promitentului se considera stinsa, intrucat, in acest caz,
legiuitorul prezuma irefragrabil iertarea de datorie a debitorului -1669(4).
textul nu mentioneaza nimic despre ipoteza in care bunul care face obiectul
contractului promis ar fi inchiriat ce se intampla in acest caz? In acest caz
promitentul ar putea refuza incheierea contractului promis pe motiv ca in
urma incheierii locatiunii, contractul promis nu mai poate fi incheiat in
continutul avut in vedere de parti la data promisiunii.
Astfel, s-ar putea sustine ca la asumarea promisiunii, promitentul a avut in
vedere incheierea unui contract care sa ii permita exercitarea neingradita a
prerogativelor dreptului de proprietate asupra bunului ce facea obiectul vanzarii
promise exercitare ce urma sa fie asigurata pe temeiul contractului promis.
In masura in temeinicia contractului de locatiune opozabila celui care va deveni
cumparator in ipoteza executarii promisiunii, contractul promis nu mai este apt
sa ii permita promitentului folosul asteptat la momentul incheierii promisiunii,
astfel incat obiectul obligatiei a devenit imposibil prin fapta creditorului.

Pactul de optiune la un contract de vanzare

-este o notiune noua pt dreptul romanesc
-art.1278 NCC + 1668 NCC

Pactul de optiune pt un contract de vanzare este contractul prin care un

promitent vinde beneficiarului un anumit bun pt un pret determinat sau
determinabil, sub conditia ca beneficiarul sa accepte sa-l cumpere.

-la fel ca si promisiune unilaterala de vanzare, pactul de optiune este un contract

14
-ca si in cazul contractului de promisiune unilaterala, pactul de optiune trebuie
sa cuprinda elementele esentiale ale vanzarii bunul + pretul
-ca si promisiunea unilaterala, pactul de optiune presupune un termen maxim
pana la care beneficiarul sa se decida daca va cumpara sau bunul ce face
obiectul pactului acest termen nu este numai un termen in care se verifica
indeplinirea unei conditii suspensive pur potestative din partea beneficiarului, ci
este un termen de decadere extinctiv pt insusi dreptul beneficiarului
decurgand din pact.

-spre deosebire de promisiunea unilat, pactul de optiune da nastere unui drept

potestativ al beneficiarului. In virtutea acestui drept potestativ, beneficiarul
poate ca prin manifestarea sa unilaterala de vointa sa creeze o situatie juridica ce
genereaza drepturi si obligatii atat pentru el, cat si pentru promitent. Daca legea
prevede anumite conditii de forma pentru contractul de vanzare, aceste conditii
de forma se vor aplica si pactului de optiune la vanzare.
!!!In cazul in care pactul nu respecta aceste conditii de forma, el este nul ca
pact de optiune, dar poate fi convertit in promisiune unilaterala, pentru ca
promisiunea unilaterala nu trebuie sa respecte conditiile necesare pt
vanzare, intrucat consimtamantul la promisiune este diferit de
consimtamantul la vanzare.
Pt dreptul potestativ conferit beneficiarului, termenul prevazut de pact este un
termen de decadere, in consecinta daca partile nu au stabilit acest termen prin
intelegerea lor, ele se vor putea adresa instantei in vederea stabilirii judiciare a
acestui termen. 1278(2)NCC stabilirea termenului se va face pe calea
ordonantei presedintiale care presupune exigente de celeritate.
Manifestarea unilaterala de vointa care poate modifica situatia juridica a partilor
in exercitarea dreptului potestativ este acceptarea de catre beneficiar a vanzarii
ce face obiectul pactului. Prin efectul acestei acceptari, consimtamantul
beneficiarului pactului se intalneste cu consimatamantul exprimat de promitent
prin incheierea pactului.
Pe durata termenului prevazut pt dr potestativ termen de optiune se
considera ca promitentul mentine o oferta irevocabila la dispozitia
beneficiarului.
Intrucat ridicarea optiunii reprezinta acceptarea acestei oferte, atunci cand
legea prevede conditii de forma pt incheierea vanzarii si acceptarea este supusa
acelor conditii de forma. Daca acceptarea nu satisface aceste conditii, ea are
totusi efectul de al obliga pe beneficiar sa exprime o acceptare valabila, similar
unei promisiuni sinalagmatice de vanzare.
Pe durata teremenului de optiune, promitentul nu poate instraina bunul care a
facut obiectul vanzarii la care se refera pactul.
In cazul in care totusi promitentul instraineaza acest bun, beneficiarul poate (1)
accepta oferta irevocabila aflata de dispoziatia sa vanzarea lucrului altuia,
care il obliga pe promitentul vanzator sa obtina proprietatea bunului de
tertul cumparator sub sanctiunea daunelor interese.
Mai mult, daca pactul de optiune este opozabil tertului, atunci beneficiarul
care doreste sa-si conserve dreptul de optiune sau sa il exercite in legatura cu un
contract de vanzare, are dreptul de a solicita anularea
(2) contractul incheiat de promitent cu tertul. (art.629 NCC)
Atunci cand are ca obiect imobile, ca si promisiunea unilaterala de vanzare,
pactul de optiune la vanzare poate fi notat in CF. Ca si in cazul promisiunii, sub
sanctiunea respingerii cererii de notare, pactul trebuie sa prevada termenul
dreptului de optiune. Doar ca in cazul in care beneficiarul nu si-a inscris pe
numele sau dreptul ce facea obiectul pactului in termenul de optiune prevazut de

15
pact, atunci notarea dr de optiune va fi radiata din oficiu la expirarea
termenului de optiune.

Curs 4 24.10.2012

Pactul de optiune atipic:

Promitentul dintr-un pact de optiune consimte la vanzare in calitate de vanzator
ipoteza tipica reglementata de art.1668 NCC + art.1278 NCC. Este posibil ca
in exercitarea libertatii contractuale o persoana sa consimta la cumpararea unui
bun sub conditia ca cocontractantul sau sa fie de acord sa il vanda. Un
asemenea contrct este pact de optiune conform 1278NCC, dar nu este pact la
vanzare conform 1668 NCC, pt ca acest ultim text se refera la ipoteza tipica.
Promitentul din pactul de optiune are calitatea de vanzator, iar nu ipoteza in care
acest promitent consimte sa aiba calitatea de cumparator.
Consecinta juridica acest contract va fi guvernat exclusiv de 1278 + regulile
generale privitoare la obligatie si contract, fara ca vreo dispozitie speciala din
materia vanzarii sa fie aplicata. In conformitate cu acest sediu al materiei, daca
bunul pe care promitentul urmareste sa il cumpere este din categoria acelora pt
care legea prevede conditii speciale de forma a contractului de vanzare, atunci si
pactul atipic va fi supus acestor conditii de forma. De asemenea, el trebuie sa
prevada elementele esentiale ale vanazarii ce face obiectul pactului, adica dreptul
vandut si pretul.
Promisiunea vanzatorului de a accepta contractul ce face obiectul pactului
trebuie in mod necesar sa se exprime intr-un anumit termen si trebuie sa aiba
forma prevazuta pt contractul acceptat daca este cazul. Ca si in cazul pactului de
optiune tipic, 1415 (2) NCC interpretat prin analogie in cazul in care partile nu
au stabilit termenul pactului de optiune atipic, oricare dintre ele poate cere
instantei sabilirea acestui termen.
Atata vreme cat nu a exprimat optiunea sa in sensul acceptarii contrcatului ce
face obiectul pactului, beneficiarul sau ramane liber sa dispuna in legatura cu
bunul care ar urma sa fie transferat prin acel contract. Contractul nu se va mai
putea insa incheia in continutul consimtit deja de promitent, daca ulterior
incheierii pactului de optiune, beneficiarul instraineaza bunul, daca il da in
locatiune, ori daca creaza drepturi reale asupra acelui bun, pt ca in toate acceste
cazuri, valoarea prestatiei pe care si-ar asuma-o prin vanzare, ca vanzator, ar fi
mai redusa decat cea avuta in vedere de promitentul ce a consimtit la acel
contract in calitate de cumparator.
Prin urmare, se va putea considera ca prin acte de dispozitie sau prin
constituirea de locatiuni asupra bunului care ar urma sa fie vandut catre
promitent, beneficiarul renunta la dreptul sau de optiune, iar oferta
irevocabila, pe care promitentul s-a angajat sa o mentina la dispoziatia sa
prin pactul de optiune, devine caduca.

Promisiunea sinalagmatica de vanzare-cumapare:

Este contractul prin care o parte se obliga sa devina vanzator, iar cealalta parte
se obliga sa devina cumparator, intr-o vanzare viitoare a unui anumit bun, pt un
pret determinat sau determinabil. La prima vedere promisiunea sinalagmatica
pare o vanzare atunci de ce in viitor? Exista ceva ce te impiedica sa vinzi sau sa
cumperi de natura juridica, sau tine de situatia de fapt.

16
Ex: situatia incapacitatilor de cumparare/vanzarile sunt amanate pana la
indeplinirea lucrarilor cadastrale efectuate pe cont propriu/ atunci cand fac
credit

Obligatiile partilor sunt reciproce si interdependente, obligatii de a face si sunt in

mod necesar afectate de un termen, pt ca, daca vanzarea ar fi fost posibila inca
de la data promisiunii, atunci nu ar mai fi fost necesara promisiunea. Daca
partile nu au prevazut termenul, ele se pot adresa instantei judecatoresti, pt ca
aceasta sa stabileasca termenul in functie de imprejurarile care au impiedicat
partile sa incheie vanzarea inca de la data promisiunii. Pt cele 2 obligatii de a
face termenul este unul suspensiv, in beneficiul ambelor parti. In consecinta, nici
una dintre parti nu poate renunta la beneficiul termenului fara acordului
celeilalte. La expirarea termenului suspensiv, cele 2 obligatii devin scadente,
astfel incat oricare dintre parti ii poate pretinde celeilalte sa incheie contractul. In
cazul refuzului uneia dintre parti de a incheia contrcatul promis, cealalta parte
poate cere:

-rezolutiunea contractului de promisiune + daune interese

-fie executarea prin echivalent a obligatiei de a incheia contractul
-fie executarea in natura a acestei obligatii prin pronuntarea unei hotarari
judecatoresti care sa substituie consimtamantul la contractul de vanzare
promis al partii ce refuza.
Pt acest remediu se aplica termenul derogatoriu de 3 ani de la data la care
contractul trebuia incheiat data expirarii termenului suspensiv. Ceea ce am
spus la promisiunea unilaterala cu privire la intreruperea termenului de
presriptie prin recunoastere continua, cu privire la notarea in CF este aplicabil
si in cazul acesta.
In plus, art.2386 pct.2 prevede ca promitentul cumparator care a platit pe
temeiul promisiunii un avans din pretul vanzarii, un pret al indisponibilizarii, o
arvuna, sau orice alta suma, beneficiaza de o ipoteca legala asupra imobilului,
ipoteca ce garanteaza dreptul la restituirea acestor sume in cazul in care
promisiunea sinalagmatica a fost rezolvita ca urmare a neexecutarii sale de
catre promitentul vanzator.

Dreptul de preemptiune:

Este dreptul de a cumpara un anumit bun cu preferinta fata de orice alta

persoana. Exista in legislatia noastra cel putin 20 de drepturi de preemptiune
prevazute in legi speciale fiecare prevede cate un regim juridic aplicabil
acestora.

Regimul de drept comun - introdus cu titlu de noutate in NCC art.1730 art.

1740. Acesta va completa dispoztiile din legile speciale, sau, dupa caz, vointa
partilor din contratele, prin care se constituie dreptul de preemptiune
conventional. Pana in 2009 dreptul de preemptiune conventional era denumit
drept de preferinta.

De lege lata, singurul drept de preepmptiune caruia art.1730-1740 i se aplica

integral este dreptul de preemptiune al arendasilor cu privire la bunurile agricole,
care fac obiectul contractelor de arendare. Acest drept de preemptiune este
prevazut de art.1849 NCC. NCC mai instituie un drept de preemptiune al
proprietarilor de terenuri forestiere vecine si al coproprietarilor cu privire la

17
terenurile forestiere -1746 dar potrivit Lg 60/2012 care a modificat lg de punere
in aplicare in NCC, ac
est dr de preemptiune nu se va exercita conform dreptului comun, ci potrivit
procedurii speciale prevazute de codul silvic.

I.Dreptul de preemptiune se exercita a posteriori, dupa incheierea contractului

de vanzare pt bunul in legatura cu care s-a prevazut dreptul de preemptiune
intre proprietarul bunului si un cumparator ales de el. Acest contract ar trebui sa
fie incheiat sub conditia suspensiva a neexercitarii dreptului de catre
preemptor.
Imediat dupa incheierea contractului, vanzatorul este obligat sa il notifice
preepmtorului impreuna cu informatii complete privind numele si prenumele
vanzatorului, descrierea bunului, sarcinile care il greveaza, precum si locul unde
este situat bunul. Daca vanzatorul nu trimite aceasta notificare, ea poate fi
trimisa si de catre cumparator. De la primirea notificarii incepe sa curga un
termen, in care preemptorul are dreptul de a decide daca doreste sau nu sa
incheie cu vanzatorul contractul ce i-a fost notificat. Acest termen este in absenta
unei dispozitii sau clauze contrare de 10 zile, daca este mobil si de 30 de zile,
daca este imobil.
In cazul in care preemptorul doreste sa incheie cu vanzatorul contractul ce i-a
fost notificat, el trebuie sa comunice vanzatorului intentia sa si sa ii plateasca
pretul. Daca intentia exercitarii dreptului nu este insotita de plata reala a
pretului vanzarii, se considera ca dreptul de preemptiune nu a fost exercitat.
Daca vanzatorul refuza primirea pretului, preemptorul are dreptul de a consemna
acest pret intr-un cont, la dispozitia lui.
In cazul in care, in termenul de 10 sau de 30 de zile preemptorul a acceptat
contractul si a platit pretul, conditia suspensiva ce afecta contractul incheiat cu
cumparatorul ales de vanzator nu este neindeplinita, astfel incat acest contract
nu mai produce nici un efect, formandu-se in schimb, un alt contract intre
vanzator si preeemptor.

1.Se desfiinteaza contractul dintre vanzator si cumparatorul ales acest contract

nu va produce efecte, cu o singura exceptie -1733(1) cumparatorul de buna-
credinta (nu stie + nu trebuie sa stie ca exista un drept de preemptiune) poate
antrena raspunderea pt evictiune a vanzatorului. Buna-credinta trebuie sa fie
scutita de orice culpa, in consecinta, rareori cumparatorul unui bun est
indreptatit sa ignore existenta unui drept de preemptiune legal, in schimb poate
fi de buna-credinta ignorand drepturile de preemptiune conventionale, cu
exceptia celor care fac obiectul unui sistem oficializat de publicitate.

2.Cum se formeaza contractul? Care este continutul contractului?

Se formeaza intre absenti, considerandu-se ca notificarea initiala reprezinta o
oferta de contract trimis de vanzator preemptorului, iar exercitarea dr de
preemptiune reprezinta acceptarea acelei oferte.
Continutul contractului: Acest contract este identic cu acela incheiat de vanzator
cu cumparatorul ales, cu doua diferente:
a) in cazul in care in contractul cu cumparatorul ales obligatia de a plati pretul
era esalonata, ori scadenta ei era amanata, termenele de plata astfel propuse nu
vor profita preemptorului, care prin ipoteza a platit deja pretul prin exercitarea dr
de preemptiune. (faptul ca acceptam sa primim banii mai tarziu se datoreaza
increderii in cocontractant, insa este posibil sa nu existe aceeasi incredere in ceea
ce-l priveste pe preemptor)
b) de regula in contractul incheiat cu preemptorul nu mai exista conditia
suspensiva a exercitarii dr de preemptiune.

18
Acesta este mecanismul tipic.

II.Este posibil sa ma asigur ca preemptorul nu doreste un anumit contrcat si,

fara sa inchei contrcatul cu un tert, ii fac o oferta preemptorului rezulta din
1730(3). Daca preemptorul accepta sa incheie acest contract, nu se mai pune
problema respactarii vreunui drept de preemptiune. Daca el refuza oferta de a
contracta, vanzatorul este liber sa incheie contractul, in acea forma, cu un tert,
fara ca acesta din urma sa mai fie afectat de o conditie suspensiva. Prin refuzul
ofertei, dreptul de preemptiune s-a stins cu privire la contrcatul oferit. Daca in
procesul de negociere cu un tert, oferta sufera modificari si vanzatorul convine cu
tertul sa incheie contractul astfel modificat, atunci contractul trebuie incheiat
sub conditia suspensiva a neexercitarii dr de preemptiune in acest contract,
diferit de cel ce ar fi rezultat prin acceptarea ofertei initiale.
1733(2) de aici rezulta ca daca intr-un ctr incheiat cu tertul se prevede ca este
afectat de cdt rezolutorie, aceasta conditie rezolutorie a exercitarii dreptului de
preemptiune nu produce efecte fata de preemptor, astfel incat exercitandu-si
dreptul, el va putea pretinde vanzatorului sa-si execute obligatiile decurgand din
contract.
(vezi si clauzele privind pretul un pret pt cumparatorul ales vs.un pret pt
preemptor).

Obiectul vanzarii:
-obiectul contractului
-lucrul vandut
-pretul

I.Obiectul contactului:1225(1) operatiunea juridica

Obiectul obligatiei prestatiile/ pana la NCC obiectul contractului era constituit
suma obiectelor obligatiilor
1225(2) obiectul contrcatului trebuie sa fie determinat si licit

Obiectul contractului este determinat numai daca drepturile si obligatiile

esentiale ale partilor, luandu-se in considerare natura juridica a acelui contract,
au la randul lor un obiect determinat sau determinabil.
Pt determinarea obiectului vanzarii trebuie determinat:
-dreptul transmis,
-obiectul derivat al acestui drept
-pretul sau modul sau de stabilire.
Nedeterminarea oricaror dintre aceste aspecte nedeterminarea obiectului
contractului nulitate

Obiectul contractului sa fie licit iliceitatea obiectului contractului poate sa

rezulte:
-fie din iliceitatea prestatiilor ce fac obiectul obligatiilor principale,
-fie iliceitatea operatiunii juridice care constituie obiectul contractului

1.Iliceitatea obiectului contrcatului decurge din iliceitatea obiectului obligatiei

transferul bunului proprietate publica
2.Vanzarea acelui tip de bun este ilicita organele corpului uman transferul de
organe prin donare este permisa, vanzarea insa nu, ea este ilicita.

II.Lucrul vandut cerintele de valabilitate pt obiectul derivat al contractului

19
1.sa fie un bun
2.sa fie determinat sau determinabil
3.sa existe
4.sa fie susceptibil de instrainare

1.Sa fie un bun:

Bunurile sunt valori economice susceptibile de apropriere sub forma drepturilor
patrimoniale. Instanta franceza a considerat ca numai valorile economice pot fi
vandute, nu si cele de alta natura exemplul practic: un candidat la presedintie
a dat in judecata partidul pt obligatia de transmitere a unui loc eligibil in partid,
ce facea obiectul unui contract de vanzare. Instanta a spus ca candidaturile sunt
in afara comertului + ob contractului era ilicit contractul este lovit de nulitate
absoluta.
Exista valori economice care nu sunt bunuri pt ca nu sunt susceptibile de
apropriere secretele comerciale nu fac ob unui dr de proprietate, sunt
protejate prin intermediul raspunderii civile delictuale. Transmiterea de secrete
comerciale nu este vanzare, ci este o antrepriza (cedent + cesionar).

2.Sa fie determinat sau determinabil:

In functie de vointa partilor si de natura obiectului vanzarii, bunurile sunt
individual determinate sau de gen.
Daca bunul este individual determinat, partile contractului il descriu, astfel incat
sa existe un singur bun cu acele caracteristici.
Daca bunul este de gen, partile il descriu prin referire la categorie + cantitate (in
sens larg numar, masura, greutate, volum etc.)
Exista principiul genera non pereunt o categorie bunuri nu poate fi finita, chiar
daca piere cantitatea respectiva, vanzatorul poate sa isi execute totusi obligatia,
pt ca poate oricand sa faca rost de aceeasi cantitate de bunuri. Forta majora nu
exonereaza niciodata de plata unei sume de bani, pt ca banii sunt bunuri de gen.
Prin exceptie, daca partile individualizeza categoria, in asa fel in cat numarul
elementelor ce o compun este limitat, atunci vorbim de vanzare de bunuri dintr-
un gen limitat.

Genul devine limitat prin raportarea la un singur loc.

Pt bunurile individual determinate, aceasta calitate este suficienta pt ca lucrul
vandut sa fie determinat. In cazul bunurilor de gen, lucrul de gen va fi determinat
sau determinabil, daca, pe de o parte, partile mentioneaza genul, iar pe de alta
parte, ele fie prevad canitatea de bunuri ce va transmisa, fie criterii de
identificare a acestei cantitati, la momentul la care se va executa obligatia de
predare. Criteriile de individualizare trebuie inscrise in contractul initial.

3.Lucrul sa existe:
Marea majoritate a lucrurilor vandute sunt in fiinta la momentul vanzarii si nu
ridica probleme.
Avem doua situatii care pot prune probleme:
-vanzarea bunului pierit
-vanzarea bunurilor viitoare

1659 vanzarea bunului pierit

ipoteza de bun pierit nu se regaseste decat in cazul bunurilor individual
detetrminate, sau a vanzarii de bunuri dintr-un gen limitat care a pierit in
totalitate
daca bunul a pierit in intregime lipsa obiectului nulitate absoluta

20
daca pieirea e numai partiala, sanctiunea poate fi anularea in tot sau in parte a
contractului de vanzare incheiat pe motivul erorii esentiale (cumparatorul nu
stia ca bunul este pierit in parte). Anularea va fi totala doar daca, fara partea
pierita, cumparatorul nu ar fi incheiat contractul. In cazul in care ar fi prezentat
interes pentru el chiar in masura ramasa, atunci sanctiunea aplicata este o
reducere de pret, care ar putea fi explicata prin anularea partiala a contractului.
!!!Daca cumparatorul a cunoscut ca bunul pierise in intregime, se considera ca
el l-a acceptat astfel si nu este indreptatit la nici o reducere a pretului initial.
!!!De asemenea, chiar daca a cunoscut numai ca exista riscul ca bunul sa piara,
se considera ca el si-a asumat riscul pieirii bunului si nu poate solicita nici un
remediu.
!!!In cazul in care vanzatorul a cunoscut pieirea totala sau partiala, iar
cumparatorul nu a cunoscut-o, acesta din urma poate solicita si daune-interese
din partea vanzatorului, care, in cazul pieirii totale a bunului vor fi datorate de
acesta, intrucat nulitatea contractului ii este in totalitate imputabila, iar in cazul
pierii partiale a bunului, va datora daunele-interese pe temeiul delictului civil
de dol cel putin prin reticenta.

Bun pierit in intregime Bun pierit partial

V nu stia/ C nu stia Nulitate absoluta lipsa Nulitate relativa - error in

obiectului substantiam totala
sau partiala

V stia/ C nu stia Nulitate absoluta + Nulitate relativa + daune

Daune-interese cauza interese dol
de nulitate ii este in
intregime imputabila
V stia/ C stia Nu poate solicita nici un remediu

1658 vanzarea bunului viitor

Efectul sau este transferul amanat. In cazul in care bunul nu se realizeaza, de
regula vanzatorul nu poate pretinde cumparatorului plata pretului, de asemenea,
nu se poate pretinde nici transferul proprietatii. De aceea, cand bunul nu se
realizeaza, nu se produce nici un efect. vanzare sub conditia suspensiva a
realizarii bunului
Efectul pur si simplu al contractului de vanzare obligatia de a face a
vanzatorului el trebuie sa faca tot ceea ce depinde de el, pt ca bunul sa se
realizeze. Uneori a face tot ce depinde de el inseamna a realiza bunul vezi
complexele rezidentiale.

Exceptie:
Cumparatorul isi poate asuma expres riscul ca bunul sa nu se realizeze intr-o
asemenea situatie, el este dator sa plateasca pretul, chiar daca din cauze
neimputabile vanzatorului, bunul nu s-a realizat. De regula, pretul acesta va fi
mai mic decat valoarea bunului in schimbul acelui risc va opera o reducere de
pret. Daca contractul a fost incheiat in considerarea riscului, at contractul va fi
considerat aleatoriu.

Aceleasi reguli se aplica si in cazul vanzarii de bunuri dintr-un gen limitat viitor,
daca acest gen nu se realizeaza intr-o masura suficienta, pt ca vanzarea sa poata
fi realizata integral.

21
(iti vand 100 de kg din recolta mea de pe terenul X din cauza secetei se
realizeaza numai 80 de kg).

Daca bunul viitor se realizeaza numai in parte fie desfiintarea vanzarii, fie o
reducere de pret.
Daca nerealizarea partiala a bunului ii este imputabila vanzatorului,
cumparatorul poate cere obligarea acestuia la plata de daune-interese.
Desfiintarea contractului se poate cere numai atunci cand partea din bun care
nu s-a realizat este atat de importanta, incat daca ar fi cunoscut aceasta
nerealizare, cumparatorul nu ar mai fi contractat. Chiar daca s-ar putea sustine
ca aceasta desfiintare a contractului are natura unei rezolutiuni, e de precizat ca
daca partile nu au stipulat contrariul, prin derogare de la dreptul comun,
aceasta rezolutiune nu va putea fi declarata unilateral de catre creditor si
are caracter judiciar.

4.Bunul sa fie susceptibil de instrainare:

Pt ca lucrul vandut sa fie susceptibil de vanzare:
-trebuie sa poata fi despartit de persoana vanzatorului,
-legea sa nu interzica instrainarea

1.Bunul vandut sa poata fi despartit de persoana vanzatorului vanzarile de

clientela se sustine ca vanzarile de clientela comerciala sunt posibile, iar
vanzarile de clientela civila (ex: clientela unui avocat clientii vin pt prestigiul
avocatului) nu sunt posibile.
Marca atrage clientela
Vadul comercial atrage clientela
Aceasta clientela este perfect detasabila de persoana comerciantului, de aceea ea
poate fi instrainata.

Instraianrea clientelei unui avocat/ notar este nul ca si ctr de vanzare

cumparare, dar poate fi considerat un ctr de antrepriza cedentul are obligatie de
recomandare!!!

2.Legea sa nu interzica transferul bunului

Interdictiile legale de a transfera un bun se numesc inalienabilitati.

In functie de sfera de aplicare a interdictiei avem:

-absolute orice transfer al bunului
-relative anumite transferuri ale bunului/ instituie anumite conditii particulare
pt transfer-
In functie de durata avem:
-temporare/
-definitive
In functie de sursa avem:
-legale
-conventionale

Inalienabilitati legale:
-relative: exista anumite bunuri, pt instrainarea carora legea impune anumite
autorizatii speciale, in absenta carora vanzarea este lovita de nulitate absoluta
bunurile monopol de stat, substantele toxice, explozibile, substantele hipotrope,
medicamentele
-absolute:

22
a)definitive bunurile proprietate publica ele nu doar ca nu pot fi transferate,
dar nici nu sunt susceptibile de constituirea de dezmembraminte ele nu pot fi
lucru vandut
Dintre dezmembraminte dreptului de proprietate publica, singurul care poate fi
constituit pe calea unui contract care are natura unei vanzari dr de concesiune,
nu este vandut bunul proprietate publica, ci productele sale exploatarea
bunurilor subsolului vanzare de bunuri viitoare.
b)temporare art.32 din lg 18/1991 (se urmarea dezvoltarea comunitatilor
rurale) terenurile pt care s-a constituit dr de proprietate potrivit acestei legi nu
puteau fi instrainate timp de 10 ani/ art.9 din lg 112/1995 (conditii de pret
foarte avantajoase, pt protejarea chiriasilor la securitatea locuirii) imobilele
preluate de catre stat cu titlu si cumparate de chiriasi in temeiul acelei legi nu
puteau fi vandute timp de 10 ani de catre chiriasii cumparatori sau de catre
succesorii lor erau constituite in considerarea obiectivelor de politica sociala,
pe care legiuitorul le-a avut in vedere cand a permis astfel de vanzari/ vanzarea
unor atare bunuri catre populatie. Sanctionarea nerespecterii lor este nulitatea
absoluta. Iar daca prin conventia lor partile urmaresc sa eludeze inalienabilitatea
legala aceasta conventie va fi si ea lovita de nulitate absoluta pt frauda la lege.

Inalienabilitatea conventionala:
-principiul libertatii de circulatie a bunurilor asigura alocarea optima a
bogatiilor sociale si reprezinta o politica de interes public. Orice clauza menita sa
impiedice sau sa ingreuneze libertatea de circulatie a bunurilor este in principiu
contrara unui interes public si susceptibila de nulitate absoluta. Prin exceptie
NCC a permis introducerea in contract a unor clauze de inalienabilitate, daca ele
respecta anumite cerinte de validitate specifice.
2 conditii:
-un interes serios si legitim
-sa fie limitata in timp

Interesul public este general si abstract/ Interesul personal este concret este
posibil ca acel interes sa fie avantajat daca bunul nu circula.
A bunic cu disponibilitati - ii doneaza lui B- tanar student in plina afirmare- si
ii impune o clauza de inalienabilitate interes serios
Clauze cu consacrare legala:
-634 din materia coproprietatii o stipulatie prin care li se interzice
coproprietarilor instrainarea cotelor-parti
-714 uzufructul poate exista o stipulatie care sa ii interzica uzufructuarului sa
instraineze dreptul sau de uzufruct
2384 unii autori sustin ca ar fi lovita de nulitate clauza de inalienabilitate in
cazul bunului ipotecat/ nu este lovita de nulitate creditorul ipotecar poate
pretinde de la debitor daune interese, in cazul in care acesta instraineaza bunul
ipotecat

Doua cauze de ineficacitate a clauzei de inalienabilitate:

O clauza de inalienabilitate trebuie limitata la durata interesului care o justifica.
Daca se prevede o durata mai mare decat pt care se justifica interesul nulitate
absoluta partiala.

Daca interesul inceteaza inainte de termenul prevazut, sau daca apare un alt
interes ca justifica nerespectarea clauzei de inalienabilitate, atunci debitorul
inalienabilitatii poate solicita justitiei autorizatia de a instraina bunul. avem
de-a face cu caducitatea clauzei de inalienabilitate in aceste cauze, prin aceasta
se justifica incetarea efectelor sale

23
Diferenta dintre caducitate si nulitatea partiala este importanta pentru ca:
-caduciatatea nu va influenta niciodata valabilitatea contractului initial
-nulitatea clauzei de inalienabilitate, chiar daca este in principiu partiala, poate
conduce la nulitatea intregului ctr in care a fost stipulata, daca se dovedeste ca
inalienabilitatea a fost determinanta pt consimtamantul la contract al
beneficiarului sau ctr cu titlu oneros, caracterul det se prezuma.

Daca clauza de inalienablitate este val, atunci ea produce atat efecte reale, cat si
obligationale:
-efectul real limitarea temporara a prerogativei dispozitiei din continutul dr de
proprietate
-efectul obligational dreptul de creanta al beneficiarului clauzei corealtiv
obligatiei proprietarului de a nu instraina cand clauza de inalienabilitate se
impune in beneficiul unui tert, atunci vom avea o a doua creanta, in favoarea
acelui tert- tert beneficiar fata de ctr in care a fost inserata clauza

Incalcarea clauzei sanctiunile sunt determinate atat de efectul obligational, cat

si de cel real:
Efectul obligational: daca beneficiarul clauzei este parte la contractul unde a fost
introdusa clauza, el poate cere fie rezolutiunea acelui contract cu daune-interese,
fie executarea silita prin echivalent a obligatiei de a nu instraina despagubiri.
Tertul beneficiar nu poate invoca rezolutiunea, pt ca nu are interesul sa
desfiinteze ctr, dar si el poate cere executarea prin echivalent.

Ef real: daca aceasta clauza este opozabila dobanditorului subsecvent al bunului,

cu concursul celui s-a incalcat clauza, pe temeiul acestei opozabilitati,
beneficiarul clauzei va putea solicita anularea ctr incheiat cu dob subsecvent.

Rezolutiune + nulitate vanzatorul poate redeveni proprietar

Imobile: opozabilitate notarea ei in CF
Mobile: clauza de opozabilitate nu poate fi opusa decat daca, fie dob subsecvent a
cunoscut in fapt existenta clauzei si deci a incalcat-o constient, fie, desi nu a
cunoscut-o in fapt si a fost de buna credinta, sau nu a intrat in posesia bunului,
sau desi a intrat in posesie a dob printr-un act cu titlu gratuit daca nu

Curs 5 31.10.2012

III.Pretul trebuie sa indeplineasca 3 cerinte:

-sa constea intr-o suma de bani
-sa fie determinat sau determinabil
-sa fie sincer si serios

Pretul sa constea intr-o suma de bani - O cerinta esentiala pt definirea

ctr ca vanzare. In cazul in care in schimbul transferului unui drept, se datoreaza
o alta prestatie decat o suma de bani, atunci ctr nu poate primi calificarea de
vanzare, ci primeste o alta calificare.

EX:
Daca in schimbul transferului unui drept se tranfera un alt drept contract de
schimb
Daca in schimbul transferului unui drept, dobanditorul isi asuma obligatia de a
efectua o prestatie de a face ori de a nu face, atunci contractul este de antrepriza.

24
Daca in schimbul transferului unui drept, dobanditorul se obliga sa-l intretina pe
instrainator contract de intretinere.
Daca in schimbul transferului unui drept se stinge o prestatie anterioara dare
in plata.

Vor fi considerati bani, atat moneda nationala cat orice alta moneda.

Pretul este determinat sau determinabil:

Pretul este determinat atunci cand partile au fixat cuantumul sau prin contractul
de vanzare. Cand prin contract partile au fixat numai criteriile pe baza carora va
putea fi stabilit pretul cel mai tarziu la data scadentei platii sale, atunci pretul
este dterminabil. Trebuie insistat asupra faptului ca el va fi considerat valabil
numai atunci cand criteriile prevazute de parti sunt suficiente pt determinarea
cuantumului, fara sa fie necesar un nou acord de vointa din partea lor.

Atunci cand datorita naturii criteriilor instituite de parti, ele nu pot fi aplicate
decat la un anumit interval de timp dupa data incheierii ctr, se va considera ca
prtile au amanat implicit scadenta platii pretului pana la acea data.

1663 ipoteza de pret determinabil - ipoteza in care pretul se determina in

functie de greutatea lucrului vandut - pt determinarea cuamntumului pretului,
este necesara cantarirea greutatea ambalajului nu va intra in calcul

1662 tot pret determinabil partile desemneaza un tert pt ca acesta sa

stabileasca pretul vanzarii o asemenea desemnare nu il obliga pe tert. Ea
valoreaza fata de tert o oferta comuna a vanzatorului si a cumparatorului pt
incheierea unui ctr in care tertul se obliga sa stabileasca pretul

Daca in schimbul acestei obligatii, vanzatorul si cumparatorul datoreaza o suma

de bani, atunci el va fi un contract de antrepriza, in caz contrar va fi un act
dezinteresat. In temeiul unei asemenea conventii, tertul va fi obligat sa evalueze
pretul dupa crierii obiective si cu impartialitate, intocmai ca un expert
conventional.

In ipoteza in care tertul nu poate sau nu vrea sa determine pretul vanzarii,

oricare dintre parti se poate adresa instantei si anume, judecatoriei de la locul
incheierii ctr pt ca aceasta sa desemneze de urgenta, prin incheiere definitiva, in
camera de consiliu, un expert pt determinarea pretului. Se va putea determina
daca tertul initial desemnat nu poate sau nu vrea sa stabileasca pretul, la
expirarea unui termen prevazut de parti, sau in lipsa a unui termen de 6 luni, in
care persoana desemnata initial nu a determinat pretul. ( art. 1662)

In cazul in care ea a fost inlocuita initial printr-un expert desemnat de instanta,

atunci acesta va fi in toate cazurile remunerat, remuneratia fiind suporatata in
mod egal de catre parti, ca garantie a impartialitatii expertului.

1662(3) daca pretul nu a fost determinat in termen de 1 an de la incheierea

contractului, vanzarea este nula, afara de cazul in care partile au convenit in alt
mod de a detrmina pretul. Partile pot prevedea un alt mod de a deterimna pretul,
dar nu pot prevedea un termen mai mare de 1 an.
Pt ca termenul de un an este impus din ratiuni de ordine publica nulitatea
absoluta limitarea in timp a incertitudinii care afecteaza calitatea de titular al
dr de proprietatea asupra bunului.

25
Art.1662 ar trebui completat cu art.1232 din materia incheierii ctr, potrivit
caruia tertul trebuie sa actioneze in mod corect, diligent si echidistant, iar
daca determinarea pretului s-a facut in mod manifest nerezonabil, atunci se vor
aplica aceleasi reguli ca si in cazul in care pretul nu a fost deloc determinat
inclusiv posibilitatea inlocuirii criteriilor sau nulitatea in cazul in care in
termen de un an nu se stabileste pretul.
Cum se face proba caracterului nerezonabil?

1664 coroborat cu 1233, 1234 cand partile nu au prevazut criteriile de

determinare a pretului, legea prezuma ca ele au avut in vedere un set de criterii
dupa cum urmeaza:

-pretul stabilit potrivit imprejurarilor

-pretul practicat in mod obisnuit de catre vanzator
-pretul mediu aplicat in ziua incheierii contractului pe piata cea mai apropiata de
locul incheierii contractului
-pt vanzarile intre profesionisti pretul practicat in mod obisnuit in domeniul
respectiv pt aceleasi prestatii, realizate in conditii comparabile sau in lipsa unui
asemnea pret, un pret rezonabil

In ceea ce priveste primul criteriu (potrivit imprejurarilor) este un criteriu

general si moderator - el se poate aplica in corelatie cu celelalte.

Al treilea crieriu (pretul mediu aplicat in ziua incheierii) este mai specific in
raport cu al doilea (pretul obisnuit), atunci cand va exista conflict intre cele
doua, se va aplica al treilea.

Al doilea crieriu si al treilea crieriu se vor aplica cu preferinta fata de al patrulea

(pretul obisnuit pt aceleasi prestatii) cele doua sunt prevazute in materia ctr
de vanzare, iar al patrulea este prevazut la ob ctr in general (specialia generalibus
derrogant).

1234 atunci cand partile s-au raportat la un factor de referinta, iar acesta -fie
nu exista la data incheierii contractului,
-fie a incetat sa existe dupa data incheierii contractului,
-fie nu mai este accesibil

el se inlocuieste cu factorul de referinta cel mai apropiat (in lipsa de stipulatie

contrara)

EX: daca partile determinat pretul in functie de cotatia unui anumit nr de actiuni
la bursa, iar pana la data platii pretului, actiunile nu mai sunt cotate la acea
bursa, cel mai apropiat factor de referinta va fi urmatorul:
-daca actiunile acelei companii sunt cotate la o alta bursa acea cotatie, iar daca
sunt cotate la mai multe burse bursa cea mai apropiata geografic.
-daca nu exista o alta cotatie a acelei societati la bursa, se va aplica pretul
ultimei tranzactii a acelei societati
-daca nu exista o atare tranzactie, urmeaza a se aplica pretul actinunilor unei
societati similare la bursa avuta initial in vedere de catre parti si tinandu-se
seama de raportul dintre valoarea acelor actiuni si valoarea actiunilor avute in
vedere de parti in ultima zi in care ambele societati au fost cotate

Pretul este sincer si serios:

26
!!!Pret fictiv lipsa cauzei
1665(1) vanzarea este anulabila, atunci cand pretul este stabilit fara intentia de
a fi platit pretul fictiv, pe care partile l-au mentionat numai spre a crea
aparenta ca au incheiat un ctr de vanzare, bunul fiind de fapt transmis cu un alt
titlu.
vanzarea cu pret fictiv deroga de la regimul de drept comun al simulatiei.
Daca, conform dreptului comun, intre parti se aplica conventia reala, iar fata de
tertii de buna credinta se aplica fie intelegerea reala, fie cea aparenta, in materie
de vanzare actul aparent este anulabil, ceea ce inseamna ca partea al carei
interes este protejat are alegerea de a cere 1.executarea actului;
2.declararea nulitatii sale relative.

Legiuitorul a optat pt aceasta solutie din grija de a da o solutie armonizata cu cea

din TGO pt lipsa cauzei intrucat daca nu exista intentia de a se plati pretul,
obligatiile vanzatorului sunt lipsite de cauza (lipsa cauzei nulitate relativa).

De aici rezulta ca cel protejat prin anulabilitate este vanzatorul. In trecut, se

sustinea ca aceasta vanzare ar putea fi valabila ca donatie deghizata.

In masura in care anulabilitatea vanzarii depinde de vointa vanzatorului de

a cere anularea, actul nu poate fi valabil nici ca donatie, pt ca o asemenea
donatie s-ar incheia lasandu-i donatorului posibilitatea de a reveni asupra
donatiei, ori o asemenea consecinta este contrara principiului
irevocabilitatii donatiilor (1015 NCC).

!!!Pret neserios lipsa cauzei

Pretul serios el sa nu fie derizoriu. Este derizoriu acel pret care este intr-atat
de mic, incat nu poate constitui o cauza valabila pt asumarea obligatiilor
vanzatorului. (mai mic decat 1/3 din valoarea bunului)
In consecinta, sanctiunea aplicabila vanzarii cu un pret derizoriu, este nulitatea
relativa a contractului la cererea vanzatorului (aceeasi ca pt lipsa cauzei).

!!!Desi anulabil ca vanzare, de aceasta data ctr poate fi valabil ca donatie, pt ca

si daca se prevaleaza de anularea vanzarii si daca nu se prevaleaza de ea,
vanzatorul convertit in donator nu poate diminua avantajul donatarului rezultat
din discrepanta intre bun si pret.

Donatia va fi directa si va fi valabila numai daca se respecta cdt de forma (forma

autentica, forma darului manual remiterea bunului + valoarea inf sumei de
25000 lei).

Efectele contractului
-se determina pe baza interpreatrii sale regulile de drept comun + diferenta
potrivit art.1661 clauzele indoielnice se interpreteaza in favoarea
cumparatorului sub rezerva contractelor incheiate cu consumatorii si a
celor de adeziune. Aceasta regula este o derogare partiala de la 1269(1) NCC.
aceasta este ultima regula aplicabila

Regula derogatorie din 1661 are acelasi statut daca dupa aplicarea tutuorur
regulilor de interpretare, ramanem in dubiu, interpretam in contra vanzatorului,
27
pt ca se considera ca de obicei acesta este acela care impune conditiile vanzarii
el este de regula cel care redacteaza contractul de vanzare.
Daca contrcatul este obscur, cel considerat de lege raspunzator este vanzatorul,
deci toate obscuritatile vor fi transate in defavoarea sa. Daca el actioneaza ca un
consumator, precum si in situatia in care el incheie un ctr de adeziune cu
cumparatorul, atunci stipulatiile ctr se vor interpreta impotriva cumparatorului
(1269(2)NCC).

Efecte obligationale:

OBLIGATIILE VANZATORULU
-obligatia de a transmite dreptul vandut
-obligatia de preda lucrul ce face obiectul drreptului vandut
-obligatia de a garanta contra evictiunii
-obligatia de a garanta contra viciilor ascunse
-obligatia de a garanta pt buna functionare a bunului vandut
-obligatia de a garanta mentionerea anumitor calitati ale lucrului vandut

I.Obligatia de a transfera dreptul vandut:

-vanzatorul este obligat sa transfere proprietatea sau un alt drept, pe care l-a
vandut

Intrucat obiectul derivat al acestei obligatii este un drept, care este prin esenta
necorporal ce nu poate fi perceput ca atare, in consecinta regimul de executare
a acestei obligatii presupune investirea unui fapt obiectiv, exterior
cu semnificatia unui transfer patrimonial.
De regula, faptul obiectiv investit cu aceasta semnificatie este chiar acordul
de vointa al partilor, astfel ca de regula, dreptul se transmite chiar la
momentul incheierii ctr.
Aceasta regula art.1674 NCC. Exista o sumedenie de exceptii de la aceasta
regula:

1.Transferul proprietatii este afectat de un termen:

Conform regulii de interpreatre in baza cereia careia contractul se interpreteaza
in favoarea cumparatorului, daca nu rezulta expres ca termenul amana
transferul proprietatii, se va considera ca el afecteaza doar momentul predarii.

2.Transferul proprietatii este afectat de o conditie suspensiva

La implinirea conditiei se va considera ca transferul a operat retroactiv de la data
incheierii contractului, in consecinta pana la implinirea conditiei, proprietatea
sufera modalitatea proprietatii rezolubile, considerandu-se ca vanzatorul este
proprietar sub conditie rezolutorie, iar cumparatorul este proprietar sub cdt
suspensiva.

3.Vanzarea alternativa
Daca partile nu au prevazut contrariul, dreptul alegerii revine vanzatorului. In
cazul in care ambele bunuri exista la momentul optiunii, proprietatea bunul
vandut se transfera la acel moment. Daca pana la momentul optiunii, unul dintre
bunuri piere, din culpa vanzatorului, proprietatea celuilalt bun se transfera
automat in patrimoniul cumparatorului.
In ipoteza in care ambele bunuri pier si cel putin unul a pierit din culpa
vanzatorului, atunci el il va despagubi pe cumparator cu valoarea ultimului bun
pierit.
(lant cauzal in care intra si culpa debitorului)
28
Bunul A + Bunul B
V opteaza pt A se transfera proprietatea asupra bunului A
A piere inainte de momentul optiunii (fortuit sau din culpa vanzatorului) se
transfera propr asupra bunului B
A (primul) + B (ultimul) pier inainte de momentul optiunii V il despagubeste pe
C cu privire la valoarea lui B

In cazul exceptional in care optiunea intre cele doua bunuri revine

cumparatorului si in acest caz, daca unul dintre bunuri piere fortuit inainte de
optiune, proprietatea celuilalt se transfera in patrimoniul cumparatorului.
Daca pieirea unuia dintre lucruri este din culpa vanzatorului, transferul
proprietatii celuilalt bun ramane amanat pana la optiune, intrucat cumparatorul
pastreaza posibilitatea de a opta intre a cere bunul ramas si acere despagubiri pt
bunul pierit din culpa vanzatorului, caz in care proprietatea bunului ramas nu i
se va transfera niciodata.

Bunul A + Bunul B
Bunul A piere fortuit se transfera proprietatea asupra bunul B
Bunul A piere din culpa vanzatorului C poate opta intre a primi proprietatea
bunului B sau a primi despagubiri pt A

4.Efectul constitutiv al inscrierilor in CF

885(1) NCC dr asupra imobilelor cuprinse in CF se dobandesc atat intre parti,
cat si fata de terti numai prin inscrierea lor in CF, pe baza actului sau faptului
care a justificat inscrierea
Dupa intrarea in vigoare a acestui text, prin vanzarea unui drept privind un
imobil nu se va transfera proprietatea bunului respectiv, ci se va naste numai
obligatia de a transfera sau constitui dreptul in viitor.
Pt executarea acestei obligatii, vanzatorul va trebui sa puna la dispozitia
cumparatorului inscrisurile necesare inscrierii in CF a calitatii de titular a
dreptului dobandit. In principiu, contractul de vanzare in forma autentica,
eventualele acte de radiere a sarcinilor care greveaza dreptul transmis si extrasul
de CF din care rezulta datele de rol funciar ale imobilului asupra acre poarta
dreptul. Pe baza acestor inscrisuri, cumparatorul va putea cere oricand inscrierea
in CF si abia prin aceasta cerere de inscriere el va dobandi dreptul ce face
obiectul vanzarii.
Intrucat si vanzatorul este interesat sa se libereze de obligatiile asociate
proprietatii, de a plati impozite sau de a cultiva terenul sau de a intretine un
monument istoric, vanzatorul va putea cere cumparatorului sa-si inscrie dreptul
ce face obiectul ctr, iar in cazul unui refuz al acestuia, va putea el insusi sa-i
inscrie dreptul acestuia. In cazul in care vanzatorul nu pune la dispozitia
cumparatorului aceste acte actiune in prestatie tabulara.
Astfel descris, efectul constitutiv al inscrierilor in CF a fost amanat prin art.56
LPA NCC.
Pana la finalizarea lucrarilor cadastrale, inscrierea in CF va pastra numai efectul
de asigurare a opozabilitate fata de terti. De lege lata, ctr de vanzare are acelasi
efect intre parti: transferul imediat al dr asupra imobilelor, urmand ca acest
transfer sa fie opozabil fata de terti, numai de la data inscrierii sale in CF.

5.Vanzarea bunurilor de gen

29
Potrivit art.1678, atunci cand vanzarea are ca obiect bunuri de gen, inclusiv
dintr-un gen limitat, proprietatea se transfera cumparatorului la data
individualizarii acestora.

Individualizarea este un act unilateral al vanzatorului.

El este valabil, daca bunurile sunt conforme specificatiilor contractuale, sau in
lipsa acestor specificatii, daca sunt de calitate medie. Chiar daca bunurile au fost
individualizate si proprietatea s-a transferat, riscul pieirii lor fortuite va fi
suportat de catre vanzator pana la predare, astfel incat daca bunul individualizat
piere, vanzatorul este obligat este obligat sa faca o noua individualizare a altor
bunuri din acelasi gen, care si ea va tranfera proprietatea cu aceleasi efecte.

Cand vorbim despre bunuri de gen, avem in vedere nu numai natura bunurilor,
ci si vointa partilor. Desi unele bunuri sunt de gen prin natura lor, partile ar
putea contracta avand in vedere in individualitatea lor. Este ipoteza art.1679
vanzarea in bloc (vanzarea cu gramada - VCC). In acest caz, proprietatea se
transmite de la momentul incheierii contractului.

6.Vanzarea dupa mostra (1680 NCC)

in cazul unei asemenea vanzari, proprietatea se stramauta la momentul
predarii bunului. Specificul vanzarii dupa mostra sau model este acela ca vointa
partilor pt incheierea contractului se formeaza in urma studierii unui anumit
exemplar dintr-un gen mai larg si partile convin sa vanda o anumita cantitate
sau un anumit nr de exemplare din acelasi gen care respecta trasaturile
modelului studiat. Pt. aceasta ipoteza, legiuitorul a derogat de la dreptul comun
in cazul vanzarii de gen si a prevazut ca dr nu se transfera prin orice fel de
individualizare, ci numai prin predare.

7.Vanzarea bunurilor in regim de autoservire

In cazul in care se servesc bunuri in reg de autoservire, se prezuma in virtutea
uzantelor ca desi ctr se formeaza prin preluarea bunului din raft, proprietatea
este transferata numai dupa plata pretului. Astfel acest tip de vanzare devine o
specie a vanzarii cu rezerva dreptului de proprietate.

8.Este posibil ca partile sa prevada ca dreptul de proprietate se va transfera

numai dupa plata integrala a pretului. Aceasta prevedere are rolul de a garanta
in fata vanzatorului obligatia cumparatorului de a plati pretul si de a-l pune la
adapost pe vanzator de concursul creditorilor chirografari ai cumparatorului.
Astfel, cata vreme pretul nu s-a platit integral, vanzatorul ramane proprietar si
creditorii cumparatorului nu-si pot satisface creantele pe seama bunului
cumparat. Rezerva proprietatii este supusa formalitatilor de publicitate prevazute
pt ipoteci.
Dpdv tehnic aceasta vanzare este o specie a ctr de vanzare in care transferul
proprietatii este afectat de un termen.

9.Vanzarea bunului viitor

In cazul unei asemenea vanzari, proprietatea nu se poate transmite la momentul
incheierii ctr, pt ca la acel moment prin ipoteza bunul vandut nu exista, astfel
incat el nu poate forma obiectul unui drept de proprietate. Prin urmare,
transferul proprietatii va fi amanat pana la data realizarii bunului. Potrivit
art.1658(5) bunul este considerat realizat la data la care devine apt de a fi
folosit, potrivit destinatiei stipulate in contract.

30
10.Vanzarea lucrului altuia (art.1683 NCC)
In cazul vanzarii lucrului altuia, vanzatorul se obliga fata de cumparator sa-i
procure acestuia proprietatea bunului. Cum prin ipoteza vanzatorului nu este la
data incheierii ctr titularul acestei proprietati, rezulta ca el va trebui sa faca
demersurile fata de adevaratul proprietar necesare pt ca acesta sa consimta la
transferul bunului sau.

Consimtamantul adevaratului proprietar poate fi dat in mai multe moduri:

fie transfera proprietatea vanzatorului printr-un ctr incheiat cu acesta in
aceasta ipoteza conf art.1683(3) teza I in acel moment, bunul a fost
transferat maid departe catre cumparator. Daca bunul este un imobil, la CF se
va aplica procedura transferurilor succesive, iar ambele dr se vor transcrie
deodata. Este indiferenta nat jur a contractului dintre proprietar si vanzator.
fie proprietarul ratifica vanzarea printr-un act unilateral al proprietarului/
printr-un act tripartit. Diferenta fata de prima situatie este ca bunul nu mai
trece prin patrimoniul vanzatorului, ci se transfera direct de la proprietar la
vaznzator
incheierea intre vanzator si proprietar un ctr de transfer cu stipulatie pt altul in
fav cumparatorul desi cumparatorul nu participa la actul incheiat cu
proprieatrul, el preia proprietatea bunului direct de la acesta.

Ce este esential pt realizarea obligatiei vanzatorului:

-adev proprietar sa consimta la transferul proprieatatii catre cumparator ca
urmare a demersurilor vanzatorilor si nu independent de acestea.
daca vanzatorul il mosteneste pe proprietar
In cazul in care vanzatorul nu-si executa obligatia, cumparatorul poate cere
rezolutiunea contractului, restituirea pretului si daune interese consecutive
rezolutiunii. De asemenea, el poate cere si executarea prinn echivalent a
prestatiei se va compensa cu obligatia de a plati pretul.
Stabilirea daunelor interese se va face potrivit regulilor prvzt pt garantia pt
evictiune, cu unele particularitati.
EX de vanzare a lucrului altuia: un coproprietar instraineaza proprietatea
exclusiva asupra intregului bun. Intr-o asemenea ipoteza, transferul cote-parti a
coprop vanzator catre cumparator se produce imediat, dar el este inopozabil
celorlalti coproprietari, astfel incat coproprietarul vanzator va ramane parte la
partaj. Daca in urma partajului, ori prin alte demersuri, coproprietarul vanzator
resuseste sa transfere cumparatorului prorietatea intregului bun, obligatia sa se
considera executata. In caz contrar, cumparatorul poate cere rezolutiunea
vanzarii daca demonstreaza ca nu ar fi cumparat numai partea coproprietarului
vanzator, sau poate mentine contractul cu o reducere de pret si daune interese
calculate potrivit regulilor evictiunii partiale, pastrand in acest caz cota ce
apartinea coproprietarului instrainator si putand face opozabila calitatea sa de
coproprietar catre ceilalti coproprietari.
Ultima optiune lipseste, daca la partaj bunul a fost atribuit integral fie unui alt
coproprietar decat instrainatorul, fie unui tert.

Efectele transferului proprietatii:

1.Odata cu proprietatea sau cu celalalt drept vandut se transmit si lucrurile
accesorii acestuia.

2.Odata cu proprietatea se transmit si drepturile privind titlurile ce o constata.

31
3.Odata cu proprietatea se transmit si actiunile prin care proprietatea este
aparata.
!!!Exceptie: daca impotriva paratilor din acele actiuni transferul dr vandut nu
este opozabil, desi el a operat intre parti, atunci actiunile se vor transmite abia
dupa indeplinirea formalitatilor de opozabilitate a transferului.

4.Odata cu proprietatea se transmit si fructele lucrului vandut (nat, industriale,

civile)
Daca vanzatorul va culege asemenea fructe, dupa data transferului proprietatii, el
va fi dator sa le predea cumparatorului.
!!!Exceptie partiala: in cazul vanzarii conditionale, in cazul in care transferul
proprietatii este afectat de o conditie fructele culese pendente conditione de
proprietarul sub conditie rezolutorie raman in proprietatea acestuia si dupa
indeplinirea conditiei (1410). Daca vanzarea este afectata de o cdt suspensisa,
desi in urma indeplinirii cdt se considera ca transferul proprietatii a operat
retroactiv de la data incheierii ctr, transferul catre cumparator al dr de a culege
fructele nu opereaza decat de la indeplinirea cdt.

II.Obligatia de predare:
1.Notiune:
1685 predarea se face prin punerea bunului vandut la dispozitia
cumparatorului impreuna cu tot ceea ce este necesar dupa imprejurari pt
exercitarea libera si neingradita a posesiei
Textul are in vedere posesia in sensul pe care i-l da art.916 NCC.
Coroborand aceste texte, rezulta ca predarea presupune ca transmitatorul unui
dr sa faca tot ce este necesar pt a permite dobanditorului sa exercite in fapt acest
drept.
1483(1) obligatia de a stramuta proprietatea implica si obligatiile de a preda
bunul si de a-l conserva pana la predare conditiile platii
Este o cdt de valabilitate a platii obligatiei de a stramuta proprietate ca bunul sa
fie predat si conservat panala la predare. Daca bunul nu este predat, se poate
spune ca nici obligatia de a stramuta proprietatea nu este executata valabila, pt
ca desi fictiv dr a fost transferat, el nu poate fi exercitat de catre dobanditorul
sau.

2.Obiectul predarii
-decurge din obiectul obligatiei de a transfera dr vandut
Vanzatorul este dator sa predea lucrul vandut, toate lucrurile accesorii fata de
acesta, inscrisurile care constata dreptul vandut si limitarile sale, precum si
fructele pe care le-a perceput dupa data transferului proprietatii.

3.Modalitati de executare:
Exista situatii in care obligatia de a preda presupune o conduita pasiva din
partea debitorului. Daca obligatia de a preda are ca obiect un teren neingradit, ea
presupune ca prestatie principala ca vanzatorul sa nu impiedice accesul pe acel
teren. O conduita activa sa predea inscrisurile
In alte situatii, obligatia de predare se executa prin prestatii pozitive:
-predarea unui apartament eliberarea sa de mobilier si de lucrurile depozitate/
in alte cazuri predarea se presteaza prin lasarea bunului la cumparator (traditio
brevi manum)/ adesea predarea se realizeaza prin remiterea bunurilor catre
cumparator prin inmanare/ in alte situatii nu bunul care face ob predarii, ci un
alt bun care permite exercitarea dreptului dobandit asupra lucrului vandut este
remis

32
Cand acest bun permite accesul material la lucrul vandut (traditio longa manum)
se remit cheile apartamentului.
Uneori, insa, bunul remis este cel care permite accesul juridic la lucrul vandut.
Este ipoteza titlurilor reprezentative de bunuri traditiunea simbolica.

4. Scadenta obligatiei de predare:

Vanzatorul trebuie sa efectueze predarea dupa ce pretul a fost platit 1693 NCC
urmareste sa asigure un anumit echilibru al partilor in ctr de vanzare.
Ordinea executarii obligatiilor: se transfera proprietatea, se plateste pretul, se
preda bunul.
1693 teza finala atunci cand datorita nat bunului supus predarii si/sau unor
imprejurari cunoscute partilor la incheierea ctr, bunul nu poate fi predat decat la
un anumit termen, se considera ca partile au amanat scadenta obligatiei de
predare pana la acel termen.

5.Locul predarii
1689 predarea trb sa se faca la locul und bunul se afla la data incheierii ctr,
daca nu rezulta altfel din conv partilor sau din uzante. Aceasta regula nu se
poate aplica decat bunurilor individual det, precum si bunurilor dintr-un gen
limitat localizat.
In cazul bunurilor de gen nelimitat, regula speciala citata nu este aplicata, astfel
incat se va aplica regula generala 1494(1), lit.c.
1494(2) daca vanzatorul isi schimba sediul si predarea se va face la noul sau
sediu, sanctiunea nu este nulitatea platii obligatiei de predare, ci suportarea de
catre vanzator a cheltuielilor suplimentare pe care a trebuit sa le avanseze
cumparatorul spre a face preluarea la noul sediu.

6.Conformitatea predarii
Bunul trebuie predat in conformitate cu toate atributele sale cu privire la care
partile au convenit expres sau tacit la data incheierii ctr. Identitate/
calitate/cantitate/
Identitatea bun individual determinat presupune ca bunul sa fie intocmai
cel asupra caruia s-a convenit.
-in cazul bunurilor de gen bunul trebuie sa apartina genului asupra careuia s-
a convenit
-in cazul bunurilor dintr-un gen limitat pe langa apartenenta la gen, bunul
trebuie sa aiba si particularitatile care limiteaza genul

Cantitatea: presupune in cazul bunurilor de gen ca acestea sa fie in numarul

cantitatea, suprafata care au fost convenite la incheierea ctr.
-bunurile individual determinate problema conformitatii sub aspectul
cantitatii nu se pune, cu exceptia suprafetelor de teren, in legatura cu care
art.1741-1745 NCC prevad dispoztii derogatorii sub aspectul sanctiunii
aplicabile atunci cand bunuri imobile se vand cu aratarea suprafetei lor, iar
predarea se face intr-o suprafata deficitara ori excedentara.

Curs 6 07.12.1012

Conformitatea sub aspectul calitatii

-bunul trebuie sa corespunda tuturor calitatilor convenite de parti in mod expres
sau tacit la incheierea ctr.
-vor fi considerate astfel acele cerinte pe care cumparatorul le-a formulat in
cursul negocierii ctr de vanzare si pe care vanzatorul nu le-a respins in mod
expres tacite + cele care rezulta din materialele publicitare ale vanzatorului,

33
care au premers incheierii ctr.si pe care vanzatorul nu le-a informat in cursul
negocierii cu cumparatorul + acelea care decurg din nat bunului in mod obisnuit
si pe care partile nu le-au exclus in mod expres
-chiar in lipsa unei conventii a partilor privind calitatile lucrului vandut, legea
prevede anumite criterii supletive de vointa acestea vor putea fi folosite si in
completarea
-ele sunt diferite dupa cum bunul este individual det sau de gen
daca bunul este individual det, el trebuie predat in starea in care se afla
la mom incheierii ctr (1690 alin 1) vanzatorul este obligat sa mentina starea
lucrurlui vandut intre mom ctr si mom vanzarii, ori in alti termeni, el trebuie sa
conserve bunul
-potrivit dr comun al obligatiei de predare 1485 NCC oblg de a preda un bun
individual det implica si oblg de a-l conserva pana la predare
-oblg de conservare trebuie executata cu diligenta unui bun proprietar
standardul in fct de care se det culpa este unul abstract al bunului proprietar,
fata de care vanzatorul raspunde si pt culpa cea mai mica (culpa levissima)
-in privinta conservarii bunului vandut nu aplic regula de la depozit, dimpotriva
vanzatorul este obligat sa suporte cheltuielile cu bunul pana la predare,
deoarece:
1.oblg de conservare este accesorie oblg de predare art.1666(2)NCC
cheltuielile predarii sunt in sarcina vanzatorului => si cheltuielile conservarii
2.art.1498 cheltuielile platii sunt in sarcina deb, ori conservarea bunului de
catre vanzator rep plata unei oblg ce decurge pt el din ctr de vanzare

daca bunul vandut este bun de gen, potrivit art.1486NCC, debitorul are
dreptul de a alege bunurile ce vor fi predate, exercitarea acestui drept =
individualizare, totusi potrivit aceluiasi art deb nu va fi liberat decat prin
predarea unor bunuri de calitate cel putin medie
=> 2consecinte:
1.daca bunurile alese nu erau de calitate cel putin medie, inseamna ca actul de
alagere nu este valabil => vanzatorul ramane obligat la o individualizare valabila
2.daca la mom alegerii, bunurile alese erau de calitate cel putin medie si ulterior
ele se deterioreaza, atunci vanzatorul nu se poate libera de obligatia de predare si
in consecinta va trebui sa individualizeze noi bunuri din acelsai gen care sa
mentina pana la predare o calitate cel putin medie aceasta consecinta se aplica
si atunci cand detereiorarea bunurilor individualizate este fortuita, pt ca o
asemenea deteriorare nu il pune pe vanzator in imposibilitatea de executare a
obligatiei de predare genera non pereunt vanzatorul are oricand posibilitatea
sa individualizeze noi bunuri din acelasi gen pt a se libera de obligatie conf
art.1486
Daca genul este limitat se poate ajunge in situatia ca pieirea sau det fortuita a
bunurilor deja individualizate sa il aduca pe vanzator in imposibilitatea de a se
libera regulile suportarii riscului in ctr de vanzare

Receptii:
Pt oblg de predare, receptia reprezinta executarea de catre creditor a obligatiei
sale de a primi plata.
Potrivit art.1690(2), cumparatorul are obligatia, ca imediat dupa preluare sa
verifice starea bunului potrivit uzantelor. Nerespecatrea acestei obligatii de
verificare nu se sanctioneaza potrivit dr comun cu raspunderea contractuala a
cumparatorului, ci cu pierderea de catre acesta a dr de a se prevala de (de a
sanctiona) neconformitatea bunului.
Astfel, potrivit alin 3 art 1690, daca in urma verificarii se constata existenta unor
vicii aparente, cumparatorul trebuie sa il informeze pe vanzator despre acestea

34
fara intarziere. In lipsa informarii se considera ca vanzatorul si-a executat oblig
prevazuta la alin 1. Cu toate acestea, in privinta viciilor ascunse, raman
aplicabile dispozitiile privind garantia vanzatorului im acestor vicii.
Din mom in care vanzatorul efectueaza predarea, incepe sa curga pt cumparator
un termen rezonabil, termenul va fi variabil de la caz la caz, in functie de timpul
necesar verificarii bunului si notificarii catre vanzator a viciilor sale aparente.
Uzante cutumele care decurg din mediul biologic/ din mediul socio-cultural
In fct dupa cum pot sau nu sa fie depistate cu ocazia acestei verificari, viciile
bunului predat se clasifica in doua categorii:
-vicii aparente
-vicii ascunse

Viciile aparente sunt acele vicii ale bunului predat care puteau fi
constatate cu ocazia unei verificari atente a bunului predat, verificare ce nu
presupune insa cunostinte de specialitate. In leg cu viciile aparente,
cumparatorul trebuie sa-l informeze pe vanzator la expirarea termenului
rezonabil. Daca aceasta informare nu este furnizata, fie pt ca bunul nu a fost
verificat, fie pt ca, desi a fost verificat, viciul nu a fost depistat, fie pt ca desi a
fost verificat sau depistat, cumparatorul nu a transmis informarea in timp util
atunci se prezuma irefragabil ca bunul nu prezenta vicii la data predarii. In cazul
in care cumparatorul nu-l informeaza pe vanzator cu privire la nici un viciu
aparent, se considera ca obligatia de predare s-a executat conform, astfel ca nu
mai poate fi angajata raspunderea legala a vanzatorului pt neconformitate in nici
un dintre formele sale.
Viciile ascune: dimpotriva, daca viciul nu putea fi depistat cu ocazia unei
verificari atente, facute fara cunostinta de specialitate la data preluarii bunului,
atunci viciul se considera ascuns. Raspunderea vazatorului pt acest viciu va fi
supus regulilor oblg sale de a contracta ctr viciilor ascunse.

7.Cheltuielile predarii
1666(2) teza intai cheltuielile predarii sunt suportate de catre vanzator

Transferul riscurilor:
1274(1) in lipsa de stipulatie contrara, cat timp bunul nu este predat, riscul ctr
ramane in sarcina debitorului obligatiei de predare, chiar daca proprietatea a fost
transferata dobanditorului
Riscul este suportat de catre vanzator, ca regula, pana la data la care sunt
indeplinite cumulativ, atat oblg de a transmite proprietatea, cat si oblg de
predare. Daca pana la aceasta data, bunul vandut piere fortuit, atunci vanzatorul
este liberat de ambele obligatii imposibilitate fortuita de executare, incat
suporta riscul ctr, nu poate pretinde cumparatorului sa-si execute oblg de a plati
pretul, ctr. fiind desfiintat si el retroactiv, iar in situatia in care pretul a fost
platit, acesta trebuie restituit. Prin exceptie!!!, vanzatorul se poate libera de
riscul ctr., daca a facut tot ceea ce depindea de el pt executarea oblg sale si daca
in plus l-a pus in intarziere pe cumparator pt executarea propriilor lui oblg.
1274(2) acest text vb despre punerea in intarziere a cred, fara sa precizeze
care este obligatia in legatura cu care deb este pus in intarziere. Cu toate acestea,
deb pus in intarziere preia riscul pieirii fortuite a bunului.
Se refera la punerea in intarziere a cred, pt orice oblg este dator, pt a permite
executarea oblg de predare
Predarea este scadenta la data platirii pretului de catre cumparator. De
asemenea, punerea in intarziere poate sa vizeze preluarea bunului pe care
vanzatorul este gata sa il predea. In alte cazuri punerea in intarziere poate sa

35
vizeze efectuarea unor formalitati de care depinde executarea oblg de a transmite
proprietate, se exemplu inscrierea in CF.
Oricare dintre aceste puneri in intarziere, transfera asupra cumparatorului riscul
ctr, daca vanzatorul a facut tot ceea ce tinea de el pt executarea oblg.
Daca bunul piere fortuit dupa data punerii in intarziere, cumparatorul ramane
dator sa plateasca pretul, chiar daca prin ipoteza nu-si mai poate atinge scopul
urmarit la incheierea ctr. Aceasta consecinta s-ar aplica si in cazul in care
vanzatorul arata ca bunul ar fi pierit fortuit daca predarea s-ar fi facut la timp.

Sanctiunea neexecutarii oblg de predare:

Potrivit dr comun, cumparatorul poate sanctiona atat neexecutarea oblg de
predare, cat si executarea cu intarziere sau neconforma a oblg de predare.
In cazul neexecutarii, poate obtine: (dr de optiune)
rezolutinea vanzarii cu daune interese
executarea silita in natura
executarea silita in echivalent.
In cazul executarii cu intarziere, fie ca este voluntara, fie ca este silita, din
cauza intarzierii, cumparatorul poate cere daune moratorii care se cumuleaza cu
executarea.
In cazul in care intarzierea il impiedica pe cumparator sa-si satisfaca scopul
urmarit la incheierea ctr, in acest caz el poate solicita executarea in nat cu
reducerea prestatiilor. Cand ctr este mentinut, daunele moratorii se compenseaza
cu pretul.
In caz de executare neconforma a obligatiei de predare, cumparatorul poate
cere
remedierea in nat prin repararea bunului vandut/ prin inlocuirea acestuia
cu alte bunuri fungibile
se poate opta pt executarea in echivalent solicitandu-se daune interese
echivalente cu prejudiciul suferit de catre cumparator din cauza
neconformitatii
Oblg de a plati aceste daune interese se poate compensa cu oblg de a palti pretul.
Daca neconformitatea este atat de grava, incat il impiedica pe cumparator sa
realizeze scopul pt care a contractat, scop cunoscut vanzatorului rezolutiunea
+ daune interese + restituirea pretului

III.Obligatia de a garanta impotriva evictiunii

Concept:
Obligatiile de garantie sunt oblg de rezultat, care angajeaza rasp deb, de cate ori
rez nu este atins, chiar daca neatingerea rezultatului nu este cauzata din culpa
sa.
aceste oblg sunt considerate executate, doar atunci cand rezultatul garantat a
fost efectiv atins. In caz contrar, indiferent de cauza neatingerii rezultatului,
debitorul va fi tinut sa raspunda.

Eviciunea reprezinta orice impiedicare totala sau partiala a cumparatorului in

exercitarea dr cumparat.
-ceea ce se vinde si se cumpara sunt drepturi cel care a cumparat un drept, ar
pretentia de a se putea bucura neingradit de acel drept
Garantia ctr evictiunii vizeaza 2 categorii de evictiuni:
-evictiuni provenind din fapta proprie a vanzatorului
-evictiunile provenind din faptele unor terti

1.Garantia contra evictiunii provenind din fapta proprie:

36
Vanzatorul este oblg sa nu faca nimic de nat sa il incomodeze pe cumparator in
exercitarea dr cumparat. Oblg de a garanta ctr evictiunii provenind din fapta
proprie este o obligatie absoluta in sensul ca ea acopera atat tulburari de fapt cat
si de drept, atat tulburari avand o cauza anterioara CVC, cat si tulburari avand o
cauza ulterioara CVC, iar pe de alta parte, vanzatorul nu se poate exonera printr-
o clauza contractuala de raspunderea pt evictiunea provenind din fapta sa.
Tulburarile de fapt:
In CVC, vanzatorul este obligat sa se abtina de la orice actiune sau inactiune,
care ar avea ca efect tulburarea cumparatorului in exercitarea dr cumparat. Prin
mecanismul garantiei ctr evictiunii provenind din tulburarea de fapt se
contractualizeaza intre vanzator si cumparator obligatia generala si abstracta a
oricarui tert de a nu-l tulbura pe un tert in exercitarea dr sau.
Aceasta contractualizare are ca efect o facilitare a cdt de proba si o largire a dr la
reparatie, pe care cumparatorul il are ca urmare a incalcarii dr sau de catre
vanzator.
Concurs intre raspunderea delictuala si obligatia de a garanta ctr evictiunii
oblg pt evictiune

Tulburari de drept
Drepturile invocate se intemeiaza pe acte anterioare incheierii cvc, fie se
intemeiaza pe fapte ulterioare.
Daca inainte de incheierea cvc, vanzatorul a consimtit la incheierea unor alte ctr
prin care limiteaza dreptul vandut, limitari pe care nu le-a adus la cunostinta
cumparatorului, el va raspunde fata de acesta pt fapata proprie, imediat ce acele
limitari se vor manifesta.
EXEMPLU
A ii vinde lui B un bun, dupa ce anterior a constituit fata de C un uzufruct
Daca C exercita uzufructul limitand in acest fel dr de proprietate al lui B, A va fi
tinut sa raspunda fata de B pt 2 fapte proprii:
-incheierea ctr cu C
-necomunicarea catre B a preexistentei ctr cu C la data la care s-a incheiat CVC
Este tulburare de drept, pt ca C invoca un drept.
Este posibil ca fapta proprie a vanzatorului care creeaza tulburarea sa se situeze
ulterior incheierii cvc: A vinde acelasi bun de doua ori.
Daca primul care intra in posesia bunului mobil este C, atunci B va fi evins.
Daca primul care inscrie dr in CF este C, atunci, de asemenea, B va fi evins.

In doctrina s-a examinat ipoteza in care, dupa ce vinde un bun unui particular,
statul dispune exproprierea bunului pt utilitate publica. S-a pus intrebarea daca
in acest caz statul nu isi incalca obligatia sa de a garanta ctr evictiunii. In
general, raspunsul dat de doctrina a fost negativ. Ca vazator, statul a actionat in
exercitiul capacitatii sale de dr privat, iar obligatia sa de garantie nu putea viza
decat tulburari pe care le-ar fi cauzat tot in exercitiul calitatii sale de dr privat.
Prin cvc pe care il incheie, statul nu isi poate limita atributiile de dr public, pt ca
acedle atributii nu sunt in comert. Actionand ca expropriator, in schimb, statul a
actionat in capacitatea sa de dr public si deci nu-si putea incalca obligatii de
drept privat.
Cea mai importanta pb legata de garantaia ctr evictiunii provenind din fapta
proprie a vanzatorului actiunile pe care acesta le-ar putea introduce impotriva
cumparatorului sau succesorilor sai, privind limitarea dr vandut. Vanzatorul nu
poate introduce impotriva cumparatorului sau succesorilor actiuni
In cazul in care sunt introduse asemenea actiuni, ele vor fi respinse pe baza unei
aparari numita exceptie de garantie, potrivit careia cel chemat sa garanteze ctr
evictiunii nu poate el insui sa evinga.

37
Aceasta exceptie are ca efect respingerea actiunii vanzatorului imp
cumparatorului, fara ca actiunea sa fie analizata pe fond.
Consecinta mentionata se aplica si atunci cand dreptul pe care se intemeiaza
actiunea a intrat in patrimoniul vazatorului ulterior incheierii ctr de vanzare.
A vinde catre B bunul lui C. Ulterior, A il mosteneste pe C. A nu va putea
introduce actiunea in revendicare impotriva lui B.

Pe VCC se sustinea ca si in ipoteza in care vanzatorul este mostenit de catre

titularul unui drept care ar limita dr cumparatorului, acest titular nu-si va putea
valorifica propriul sau drept imp cumparatorului exceptia de garantie.
Trib.Suprem rezerva la aceasta regula, aratand ca exceptia de garantie nu este
fucctionala, atunci cand tertul l-a mostenit pe vanzator sub beneficiu de inventar.
Pt ca in acest caz, patrimoniul succesoral ramane separat de patrimoniul
mostenitorului, chiar daca drepturile si obligatiile din patrimoniul succesoral il
au ca subiect pe mostenitor.
In NCC, unde acceptarea sub beneficiu de inventar s-a generalizat,
mostenitorului vanzatorului care invoca un dr propriu in legatura cu lucrul
vandut nu-i va putea fi opusa exc de garantie, insa acesta din urma il va putea
chema in garantie pe acelasi mostenitor, ca si pt o tulburare provenind din fapta
tertului. Mostenitorul trebuind sa raspunda in limita activului patrimonial
dobandit de la vanzator.

2.Obligatia vanzatorului de garanta contra evictiunii produse de tert

Vanzatorul raspunde pt tulburarea exercitarii dr vandut de catre un tert, numai
atunci cand cauza tulburarii intruneste cumulativ urmatoarele 3 cdt:
a.sa fie o cauza juridica/ evictiunea sa fie o tulburare de drept
Impotriva tulburarilor de fapt sav de catre terti, cump se poate apara singur prin
rasp civila delictuala.
In schimb, daca tertul se sprijina pe un drept, at este posibil ca cumparatorul sa
nu ii poata opune dr cumparat. De aceea, vanzatorul este chemat sa il sprijine pt
respingerea pretentiilor tertului. Aceste pretentii se pot intemeia pe un drept real,
pe un drept de creanta (locatiune/ preemptiune), pe un dr potestativ, pe un dr de
proprietate intelectuala sau pe o limitare legala a dr cumparat care nu rezulta din
starea aparenta a bunului la mom incheierii ctr de vanzare.

b.Cauza evictiunii trebuie sa fie anterioara incheierii CVC. Asta nu inseamna in

mod necesar ca dr s-a nascut inainte de ctr de vanzare. Trebuie insa ca faptul
generator al acelui drept sa se fi produs sau cel putin sa fi incept sa se produca
inainte ctr de vanzare. Spre exemplu, cdt este indeplinita daca un bun a fost
declarat de utilitate publica inainte de incheierea vanzarii, chiar daca procedura
de expropriere s-a realizat dupa. In cazul faptelor juridice compleze, care
presupun printre altele si o curgere de timp se considera ca aceasta conditie este
indeplinita daca la momentul incheierii vanzarii implinirea termenului din
continutul faptului juridic complex era iminenta. Uzucapiunea extratabulara
termenul este de 10 ani, tertul poseda deja de 9 ani la data la care s-a vandut
imobilul.

c.Cauza evictiunii trebuie sa nu fi fost cunoscuta cumparatorului. Incazul in care

cumparatorul cunostea cauza evictiunii, se considera ca el si-a asumat obligatia
de a plati pretul in considerarea si a acestei cauze. Astfel, el si-a asumat riscul
producerii evictiunii, neputandu-se indrepta impotriva vanzatorului daca acest
risc se concretizeaza.
Se prezuma cunoscute de catre cumparator limitele obisnuite ale dr vandut,
tinand cont de nat bunului asupra caruia poarta dreptul. Dimpotriva, sarcina

38
probei cand dob a cunoscut limitele exceptionale ale dr vandut ii revine
vanzatorului. El poate face aceasta proba fie invocand clauza contractuala din
care rezulta cunoasterea cauzei de catre cump, fie aratand ca aceasta era
stabilita prin inscrisurile pe care le-a preadat cumparatorului in vederea vanzarii,
inclusiv in extrasul de CF sau in documente de dobandire
At cand aceste cdt sunt indeplinite cumulativ, vanzatorul este obligat sa
garanteze impotriva acestei evictiuni.

Natura obligatiei de garantie (Vezi si pdf p.27!!)

-sub aspectul tulburarilor provenind din fapta proprie, vanzatorul are o obligatie
precontractuala de informare el trebuie sa il informeze pe cum despre toate
limitarile exceptionale pe care le cunoaste. Odata ce contractul este incheiat, din
el rezulta si o obligatie de a nu face a vanzatorului, care este obligat sa se abtina
de la orice fapta, actiune sau fapt juridic care ar avea ca efect impiedicarea totala
sau partiala a cumparatorului in exercitarea dreptului.
In legatura cu tulburarile provenind din fapta tertilor, vanzatorul are o obligatie
de a face, si anume de a utiliza toate mijloacele juridice necesare pt a se respinge
pretentiile tertului.
In cazul in care pretentiile tertilor se manifesta pe calea unei actiuni in justitie,
vanzatorul este obligat sa intervina in procesul astfel declansat printr-o cerere de
interventie accesorie in favoarea cumparatorului parat. Aceasta cerere ii va
permite sa invoce in procese toate exceptiile, probele si aprarile care ar putea
conduce la respingerea actiunii tertului reclamant. At cand vanzatorul nu
intervine din proprie initiativa, cumparatortul are posibilitatea de a-l introduce el
insusi in proces pe vanzator, prin chemarea in garantie. Astfel, in acelasi proces
se vor judeca doua procese: actiunea tertului impotriva cump, act cump
impotriva vanzatorului. Prin cererea de chemare in garantie, cumparatorul cere
ca vanzatorul sa raspunda pt evictiunea care ar rezulta, daca s-ar admite
pretentiile tertului impotriva cumparatorului. Sub acest aspect, cererea de
chemare in garantie are nat subsidiara. Ea va fi antamata de instanta numai
daca se admite actiunea principala.
Chematul in garantie are posibilitatea de a administra in proces toate probele si
mijloacele de aparare apte sa conduca la respingerea pretentiilor tertului. In cazul
in care vanzatorul a participat la procesul dintre tertul evingator si cumparator
fie in calitate de chemat in garantie, fie interveninent in interes proprie, asupra
lui va plana o raspundere irefragrabila de raspundere ..............................??
Daca in schimb, procesul dintre tertul evingator si cumparator s-a purtat fara
participarea vanzatorului si daca in acest caz actiunea tertului a fost admisa,
prezumtia de raspundere a vanzatorului va fi numai relativa. Astfel, daca printr-
un proces ulterior, cumparatorul evins va angaja raspunderea vanzatorului pt
aceasta evictiune, vanzatorul se va putea apara prin exceptia procesului rau
condus. Aceasta va putea conduce la respingerea pretentiilor cumparatorului in
cazul in care vanzatorul rastoarna prezumtia relativa de raspundere si dovedeste
ca daca ar fi fost chemat in procesul dintre cumparator si tertul evingator, ar fi
avut mijloace juridice suficiente, pt respingerea pretentiilor tertului.
Este posibil ca dob cumparator sa accepte pretentiile tertului chiar si absenta
unui proces. In acest caz, prezumtia relativa care opereaza este aceea ca
vanzatorul nu raspunde pt evictiune. Astfel, in cazul in care cumparatorul il va
actiona in judecata solicitand angajarea raspunderii sale pt evictiunea rezultata
prin acceptarea pretentiilor tertului, cumparatorul va trebui sa dovedeasca faptul
ca vanzatorul nu ar fi avut mijloacele necesare pt a respinge pretentiile tertului.
Situatiile in care, pe temeiul garantiei contra evictiunii, se formuleaza o cerere de
chemare in garantie ori o cerere de interventie, pot fi reunite sub denumirea de
garantie incidentala.In cazul in care vanzatorul nu a participat la procesul cu

39
tertul si pretentiile acestuia din urma sunt admise, cumparatorul poate introduce
o cerere de chemare in judecata separata impotriva vanzatorului, solicitand ca
acesta sa raspunda pentru evictiunea suferita -in aceasta situatie garantia nu
mai incidentala, ci principala. Totusi, in aceasta situatie a garantiei principale,
vanzatorul, chemat in judecata, are posibilitatea sa se apere printr-o aparare
specifica de fond numita exceptia procesului rau condus. In temeiul acestei
aparari, actiunea cumparatorului va fi respinsa, daca vanzatorul dovedeste ca ar
fi putut produce in procesul cu tertul mijloace de aparare si dovezi suficiente
pentru ca pretentiile lui sa fie respinse.

Raspunderea pt evictiunea consumata

Evictiunea se poate consuma fie prin inlaturarea sau limitarea temporara ori
permanenta a dr cumparatorului asupra lucrului vandut, fie prin pierderea unui
alt bun decat bunul vandut din patrimoniul cumparatorului. Vanzatorul va
raspunde pt evictiune in mod diferit in fct de aceste modalitati de consumare. In
cazul in care evictiunea consumata se repercuteaza asupra exercitiului dr
cumprat, atunci trebuie sa distingem dupa cum ea inlatura complet acest
exercitiu sau numai il limiteaza (evictiune totala/ partiala).
Evictiunea totala:
Potrivit art.1700(1), cumparatorul poate cere rezolutiunea vanzarii daca a fost
evins de intregul bun sau de o parte a acestuia suficient de insemnata, incat
daca ar fi cunoscut evictiunea nu ar fi contractat.
poate cere se deroga de la dr comun al rezolutiunii/ daca partile nu au
prevazut expres ca ea poate fi declarata si unilaterala, ea poate fi numai
judiciara.
Alin.2 odata cu rezolutiunea cump poate cere si restituirea pretului (1701) +
repararea prejudiciului suferit (1702).
!!!Remediile nu se pot obtine decat consecutiv rezolutiunii!!!!
Restituirea pretului pretul integral platit de catre cump chiar daca de la
incheierea ctr si pana la producerea evictiunii, valoarea lucrului a scazut si asta
indiferent daca scaderea valorii a fost fortuita, din culpa sau cu intentie.
EXEMPLU.: cumparatorul a obtinut foloase de pe urma descresterii val bunului.
In aceasta situatie val foloaselor va fi dedusa din pretul supus restituirii.
In cazul in care val bunului a crescut, atunci vanzatorul este dator sa restituie pe
langa pret si sporul de valoare.

Daunele interese (1702):

Cumparatorul restituie evingatorului doar fructele culese dupa data
introducerii actiunii evingatorului imp cumparatorului
Pe acestea trebuie sa i le restituie vanzatorul cumparatorului
Vanzatorul datoreaza cump toate cheltuielile de judecata (inclusiv pe cele
datorate de cump in procesul cu evingatorul
Lit.d este o derogare nu este vorba doar de prejudiciile suferite si de
beneficiile nerealizate previzibile la data incheierii ctr, ci de toate.

Curs 7 14.11.2012

Regimul evictiunii pt evictiune totala:

Evictiunea totala -1702 (2) textul se interpreteaza cu 1701 (3) + 1702(3)
-in rap cu 1701(3) lucrarile adaugate necesare si utile se restituie numai in
masura in care depasesc sporul de valoare adus bunului
-in rap cu 1702(3) cheltuielile cu lucrarile adaugate voluptoare nu sunt supuse
restitutirii, prin exceptie, daca vanzatorul cunostea cauza evictiunii la daa

40
incheierii contractului, el va fi tinut sa restituie cumparatorului si cheltuielile cu
lucrarile voluptoare

Evictiunea partiala:
-evictiunea in urma careia cumparatorul etse impiedicat numai in parte sa isi
exercite dr cumparat
-in aceasta ipoteza, daca partea de care este lipsit cumparatorul este intr-atat de
importanta, incat daca ar fi cunoscut de la inceput cauza evictiunii,
cumparatorul nu ar fi cumparat, atunci el poate cere rezolutiunea vanzarii cu
restituirea pretului conform art.1701 si cu daune interese potrivit art.1702,
aceasta ipoteza este asimilata evictiunii toatale si, ca si la evictiunea totala, rez
care cdt celelalte remedii nu poate fi declarata unilateral de catre cumparator,
decat daca prin CVC si-a rezervat dr la o asemenea declaratie, in caz contrar
rezolutiunea va fi judiciara, instanta urmand sa verifice mai ales daca
impiedicarea cumparatorului este intr-atat de importanta incat sa justifice
desfiintarea CVC.
-in situtia in care cumparatorul nu poate/ nu vrea sa obtina rezolutiunea cvc,
acesta va fi mentinut cu o reducere de pret proportionala cu valoarea partii de
care a fost evins
-potrivit art.1703, teza finala pe langa aceasta reducere de pret, cump poate
cere daune interese pt stabilirea carora se aplica in mod corespunzator art.1702
el nu face trimitere si la 1701 care face vorbire despre pret si spor de valoare =>
pt diferenta de pret nu se va lua in val decat pretul contractului, iar nu si
evaluarea scadere ori sporire a valorii bunului intre data incheierii cvc si data
producerii evictiunii.
-cu toate acestea, prejudiciul suplimentar pe care cump l-ar suferi in ipoteza vin
care valoarea bunului a sporit, poate fi recuperat fie prin coroborarea art 1703 +
1702(1) lit d, fie prin coroborarea 1703 + 1702(2) (in cazul in care sporirea s-a
facut prin realizarea unor cheltuieli)

Evictiunea consumata care se repercuteaza asupra unui alt bun al

cumparatorului, decat bunul vandut -2 situatii de aceasta nat
I. prima este mentionata expres in 1704 atunci cand cumparatorul a pastrat
bunul cumparat, platind evingatorului o suma de bani, sau dandu-i un alt bun,
vanzatorul este liberat de urmarile garantiei, in primul caz prin rambursarea
catre cump a sumei platite cu dob legala calculata de la data platii, iar in al
doilea caz, prin plata valorii bunului dat, precum si in ambele cazuri a tuturor
cheltuielilor pe care cumparatorul a trebuit sa le faca spre a evita evictiunea.
II. cea de-a doua sit rez din regimul general al evictiunii: A ii vinde lui B bunul
lui C, iar B vinde mai departe bunul lui D, C introduce act in rev impotriva lui D.
D se poate intoarce si impotriva lui B (dar si impotriva lui A). B, dupa ce ii
plateste lui D, se poate intoarce impotriva lui A.
Este actiunea lui D impotriva lui B o tulburare a exercitarii dreptului sau de a
dispune de bun? DA nu il priveaza de bun, insa il priveaza de niste bani, banii
pe care i-a platit lui D
-in situatia in care in sirul mai multor transmisiuni succesive ale aceluiasi drept,
unul dintre transmitatori este obligat sa-l despagubeasca pe un succesor al sau
in drepturi pentru evictiunea suferita de acesta, aceasta sit reprezinta la randul
sau o evictiune, pt care el poate angaja raspunderea propriului sau autor,
obligandu-l pe acesta sa suporte suma platita cu titlu de despagubiri, cu dobanzi
legale din ziua platii, prin asemanare cu ipoteza art.1704.

Prescriptia dr la actiunea in raspunderea ctr evictiunii

41
-in cadrul garantiei ctr evictiunii, durata garantiei nu este limitata in timp, decat
la durata de existenta a dr vandut.
-orice tulburare in exercitarea acestui drept aparuta in cursul perioadei in care el
exista potrivit asteptarilor rezonabile ale cumparatorului de la data incheierii ctr.,
ii permite acestuia sa angajeze raspunderea vanzatorului pt aceasta tulburare.
-de la fiecare tulburare, insa, incepe sa curga un termen de prescriptie privind
raspunederea pt acea tulburare.
-in cazul in care prejudiciul rezultat din tulburare nu poate fi stabilit imediat,
atunci termenul de prescriptie incepe sa curga d ela data la care cumparatorul
poate cunoaste acest prejudiciu, potrivit art.2528 NCC

Multiplicarea obligatiei de garantiei:

-1706 vanzatorul este obligat sa garanteze ctr evictiunii fata de orice dobanditor
subsecvent al bunului, fara a deosebi dupa cum dobandirea este cu titlu oneros
sau gratuit => fiecare transmisiune succesiva a dr vandut face sa se nasca in
patrimoniul dobanditorului un drept corelativ obligatiei fiecaruia dintre
antecesorii vanzatorului de a il garanta impotriva evictiunii rezultand din cauze
anterioare contractului prin care ei au transmis si necunoscute cumparatorului
la data contractului prin care el a fost evis.
A ii vinde lui B bunul lui X. B il vinde lui C. C il doneaza lui D
X actiune in revendicare impotriva lui B
D avand in vedere ca este donatar nu se poate intoarce impotriva lui C decat pt
cauzele imputabile lui C
A ii garanteaza pe B, C, D. aceste obligatii succesive au acelasi obiect ele
permit oricaruia dintre dobanditorii ulteriori sa se indrepte impotriva oricarui
transmitator anterior.
Totul se raporteaza la ctr initial, respectiv ctr dintre A si B.

Modificarea conventionala a regimului conventional a regimului de garantie

-in exercitarea libertatii contractuale, partile pot in principiu sa restranga sau sa
extinda obligatia de garantie 1628(1) teza a doua ele pot chiar sa il exonereze
pe cumparator de orice raspundere, totusi 1628(2) + 1629 fixeaza limitele acestei
libertati
-in ipoteza in care partile au prevazut ca obligatia de raspundere a vanzatorului
este restransa sau eliminata, acesta clauza nu va fi inteleasa si ca eliberandu-l pe
vanzator de obligatia de a restitui pretul (vanzatorul va fi exonerat doar de
obligatia de a plati daune-interese)
-aceasta obligatie va fi considerata ca existand in sarcina cumparatorului, cu
exceptia cazului in care s-a prevazut expres ca nici restituirea pretului nu va fi
datorata, precum si a cazului in care cumparatorul si-a asumat expres riscul
producerii evictiunii
-1629 vanzatorul nu se va putea exonera valabil de evictiunea rezultata din
fapta sa proprie, totusi este valabila clauza prin care vanzatorul isi rezerva un
anumit drept in legatura cu bunul vandut, aceasta clauza nefiind considerata o
exonerare de raspundere privind faptul personal, ci o limitare expresa convenita
de parti a dreptului transmis
-tot pt ca este o limitare expresa a dr transmis, este valabila si clauza prin care
cumparatorul declara ca a luat cunostinta de o anumita cauza a unei eventuale
evictiuni, chiar daca acea evictiune ar fi cauzata de un fapt personal anterior al
vanzatorului
-valabilitatea calauzei este conditionata insa de caracterul sau determinat: cauza
eveictiunii trebuie identificata fie prin faptul sau generator, fie prin identitatea
tertului evingator posibil.

42
Cursul 8 Drept Civil
21.11.2012

IV. Obligatia de a garanta contra viciilor ascunse

Sediul materiei: art 1706-1715
Obligatia de a garanta contra viciilor ascunse provine din ideea ca, atunci
cand se angajeaza sa plateasca pretul, cumparatorul tine sa obtina exercitarea
utila a dreptului cumparat in schimbul acelui pret.
Exercitarea utila a dreptului cumparat presupune ca lucrul ce face obiectul
acestui drept este apt de a fi folosit potrivit naturii si destinatiei sale, fie ca
aceasta natura si destinatie e expres prevazuta in contract, fie ca ea rezulta din
situatia obisnuita a bunurilor similare.
In consecinta, cumparatorul se asteapta ca in schimbul pretului sa
primeasca un bun lipsit de defecte. Daca totusi vanzatorul preda un lucru
defectuos, regimul sanctionarii lui depinde dupa cum defectele bunului sunt:
aparente adica pot fi identificare cu ocazia preluarii de catre cumparator, sau
ascunse adica imposibil de a fi astfel identificate.
Daca viciile sunt aparente, vanzatorul va fi sanctionat pentru
neconformitatea predarii.
Daca viciile sunt ascunse, raspunderea sa va fi angajata in temeiul
obligatiei de garantie contra viciilor.

Pentru angajarea acestei raspunderi, este necesara intrunirea cumulativa!!! a

urmatoarelor 5 conditii:
1. lucrul vandut sa prezinte vicii (viciul sa fie intrinsec lucrului vandut)
In cazul in care viciul nu este intrinsec lucrului vandut, ci doar se manifesta in
legatura acesta, dar vizeaza un alt lucru, atunci nu se va pune problema
obligatiei vanzatorului de a garanta contra viciilor, ci eventual problema
raspunderii delictuale pentru fapta lucrului.
In jurisprudenta se considera ca vanzarea actiunilor unei societati nu atrage, in
lipsa unei stipulatii exprese, garantia vanzatorului cu privire la performanta
financiara sau la solvabilitatea societatii a.i. daca ulterior vanzarii cumparatorul
descopera ca societatea are o situatie financiara defectuoasa, aceasta nu poate fi
considerata un viciu ascuns care sa antreneze raspunderea vanzatorului in
temeiul contractului de vanzare. Opinie prof: Totusi, in urma largirii sferei erorii
esentiale ca viciu de consimtamant in NCC, s-ar putea sustine ca eroarea
cumparatorului cu privire la situatia financiara a societatii emitente actiunilor pe
care le-a cumparat a fost determinanta pentru consimtamantul sau la incheierea
contractului de vanzare a.i. el ar putea cere anularea contractului pentru acest
temei.

2. viciul sa existe la data predarii

Vanzatorul nu raspunde pentru viciile aparute ulterior acestei date. In principiu,
odata cu predarea are loc si transferul riscurilor de la vanzator la cumparator a.i.
vanzatorul n-ar trebui sa suporte nici consecintele aparitiei fortuite a unor vicii
ale lucrului ulterior predarii.
Totusi, in situatia exceptionala in care riscurile nu se transfera la predare,
daca anumite vicii apar fortuit intre data predarii si data transferului riscurilor,
aceste vicii nu vor antrena raspunderea vanzatorului, insa in aplicarea regulilor
privind riscul contractului de vanzare, ar putea sa conduca la o reducere de pret,
iar daca folosinta bunului e complet impiedicata, ar putea sa conduca chiar si la
desfiintarea vanzarii.

43
 3. viciul sa fie ascuns
Viciul e ascuns atunci cand nu a fost facut cunoscut cumparatorului la data
incheierii contractului si nici nu putea fi descoperit de catre acesta la data
predarii in urma unei verificari atente in raport cu standardul unui proprietar
prudent si diligent, dar care insa nu are cunostinte de specialitate.
Aceasta conditie e esentiala pentru a distinge sfera de aplicare a garantiei contra
viciilor ascunse de sfera de aplicare a obligatiei de predare conforme.
In plus, daca viciul exista la data incheierii contractului si nu a fost facut
cunoscut cumparatorului la acea data, cumparatorul s-a aflat in eroare a.i. daca
eroarea e determinanta pentru consimtamantul sau, el poate solicita anularea
vanzarii.

4. viciul sa fie grav

Potrivit art 1707 (1) viciul este grav in masura in care face bunul vandut
impropriu intrebuintarii la care este destinat sau ii micsoreaza intr-o asemenea
masura intrebuintarea sau valoare incat, daca ar fi cunoscut viciul la incheierea
contractului, cumparatorul nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai mic.
Din art 1714 rezulta ca acelasi criteriu se aplica si in privinta lipsei unor calitati
ale bunului pe care partile le-au convenit in mod expres la incheierea
contractului. In masura in care nu putea fi depistata la data preluarii, aceasta
lipsa a calitatilor convenite va fi sanctionata in aceleasi conditii si potrivit
aceluiasi regim ca si viciile ascunse.

5. viciul sa se manifeste in perioada de garantie

Se considera ca la data la care se angajeaza sa plateasca pretul, cumparatorul
are in vedere exercitiul util al dreptului cumparat pentru o anumita perioada.
Odata expirata aceasta perioada, cumparatorul a obtinut utilitarea asteptata a
dreptului cumparat a.i. el nu se mai poate indrepta impotriva vanzatorului
pentru eventualele defectiuni ale bunului care se manifesta dupa ce perioada a
expirat. Aceasta perioada se mai numeste perioada sau termen de garantie.
In principiu, termenul de garantie poate sa fie stabilit in mod liber de catre
partile contractului.
!!!Prin exceptie, unele legi speciale, mai ales in domeniul protectiei
consumatorilor, prevad durate de garantie minim datorate de catre vanzatori,
durate care au caracter imperativ, in sensul ca partile nu pot stabili durate de
garantie inferioare.
Atunci cand partile nu au stabilit termenul de garantie si nu sunt aplicabile nici
dispozitii speciale, se vor aplica termenele de garantie de drept comun a caror
durata rezulta din art 2531 din materia prescriptiei extinctive. Potrivit acestui
text, termenele legale de garantie sunt:
de 3 ani - daca lucrul vandut e o constructie
de 1 an - daca lucrul vandut e un alt bun
Aceste termene curg de la data la care expira termenul scurt de la predare in care
cumparatorul ar fi trebuit sa reclame viciile aparente.
In cazul in care viciul ascuns se manifesta in cursul termenului de garantie,
atunci el antreneaza raspunderea vanzatorului.
Daca viciul se manifesta dupa expirarea perioadei de garantie, cumparatorul nu
se poate indrepta impotriva vanzatorului in legatura cu acel viciu.

Prescriptia actiunii in raspundere pentru vicii

Pana la intrarea in vigoare a NCC, durata termenului de prescriptie a actiunilor
de sanctionare a viciilor ascunse diferea dupa cum la data incheierii contractului
vanzatorul cunostea sau nu aceste vicii (termenul era de 6 luni daca recunostea;
de 3 ani daca nu recunostea).

44
Dupa intrarea in vigoare a NCC, acesta diferenta a fost suprimata a.i. dreptul la
actiune se prescrie in toate cazurile intr-un termen de 3 ani. Acest termen
incepe de la momente diferite dupa cum viciul a fost descoperit in cursul
termenului de garantie sau ulterior expirarii acestui termen.
Daca viciul a fost descoperit in cursul termenului de garantie, termenul de
prescriptie curge de la data descoperirii.
Daca viciul a fost descoperit dupa expirarea termenului de garantie, termenul de
prescriptie incepe sa curga la data expirarii termenului de garantie.
Daca viciul nu se manifesta in cursul termenului de garantie, ci dupa expirarea
acestuia, nu va mai putea fi angajata raspunderea vanzatorului.

Termen Termen de garantie

scurt

To T1 (viciul trebuie sa se manifeste) T2 T3

To=data incheierii contractului;

T1=data predarii viciul sa nu poata fi depistat de cumparator in termenul scurt,
rezonabil pentru a verifica lucrul;
T2=descoperirea viciului in interiorul termenului de garantie; incepe sa curga
termenul de prescriptie;
T3=descoperirea viciului se face dupa expirarea termenului de garantie; termenul
de prescriptie curge de la data expirarii termenului de garantie.

Raspunderea vanzatorului pentru vicii ascunse

Potrivit art 1710 coroborat cu art 1709 si 1712, remediile pe care cumparatorul
le poate folosi impotriva vanzatorului in temeiul obligatiei celui din urma de a
garanta contra viciilor ascunse sunt urmatoarele:
1) cumparatorul poate cere inlaturarea viciilor de catre vanzator sau pe
cheltuiala acestuia
Aceasta reprezinta o manifestare a executarii silite in natura a obligatiei de a
preda un bun lipsit de vicii.

2) cumparatorul poate obtine obtine obligarea vanzatorului la inlocuirea

bunului cu unul de acelasi fel, insa lipsit de vicii
Acest remediu e disponibil cumparatorului doar in cazul in care lucrul vandut e
un bun de gen a.i. el sa fie fungibil cu alte bunuri.

3) cumparatorul poate obtine o reducere a pretului corespunzatoare cu

diminuarea intrebuintarii sau a valorii bunului

4) cumparatorul poate obtine rezolutiunea vanzarii

El poate obtine rezolutiunea vanzarii sub conditia de a fi denuntat viciile intr-un
termen rezonabil stabilit potrivit imprejurarilor conform art 1709. termenul
rezonabil curge de la descoperirea viciilor.
Daca cumparatorul e profesionist iar lucrul mobil e corporal, termenul de
denuntare e de 2 zile lucratoare.
Daca termenul expira fara ca viciul sa fi fost denuntat vanzatorului,
cumparatorul e decazut din dreptul de a obtine rezolutiunea. !!!Prin
exceptie, cumparatorul nu va fi decazut in cazul in care la data incheierii
contractului vanzatorul cunostea viciul nedenuntat.

45
In ceea ce priveste primele 4 remedii, vanzatorul poate cere inlocuirea remediului
solicitat de catre cumparator cu un altul daca remediul solicitat de cumparator
este excesiv in raport cu gravitatea viciului, cu scopul pentru care a fost incheiat
contractul si cu alte imprejurari cum ar fi costurile pe care vanzatorul ar trebui
sa le suporte spre a executa masura solicitata de catre cumparator.
Pe langa unul dintre cele 4 remedii mentionate, cumparatorul poate in anumite
cazuri solicita si daune-interese care sa acopere prejudiciul suferit de el ca
urmare a manifestarii viciului.
Potrivit art 1712 (1), in cazul in care cumparatorul demonstreaza ca
vanzatorul cunostea viciul la data incheierii contractului, acesta va raspunde
integral pentru prejudiciul cauzat de acel viciu, chiar si pentru prejudiciul
indirect si pentru cel imprevizibil, prin derogare de la raspunderea contractuala
de drept comun ;
Cand vanzatorul nu cunostea viciile bunului vandut si s-a dispus fie o
reducere a pretului, fie rezolutiunea contractului, el nu poate fi obligat decat la
restituirea in tot sau in parte a pretului pe care l-a primit si la despagubirea in
tot sau in parte a cumparatorului pentru cheltuielile vanzarii.
Daca vanzatorul nu cunostea viciul din culpa sa (cazul vanzatorului
profesionist), atunci el va putea fi obligat la despagubiri pentru prejudiciul
previzibil si direct cauzat de viciul potrivit dreptului comun al raspunderii
contractuale.
Regimul legal al garantiei contra viciilor poate fi modificat in mod liber de catre
parti cu singura rezerva ca vanzatorul nu poate fi exonerat de raspunderea
pentru viciile pe care le cunostea sau trebuia sa le cunoasca la data incheierii
contractului.

CURS 9

V. Obligatia vanzatorului de a garanta buna functionare a bunului vandut

Toate obligatiile vanzatorului rezultau in virtutea prevederilor NCC si erau cel
putin supletive de vointa in sensul ca se aplicau daca partile nu prevedeau
contrariul.
Obligatia vanzatorului de a garanta pentrut buna functionare a bunului vandut
NU se aplica in virtutea NCC ci numai daca este prevazut de o lege speciala sau
de o dispozitie contractuala expresa. De asemenea nu are o durata de drept
comun in drept civil, ci are durata pe care legea speciala sau partile au prevazut-
o.
Potrivit dreptului comun, daca partile nu au prevazut obligatia garantiei de
buna functionare, dar au convenit sa existe totusi o asemenea garantie atunci
oricare poate cere instantei judecatoresti sa decida termenul de garantie.
Termenul de garantie de buna functionare nu are acelasi rol ca termenul de
garantie contra viciilor ascunse, in cazul viciilor ascunse, pt a angaja
raspunderea vanzatorului, viciul trebuie sa existe la data predarii si sa se
manifeste in termenul de garantie. In ceea ce priveste garantia de buna
ficntionare, ea antreneaza raspunderea vanzatorului chiar daca viciul nu exista la
data predarii cu conditia ca viciul sa se manifeste in termenul de garantie. Prin
urmare defectul poate sa apara si ulterior predarii oricand pe parcursul duratei
de garantie.
Tot o diferenta la garantia pentru vicii in cazul careia cumparatorul putea alege
liber intre mai multe remedii in cazul garantiei de buna functionare,
cumparatorul este tinut sa respecte o ordine legala de subsidiriaritate a
remediilor deficientelor pe care le-a constatat. Astfel, daca bunul cumparat
prezinta o anumita defectiune care il impiedica sa functioneze potrivit destinatiei

46
ce rezulta din vointa partilor sau din natura bunului, cumparatorul este dator ca,
sub sanctiunea decaderii din dreptul de garantie, sa notifice vanzatorului existenta
defectiunii in cursul termenului de garantie.
Potrivit art 1718 alin 1 teza II daca notificarea nu a putut fi facuta in termenul
de garantie din motive obiective, cumparatorul are obligatia sa comunice
defectiunea intr-un termen rezonabil calculat de la data expirarii termenului de
garantie. Textul are in vedere motive obiective, orice motiv neimputabil
cumparatorului chiar daca are natura cazului fortei majore sau a cazului fortuit.
EXEMPLU: Daca aparatul nu a fost pus in functionare in termenul de garantie,
nepunerea in functiune este un motiv obiectiv.
Termenul rezonabil pentru notificare care curge de la expirarea termenului de
garantie va varia in functie de natura bunului si complexitatea functionarii sale si
va curge in toate cazurile de la incetarea motivelor obiective care au impiedicat
notificarea defectiunii in termenul de garantie, fie odata cu aparatia defectiunii,
fie ulterior, cumparatorul poate cere remedierea defectiunii fie in termenul stabilit
de contract sau de legea speciala, fie intr-un termen de 15 zile de la cererea de
remediere.
In cazul in care vanzatorul nu vrea sau nu poate sa inlature defectiunea in acest
termen, cumparatorul are dreptul de a solicita inlocuirea bunului cu un altul de
acelasi gen , calitate, dar lipsit de defectiune. Vanzatorul trebuie sa procure
bunul de inlocuire intr-un termen rezonabil care se stabileste nu numai in
functie de natura bunului, ci si in functie de canalele de distribuitie si furnizare
pe care vanzatorul le foloseste uzual pentru a se aproviziona.
Daca acest termen expira fara ca bunul sa fi fost inlocuit, potrivit art 1716 alin 3
vanzatorul este obligat la cererea cumparatorului sa restituie pretul primit in
schimbul inapoierii bunului. Cererea cumparatorului de a i se restitui pretul in
schimbul inapoierii bunului are natura juridica a unei declaratii unilaterale de
rezolutiune dublata de punerea in intarziere a vanzatorului pentru restituirea
pretului. Pana la data restituirii pretului, cumparatorul are un drept de retentie
asupra bunului a carui inapoiere nu o datoreaza decat dupa ce pretul i-a fost
restituit
In oricare din aceste forme, raspunderea vanzatorului nu se va aplica daca
acesta demonstreaza ca defectiunea a intervenit ca urmare a modului defectuos
in care cumparatorul a folosit bunul.
Caracterul defectuos al utilizarii bunului de catre cumparator se apreciaza in
raport cu standardul bunului proprietar, tinand cont ca dobanditorul bunului nu
e obligat sa-l foloseasca, ci doar de faptul ca un bun proprietar isi foloseste
bunurile cu preocuparea de a le conserva si de a prelungi durata de utilizare. In
aprecierea conduitei cumparatorului se vor avea in vedere complexitatea bunului,
gradul de tehnicitate, adresabilitatea bunului catre un profesionist sau un
profan, valoarea bunului si interesul utilizarii sale, toate cu raportare la
instructiunile de utilizare pe care vanzatorul le-a remis impreuna cu bunul.

VI. Obligatia de a garanta mentinerea anumitor calitati ale bunului vandut

Se deduce din art. 1718 alin. 2 obligatia cumparatorului de a denunta defectul
de functionare se aplica si atunci cand vanzatorul a garantat ca bunul vandut va
pastra un timp determinat anumite calitati (EX: iti vand aceasta vopsea rosie
garantand ca isi va pastra culoarea cel putin 3 ani).
Aceasta este singura referinta din Codul civil la obligatia vanzatorului in rest
aceasta obligatie este guvernata de dreptul comun si anume ea va exista numai
daca a fost prevazuta printr-o lege speciala sau printr-o stipulatie contractuala si
numai pentru durata pentru care a fost prevazuta.

47
 Aceasta obligatie nu are ca obiect calitatile bunului la data predarii, aceasta
intra sub incidenta obligatie de predare conforma sau a obligatiei de a garanta
contra viciilor ascunse dupa cum sunt aparente sau ascunse.
Dimpotriva, obligatia de a garanta mentinerea anumitor calitati vizeaza o durata
ulterioara predarii, durata in care vanzatorul garanteaza ca bunul isi va pastra
calitatile mentionate in mod expres.
Sub acest aspect obligatia are natura unei obligatii de rezultat consolidate in
sensul ca simpla pierdere a calitatilor garantate va antrena raspunderea
vanzatorului chiar si daca nu se dovedeste vreo legatura de cauzalitate
intre pierderea calitatii si conduita sa si chiar daca se dovedeste vreo culpa
in sarcina sa.
In rest regimul raspunderii va urma regimul comun al raspunderii contractuale
in sensul ca in vederea executarii in natura a obligatie asumate vanzatorul va
putea fi oligat la remedierea bunului sau la inlocuirea lui dupa cum
cumparatorul are posibilitate sa ceara executarea prin echivalent cu daune
interese sau rezolutiunea contractului de vanzare cu restituirea prestatiilor si
eventual daune interese.

OBLIGATIILE CUMPARATORULUI
1. obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii
2. obligatia de a plati pretul
3. obligatia de a prelua bunul

1. Obligatia de a suporta cheltuielile vanzarii- in legatura cu incheierea unui

contract de vanzare partile pot suporta cheltuieli indirecte si directe.
Sunt chletuieli indirecte:
a) cheltuielile de deplasare la locul incheierii contractului (taxiul pentru a
ajunge la notar),
b) cheltuielile cu realizarea auditului in vederea formarii contractului de
vanzare / due diligence
c) cheltuieli cu redactarile prealabile a negocierilor cheltuielile indirecte sunt
in principiu suportate de partea care se angajeaza ( costuri de
tranzactionare).
Pe langa aceastea sunt unele cheltuieli impuse de incheierea valabila a
contractului:
- cheltuielile de autentificare a contractului atunci cand legea cere forma
autentica
- alteori cheltuielile sunt impuse de respectarea vointei comune a partilor cand
legea nu cere forma autentica si partile au convenit sa incheie contractul astfel.
Fata de agentul autentificator (notarul public) obligatia de a suporta cheltuielile
de autentificare este suportata solidar de ambele parti. Totusi, in raporturile
dintre vanzator si cumparator, cumparatorul este obligat fata de vanzator sa
suporte cheltuielile directe ale incheierii contractului daca partile nu au prevazut
contrariul.
Aceste reguli vizeaza exclusiv cheltuielile formarii contractului, nu si cheltuielile
executarii. De regula cheltuielile executarii obligatiilor din contract sunt
suportate potrivit art.1666 alin 2 3 de catre debitorii acelor obligatii- vanzatorul
va suporta cheltuielile executarii obligatiilor sale si la fel si cumparatorul.
Daca eficacitatea drepturilor dobandite de cumparator presupune realizarea
anumitor formalitati care antreneaza necesitatea anumitor cheltuieli, aceste
cheltuieli vor fi suportate de beneficiarul acestor formalitati- cumparatorul.
Intrucat el este celui ce ii profita cheltuielile in cauza. Chiar in conditiile in care
vanzatorul este obligat sa tranfere dreptul vandut si s-ar aplica efectul constitutiv

48
al inscrierii in CF vanzatorului nu-i va fi imputabila lipsa inscrierii dreptului
dobandit de cumparator daca aceasta este cauzata de neplata taxei aferente.
In executarea obligatiilor sale de a tranfera proprietatea, vanzatorul deja inscris
in CF trebuie sa consimta in forma autentitica la transmiterea dreptului si sa
furnizeze toate inscrisurile necesare pentru realizarea inscrierii.
Odata ce el a executat aceste opreatiuni, cumparatorul devine liber sa isi inscrie
dreptul cumparat platind taxa de inscriere astfel incat nu se poate intoarce
impotriva vanzatorului pentru netransmiterea proprietatii care decurge din
neachitarea acestei taxe.
In schimb vanzatorul care ar putea fi interesat sa nu mai fie proprietar al
imobilului ar putea, daca el a executat toate formalitatile necesare transferului
proprietatii, sa il oblige pe cumparator sa solicite inscrierea sau chiar sa
formuleze cererea de inscriere in numele sau, obligandu-l in ambele cazuri pe
cumparator sa suporte taxa de inscriere aferenta.
2. Obligatia de a plati pretul- principala obligatie a cumparatorului. Este o
obligatie baneasca care prezinta anumite particularitati de regim juridic- art.
1719-1729

Particularitati ale regimului juridic al obligatiei de a plati pretul

Scadenta obligatiei de a plati pretul- art.1720 alin 1

cumparatorul trebuie sa plateasca pretul de indata ce proprietatea este transmisa
rezulta ca obligatia de predare (obligatia de a transmite proprietatea) e datorata
conform art.1693 predarea e datorata la momentul platii pretului in
consecinta, dupa data incheirii contractului este scadenta obligatia de a transfera
proprietatea dupa executarea obligatiei de a transfera este scadenta obligatia de a
plati pretul si dupa ea vine obligatia de a preda bunul.
In cazul bunurilor de gen exista o dificultate (art 1678)- proprietate bunurilor de
gen se transmite prin individualizare ( si prin predare) singura situatia in care
transmiterea se face dupa predare este in cazul vanzarii dupa mostra sau model.
Art. 1680=>vanzarea dupa mostra sau model deroga de la regula conform careia
pretul este datorat dupa transferul proprietatii.
In cazul vanzarii dupa mostra sau model deroga!!! de la regula conform careia
pretul este dat dupa transferul proprietatii. Aceasta derogare este explicata prin
aceea ca vanzarea dupa mostra/model- consimtamnatul la vanzare se formeaza
in urma examinarii de catre cumparator a mostrei, ceea ce presupune ca mostra
a fost predata prealabil incheierii contractului. Dupa exprimarea
consimtamantului la vanzare, cumparatorul care a consimtit este deja dator sa
platesca pretul, iar dupa plata pretului va deveni scadenta obligatia de a preada
bunul vandut de acelasi gen cu modelul, iar prin executarea acestei obligatii se
executa concomitent si obligatia de a tranfera dreptul de proprietate.

Locul platii: art. 1720 alin 1- cumparatorul trebuie sa plateasca

pretul la locul in care bunul se afla la momentul incheierii contractului (bun
individual determinat).
Aceasta regula se aplica in cazul bunurilor individual determinate si al bunurilor
dintr-un gen limitat prin localizare (graul din silozul tau).
In aceste situatii si bunul trebui predat in acelasi loc astfel incat se poate spune
ca in cazul bunurilor individual determinate si al bunurilor de gen limitat prin
localizare, vanzarea se executa integral in locul unde s-a aflat bunul la data la
care a fost incheiata vanzarea.
Atunci cand bunul vandut e un bun de gen, regula speciala prevazuta de art
1720 teza I nu se poate aplica intrucat bunurile de gen nu au un loc determinat.
In acesta situatie se aplica regula de drept comun-art. 1494 alin 1 lit a-

49
obligatiile banesti trebuie executate la domiciliul sau dupa caz sediul creditorului
de la data platii. In consecinta daca se vand bunuri de gen, pretul se plateste la
sediul vanzatorului de la data platii si predarea bunului se executa la domiciliul
cumparatorului de la data incheierii contractului.
Pretul nu se va plati in alt loc decat atunci cand vazatorul si-a schimbat
domiciului intre data incheierii contractului si data platirii pretului. Daca in
asemenea situatie executarea contractului antreneaza cheltuieli suplimentare
pentru cumparator , potrivit art 1494 alin 2, vanzatorul este dator sa-i
ramburseze aceste cheltuieli.
Intrucat pretul trebuie platit imediat ce proprietatea a fost transmisa, atunci
cand cumparatorul afla de existenta unei cauze de evictiune intre data
incheierii contractului si data platii pretului, el se poate abtine sa plateasca
pretul pana la inlaturarea tulburarii sau pana cand vanzatorul ofera o garantie
corespunzatoare pentru ca existenta unei cauze de evictiune ridica o suspiciune
cu privire la realitatea executarii de catre vanzator a obligatie de a transfera
proprietate ori cu privire la executarea corespunzatoare acestei obligatii astfel
incat ajungerea la scadenta de a plati pretul este indoielnica.
Temerea cumparatorului referitoare la evictiune trebuie sa fie intemeiata pe o
puternica aparenta astfel incat amenintarea impiedicarii exercitarii dreptului sau
sa fie serioasa si severa.
Aceasta cerinta se impune intrucat textul este o derogare de la dreptul
comun al exceptiei de neexecutare in masura in care privita din
perspectiva vanzatorului de a garanta pentru evictiunie, abtinerea
cumparatorului de a plati pretul poate fi calificata ca o exceptie de neexecutare
anticipata intrucat evictiunea nu s-a produs inca.
Daca amenintarea este serioasa si severa, cumparatorul poate retine pretul pana
la data la care aceasta amenintare este inlaturata de catre vanzator sau pana la
data la care vanzatorul ofera o garantie suficienta.
Garantia poate fi reala sau personala. Pentru a fi suficienta o garantie personala
ar trebui sa provina de la un tert care sa faca dovada ca e suficinet de solvabil
incat ar putea sa suporte raspunderea ce i-ar incumba vazatorului in cazul
producerii evictiunii (acesta e un nivel de proba greu de realizat ). (Evictiunea nu
s-a produs, raspunderea vanzatorului nu poate fi cuantificata)
Garantia poate sa fie si reala si atunci ea va putea fi considerata sufucienta daca
este o ipoteca de rangul I asupra unui bun cu o valoare suficient de mare incat
sa permita acoperirea raspunderii vazatorului pentru evictiunea totala socotindu-
se consecintele cele mai grave cu putinta pentru aceste raspunderi.

Dobanzile pretului- art.1721 dobanzile pot fi supuse unuia dintre

urmatoarele 4 regimuri jur:
a- Daca partile au stabilit prin contract de la ce data si cui, ce rata se
datoreaza dobanzi la pret atunci, in principiu, se va aplica regimul
contractual cu obligatia ca atunci cand contractul nu se incheie in exercitiul
activitatii profesionale cu scop lucrativ sa se respecte plafoanele prevazute de
lege pentru dobanzi.
b- Daca partile nu au stabilit un regim contractual si bunul produce fructe
naturale si civile atunci cumparatorul va datora dobanzi la pret de la data la
care i se tranfera dreptul de proprietate sau un alt drept care sa-i permita
culegerea fructelor. Se considera ca de la acea data cumparatorul are dreptul
la fructele pretului- dobanzile.
c- Atunci cand bunul nu produce fructe, dar ii procura cumparatorului alte
foloase si partile nu au stabilit niciun regim cu privire la dobanzi, acestea vor
fi datorate de la data predarii bunului ceea ce inseamna ca, de regula, nu
vor fi datorate pentru ca plata pretului precede.

50
 d- Daca bunul nu procura nici frcute nici alte foloase si partile nu au stabilit
un regim pentru dobanzi, ele nu vor fi datorate (o cladire in ruina nu procura
niciun folos).
Observatii comune pentru cele patru regimuri juridice:
- alin.2 se intemeiaza pe ipoteza ca ca bunul produce fructe si foloase. Daca
bunul produce fructe industriale ipoteza trebuie asimilata cu aceea a procurarii
altor foloase- c. Fructele industriale se produc sub conditia interventiei omului
asupra bunurilor frugifere. Intre data transferului proprietatii si data platii
pretului vanzatorul nu are dreptul folosirii bunul frugifer, iar cumparatorul nu
poate sa foloseasca bunul ca nu i-a fost inca predat. Abia dupa predare
cumparatorul poate interveni pentru ca bunul sa produca fructe industriale si
aceste frcute ar trebuie sa aiba regimul altor foloase decat fructele civile si
naturale ce se cuvin cumparatorului de la transferul proprietatii, iar daca
vanzatorul le-a obtinut el trebuie sa i le transfere cumparatorului.
- cand ne raportam la ipoteze trebuie sa avem in vedere momente diferite. Pentru
aplicarea celui de-al doilea regim nu e suficient ca bunul sa fie apt sa produca
fructe civile sau naturale nu e suficient ca un apartament sa produca chirii, ci
sa fie apt sa produca la data incheierii contractului- transferul proprietatii- sa fie
inchiriat, astfel el trebuie sa produca efectiv fructe naturale si civile la data
proprietatii. La fel si in privinta lui c- trebuie ca la data predarii bunul sa procure
in mod efectiv cumparatorului anumite foloase.
- in sensul tuturor celor 4 regimuri se au in vedere dobanzile remuneratorii
produse de obligatia de a plati pretul- ipoteze in care plata pretului a fost
amanata printr-o clauza contractuala astfel incat aceste dobanzi sunt calculate
pentru perioada de pana la scadenta. Daca pretul nu e platit la scadenta, in
legatura cu pretul si cu dobanzile remuneratorii acumulate se vor putea calcula
dobazi (moratorii) penalizatoare care sunt superioare dobanzilor remuneratorii.

Garantiile obligatiei de a plati pretul

Legiuitorul favorizeaza incheierea contractelor si circulatia bunurilor- si
incurajeaza pe cumparator sa si vanda bunurile. Vanzatorul primeste anumite
garantii speciale cu privire la executarea creantei sale corelative obligatiei
cumparatorului de a plati pretul.
Am 3 garantii speciale:
I. ipoteca legala a vanzatorului imobiliar
II. privilegiul vanzatorului mobiliar
III. dreptul de retentie

I. Ipoteca legala a vanzatorului imobiliar- art. 1723 : Pentru garantarea

obligaiei de plat a preului, n cazurile prevzute de lege vnztorul beneficiaz
de un privilegiu sau, dup caz, de o ipotec legal asupra bunului vndut.

Caz: Art. 2386 pct 1 e un caz special- beneficiaza de ipoteca legala vanzatorul
pentru pretul datorat. Aceasta dispozitie se aplica si in cazul schimbului cu sulta.
Ipoteca este legala rezulta ex legem de cate ori intr-un contract de vanzare pretul
nu este platit imediat dupa incheierea contractului. Aceasta ipoteca se va naste
cu privire la bunul vandut imediat ce proprietatea a fost transferata
cumparatorului. Pentru a fi perfectata si sa fie opozabila tertilor, aceasta trebuie
inscrisa in CF ( desi rezulta ex lege nu este si opozabila ex lege rezulta vanzatorul
trebuie sa isi inscrie ipoteca in cartea funciara). Rangul acestei ipoteci depinde de
data inscrierii sale.

II. Privilegiul vanzatorului de bunuri mobile art. 2339 : (1) Creanele

privilegiate asupra anumitor bunuri mobile sunt urmtoarele:

51
a) creana vnztorului nepltit pentru preul bunului mobil vndut unei persoane
fizice este privilegiat cu privire la bunul vndut, cu excepia cazului n care
cumprtorul dobndete bunul pentru serviciul sau exploatarea unei ntreprinderi;
b) creana celui care exercit un drept de retenie este privilegiat cu privire la
bunul asupra cruia se exercit dreptul de retenie, att timp ct acest drept
subzist.
(2) n caz de concurs, privilegiile se exercit n ordinea prevzut la alin. (1). Orice
stipulaie contrar se consider nescris.
Intre creantele vanzatorului.. se afla si creantele vanzatorului neplatit pentru
pretul bunului mobil vandut unei persoane fizice cu exceptia cazului in care
cumparatorul dobandeste bunul pentru serviciile/ exploatarea unei intreprinderi.
Acest privilegiu este un privilegiu special se aplica doar cu privire la bunul vandut
si nu vizeaza patrimoniul cumparatorului in ansamblul sau.
In virtutea privilegiului specia, vazatorul va putea cere executarea silita a creantei
sale cu privire la pret prin revanzarea in mod silit a respectivului bun astfel incat
creanta cu privire la pret va fi satisfacuta cu prioritate fata de orice alta creanta
din pretul obtinut din vanzarea silita.
!!!Acest privilegiu nu profita vanzatorului atunci cand cumparatorul este o
persoana juridica. Chiar atunci cand cumparatorul este o persoana fizica
privilegiul nu se va aplica daca acea persoana fizica actioneaza ca profesionist!!!
In principiu acest privilegiu este opozabil tertilor inclusiv creditorilor
cumparatorului in mod independent de orice formalitate de publicitate. Prin
exceptie!!!, ordinea de prioritate pentru acest privilegiu si o garantie mobiliara
a bunului vandut va fi data de cronologia inscrierii celor doua la Arhiva
electronica de garantii mobiliare. In consecinta putem spune ca privilegiul este
opozabil tertilor independent de publicitatea cu exceptia cazului cand se pune
problema opozabilitatii lui fata de un creditor mobiliar inscris in Arhiva, caz in
care numai privilegiul inscris la arhiva este opozabil acelui creditor. Chiar daca
privilegiul special se stinge prin transmitere/ transferul sau pieirea bunului
asupra caruia poarta, prin exceptie, daca bunul este revandut de cumparator,
privilegiul primului vazator subzista pana la plata pretului la care este indreptatit
si reprezinta o cauza de preferinta inclusiv in raport cu privilegiul pe care l-ar
avea cumparatorul in urma contractului de revanzare art 2341 NCC : Atunci
cnd cumprtorul vinde la rndul su bunul, privilegiul menionat la art. 2.339
alin. (1) lit. a) se exercit asupra bunului revndut, chiar dac preul celei de-a
doua vnzri este nc nepltit de cel de-al doilea cumprtor, cu preferin fa de
privilegiul de care s-ar bucura primul cumprtor.

CURS 10

III. Dreptul de retentie al vanzatorului cu privire la lucrul vandut pana la

plata pretului
Existenta acestui drept rezulta din art. 1693 NCC- n lipsa unui termen,
cumprtorul poate cere predarea bunului de ndat ce preul este pltit. Dac
ns, ca urmare a unor mprejurri cunoscute cumprtorului la momentul vnzrii,
predarea bunului nu se poate face dect dup trecerea unui termen, prile sunt
prezumate c au convenit ca predarea s aib loc la expirarea acelui termen.
Acest text se refera si la mobile si la imobile. Teoretic dreptul de retentie poate fi
exercitat indiferent de natura bunului vandut.
Totusi in materia vanzarii mobiliare, acel drept de retentie genereaza in plus o
cauza de preferinta in favoarea creantei vanzatorului avand ca obiect plata
pretului- un privilegiu mobiliar special. Aceasta cauza de preferinta rezulta din

52
art. 2339 alin 1 lit b- b) creana celui care exercit un drept de retenie este
privilegiat cu privire la bunul asupra cruia se exercit dreptul de retenie, att
timp ct acest drept subzist.- numai dreptul de retentie asupra unui bun mobil
face ca (si) creanta garantata cu acel drept sa fie privilegiata.
Potrivit dreptului comun al privilegiilor mbiliare, acest drept de previlegiu se
stinge prin instrainare, transformare sau pieire a bunului. De asemenea, spre
deosebire de privilegiul mobiliar care se exercita de catre vanzator impotriva unui
cumparator neprofesionist persoana fizica, privilegiul decurgand din exercitarea
dreptului de retentie nu urmareste bunul in cazul instrainarii lui de catre
cumparator catre un subdobanditor chiar daca prin ipoteza dreptul de retentie
continua sa fie exercitat si impotriva subdobanditorului.
Ca principiu, opozabilitatea privilegiului se asigura prin exercitarea dreptului de
retentie. Totusi in concurs cu o garantie reala mobiliara privilegiul vanzatorului
retentor nu va avea prioritate decat daca a fost inscris in Arhiva electronica de
garantii reale mobiliare inaintea garantiei concurentului=> art. 2342 alin 2:
Creditorul care beneficiaz de un privilegiu special este preferat titularului unei
ipoteci mobiliare perfecte dac i nscrie privilegiul la arhiv nainte ca ipoteca s fi
devenit perfect. Tot astfel, creditorul privilegiat este preferat titularului unei ipoteci
imobiliare dac i nscrie privilegiul n cartea funciar mai nainte ca ipoteca s fi
fost nscris.
De asemenea in concurs cu privilegiul vanz mobiliar intemeiat pe art 2339 lit a
: (1) Creanele privilegiate asupra anumitor bunuri mobile sunt urmtoarele:
a) creana vnztorului nepltit pentru preul bunului mobil vndut unei persoane
fizice este privilegiat cu privire la bunul vndut, cu excepia cazului n care
cumprtorul dobndete bunul pentru serviciul sau exploatarea unei
ntreprinderi, privilegiul vazatorului retentor este de rang subsecvent.
EXEMPLU: In consecinta, daca A ii vinde lui B si B ii vinde lui C acelasi bun fara
ca B sa i plateasca pretul lui A si fara ca C sa i plateasca pretul lui B, B retinand
bunul pana la plata pretului de catre C, atunci daca A solicita executarea silita a
creantei sale cu privire la pret, el va putea cere vanzarea silita a bunului
urmanda ca din pretul obtinut la aceasta vanzare sa-si satisfaca cu preferinta
vanzarea sa si numai daca mai raman sume disponibile B isi va putea satisface
propria creanta din acele sume disponibile chiar daca pana la acea data
exercitase retentia asupra bunului. Aceasta pentru ca privilegiul lui A intemeieat
pe 2339 lit a este superior in rang atat privilegiului lui B cat si fata de privilegiul
lui C intemeiat pe retentie.

Cheltuielile platii pretului- art.1666 alin 3 : (3) n absena unei clauze contrare,
cheltuielile aferente operaiunilor de plat a preului sunt n sarcina
cumprtorului. textul are in vedere comisioanele bancare si reia regula
generala conform careia debitorul platii suporta cheltuiala ei.

Sanctiunea neexecutarii voluntare a obligatiei

Obligatia de a plati pretul, ca orice obligatie baneasca, nu se poate stinge prin
imposibilitate fortuita de neexecutare si poate fi executata silit in natura.
In cazul in care executarea obligatiei se produce cu intarziere ea se cumuleaza cu
plata de dobanzi moratorii stabilite potrivit regulilor de la imprumut.
Pe langa executarea silita a obligatiei de a plati pretul, executare care beneficiaza
de garantiile analizate anterior, vazatorul poate obtine alternativ rezolutiunea
contractului de vanzare cu restituirea lucrului vandut si daca este cazul cu
daune interese.
Atat executarea silita, cat si rezolutiunea trebuie sa fie precedate de punerea in
intarziere a cumparatorului si in principiu urmeaza dreptul comun din TGO.

53
Prin derogare!!! de la acest drept comun, art. 1725 -1729 prevad anumite
particularitati de regim juridic specific vanzarii. Unele vizeaza exclusiv obligatia
de a plati pretul, altele vizeaza atat obligatia de a plati pretul cat si obligatia de a
plati bunul vandut.

Aspecte specifice ale obligatiei de a plati pretul:

1. Vanzarea bunurilor mobile
2. Vanzarea bunurilor imobile
In ceea ce priveste sanctiunea obligatia de a plati pretul unei vanzari mobliare-
art. 1727: (1) Atunci cnd vnzarea s-a fcut fr termen de plat, iar
cumprtorul nu a pltit preul, vnztorul poate ca, n cel mult 15 zile de la data
predrii, s declare rezoluiunea fr punere n ntrziere i s cear restituirea
bunului mobil vndut, ct timp bunul este nc n posesia cumprtorului i nu a
suferit transformri.
(2) n cazul prevzut la alin. (1), dac aciunea n restituire nu a fost introdus n
condiiile stabilite de acesta, vnztorul nu mai poate opune celorlali creditori ai
cumprtorului efectele rezoluiunii ulterioare a contractului pentru neplata
preului. Dispoziiile art. 1.648 sau ale art. 1.649, dup caz, rmn aplicabile.
Sanctiunea neexecutarii obligatiei de a plati pretul unei vanzari mobiliare
(1727)- atunci cand vanzarea s-a facut fara termen de plata, iar cumparatorul nu
a platit pretul vanzatorul poate ca in cel mult 15 zile de la data predarii sa
declare rezolutinea fara punerea in intarziere si sa ceara restituirea bunului
mobil vandut, cat timp bunul este inca in posesia cumparatorului si nu a suferit
transformari.
Din text rezulta ca pentru ca vanzatorul sa poata declara rezolutiunea fara
punere in intarziere in cazul unei vanzari mobiliare este necesar sa fie intrunite
cumulativ!! urmatoarele conditii:
1) Contractul de vazare nu trebuie sa prevada un termen pentru plata
pretului- daca se prevede un asemenea termen, atunci inseamna ca
vanzatorul a avut incredere in particular in cumparator, incredere intarita
de remiterea catre acesta a bunului, remitere care creeaza aparenta fata de
terti ca bunul apartine cumparatorului. In materia mobiliara, aparenta ca
bunul apartine celui ce-l stapaneste genereaza proprietatea. In cosecinta
vanzatorul vinovat de crearea acestei aparente ar trebui sa suporte efectele
negative care ar decurge pentru el din efectele aparentei pe care a creat-o.
2) De la data predarii bunului sa nu fi trecut mai mult de 15 zile.
3) Bunul sa fie inca in posesia cumparatorului.
4) Bunul sa nu fi suferit transformari.
Daca toate aceste conditii sunt intrunite- art 1727 alin 2 : n cazul prevzut la
alin. (1), dac aciunea n restituire nu a fost introdus n condiiile stabilite de
acesta, vnztorul nu mai poate opune celorlali creditori ai cumprtorului
efectele rezoluiunii ulterioare a contractului pentru neplata preului. Dispoziiile
art. 1.648 sau ale art. 1.649, dup caz, rmn aplicabile.- atunci efectele
declararii rezolutiunii si cererii de restituire a bunului consecutive acesteia sunt
opozabile celorlalti creditori ai cumparatorului, in sensul ca daca delcaratia de
rezolutie si cererea de restituire survin in conditiile mentionate, ceilalti creditori
ai cumparatorului nu vor putea actiona ca si cum lucrul vandut a intrat in
patrimoniul debitorului lor si deci nu-si vor putea exercita creantele asupra
acelui lucru.
Dimpotriva, atat din perspectiva lor, cat si din perspectiva cumparatorului in
temeiul rezolutiunii, se va considera ca bunul a ramas mereu in patrimoniul
vanzatorului.

54
Dimpotriva daca nu sunt intrunite conditiile mentionate, rezolutiunea se poate
declara unilateral si fara punere in intarziere, insa efectele ei nu vor putea fi
opuse decat cumparatorului si nu si oricarei alte persoane.
1. Potrivit art 1727 alin 2 celorlalti creditori ai cumparatorului, altii decat
vanzatorul insusi, nu le mai pot fi opuse efectele rezolutiunii.
2. In plus, potrivit art 937, in cazul in care cumparatorul a transmis posesia
catre un subdobanditor de buna-credinta cu titlu oneros acesta devine proprietar
al bunului si nu ii mai este opozabila desfiintarea transferului dintre vanzator si
cumparator cauzata de rezolutiune,
3. iar in al treilea rand, chiar si subdoanditorii cu tiltu gratuit sau aceia care
cunosc cauza rezolutiunii/ neplatii pretului de catre cumparator devin creditori
fata de cumparator pentru obligatia lui de a le transfera lor proprietatea si, ca si
ceilalti creditori, pot actiona ignorand efectele rezolutiunii in temeiul art 1727
alin 2. Daca rezolutiunea nu se face in acele conditii atunci va produce efecte
doar intre cumparator si vanzator.
Daca bunul a fost intre timp transmis catre un tert sau executat silit de catre
vreunul dintre creditori, ca urmare a rezolutiunii declarate de vazator in alte
conditii decat cele metionate, cumparatorul va fi tinut numai la restituirea prin
echivalent a bunului potrivit art 1641 NCC : n cazul pieirii totale sau
nstrinrii bunului supus restituirii, debitorul obligaiei de restituire este inut s
plteasc valoarea bunului, considerat fie la momentul primirii sale, fie la acela al
pierderii ori al nstrinrii, n funcie de cea mai mic dintre aceste valori. Dac
debitorul este de rea-credin ori obligaia de restituire provine din culpa sa, atunci
restituirea se face n funcie de valoarea cea mai mare.

Particularitatile vanzarii imobiliare

Potrivit art.1728- Atunci cnd vnzarea are ca obiect un bun imobil i s-a stipulat
c n cazul n care nu se pltete preul la termenul convenit cumprtorul este de
drept n ntrziere, acesta din urm poate s plteasc i dup expirarea
termenului ct timp nu a primit declaraia de rezoluiune din partea vnztorului.
Potrivit art. 1729- rezolutiunea vanzarii unui imobil are efecte fata de un tert in
conditiile in care se poate cere rectificarea inscrierii din CF cu privire la acel
imobil.
Potrivit acestor 2 texte , posibilitatea de a cere rectificarea inscrierii unui drept
care nu mai corespunde cu realitatea juridica privind acel drept, difera dupa cum
titlularul dreptului, prin ipoteza tert fata de vanzare, este sau nu de buna-
credinta in legatura cu aceasta realitate juridica. Altfel spus, depinde dupa cum
tertul subdobanditor a cunoscut sau nu ca pretul vanzarii nu era platit, ceea ce ii
da vanzatorului dreptul la rezolutiune.
In materia de CF, buna sau reaua credinta a tertului dobanditor nu se poate
aprecia decat in functie de inscrierile/ notarile in CF existente la data la care el a
dobandit- art. 901 NCC.
Prin urmare, daca vanzatorul si-a inscris ipoteca legala care garanteaza dreptul
sau cu privire la pret sau daca si-a notat dreptul de a cere rezilotiunea pentru
neplata pretului, atunci cei care dobandesc dreptul de la cumparatorul ulterior
unei asemenea inscrieri sau notari sunt de rea-credinta.
Daca vanzatorul nu a indeplinit niciuna dintre aceste formalitati de publicitate,
dobanditorii de drepturi de la cumparator sunt de buna-credinta.
Fata de subdobanditorii de rea-credinta, efectele rezolutiunii vanzarii pentru
neplata pretului pot fi valorificate oricand in sensul ca tranferul dintre vanzator si
cumparator se desfiinteaza, ceea ce atrage si desfiintarea drepturilor constituite
de cumparator fata de dobanditorii de rea-credinta. Prin urmare, aceste drepturi
pot fi rectificate prin radiere astfel incat titularul dreptului tabular ramane
vanzatorul.

55
Fata de tertii de buna credinta, regimul rectificarii drepturilor lor difera dupa
cum au dobandit cu titlu gratuit sau oneros .
Daca au dobandit cu titlu gratuit, potrivit art 909 alin 2, rectificarea drepturilor
lor poate fi ceruta in termen de cel mult 5 ani de la data inscrierii acestor
drepturi. ((2) Fa de terele persoane care au dobndit cu bun-credin un drept
real prin donaie sau legat cu titlu particular, aciunea n rectificare, sub rezerva
prescripiei dreptului la aciunea de fond, nu se va putea introduce dect n termen
de 5 ani, socotii de la nregistrarea cererii lor de nscriere.)
In schimb tertii subdobanditori de buna credinta catre au dobandit prin acte cu
tiltu oneros se bucura de inviolabilitatea drepturilor astfel dobandite =art. 909
alin 3: (3) De asemenea, sub rezerva prescripiei dreptului la aciunea n fond,
aciunea n rectificare, ntemeiat exclusiv pe dispoziiile art. 908 alin. (1) pct. 1 i
2, se va putea ndrepta i mpotriva terelor persoane care i-au nscris vreun drept
real, dobndit cu bun-credin i printr-un act juridic cu titlu oneros sau, dup
caz, n temeiul unui contract de ipotec, ntemeindu-se pe cuprinsul crii funciare.
n aceste cazuri, termenul va fi de 3 ani, socotii de la data nregistrrii cererii de
nscriere formulate de ctre dobnditorul nemijlocit al dreptului a crui rectificare
se cere, cu excepia cazului cnd ncheierea, prin care s-a ordonat nscrierea care
face obiectul aciunii n rectificare, a fost comunicat celui ndreptit, caz n care
termenul va fi de un an de la comunicarea acesteia. cu art. 908 alin 1 pct 3 : (1)
Orice persoan interesat poate cere rectificarea unei intabulri sau nscrieri
provizorii, dac:
1. nscrierea sau ncheierea nu este valabil ori actul n temeiul cruia a fost
efectuat nscrierea a fost desfiinat, n condiiile legii, pentru cauze ori motive
anterioare sau concomitente ncheierii ori, dup caz, emiterii lui;
2. dreptul nscris a fost greit calificat;
3. nu mai sunt ntrunite condiiile de existen a dreptului nscris sau au ncetat
efectele actului juridic n temeiul cruia s-a fcut nscrierea;
4. nscrierea n cartea funciar nu mai este, din orice alte motive, n concordan cu
situaia juridic real a imobilului..
Din aceste 2 texte rezulta ca tertilor dobanditori de buna-credinta cu tiltu oneros ai
unui drept tabular nu li se pot opune consecintele desfiintarii actelor translative ale
antecesorilor lor, desfiintare cauzata de motive ulterioare incheierii acestui act ori
neplata pretului este un eveniment ulterior al contractului, in consecinta, aceasta
rezolutie nu poate fi opusa tertilor de buna-credinta.

Aspecte comune de regim juridic privind sanctiunea neexcutarii obligatiei de a plati

pretul si de a prelua bunul in vanzarea de bunuri mobile
In vanzarea de bunuri mobile, obligatia cumparatorului de a prelua bunul la
timp este foarte importanta din punct de vedere al echilibrului economic dintre
prestatiile partilor pentru ca daca obligatia de a prelua bunul nu e executata la
timp, intarzierea cumparatorului il pune pe vanzator in pozitia de a gasi un
spatiu de depozitare, iar daca bunurile sunt supuse pieirii si stricaciunii chiar si
in pozitia de a achizitiona alte bunuri pentru a-si executa obligatia. Sacrificiul
patrimonial la care il expune pe vazator la intarzierea la preluare poate fi chiar
mai mare decat intinderea obligatiei. Pentru ca determina intarzierea preluarii
este la fel de periculoasa si intarzierea platii pretului.
Vanzatorul datoreaza predarea numai dupa ce pretul a fost platit. Daca in cazul
in care cumparatorul intarziei plata pretului, vazatorul este indreptatit sa intarzie
predarea numai ca daca intarzie predarea risca sa suporte cheltuielile de
depozitare a bunului pana la predare si chiar cheltuielile de inlocuire a bunului
daca acesta este supus unei deteriorari rapide.
De aceea, in materia vanzarii imobiliare, legiuitorul a prevazut cateva dispozitii
particulare menite sa consolideze regimul sanctionator al intarzierii

56
cumparatorului in executarea obligatiei sale de a prelua bunul si de a plati
pretul- art.1725- art.1726.
Art. 1725 (1): (1) n cazul vnzrii bunurilor mobile, cumprtorul este de drept n
ntrziere cu privire la ndeplinirea obligaiilor sale dac, la scaden, nici nu a
pltit preul i nici nu a preluat bunul. Prin aceasta se deroga de la dreptul
comun!!! conform caruia punerea in intarziere se face prin notificarea
cumparatorului.
Pentru ca aceasta punere de drept in intarziere sa se produca, este nevoie ca atat
obligatia de a plati pretul cat si obligatia de a prelua bunul sa fi ajuns la scadenta
ori acest lucru se poate intampla concomintent daca fie partile au derogat prin
intelegerea lor expresa de la succesiunea legala a scadentelor legale ale
contractului de vanzare, fie daca, desi nu a primit pretul, vanzatorul se declara
gata sa predea bunul si realizeaza toate actele necesare in acest scop, inclusiv
individualizarea daca este cazul bunurilor de gen.
Doar intr-o asemenea ipoteza, atat obligatia de a plati pretul, cat si cea de a
preda bunul au ajuns la scadenta fara a fi executate. De aici rezulta pe de o parte
ca el va trebui sa suporte cheltuielile de depozitare a bunului intre data punerii
in intarziere si data preluarii efective, va trebui sa suporte daune pentru orice
alta intarziere si ca preia riscul pieirii fortuite a lucrului astfel incat daca se
produce o asemenea pieire el nu va mai putea pretinde predarea dar va fi obligat
sa plateasca pretul.
Potrivit alin 2 din 1725: (2) n cazul bunurilor mobile supuse deteriorrii rapide
sau deselor schimbri de valoare, cumprtorul este de drept n ntrziere n
privina prelurii lor, atunci cnd nu le-a preluat n termenul convenit, chiar dac
preul a fost pltit, sau atunci cnd a solicitat predarea, fr s fi pltit preul. -
textul are in vedere bunuri perisabile.
In aceste cazuri, legiuitorul are in vedere 2 situatii :
(i) In primul caz cumparatorul (cel ce nu a preluat sau nu a platit pretul)
nu a executat si e de drept in intarziere chiar daca cere predarea.
Solutia: atunci cand solicita predarea fara plata pretului asta nu
inseamna ca vanzatorul trebuie sa i-l si predea (pentru ca nu a fost platit pretul).
Cumparatorul a preluat riscul pieirii fortuite/ deteriorarii/ pierderii de valoare
nu mai poate influenta obligatia sa de a plati pretul cata vreme nu a platit pretul
predarea nu-i este datorata, el trebuie sa plateasca pretul pentru a cere sa-i fie
predat bunul.
(ii) Al doilea mecanism este executarea directa. Acesta este codul comercial
de la 1887, in care mecanismul era denumit executare coactiva.
Art. 1726- executare directa nu trebuie sa fie confundata cu executarea silita in
natura (sens larg)- prevede 2 ipoteze dupa cum contractul de vanzare nu a fost
executat de catre cumparator sau de catre vanzator:
a- Cumparatorul nu si-a executat obligatia de a prelua bunul sau de a
plati pretul, vanzatorul are alegerea intre a depunde lucrul vandut intr-
un depozit pe cheltuiala si la dispozitia cumparatorului sau a-l vinde.
!!!Opinie prof. Dinca : devreme ce el are in vedere o forma de executare silita,
aceasta optiune se naste din momentul punerii in intarziere a cumparatorului (de
drept sau prin notificare).
Daca vanzatorul a optat pentru incheierea unei vanzari alternative, aceasta se
poate face fie prin licitatie publica, fie la pretul curent, insa in orice caz prin
intermediul unui agent autorizat.
Pret curent= fie pretul prevazut de lege daca este cazul, fie pretul stabilit prin
acte normative de forta inferioara legii dar aplicabile in privinta locului vandut, fie
pretul practicat pe piete organzate
Agent autorizat- in functie de tipul de bunuri sau de tipul de autorizatie:
executorii judecatoresti, farmacisti, spitale pentru medicamente etc.

57
Daca pretul obtinut prin vanzare alternativa nu e cel putin egal cu acela convenit
cu cumparatorul initial, atunci vanzatorul are posibilitatea de a pretinde ca
cumparatorul initial sa platesca diferenta. De asemenea, cumparatorul va fi tinut
sa suporte cheltuielile facute de vanzator pentru organizarea vanzarii alternative.
b- Cand contractul de vanzare nu se executa din culpa vanzatorului, daca
vanzarea are ca obiect bunuri fungiile, atunci cumparatorul poate
decide sa le cumpere din alta sursa. Si, in acest caz, aceasta forma de
executare silita trebuie precedata de punerea in intarziere a
vanzatorului. Trebuie executata prin intermnediul unui agent autorizat si
pentru un pret curent.
In cazul in care cumparatorul nu a obtinut bunurile astfel procurate decat pentru
un pret mai mare decat cel al vanzarii convenite initial, el il poate obliga pe
vanzator sa suporte diferenta si in orice caz vanzatorul este tinut sa suporte
cheltuielile de organizare a cumpararii alternative.
In oricare din cele 2 forme ale ei, executarea directa se poate cumula cu plata de
daune interese contractuale pentru prejudiciul care ar rezulta pentru partea
carea organizat executarea din culpa celeilalte parti. De asemenea, partea care
exercita dreptul la executarea directa trebuie sa incunostiinteze celalata parte
despre aceasta obligatie care in absenta unei dispozitii speciale se sanctioneaza
cu raspunderea contractuala din dreptul comun.

VARIETATI DE VANZARE
1. Vanzarea pe incercate
2. Vanzarea pe gustate
3. Vanzarea unei mosteniri
4. Vanzarea cu optiune de rascumparare
5. Vanzarea cu rezerva proprietatii

1) Vanzarea pe incercate
- contractul de vanzare incheiat sub conditia suspensiva ca in urma incercarii
lucrului vandut de catre cumparator, acest lucru sa satisfaca anumite criterii
obiective.
Spre exemplu A ii vinde lui B un auto sub conditia ca in urma incercarii auto de
catre B acesta sa parcurga in conditii de trafic normale in cel mult 1h si jum
autostrada Buc- Pitesti. Daca nu s-a prevazut un alt termen in conventia partilor,
conditia susupensiva se prezuma intemeiata daca pana la expirarea unui termen
de 30 de zile cumparatorul nu a delcarat ca in urma incercarii bunul nu satisface
criteriile convenite.
Pana la indeplinirea conditiei suspensive nu se produce decat un singur efect al
contractului- predarea bunului de catre vanzator catre cumparator a bunului, se
calculeaza 30 de zile.
In cazul in care conditia nu e indeplinita predarea e supusa restituirii si niciun
alt efect al contractului nu se produce
Daca dimpotriva , conditia este indeplinita, atunci contractul se consolideaza
retroactiv, considerandu-se ca efectele lui s-au nascut la momentul incheierii
sale. Este controversata ipoteza riscului contractului in ipoteza in care bunul
piere fortuit dupa ce a fost predat cumparatorului.
!!!Prof. Dinca considera ca solutia depinde dupa cum pierirea s-a facut inainte
de verificarea bunului sau dupa verificarea bunului.
Daca bunul a pierit inainte de verificare, verifcarea nu se mai poate efectua din
cauze neimputabile cumparatorului astfel incat conditia nu va fi indeplinita si
deci contractul nu produce nicun efect, riscul fiind suportat de vanzator care
ramane proprietar. Daca bunul a pierit dupa verificare si la verificvare nu au fost

58
indeplinite criteriile obiective ale incercarii, atunci se aplica aceeasi solutie ca si
in primul caz.
Daca bunul a pierit dupa verificare si la verificare au fost indeplinite criteriile
obiective ale incercarii, atunci din momentul indeplinirii conditiei suspensive
riscul a trecut asupra cumparatorului caruia bunul ii fusese predat si care prin
indepinirea conditiei a devenit si proprietar astfel incat el va trebui sa plateasca
pretul.

2) Vanzarea pe gustate- potrivit art 1682 :

(1) Vnzarea sub rezerva ca bunul s corespund gusturilor cumprtorului se
ncheie numai dac acesta a fcut cunoscut acordul su n termenul convenit ori
statornicit prin uzane. n cazul n care un asemenea termen nu exist, se aplic
dispoziiile art. 1.681 alin.(2).
(2) Dac bunul vndut se afl la cumprtor, iar acesta nu se pronun n termenul
prevzut la alin. (1), vnzarea se consider ncheiat la expirarea termenului.
Vanzarea sub rezerva ca bunul sa corespunda gustului cumparatorului se
incheie numai daca acesta a facut cunoscut acordul sau in termenul convenit
sau statornicit prin uzante.
Diferenta dintre vanzarea pe incercate si vanzarea pe gustate e aceea ca
incercarea de catre cumparator nu vizeaza verificarea unor criterii obiective, ci
numai satisfacerea unor preferinte subiective care pot sa nu fie precizate in
intelegerea partilor. Numele operatiunii provine din practica targurilor de
alimente, dar ea nu se aplica strict alimentelor.
De exemplu cesiunea drepturilor de autor privind o opera poate sa depinda de
satisfacerea de catre acea opera a unei conformitati subiective cu imaginea pe
care beneficiarul eventual cumparatorul doreste sa o creeze fata de cumparatorii
sai. ???
In toate aceste cazuri, in masura in care contractul depinde de exprimarea in
viitoar a unei pozitii pur subiective din partea uneia dintre parti, el nu se poate
forma intrucat lipseste intentia cumparatorului de a se angaja juridic. Prin
urmare, vanzarea va fi considerata incehiata doar dupa ce cumparatorul a
declarat ca este satisfacut cu bunul pe care l-a incercat.
In lipsa unui termen convenit de catre parti sau statornicit de uzante, teremenul
in care cumparatorul trebuie sa isi exprime pozitia este de 30 de zile si in toate
cazurile, acest termen are natura juridica a unui termen de oferta irevocabila
facute de vanzator cumparatorului care isi rezerva dreptul de a gusta.
Daca pana la expirarea termenului, destinatarul ofertei nu se pronunta prin
derogare de la dreptul comun oferta se considera acceptata dupa cum prevede
1682 alin 2 : Dac bunul vndut se afl la cumprtor, iar acesta nu se pronun
n termenul prevzut la alin. (1), vnzarea se consider ncheiat la expirarea
termenului.

3) Vanzarea unei mosteniri

Vanzarea care are ca obiect dreptul unei persoane de a primi un patrimoniu
succesoral sau o parte din acesta.
Dpdv structural, acesta este un drept privit ut singuli, dar are ca obiect o
universalitate de drept sau o cota parte dintr-o universalitate de drept, iar
aceasta se formeaza la decesul unei persoane, deces la care patrimoniul acelei
persoane devine patrimoniu succesoral care se transmite succesorilor. Acesti
msotenitori pot avea calitatea de vanzatori intr-un contract de vanzare a unei
mosteniri.

59
Vanzarea unei mosteniri este supusa anumitor conditii de validitate si produce
anumite efecte.
Conditii de validitate:
1- Obiectul vanzarii- mostenirea in legatura cu care exista dreptul vandut
trebuie sa fi fost deschisa anterior contractului de vanzare. Altfel spus nu
se poate vinde decat mostenirea unei persoane decedate. Mostenirea se
deschide doar prin deces.
Pactele asupra unei mosteniri nedeschise inca sau asupra unei mosteniri viitoare
sunt lovite de nulitate absoluta. Uneori in doctrina se spune ca motivul de
nulitate absoluta este acela ca ar trezi motivul mortii. In drept exista contracte
care contractul de renta viagera, contractul de asigurare de viata (exceptii).
Pactele sunt lipsite de obiect intrucat cu privire la o mostenire nedeschisa nu
exista niciun drept si vanzarea cu privire la o mostenire nedeschisa este lipsita de
obiect.
2- Forma vanzarii- art. 1747 alin 2- (2) Sub sanciunea nulitii absolute a
contractului, vnzarea unei moteniri se ncheie n form autentic.

Efecte specifice
Art. 1748- daca nu specifica bunurile asupra carora se intinde drepturile sale,
vanzatorul unei mosteniri garanteaza numai calitatea sa de mostenitor afara de
cazuarile in care partile au inalturat expres si aceasta garantie. (Dac nu
specific bunurile asupra crora se ntind drepturile sale, vnztorul unei moteniri
garanteaz numai calitatea sa de motenitor, afar de cazul cnd prile au
nlturat expres i aceast garanie.)
Din acest text rezulta ca de regula vanzatorul nu garanteaza cumparatorului
decat existenta in patrimoniul sau a dreptului vandut, adica a dreptului asupra
universalitatii care este patrimoniul succesoral, iar nu si continutul
patrimoniului succesoral.
De la acesta regula partile pot deroga prin stipulatie expresa in 2
sensuri:
fie inlatura expres aceasta garantie ( derogare in beneficiul vanzatorului)
fie partile upgradeaza aceasta garantie prevazand in contract care sunt
bunurile si datoriile care incumba patrimoniului succesoral.
In cazul in care s-au facut specificatii cu privire la continutul patrimoniului
succesoral asupra caruia poarta dreptul vandut, se considera ca vanzatorul
garanteaza realitatea acelor spcificatii si va raspunde de cate ori cumparatorul
este tulburat de ctare un tert pe motiv ca specificatiile respective nu corespunde
realitatii.
Spre exemplu daca s-a prevazut ca in patrimoniul succesoral se afla un imobil
anume determint atunci vanzatorul garanteaza pe cumparator pentru orice
evictiune decurgand din tulburarea cumparatorului in exercitarea dreptului de
proprietate asupra imobilului ca si cand imobilul s-ar fi vandut ut singuli.
In schimb daca existenta imobilului in patrimoniul succesoral nu a fost
mentionata in contractul de vanzare a unui drept din acel acel patrimoniu,
vanzatorul nu va raspunde decat pentru tulburarile care ar decurge din faptul ca
el nu era mostenitor sau ca dreptul sau astfel mostenit era mai limitat decat
dreptul vandut.

Bunurile din continutul patrimoniului succesoral transmis

In principiu, partile unui contract de vanzare al unei mosteniri sunt prezumate a
dori sa transmita catre cumparator dreptul asupra patrimoniului succesoral
tinand cont de continutul acestui patrimoniu de la data deschiderii succesiunii si
de modificarile intervenite pana la incheierea contractului.

60
In consecinta se vor transmite catre cumparator toate bunurile existente in
patrimonoiul succesoral.
Exceptii!!!!:
1. in cazul bunurilor de familie, consecintele vanzarii unei mosteniri difera dupa
cum aceste bunuri sunt sau nu de valoare patrimoniala insemnata.
Daca nu sunt de valoare patrimoniala insemnata, atunci ele sunt presupuse a
nu fi incluse in obicetul vanzarii.
Daca au valoare patrimoniala insemnata, atunci vanzatorul este obligat sa
trasmnita echivalentul bunurilor in cauza- tablouri vechi din domiciliu.
In sensul acestor reguli, prin bunuri de familie se intelege bunuri care au valoare
afectiva pentru vanzator in considerarea relatiilor sale de familie cu defucntul.
2. Daca transmisiunea unora dintre aceste bunuri este supusa unor formalitati
de publicitate, atunci cumparatorul este tinut sa execute acele formalitati
pentru a putea beneficia pe deplin de drepturile dobandite.
Dupa implementarea efectului constitutiv al inscrierilor in CF, cumparatorul va
deveni titular al drepturilor tabulare incluse in patrimoniul succesoral ce a facut
oicectul dreptului vandut numai dupa inscrierea sa in CF in acesta calitate.
De asemenea, inainte de reglementarea efectului constitutiv, inscrierea e
necesara pentru opozabilitatea fata de terti a transmisiunii acestor dreptui care
decurge din vanzarea mostenirii.
Tot astfel, daca in mostenire exista creante impotriva unor terti, cumparatorul
va putea actiona in calitate de creditor numai dupa ce a indeplinit formalitatile de
opozabilitate a cesiunii creantelor fata de debitorii cedati.
Pe langa bunurile incluse in patrimoniul succesoral, sunt transmise catre
cumparatorul mostenirii toate fructele pe care aceste bunuri le au produs intre
data deschiderii mostenirii si data contractului de vanzare.
De asemenea, in cazul in care vanzatorul mostenitor a instrainat bunuri din
patrimoniul succesoral inaitne de incheierea vanzarii msotenirii, pretul pe care l-
a obtinut urmeaza sa fie transmis cumparatorului.
Orice alte bunuri au subrogat bunuri existente in patrimoniul succesoral intre
data deschiderii mostenirii si data incheierii contractului de vanzare: indemnizatii
de asigurare pentru pieirea bunurilor ori bunuri care au fost primite in schimbul
bunurilor instrainate din patrimoniul succesoral se cuvin cumparatorului si
trebuie transmise catre el.
3. Datoriile incluse in patrimoniul succesoral
Intre partile contractului de vanzare, legiuitorul prezuma ca intelegerea lor este in
sensul ca dobanditorul sa suporte toate datoriile mostenirii asupra careia
poarta dreptul vandut.
Daca vanzatorul a avut creante asupra mostenirii, care dupa deschiderea
acesteia au devenit imposibil de executat datorita confuziunii, atunci aceste
creante renasc si urmeaza a fi platite de catre cumparator.
De asemenea daca vanzatorul a platit datorii ale mostenirii fata de terti
creditori, cumparatorul va trebui sa ii ramburseze sumele platite ori daca s-au
platit ale bunuri, sa ii ramburseze valoarea acelor bunuri.
In ceea ce priveste raporturile cu creditorii mostenirii, acestora nu li se poate
impune schimbarea debitorilor lor prin acete intre vii la care nu au consimtit.
In consecinta, chiar si dupa incheierea contractului de vanzare a mostenirii
vanzatorul ramane obligat fata de credotorii mostenirii sa suporte datoriile
acestuia de regula in limita activului succesoral.
Asadar, creditorii se vor putea indrepta impotriva vanzatorului, iar in cazul in
care acesta plateste datoria mostenirii, el va putea obtine recuperarea platilor
facute de la cumparator.
Pe de alta parte, acest aspect de regim juridic prevazut de art 1751 NCC
(Vnztorul rmne rspunztor pentru datoriile motenirii vndute.) reprezinta un

61
beneficiu pentru creditorii mostenirii, de care sunt liberi sa se dispenseze
actionand liber impotriva cumparatorului.
In orice caz, nici cumparatorul nu va putea fi tinut sa raspunde decat in limita
activului succesoral cu exceptia cazului in care mostenirea transmisa a fost
acceptata fortat, caz in care aceasta limita nu i-ar fi profitat nici mostenitorului
vanzator.

4) Vanzarea cu optiune de rascumparare- art. 1758-1762 NCC

Este un contract de vanzare afectat de conditia rezolutorie a rascumpararii
bunului de catre vanzator.
EXEMPLU: A ii vinde lui B un bun sub conditia ca A sa il rascumpere de la B-
este un instrument de creditare oferindu-i vanzatorului posibilitatea de a dobandi
rapid anumite lichiditati, iar cumparatorul o foarte puternica garantie pentru
restituirea celor lichiditati- dreptul de proprietate asupra dreptului vandut pe
care cumparatorul il va pastra pana la rascumparare.
De regula, pretul rascumpararii este egal cu pretul vanzarii in sensul ca
vanzatorul trebuie sa restituie exact pretul pe care l-a primit.
Regula este supletiva si partile pot prevedea:
a) fie ca pretul rascumpararii sa fie inferior pretului vanzarii,
b) fie ca pretul rascumpararii sa fie mai mare.
a) In prima situatie, dobanditorul- cumparatorul poate folosi bunul si poate
culege fructele lui in intervalul cuprins intre incheierea contractului si
rascumparare astfel incat diferenta de pret este tocmai echivalentul acestei
folosinte.
b) Cea de-a doua ipoteza se intalneste mai des si se explica prin aceea ca intre
incheierea contractului si rascumparare, vanzatorul poate folosi pretul pe care l-a
primit. Daca rascumpararea este supusa unui pret mai mare, diferenta fata de
pretul vanzarii are natura juridica a unei dobanzi remuneratorii, fruct civil al
banilor utilizati de catre vanzator.
De aceea daca vanzarea cu optiune de rascumparare se incheie in afara activitatii
unei intreprinderi cu scop lucrativ, diferenta intre pretul rascumpararii si pretul
vanzarii trebuie sa respecte regulile cu privire la dobanda maxima prevazuta de
lege(o data si jumatate dobanda legala) iar in cazul in care aceasta dobanda e
depasita- art. 1762 : (1) n cazul n care diferena dintre preul rscumprrii i
preul pltit pentru vnzare depete nivelul maxim stabilit de lege pentru
dobnzi, preul rscumprrii va fi redus la preul pltit pentru vnzare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplic i vnzrilor n care vnztorul se oblig s
rscumpere bunul vndut.- atunci, ca si in cazul contractului de imprumut,
cumparatorul este decazut din dreptul la dobanda astfel incat pretul
rascumpararii va trebui sa fie egal cu pretul vanzarii.
In raport cu modul in care afecteaza vanzarea, optiunea de rascumparare este o
modalitate, si anume conditie rezolutorie.
In raport insa cu prerogativele vanzatorului, optiunea de rascumparare face
obiectul unui drept potestativ intrucat este o manifestare unilaterala de vointa
care ii permite vanzatorului sa stinga o situatie juridica ce-l priveste si pe
cumparator, si anume, sa desfiinteze conttractul de vanzare.
Optiunea de rascumparare NU se confunda cu optiunea beneficiarului unui pact
de optiune la vanzare. Vanzatorul nu are de optat daca sa incheie sau nu un alt
contract de vanzare ci are de optat numai daca sa desfiinteze contractul de
vanzare initial.
Dreptul potestativ presupune prin esenta lui un anumit termen in care se poate
exercita potrivit art 1758 alin 2 acest termen poate fi de cel mult 5 ani ((2)
Opiunea de rscumprare nu poate fi stipulat pentru un termen mai mare de 5
ani. Dac s-a stabilit un termen mai mare, acesta se reduce de drept la 5 ani)).

62
Partile pot prevedea orice durata inferioara, dar adaca au prevazut un termen
mai lung el se reduce de drept la 5 ani.
Practica franceza sustine ca daca partile nu au prevazut un termen se prezuma
ca ele au avut in vedere teremenul de 5 ani. In codul fracncez nu exista o
dispozitie care sa permita judecatorului ca atunci cand partile nu l-au pevazut,
judecatorul sa stabileasca termenul pe cale judiciara. In codul roman (art.1415 1)
Atunci cnd prile convin s amne stabilirea termenului sau las uneia dintre ele
sarcina de a-l stabili i cnd, dup o durat rezonabil de timp, termenul nu a fost
nc stabilit, instana poate, la cererea uneia dintre pri, s fixeze termenul innd
seama de natura obligaiei, de situaia prilor i de orice alte mprejurri. (2)
Instana poate, de asemenea, s fixeze termenul atunci cnd, prin natura sa,
obligaia presupune un termen i nu exist nicio convenie prin care acesta s
poat fi determinat. (3) Cererea pentru stabilirea termenului se soluioneaz potrivit
regulilor aplicabile ordonanei preediniale, fiind supus prescripiei, care ncepe
s curg de la data ncheierii contractului. ) exista o dispozitie care prevede ca
judecatorul poate stabili un termen in locul partilor daca ele nu l-au stabilit, dar
nu mai lung de 5 ani. Din 1759 alin 2 rezulta efectele exercitarii dreptului de
optiune.)
Pentru exercitarea valabila a dreptului de optiune e necesar ca vanzatorul sa
plateasca cumparatorului pretul rascumpararii la care se adauga cheltuielile
facute de cumparator pentru incheierea acestei vanzari, transferul si
opozabilitatea dreptului dobandit. Aceste sume trebuie platite in mod real
cumparatorului odata cu exercitarea dreptului de optiune. Daca acesta nu
doreste sa le primeasca vanzatorul are posibilitatea sa consemneze sumele in
cauza la dispozitia cumparatorului.
Sumele mentionate trebuie platite cel mai tarziu intr-un termen de o luna de la
data notificarii intentiei de rascumparare astfel cum rezulta si din art.1760
alin.3: (3) n termen de o lun de la data notificrii, vnztorul trebuie s
consemneze sumele menionate la art. 1.759 alin. (1), la dispoziia cumprtorului
sau, dup caz, a terului subdobnditor, sub sanciunea decderii din dreptul de a
exercita opiunea de rscumprare.
In cazul in care vanzatorul a notificat intentia de rascumparare fara a plati
sau consemna aceste sume, atunci el decade din dreptul de optiune fie la
expirarea termenului de o luna de la notificare, fie la expirarea termenului de
optiune (de 5 ani) socotindu-se termenul care expira primul.
In cazul exercitarii optiunii de rascumparare in mod valabil, contractul de
vanzare se desfiinteaza in mod retoractiv astfel incat prestatiile executate de
catre parti sunt supuse restituirii, iar actele subsecvente se desfiinteaza in
masura in care au fost respectate formalitatile de publicitate.
Sub primul aspect al restituirii prestatiilor executate- art. 1759 alin. 2 : (2)
Exercitarea opiunii l oblig pe vnztor la restituirea ctre cumprtor a
cheltuielilor pentru ridicarea i transportul bunului, a cheltuielilor necesare, precum
i a celor utile, ns n acest din urm caz numai n limita sporului de valoare. ,
aceste cheltuieli vor profita vanzatorului care va fi considerat retroactiv
proprietar, astfel incat suportarea lor de catre acesta este pe deplin justificata.
Singurul aspect in privinta caruia efectul retroactiv al indeplinirii conditiei
rezolutorii este inlaturat priveste potrivit art. 1410 regimul fructelor: n lips
de stipulaie sau prevedere legal contrar, fructele culese ori ncasate naintea
ndeplinirii condiiei se cuvin proprietarului sub condiie rezolutorie.. Astfel fructele
culese de cumparator pana la indeplinirea conditiei raman dobandite acestuia si
nu sunt supuse restituirii catre vanzator.
Sub aspectul efectelor exercitarii optiunii de rascumparare asupra actelor
subsecvente incheiate de cumparator, aceste efecete sunt conditionate de
opozabilitatea dreptului de optiune fata de tertii cu care s-au incheiat aceste acte.

63
in materie mobiliara, aceasta opozabilitate se asigura prin inscrierea dreptului
de optiune in Arhiva electronica de garantii reale mobiliare.
in materie imobiliara, opozabilitatea se asigura:
a) fie prin notarea dreptului de optiune,
b) fie prin inscrierea provizorie a dreptului cumparatorului sub conditia
rezolutorie a exeercitarii optiunii.
In cazul in care dreptul de optiune este opozabil tertilor cu care se incheie acte
subsecvente ale cumparatorului cu privire la lucrul vandut, atunci vanzatorul are
alegerea de a exercita optiunea direct fata de subdobanditorii din actele
respective.
In acest caz vanzatorul va notifica sumele necesare pentru exercitarea acestora,
iar in cazul in care aceste sume nu acopera integral prejudiciul suferit de tertii
dobanditori, ei nu se vor putea indrepta impotriva cumparatorului pe temeiul
garantiei contra evcitiunii, intrucat prin ipoteza dreptul vanzatorului le era
opozabil deoarece putea fi lesne cunoscut din registrele de publicitate.
Exercitarea optiunii de catre subdobanditor nu este o obligatie, el poate decide sa
si exercite optiunea fata de cumparatorul lui imediat solicitand ulterior bunul de
la tertii subdoanditori in temeiul principiului Resoluto iure dantis resolvitur
ius accipientis
In aceste cazuri cumparatorul va putea fi responsabil fata de terti cel putin
pentru trasmiterea in tot sau in parte a pretului pentru care si-a exercitat
optiunea.
In cazul in care cumparatorul a incheiat contracte de locatiune cu privire la
bunul vandut iar acestea au fost supuse formalitatilor de publicitate, contractele
in cauza nu se vor desfiinta prin exerictarea optiunii, ci vor fi mentinute pentru
termenul pentru care au fost incheiate, dar nu mai mult de 3 ani din momentul
exercitarii.
Chiar atunci cand dreptul de optiune nu a fost facut opozabil tertilor
subdobanditori prin formalitati de publicitate adecvate, drepturile acestor terti
nu-i vor putea fi opuse vanzatorului care exericta optiunea decat daca la randul
lor aceste drepturi au facut obiectul unor formalitati de publicitate.

CURS 11

5) Vanzarea cu rezerva proprietatii

Pana la intrarea in vigoare a NCC, aceasta a facut obiectul unei controverse cu
privire la validitatea ei. In principiu, potrivit unei astfel de vanzari, transferul
proprietatii este amanat pana la plata integrala a pretului vanzarii, plata care la
randul ei este fie afectata de un termen, fie esalonata in mai multe rate.
Prin urmare, singura obligatie pura si simpla scadenta imediat dupa incheierea
vanzarii este obligatia vanzatorului de a preda bunul pe care, deci, cumparatorul
il poate folosi si il poate chiar poseda, in sensul de a-l stapani cu intentia
dobandirii proprietatii, desi proprietatea nu i s-a transmis.
Validitatea mecanismului era contestata intrucat el constituia o garantie
neprevazuta de lege, amanarea proprietatii avand tocmai rolul de a garanta plata
integrala a pretului. Dar o garantie neprevazuta de lege pe de o parte contravine
principiului potrivit caruia numarul drepturilor de garantie este limitat legal, pe
de alta parte contravenea principiului de ordine publica al egalitatii dintre
creditorii chirografari. NCC a inlaturat temeiul acestor critici prevazand expres
aceasta garantie.
Potrivit art 1684 Stipulatia prin care vanzatorul isi rezerva proprietatea bunului
pana la plata integrala a pretului este valabila chiar daca bunul a fost predat.
Aceasta stipulatie nu poate fi insa opusa tertilor decat dupa indeplinirea
formalitatilor de publicitate cerute de lege dupa natura bunului.

64
 In consecinta, legiuitorul dispune expres ca aceasta garantie este valabila, dar
spre a fi opusa tertilor, inclusiv celorlalti creditori ai cumparatorului precum si
subdobanditorilor de la acesta este necesar ca ea sa fie supusa formalitatilor de
publicitate.
Structura acestor formalitati de publicitate este diferita dupa cum bunul este
mobil sau imobil.
daca bunul e imobil, transferul proprietatii nu se poate inscrie in CF decat
daca este amanata plata pretului. De aceea formalitatea aplicabila este notarea
de catre cumparator a dreptului sau de a pretinde transferul proprietatii dupa ce
pretul va fi platit. In acest sens, rezerva proprietatii este una dintre operatiile
supuse in mod expres notarii- 902 alin 2 NCC.
daca bunul este mobil, nu cumparatorul trebuie sa faca inscrierea la arhiva
electronica, ci vanzatorul trebuie sa isi inscrie la aceasta arhiva dreptul de
proprietate de care beneficiaza. Aceasta pentru ca, in principiu, pentru bunuri
mobile, publicitatea calitatii de titular al dreptului de proprietate se asigura prin
posesie, prin stapanirea materiala a bunului, iar formalitatile cu arhiva
electronica de garantii reale mobiliare nu acopera decat exceptiile de la acest
principiu. Or in cazul vanzarii cu rezerva proprietatii, stapanirea materiala a
bunului este exercitata dupa predare nu de catre vanzatorul- proprietar, ci de
catre cumparatorul- debitor al pretului astfel incat vanzatorul proprietar este
acela care are un drept ce trebuie facut opozabil altfel decat prin posesie si in
consecinta tocmai acest drept va fi inscris la arhiva.
Din punct de vedere tehnic este controversata in doctrina problema daca in cazul
vanzarii cu rezerva proprietatii, transferul proprietatii este afectat de un teermen
sau de o conditie.
!!!In opinia lui Dinca, transferul este afectat de un termen pentru 2 motive:
- Un argument de principiu: transferul proprietatii este dependent de plata
pretului, insa din perspectiva vanzatorului si a cumparatorului, plata
pretului nu e un eveniment extern nesigur ca realizare, ci este obiectul
obligatiei principale a cumparatorului si in virtutea fortei obligatorii a
contractului, trebuie tratat ca eveniment sigur, ceea ce este specific
termenului, iar nu conditiei.
- Argument de text: daca rezerva proprietatii ar fi generat o conditie cu
privire la dreptul de proprietate, NCC ar fi prevazut ca formalitatea de
publicitate aplicabila este inscrierea provizorie intrucat aceasta este
formalitatea specifica drepturilor tabulare sub conditie. Dar din art 902
rezulta expres ca formalitatea aplicabila este notarea, ceea ce este o
confirmare a faptului ca proprietatea nu e afectata de o conditie,notarea
privind exclusiv modalitatea termenului, iar nu dreptului afectat de aceasta
modalitate.
Potrivit art 1755 in cazul vanzarii cu rezerva proprietatii, riscul bunului se
transfera asupra cumparatorului inca de la data predarii chiar daca proprietatea
nu i s-a transmis in acel moment. Daca prin derogare de la regula din dreptul
comun, legiuitorul a prevazut acest efect in privinta ................. a fortiori el ar
trebui sa se extinda la consecintele pe care le produce acest risc asupra
contractului, atat asupra ......................
Astfel ca daca bunul piere dupa predare, obligatia vanzatorului de a transfera
proprietatea devine imposibil de executat si vanzatorul este exonerat de ea. Totusi
cumparatorul care a preluat riscul bunului ramane dator sa plateasca pretul,
urmand sa supore consecintele prejudiciabile ale pierii fortuite a lucrului vandut.
NCC dedica 3 articole acestei variante a vanzarii sub rezerva proprietatii.
In cazul unei asemenea vanzari, obligatia de a plati pretul, desi isi pastreaza un
caracter unitar, cat si o natura uno ictu, este executata in mai multe rate
succesive. Consecintele caracterului unitar al obligatiei includ printre altele

65
faptul ca daca una dintre rate nu este executata, vanzatorul va putea sustine ca
obligatia de a plati pretul in ansamblul sau nu este executata si cum aceasta este
obligatia principala a contractului, vanzatorul ar putea cere rezolutiunea, iar nu
rezilierea contractului.
De la aceasta regula, art 1756 prevede o limitare care are caracter supletiv. In
lipsa unei intelegeri contrare, neplata unei singure rate care nu este mai mare de
din pret nu da dreptul la rezolutiunea contractului si nici nu-l decade pe
cumparator din beneficiul termenului acordat pentru ratele ulterioare.
Pentru ca limiteaza o regula, textul este de aplicare si interpretare stricta, astfel
el nu se va aplica daca nu se platesc cel putin 2 rate chiar daca valoarea lor
cumulata nu depaseste 1/8 din pret si chiar daca ele nu sunt succesive. Aceasta
pentru ca repetarea unei neexecutari de mica insemnatate demonstreaza o
anumita perseverenta culpabila a cumparatorului, care, privita in ansamblu,
poate reprezenta o neexecutare a obligatiei de a plati pretul suficient de
insemnata spre a justifica rezolutiunea.
De asemenea textul nu se va aplica in mod evident daca rata neplatita depaseste
pragul maxim de 1/8 din pret, caz in care din art 1756 rezulta per a contrario ca
neexecutarea este prezumata insemnat.
In principiu, daca se dispune rezolutiunea, potrivit regulilor generale, prestatiile
executate sunt supuse restituirii. Aceasta inseamna ca vanzatorul are dreptul sa
i se restituie bunul al carui proprietar a ramas pe tot parcursul executarii
contractului rezolvit, dar si ca el este dator sa-i restituie cumparatorului ratele de
pret pe care le-a primit.
Din aceste rate de pret, vanzatorul poate sa retina atat daune interese pentru
prejudiciul pe care l-a suferit ca urmare a rezolutiunii contractului pentru
neexecutarea fara justificare a obligatiei de a plati pretul, cat si o compensatie
echitabila pentru lipsirea de folosinta a bunului pe perioada cuprinsa intre
predarea acestuia si restituire, timp in care bunul s-a aflat la cumparator.
In cazul in care contractul prevede ca vanzatorul este in drept sa retina integral
ratele de pret deja platite in cazul rezolutiunii contractului pentru neplata unor
alte rate, o asemenea prevedere are natura juridica a unei clauze penale prin care
se evalueaza prejudiciul consecutiv rezolutiunii si potrivit NCC va fi supusa
revizuirii judecatorului inclusiv in ipoteza in care cuantumul clauzei penale este
cu totul excesiv in raport cu prejudicul previzibil pe care l-a suferit vanzatorul ca
urmare a neexecutarii obligatiei de a plati toate transele pretului.
Cand se stabileste caracterul excesiv al transei se va avea in vedere valoarea
folosintei bunului cat timp acesta s-a aflat in posesia cumparatorului, inclusiv
uzura cauzata acestui bun, posibilitatea vanzatorului de a desfasura afaceri
alternative cu privire la acelasi bun, orice alte daune previzibile precum si o
anumita suma suplimentara menita sa il descurajeze pe cumparator in intentia
sa de a nu-si executa obligatia de a plati pretul.

66
 CONTRACTUL DE MANDAT
-clasificarea ctr de mandat
-mandatul cu reprezentare
-mandatul fara reprezentare

Notiune si clasificare:
-art.2009 NCC mandatul este ctr prin care o parte numita mandatar se obliga se
incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numite mandant
=> specificul mandatul este obiectul obligatiei pe care una dintre parti si-o asuma
ca obligatie principala fata de cealalta, aceea de a incheia acte juridice care nu
produc efecte in patrimoniul partii ce participa efectiv la procedura de incheiere a
actelor, ci in patrimoniul celeilalte parti
-act juridic incheiat de mandant pe seama mandantului la procedura de
incheiere a actului juridic participa mandatarul, iar efcetele se produc in
patrimoniul mandantului
-prerogativa de a incheia acte juridice care produc efecte asupra unei alte
persoane este o putere
-preogative juridice drepturi subiective au obiect determinat, se exercita in
interes propriu/ libertati general umane, se exercita in interes propiu/ puteri
au obiect determinat, dar se exercita in interesul altuia puterea de
reprezentare
-mandatul confera o putere de drept privat, pe care mandatarul o exercita in
interesul mandantului prin incheierea de acte juridice pe seama acestuia acte
jur ce produc efecte asupra mandantuluui
-din nat de putere => trasaturi caracteristice ale ctr de mandant
1.mandatarul este obligat sa fie loial intereselor mandantului
2.pt ca efectele vointei exprimate de mandatar se vor repercuta asupra
patrimoniului mandantului, aceasta putere nu poate subzista decat atata vreme
cat mandantul are incredere ca mandatarul ii va servi interesele inuitu
personae
3.de vreme ce mandatarul actioneaza in interesul mandantului, riscurile acestei
actiuni sunt suportate de mandant, care, in consecinta, va suporta si
consecintele cazurilor fortuite care se repercuteaza negativ asupra mandatarului
si consecintele imposibilitatii fortuite de executare a mandatului si consecintele
negative ale actelor pe care mandatarul se incheie
-nu este de esenta ctr de mandat ca si mandantul sa-si asume vreo obligatie fata
de mandatar
-este posibil ca in schimbul obligatiei mandtarului de a incheia acte pe seama
mandantului, fie sa isi asume, fie sa nu isi asume vreo obligatie
-in primul caz ctr de mandat cu titlu oneros/ in al doilea caz un contract
unilateral dezinteresat
-2010 (1) teza a doua mandatul dintre doua pers fiz se prezuma cu titlu gratuit;
teza a treia mandatul dat pt actul de exercitare a unei activitati profesionale se
prezuma a fi cu titlu oneros

Observatii:
-conflict intre cele doua prezumtii este rezolvat - mandatul se prezuma cu titlu
oneros (cu toate acestea in textul de lege)
-daca mandatul este cu titlu oneros, iar remuneratia mandatarului nu este
stabilita prin mandat avem text de lege expres
-prin derogare de la dr comun in care daca una dintre obligatiile decurgand
dintr-un contr este lipista de obiectul determinant, ctr este nul, in cazul
67
mandatului cu titlu oneros, chiar daca remuneratia mandatarului nu a
fost stabilita, mandatul va fi considerat valabil, judecatorul putand
suplini vointa partilor, fie aplicand criteriile prevazute de lege sau de uzante, fie
in lipsa evaluand serviciile prestate, evaluare pt realizarea careia el poate sa
dispuna o expertiza de specialitate
-cand actele pe care le incheie mandatarul sunt incheiate in numele
mandantului, at mdt este cu reprezentare
-cand actele pe care le incheie mandatarul sunt incheiate doar pe seama
mandatanului, dar nu in numele sau, at mdt este fara reprezentare
-daca nu s-a prevazut altfel in ctr de mdt, mdt este prezumat a fi cu reprezentare
aceasta este de natura contractului de mandat spre a det sediul materiei
aplicate ctr de mdt, trebuie mai intai sa se cerceteze dispozitiile privind mdt cu
reprezentare ele sunt dr comun si pt mdt fara reprezentare (2039(2))
-pt a det dispozitiile aplicabile mdt cu reprezentare, dispozitiile speciale trebuie
completate cu dispozitiile de la reprezentare

MANDATUL CU REPREZENTARE
-ctr de mdt cu rep este ctr prin care mandatarul se obliga sa incheie acte jur in
numele si pe seama mandantului
-specifica mdt cu rep este puterea de a reprezenta, in virtutea careia nu numai ca
actele incheiate de mandatar produc efecte in patrimoniul mandantului din
perspectiva mandantului si a mandatarului, dar acest lucru este cunoscut si
acceptat de la inceput si de tertul cu care se incheie acele acte juridice, astfel
incat in urma executarii mdt, acei terti se vor afla in rap juridice directe cu
mandantul, iar nu cu mandatarul

Conditii de validitate
- mandantul trb sa respecte cdt de capacitate cerute de lege pt actul pt care se da
mandatul/ mandatarul capacitate de exercitiu
-principiul consensualismului 2013 (1) in forma scrisa, autentica, sub
semnatura privata sau verbal
-in practica doar manifestarea de vointa a mandantului in sensul ca intelege sa
fie reprezentat de catre mandatar este conemnata in forma scrisa
-atat ca instrumentum cat si ca negotium, aceasta manifestare de vointa se
numeste imputernicire sau procura
- din perspectiva ctr de mdt, procura care este un act unilateral este o oferta de
mdt din partea mandantului aceasta oferta poate fi acceptata de mandatar in
orice forma
-adesea acceptarea acestei oferte se face prin executarea mandatului oferit, adica
prin incheierea actului in care s-a dat procura
-2013(1) teza finala acceptarea mdt poate rezulta si din acceptarea sa de catre
mandatar
-forma mdt art.2014 prevede o ipoteza particulare de formare a ctr de mdt
atunci cand mandantul formuleaza o oferta de mandat avand ca obiect incheierea
de catre mandatar a unor acte incluse in sfera activitatii profesionale a acestuia,
ori pt care acel mandatar si-a oferit serviciile in mod public, ori in mod direct
mandatarului, ctr se considera format, daca mandatarul nu refuza in mod
neintarziat oferta venita de la mandant tacerea valoreaza consimtamant
(derogare de la dr comun in materia acceptarii ofertei)
-in cazul in care pt actul ce face ob madt, legea impune anumite cdt de forma,
aceste cdt de forma vor fi cerute si in legatura cu ctr de mdt (art.2013(2) + 1301)
regula unitatii dintre mandat si actul pt care se da mandatul are in

68
vedere aspectul ca vointa mandantul de a incheia actul pt care se da mdt, se
exprima in chiar ctr de mdt
-daca se da mdt pt incheierea unui ctr de vanzare a unui imobil conf art. 1244
forma autentica => mdt va fi supus formei autentice ad validitatem, pt ca vointa
vazatorului se exprima in chiar ctr de mdt
-in doctrina mai veche s-a discutat daca aceasta regula se aplica si in cazul in
care forma autentica nu se cere ad validitatem, ci a fost convenita de catre parti
mdt poate sa nu imbrace forma autentica (initial)/ (apoi) legea 136/1995 in
cazul in care o parte este reprezentata la incheierea unui act autentic, indiferent
daca forma este ceruta ad validitatem sau nu, va trebui sa prezinte in timpul
procedurii de autentificare o procura autentica, in caz contrar, cererea de
autentificiare fiind respinsa => indiferent daca actul incheiat in forma autentica
se incheie astfel dat unei cerinte legale sau din vointa partilor, mdt pt incheierea
unui atare act trebuie sa imbrace forma autentica

Obiectul contractului:
-este intodeauna un act juridic
-in cazul in care pt incheierea actului juridic sunt necesare anumite acte
materiale, at mandatarul este obligat sa indeplineasca si acele acte materiale,
insa aceasta obligatie este accesorie fata de oblg de a incheia actul juridic,
care in masura in care ctr este calificat ca mdt, are statutul unei oblg
principale prin aceasta ctr de mdt se diferentiaza fata de alte ctr, care au ca
obiect principal acte materiale si in subsidiar acte juridice ctr de antrepriza sau
ctr de munca
Dpdv al obiectului, mdt poate fi general sau special.
mdt general: este cel dat pt toate treburile mandantului sau pt o categorie
larga a afacerilor sale (administrarea unui bun)
daca ob mdt este determinat sub aspectul nat actului juridic pt care se da
mandat si al ob uneia dintre obligatiile principale ce rezulta din acest act juridic,
atunci mdt este special
-in toate cazurile ob madt este de stricta interpretare si aplicare, astfel incat el nu
va putea fi extins decat la acele acte care sunt necesare pt indeplinirea ob expres
prevazut
-in consecinta, daca se da mdt pt incheierea unui anumit act juridic, ob nu mai
include si executarea acelui act juridic
-daca se da mdt pt incheierea unei tranzactii (acel ctr prin care partile pun capat
unui litigiu existent sau iminent) nu mai include si incheierea unui compromis
(partile convin sa incheie litigiul unui trbunal arbitrar)
-daca se da mdt pt ctr de vanzare, ob include si ctr preparatorii, inclusiv
promisiuni de vanzare sau pacte de optiune cu privire la vanzare, asta pt catele
respective pregatesc realizarea ob mdt
-at cand actul pt care se da mdt este un act de dispozitie (instrainare, grevare,
renuntare la un drept, incheierea unei tranzactii), at mdt nu este valabil cu
privire la acel act de dispozitie, decat daca este special
-pe temeiul unui mdt general, mandatarul nu poate incheia acte de dispozitie pe
seama mandantului 2016(1)(2)
-ob mdt trebuie sa fie det sau determinabil, posibil si licit
-mandatul este lovit de nulitate daca actul pt care se da mdt este contrar ordinii
publice
-de asemenea, mdt este nul, daca actul pt care se da mdt este strict personal (el
nu poate fi incheiat prin reprezentant ctr de munca, testamentul)
-2015 mdt nu se poate da pe termen nedeterminat daca partile nu au prevazut
un termen, ctr de mdt inceteaz ain 3 ani de la incheierea lui

69
Efectele mandatului cu reprezentare
(i)Efecte intre parti
(ii)Efecte fata de terti

(i) Efecte intre parti:

-de natura obligationala: obligatii ale mandatarului/ obligatii ale mandantului

OBLIGATIILE MANDATARULUI
-principala oblg a mandatarului este oblg de a incheia actul pt care s-a dat mdt
in numele si pe seama mandantului obligatie de mijloace, iar nu a unei
obligatii de rezultat, astfel ca daca actul nu se incheie, raspunderea
mandatarului va fi angajata numai daca se dovedeste ca neincheierea actului a
fost cauzata de lipsa sa de diligenta
-2018 daca mdt este cu titlu oneros, mandatarul este tinut sa execute mdt cu
diligenta unui bun proprietar, daca este cu tiltu gratuit, mandatarul este obligat
sa indeplineasca cu diligenta pe care o dovedeste in propriile afaceri
-in incheierea actelor pt care s-a dat mdt cu reprezentare, mandatarul este
obligat sa reprezinte pe mandant, ceea ce insemna ca va trebui sa-si exihibe
fata de tert calitatea sa de mandatar, astfel incat mandantul sa ajunga in
raporturi juridice cu tertul prin intermediul actelor juridice incheiate
-mandatarul trb sa actioneze in limitele puterii de reprezentare ce i-au fost
date si sa nu incheie acte in afara acestor limite 2017(2) mandatarul se poate
abate de la instructiunile primite de la mandant daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii cumulative:
1.abaterea sa fie justificata de o schimbare a imprejurarilor relevante la data la
care s-a dat mdt
2.aceasta schimbare era imprevizibila pt parti la data la care s-a dat mdt
3.schimbarea de imprejurari nu a putut fi comunicata mandantului in prealabil
fata de abaterea de la instructiunile sale daca putea fi comunicata, atunci
potrivit art.2018(2) mandatarul ar fi fost obligat sa o comunice si daca in urma
acestei schimbari mandantul ar fi dat noi instructiuni, ar fi trebuit sa le aplice pe
acelea, iar daca acesta nu ar fi dat noi instructiuni, mandatarul ar fi trebuit sa
aplice doar imputernicirea initiala, fara abatere
4.potrivit ansamblului imprejurarilor sa se poata prezuma in mod rezonabil ca
mandantul ar fi aprobat abaterea de la instructiunile sale initiale daca ar fi
cunoscut schimbarea initiala a imprejurarilor
-daca aceste cdt sunt indeplinite, pe de o parte, limitele puterii de reprezentare se
largesc, astfel ca el este autorizat sa se abata de instructiunile intiale, dar in
sarcina sa se naste o noua oblig, aceea de a-l informa pe mdt in legatura cu
schimbarea imprejurarilor si abaterea de la instructiuni, imediat ce aceasta
informare va fi posibila

-mandatarul are obligatia de loialitate fata de mandant

-el nu trebuie sa se afle intr-un conflict personal cu interesul mandantului,
interesele sale personale nu trebuie implicate de partea tertului cu care se
incheie actul pt care s-a dat mdt
-mandatarul vanzatorului nu trebuie sa aiba actiuni in firma cumparatorului
-ctr pt care s-a dat mdt este afectat de nulitate relativa, daca a existat conflict
de interese
-1304 conflict de interese mandatarul actioneaza fie in calitate de
cocontractant, fie si in calitate de mandarar al cocontractantului nulitatea
relativa a contractului la cererea persoanei ale carei interese au fost lezate, cu
exceptia situatiei in care ctr de mdt initial a fost astfel redactat, incat fie
mandatarului i s-a permis expres sa actioneze si in calitate de cocontractant sau

70
de reprezentant al acestuia, fie intregul continut al ctr pt care s-a dat mdt a fost
inclus in ctr de mdt
-1229 ctr este anulabil at cand consimtamantul reprezentantului este viciat
poate invoca vanzatorul lucrului altuia faptul ca nu stia ca bunul pe care l-a
vandut nu era al sau?
-vanzatorul lucrului altuia stie ca bunul nu este al lui, mandatarul nu stie ca
bunul nu este al vanzatorului (acesta se afla in eroare) poate fi anulat acel ctr
din pricina acelei erori? NU elementul a fost stabilit de catre mandant, nu de
catre mandatar
-art.1300 buna-credinta

-obligatia de a da socoteala mandatarul este obligat sa transmita mandantului

toate bunurile pe care le-a primit de la acesta pentru executarea mandatului si
nu le-a folosit in acest scop, precum si toate bunurile pe care le-a primit de la
terti pe seama mdt, chiar daca acele bunuri nu i se cuveneau acestuia
EXEMPLU: pensionar pleaca la copil in America. Lasa un vecin sa se ocupe de
treburi (intretinere, impozite ). Ii lasa niste bani pt a-i folosi pt acoperirea
acestor obligatii (3000). Plateste 2700 impozite => trebuie sa ii returneze cei 300
de lei
Daca pensionarului i se calculeaza o pensie mai mare, vecinul trebuie sa accepte
pensia si sa i-o transmita pensionarului astfel.
-2020 prevede un regim special daca mandatarul datora catre mandant
anumite sume de bani, dovanzile la aceste sume curg din ziua in care a fost pus
in intarziere/ daca mandatarul a si cheltuit aceste sume in interes propriu,
atunci dobanzile la sumele cheltuite curg din ziua intrebuintarii lor

-oblg cu caracter exceptional obligatia mandatarului de a raspunde pt

obligatiile asumate de terti prin contractul care se incheie in executarea mdt
-in principiu mandatarul NU!! are o asemenea obligatie
-!!!prin exceptie, in cazul in care neexecutarea obligatiilor de catre terti este
cauzata de insolvabilitatea acestora, insolvabilitate care exista si la data incheierii
ctr prin intermediul mandatarului si care i-a fost cunoscuta acestuia, fie ar fi
trebuit sa-i fi fost cunoscuta, atunci el raspunde si pt neexecutarea obligatiilor
tertilor
3 cdt:
-neexecutarea sa fie cauzata de insolvabilitatea tertului
-insolvabilitatea sa existe la data incheierii ctr
-aceasta sa-i fi fost sau trebuia sa-i fi fost cunoscuta mandatarului

Oblg cu caracter exceptional obligatiile decurgand din substituirea in

executarea mandatului
-mandatul se bazeaza pe incredere (este un ctr intuitu personae) mandatarul
nu este autorizat sa-si substituie o alta persoana in executarea mdt si trebuie sa
il execute personal
-in mod !!exceptional, partile pot deroga de la aceasta regula si pot sa-i
autorizeze in mod expres mandatarului substituirea
-chiar si in absenta unei autorizari exprese, mandatarul este autorizat sa isi
substituie o alta pers in executarea oblg din cauza unor imprejurari survenite ctr
de mdt si in aceleasi cdt in care este autorizata abaterea de la isntructiunile
mandantului

(ii) Efcetele substituirii unui tert in executarea mdt:

-aceste efecte dupa cum substituirea a fost sau nu autorizata

71
daca substituirea nu a fost autorizata, mandatarul raspunde pt fapta
substituitului ca pt propria sa fapta
daca substituirea a fost autorizata , mandatarul nu raspunde decat pentru
diligenta cu care si-a ales persoana care l-a substituit si pt continutul
instructiunilor pe care l-a dat acestei persoane
-in toate cazurile, mandantul poate angaja direct raspunderea
substituitului
-daca substituirea a fost autorizata, atunci intelegerea pt substituire pe care
mandatarul a incheiat-o cu substituitul este considerata a fi fost incheiata in
limitele mdt initial si, in consecinta, aceasta produce efecte directe intre mandant
si substituit, astfel ca si substituitul poate angaja direct raspunderea
mandantului pt obligatiile acestuia
-in caz contrar, substituitul nu se poate indrepta impotriva mandantului, ci doar
impotriva mandatarului cu care a contractat

Tot obligatie exceptionala: vizeaza obligatiile decurgand din pluralitatea de

mandatari

-at cand acelasi mandant mandateaza mai multe persoane pt acelasi obiect, avem
o pluralitate de mandatari, al carei regim difera dupa cum acestia sunt sau nu
tinuti sa lucreze impreuna:
-in lipsa de stipulatie expresa ei nu sunt tinuti sa lucreze impreuna
-daca mandatarii sunt tinuti sa lucreze impreuna, atunci:
1.acceptarea mdt de catre fiecare dintre ei este conditionata de catre acceptarea
de catre toti ceilalti
2.pt incheierea ctr in vederea careia s-a dat mdt, mandatarii tb sa fie de acord in
unanimitate
3.raspunderea mandatarilor pt executarea obligatiilor din ctr de mandat este
solidara
4.incetarea mdt pt unul dintre mandatari antreneaza incetarea automata a mdt
pt toti ceilalti

-daca mandatarii nu sunt tinuti sa lucreze in comun, atunci se produc

urmatoarele consecinte:
fiecare mandatar isi accepta mandatul in mod separat, fara ca acceptarile sa fie
interconditionate
actul pt care s-a dat mandat poate fi incheiat de catre oricare dintre mandatari
singur
raspunderea mandatarilor este conjuncta
incetarea mdt pt unul dintre mandatari nu are nici un efect asupra celorlalti

Oblg cu caracter accesoriu obligatia de conservare a bunurilor mandantului

-art.2019(2) atat timp cat detine bunurile mandantului, mandatarul este

obligat sa le conserve
-art.2024 el va putea chiar sa exercite dr mandantului fata de terti atunci cand
este imputernicit sa primeasca bunuri care prezinta vicii aparente sau semne de
deteriorare, ori au ajuns cu intarziere
-daca bunurile sunt supuse pieirii, mandatarul este imputernicit chiar sa le
vanda in numele si pe seama mandantului, dar cu diligenta unui bun proprietar
-atat exercitarea dr mandantului fata de terti, cat si vanzarea bunurilor acestuia
trebuie notificate de catre mandatar mandantului, de indata ce notificarea este
posibila, adica de regula inainte de savarsirea actelor amintite

72
CURS 8

OBLIGATIILE MANDANTULUI

1) Mandantul este obligat sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele

necesare executarii mandatului. Cum, prin ipoteza, mandatarul trebuie sa
dispuna de aceste mijloace prealabil fata de executarea mandatului, obligatia
mandantului de a-i pune la dispozitie mijloacele in cauza trebuie executata in
avans si, pana la executarea ei, nu devine scadenta obligatia mandatarului de a
aduce la indeplinire mandatul primit.
Totusi, in cazul in care mandatarul a avansat anumite sume pentru a
suporta cheltuieli necesitate de executarea mandatului, atunci el are dreptul de a
pretinde mandantului sa-i ramburseze aceste sume cu dobanzi de la data la care
s-au efectuat cheltuieli.
2) Mandantul este obligat sa il despagubeasca pe mandatar pt orice
prejudiciu ocazionat lui de executarea mandatului, cu singura exceptie a
prejudiciilor cauzate de culpa mandatarului insusi. De aici rezulta ca mandantul
e obligat sa il despagubeasca pe mandatar chiar si de prejudiciile survenite
fortuit ori din forta majora daca aceste prejudicii sunt ocazionate de executarea
mandatului.
Daca spre exemplu, mandatarul primeste mandat sa incheie un contract in
Libia si, luand avionul catre Libia, acesta e deturnat de teroristi, iar mandatarul e
tinut ostatec 3 luni, sufera prejudicii fizice si psihice, iar apoi i se da drumul, el
va putea sa pretinda de la mandant despagubiri in acest sens.
La originea acestei reguli se afla ideea ca mandatarul actioneaza in
interesul mandantului, iar riscul afacerii pentru care s-a dat mandat, inclusiv
riscul incidentelor survenite cu ocazia incheierii acelei afaceri apartine integral
mandantului, iar nu mandatarului.
3) Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa-i
plateasca mandatarului remuneratia. Obligatia de a plati remuneratia subzista
chiar si in cazul in care mandatarul nu si-a indeplinit mandatul, cu exceptia
cazului in care aceasta neindeplinire ii e imputabila culpei mandatarului.
De aici rezulta ca riscul imposibilitatii fortuite de executare a obligatiilor
mandatarului este suportat de catre mandant, care e tinut sa ii plateasca
remuneratia chiar si cand acest risc se concretizeaza.
In cazul in care mandatarul a trebuit sa suporte niste cheltuieli in
executarea mandatului, rambursarea acestor cheltuieli este distincta de
remuneratie si, in consecinta, daca partile nu au prevazut expres contrariul,
obligatia de a rambursa cheltuielile si de a plati remuneratia vor fi executate
separat si cumulativ de catre mandant fara nicio influenta a cuantumului
cheltuielilor asupra cuantumului remuneratiei.

2 aspecte comune acestor obligatii:

1) In cazul in care mai multi mandanti au dat mandat aceluiasi mandatar
pentru unul sau mai multe acte juridice, ei vor fi solidari raspunzatori fata de
mandatar in privinta tuturor obligatiilor mandatului.
2) Toate obligatiile mandantului sunt garantate in beneficiul mandatarului
printr-un drept de retentie pe care acesta il poate exercita asupra bunurilor
primite in executarea mandatului, fie de la mandant, fie in numele si pe seama
acestuia.

EFECTELE C. DE MANDAT FATA DE TERTI

(fata de tertul cu care se incheie a.j. pentru care s-a dat mandat)

73
 In principiu, actele juridice incheiate de catre mandatar in limitele
imputernicirii, il obliga pe mandant ca si cum le-ar fi incheiat el insusi. In
consecinta, ca urmare acestor acte juridice, contractul va produce efecte directe
intre mandant si tertul cocontractant si nu va produce efecte intre mandatar si
tertul cocontractant.
In raport cu acest principiu, exista 2 posibile devieri:
una aplicabila in situatia in care, desi actioneaza in limitele imputernicirii,
mandatarul contracteaza in nume propriu;
una aplicabila situatiei in care mandatarul actioneaza in afara limitelor
imputernicirii sau in absenta unei imputerniciri.
In primul caz, desi actul incheiat de mandatar se situeaza in limitele
imputernicirii primite, el nu va genera raporturi directe intre mandant si tert, ci
intre mandatar si tert.
De la aceasta regula exista o singura !!!exceptie ipoteza in care
mandatarul actioneaza ca titular al intreprinderii mandantului, iar tertul
contracteaza cu el in aceasta calitate. Efectele contractului astfel incheiat se vor
repercuta asupra intreprinderii a.i. ele se vor produce intre mandant si tert.
In orice caz, daca nu si-a declinat calitatea de reprezentant, mandatarul isi
incalca obligatia pe care o are fata de mandant de a incheia actul in numele si pe
seama sa si va raspunde contractual fata de acesta pentru prejudiciile cauzate.
In al doilea caz, in principiu, tertii au oricand posibilitatea de a verifica
limitele imputernicirii. In acest sens, potrivit art 1302, contractantul poate
intotdeauna cere reprezentantului sa faca dovada puterilor incredintate de
reprezentat si, daca reprezentarea e cuprinsa intr-un inscris, sa ii remita o copie
a inscrisului semnata pentru conformitate de catre reprezentat. Pe calea acestei
proceduri, in principiu, tertii au posibilitatea de a cunoaste limitele
imputernicirii. Totusi, e posibil ca ei sa fie indusi in eroare, fie pentru ca limitele
justificate de catre mandatar au fost intre timp modificate de catre mandant, fie
pentru ca procura a fost intre timp retrasa, fie din alte motive, inclusiv procura
falsa.
!De regula, actele incheiate de catre mandatar cu depasirea puterii
de reprezentare nu produc efecte intre mandant si tert.
Cel care a actionat cu depasirea puterii de reprezentare raspunde fata de
tertii de buna-credinta pentru prejudiciile cauzate lor prin ineficacitatea acestor
acte. Intrucat mandatarul, prin ipoteza, nu si-a asumat vreo obligatie in nume
propriu prin contractul incheiat cu tertul, raspunderea sa fata de acesta va fi
delictuala, iar nu contractuala.
!!!Prin exceptie!!, atunci cand comportamentul mandantului este
acela care l-a determinat pe tertul de buna-credinta sa creada ca mandatarul
actioneaza in limitele imputernicirii, contractul va produce efecte intre mandant si
tert (teoria mandatului aparent).
Pentru aplicarea acestui efect, e nevoie sa fie intrunite cumulativ
urmatoarele conditii:
I. persoana se declara reprezentantul unei alte persoane
II. cea dintai persoana a actionat fara a avea imputernicire de la cea din urma
sau cu depasirea acestei imputerniciri
III. tertul cu care ea a contractat nu a cunoscut faptul ca cea dintai persoana
nu era reprezentantul celei din urma
IV. ignoranta tertului trebuie sa fie scuzabila in raport cu imprejurarile in care
a contractat
V. aceasta ignoranta trebuie sa fi fost cauzata de comportamentul omisiv sau
comisiv ale persoanei despre care s-a pretins ca este reprezentant (nu e
nevoie neaparat de o culpa, ci de un comportament din partea ei care sa fi
determinat eroarea tertului)
74
EXEMPLU: Eu falsific semnatura tatalui meu pe o procura si vand pe seama lui
un apartament al sau unui cumparator care crede ca sunt imputernicitul tatalui
meu. In aceasta ipoteza nu se aplica teoria mandatului aparent. Daca tatal meu
mi-a dat intr-adevar procura sa ii vand apartamentul, eu am inscrisul acelei
procuri, dar ulterior el a revocat aceasta, dar eu totusi vand apartamentul, in
aceasta situatie comportamentul sau e implicat (fara sa aiba vreo culpa) =>
comportamentul sau a condus la crearea unei erori, astfel ca va suporta
consecintele acelei erori, raspunzand fata de tert.
-mandatul aparent e o tehnica de repartizare a riscului (asupra tertului de buna-
credinta care a crezut in mod justificat ca incheie contractului cu un reprezentant;
sau asupra aparentului mandant care, prin comportamentul sau, a creat aparenta
reprezentarii si, care, daca va fi prejudiciat, se va putea si el intoarce impotriva
mandatarului; atunci cand chiar mandantul a generat eroarea, atunci el suporta
riscul insolvabilitatii mandatarului; in prima situatie, tertul suporta acest risc)
Atunci cand contractul s-a incheiat in absenta sau cu depasirea limitelor
imputernicirii si nu sunt aplicabile conditiile mandatului aparent, contractul
poate produce totusi efecte intre mandant si tert daca mandantul l-a ratificat.
Facultatea de a ratifica un contract incheiat pe numele titularului acestei
facultati este un drept potestativ patrimonial care poate fi transmis prin
succesiune legala sau testamentara si a carui exercitare conduce la nasterea unei
situatii juridice care il afecteaza pe tertul cu care s-a contractat si pe titularul
dreptului potestativ.
Astfel, ca efect al ratificarii, se va considera retroactiv ca actul s-a incheiat
intre mandant si tert a.i. poate produce efecte directe intre acestia. Pentru ca
ratificarea manifesta consimtamantul ratificantului la acest contract, ea trebuie
sa indeplineasca, daca este cazul, conditiile cerute de lege pentru incheierea
valabila a contractului.
Pentru protectia intereselor tertului, acesta are dreptul de a-i acorda celui
reprezentat cu depasirea limitelor imputernicirii sau in absenta acesteia un
termen rezonabil in care sa decida daca va ratifica sau nu actul. De asemenea,
pana la ratificare, tertul si acela care a actionat cu depasirea limitelor
imputernicirii pot conveni desfiintarea contractului astfel incheiat.
Daca actul incheiat cu depasirea imputernicirii nu indeplineste nici
conditiile mandatului aparent si daca nici conditiile ratificarii, acest act il poate
obliga totusi pe cel reprezentat daca sunt intrunite conditiile gestiunii intereselor
altei persoane.

Incetarea contractului de mandat

Contractul de mandat e supus modurilor de incetare de drept comun si, in
plus, el poate inceta si din urmatoarele cauze specifice:
1. revocarea mandatului de catre mandant
2. renuntarea la mandat de catre mandatar
3. decesul, incapacitatea sau falimentul mandantului ori mandatarului
Daca mandatul s-a dat pentru desfasurarea unor activitati cu caracter de
continuitate, el nu va inceta in cursul acestei activitati pentru motivul decesului
incapacitatii sau falimentului vreuneia dintre parti.
In caz de deces sau incetare a persoanei juridice, mandatul pentru
activitati cu caracter de continuitate se transfera succesorilor persoanei potrivit
dreptului comun.
1. Revocarea mandatului de catre mandant
In virtutea caracterului strict personal al contractului de mandat si al
relatiilor de incredere pe care acesta il presupune intre parti, contractul de
mandat este esentialmente revocabil. In consecinta, indiferent de forma in care s-
a incheiat contractul de mandat, el poate fi revocat prin orice manifestare de

75
vointa neindoielnica din partea mandantului oricand pe durata contractului si
fara aplicarea principiului simetriei formelor.
In toate cazurile, revocarea are ca efect incetarea imputernicirii
mandatarului de a actiona in numele si pe seama mandantului. Toate celelalte
obligatii decurgand din contractul de mandat trebuie insa executate, inclusiv
obligatia de a plati remuneratia.
Daca revocarea este nejustificata sau intempestiva, mandantul este tinut sa
il despagubeasca pe mandatar pentru prejudiciile cauzate lui de aceasta revocare.
In principiu, proba caracterului intempestiv sau nejustificat al revocarii incumba
mandatarului.
!!!Prin exceptie, daca mandatul a fost declarat irevocabil, caracterul
nejustificat al revocarii se prezuma. Prezumtia poate fi rasturnata in cazul in care
mandantul demonstreaza ca revocarea este cauzata de:
a) culpa mandatarului
b) cazul fortuit
c) forta majora
Si in situatiile in care e intempestiva sau nejustificata insa, revocarea are
ca efect incetarea puterii de reprezentare. De aceea, atunci cand partile declara
mandatul irevocabil, prin aceasta ele nu exclud posibilitatea incetarii
contractului prin revocare, ci numai instituie in sarcina mandantului o obligatie
de a nu revoca contractul, obligatie a carei incalcare nu poate antrena executarea
silita in natura, ci numai executarea silita prin echivalent.
Ceea ce face mandatarul revocat cat timp nu a cunoscut revocarea este
valabil si produce efecte intre mandant si terti. Mai mult, chiar si daca dupa ce a
cunoscut revocarea mandatarul incheie acte juridice pe seama mandantului in
limitele imputernicirii initiale, efectele revocarii, respectiv incetarea acelei
imputerniciri, nu vor putea fi opuse tertilor de buna-credinta, intrucat fata de
acestia sunt intrunite conditiile de aplicare a teoriei mandatului aparent. De
aceea, legiuitorul din 2009-2011 a instituit o modalitate de a facilitate informarea
tertilor in legatura cu revocarile mandatelor autentice.
Astfel, daca imputernicirea initiala a fost data in forma autentica notariala,
mandantul poate cere autentificarea revocarii acelei imputerniciri. In acest caz,
notarul public este obligat sa inscrie revocarea procurii initiale intr-un registru
national tinut in format electronic accesibil tuturor notarilor publici din Romania.
Atunci cand o persoana se prezinta in fata notarului public pentru
incheierea in forma autentica a unui act in numele si pe seama unei alte
persoane, ea trebuie sa ii prezinte acestuia imputernicirea in forma autentica
pentru incheierea acelui act. Cu aceasta ocazie, notarul este obligat ca inainte de
a autentifica actul solicitat de catre imputernicit sa verifice daca in registrul
national notarial al revocarilor nu a fost inscrisa revocarea imputernicirii care ii
este prezentata. Cu ocazia acestei verificari, revocarea poate fi adusa la
cunostinta tertului cu care se incheie actul a.i. efectele revocarii sa ii poata fi
opuse acestuia, cu consecinta ca mandatul initial nu va putea fi reprezentat prin
intermediul imputernicirii revocate fata de tertul care are posibilitatea sa
cunoasca revocarea.

2. Renuntarea la mandat de catre mandatar

Caracterul personal al mandatului este bilateral, in consecinta, atunci
cand, din diverse considerente, mandatarul simte ca nu il mai poate reprezenta
in mod loial pe mandant, el trebuie sa aiba posibilitatea legala de a renunta la
mandatul ce i-a fost dat. Renuntarea este supusa doar conditiei de forma a
notificarii sale de catre mandant. Ea pune capat obligatiei mandatarului de a-l
reprezenta pe mandant, precum si puterii sale de reprezentare.

76
 In schimb, obligatia mandantului de a plati mandatarului remuneratia se
stinge numai partial, si anume, numai pentru viitor. Pentru actele juridice pe care
le-a incheiat in numele mandantului pana la data renuntarii, mandatarul poate
pretinde remuneratia convenita prin contract.
In principiu, mandatarul care renunta la mandat este obligat sa il
despagubeasca pe mandant pentru prejudiciile suferite de acesta ca efect al
renuntarii. De la aceasta regula, se va deroga in situatia in care mandatarul
demonstreaza ca, daca ar fi continuat executarea mandatului, ar fi suferit el
insusi o paguba insemnata pe care nu ar fi putut-o prevedea la data la care s-a
incheiat contractul de mandat.
Renuntarea la mandat accelereaza obligatia mandatarului de a da
socoteala fata de mandant a.i. ea devine scadenta la data renuntarii.

3. Incetarea contractului de mandat prin moartea, incapacitatea

sau falimentul uneia dintre parti
Specific acestor moduri de incetare este ca, in cazul survenirii oricaruia
dintre aceste evenimente, partea care e afectata (succesorii sa) trebuie sa
informeze de indata pe cealalta parte (sau pe succesorii sai). In cazul in care
incetarea imediata a mandatului ar cauza un prejudiciu celeilalte parti ori
succesorilor acesteia, partea care e afectata ori succesorii ei trebuie sa continue
executarea mandatului pana la data la care acest prejudiciu poate fi evitat.
Comun pentru toate modurile de incetare este ca:
Mandatarul poate actiona valabil in executarea mandatului pana la data la
care e informat cu privire la incetarea acestuia. La aceasta data, el trebuie
sa restituie procura catre mandant sau instrumentul constatator al
imputernicirii.
Mandatarul poate pretinde mandantului sa-i lase o copie a procurii
certificata pentru conformitate si insotita de mentiunea ca procura a
incetat.
Cauzele de incetare a mandatului nu pot fi opuse tertilor care le-au ignorat cu
buna-credinta.

MANDATUL FARA REPREZENTARE

Este contractul prin care o parte numita mandatar se obliga sa incheie acte
juridice pe seama celeilalte parti numita mandant, dar nu si in numele acesteia.
In consecinta, ca efect al intelegerii dintre mandant si mandatar, actele
juridice ce vor fi incheiate in executarea mandatului produc din punctul de
vedere al tertilor efecte directe intre mandatar si terti, iar dpdv al partilor efecte
intre mandant si mandatar. Dpdv al regulilor aplicabile, daca nu se prevede altfel
in sectiunile dedicate mandatului fara reprezentare, acesta este supus regulilor
prevazute pentru mandatul cu reprezentare.
Prevedrile derogatorii specifice mandatului fara reprezentare provin din
regula ca tertul nu cunoaste ca acela cu care a contractat, mandatarul fara
reprezentare, a actionat pe seama unei alte persoane. De aceea, in principiu,
tertul nu are raporturi juridice directe cu mandantul. !!!Prin exceptie,
mandantul care si-a executat obligatiile fata de mandatar se poate subroga in
drepturile acestuia impotriva tertilor.
In ceea ce priveste bunurile dobandite prin intermediul actelor juridice
incheiate de mandatarul fara reprezentare, trebuie sa distingem dupa cum aceste
bunuri sunt mobile sau imobile.
Daca aceste bunuri sunt mobile, in raporturile dintre mandant si
mandatar se va considera ca bunurile au fost dobandite de mandant din
momentul in care tertul le-a transmis catre mandatar. Prin urmare, dupa acel
moment, mandantul poate revendica bunul mobil de la mandatar sau poate cere

77
predarea pe temeiul unei actiuni personale izvorata din contractul de mandat, pe
temeiul obligatiei de a da socoteala mandatantului.
Daca bunurile sunt imobile, art 2041 (2) prevede ca daca bunurile
dobandite de mandatar sunt imobile, acesta e obligat sa le transmita
mandantului. In caz de refuz, mandantul poate solicita instantei sa pronunte o
hotarare care sa tina loc de act de transmitere a bunurilor dobandite. Acest text
are in vedere ipoteza in care contractul de mandat fara reprezentare nu a
prevazut expres ca tine loc de consimtamant al mandatarului pentru
transmiterea catre mandant a oricaror bunuri imobile dobandite prin actele
incheiate in executarea mandatului.
De asemenea, textul porneste de la premisa ca inscrierea in CF a
drepturilor privind imobilele are rol constitutiv a.i. mandantul nu ar putea fi
considerat proprietar decat de la data la care s-a inscris in aceasta calitate in CF.
Cat timp insa inscrierea are doar rolul de opozabilitate fata de terti, intre mandant
si mandatar se poate considera ca bunul imobil intra in patrimoniul mandantului
de indata ce mandatarul l-a dobandit de la tert. Pentru ca mandatul fara
reprezentare sa conduca la un asemenea efect, este insa necesar ca el sa fie
incheiat in forma autentica. In caz contrar, se va considera ca in virtutea
mandatului, mandatarul s-a obligat numai ca dupa ce incheie cu tertul actul de
dobandire in forma autentica ceruta de lege sa incheie un act distinct cu
mandantul in aceeasi forma pentru transmiterea catre acesta a dreptului
dobandit de la tert.
In ceea ce priveste creditorii mandatarului, acestia sunt avanzi-cauza ai
mandatarului in raporturile lui cu mandantul. Prin urmare, ca si din perspectiva
mandatarului, nici din perspectiva lor bunurile dobandite prin actele incheiate in
executarea mandatului fara reprezentare nu apartin mandatarului debitor, ci
mandantului. Ca urmare, daca mandatul fara reprezentare are data certa
anterioara introducerii de catre creditori a unei cereri de urmarire sau de
asigurare, acele bunuri nu vor putea fi urmarite sau supuse masurilor
asiguratorii, intrucat, din perspectiva creditorilor urmaritori, ele nu fac parte din
patrimoniul debitorului lor.

78
 CONTRACTUL DE IMPRUMUT
Este contractul prin care o parte numita imprumutator remite celeilalte
parti numita imprumutat un anumita bun pe care cel din urma il poate folosi.
Din acesta definitie rezulta ca, mai intai, contractul de imprumut este un
contract real el se perfecteaza prin remiterea bunului. Deoarece este un contract
real, in principiu, promisiunea de contract de imprumut nu poate fi executata
silit prin pronuntarea unei incheieri judecatoresti care sa substituie contractul
promis, intrucat aceasta hotarare nu poate substitui decat consimtamantul, iar
nu remiterea bunului.
Totusi, potrivit art 2145, atunci cand bunul se afla in detinerea
beneficiarului, iar promitentul refuza sa incheie contractului, instanta, la cererea
celeilalte parti poate sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract daca
cerintele legii pentru validitatea acestuia sunt indeplinite. Textul are in vedere
ipoteza cand promitentul se angjeaza sa incheie un contract de imprumut in
calitate de imprumutator, iar bunul care ar face obiectul imprumutului se afla
deja in detinerea beneficiarului promisiunii la data la care aceasta promisiune ar
trebui executata. De vreme ce intr-o asemenea ipoteza textul permite ca
hotararea jud sa substituie incheierea contractului promis, rezulta ca, in
conceptia legiuitorului, pentru formarea valabila a contractului nu mai e nevoie
de remiterea bunului, ci e suficient consimtamantul partilor.
In consecinta, se poate spune ca incheierea valabila a contractului de
imprumut presupune ca acordul de vointa sa se manifeste prin remiterea
bunului imprumutat de catre imprumutator imprumutatului, cu exceptia cazului
in care bunul se afla la data incheierii contractului in detinerea imprumutatului,
caz in care acordul de vointa poate avea orice forma.
Tot din definitie rezulta ca scopul partilor la incheierea contractului de
imprumut include posibilitatea imprumutatului de a folosi bunul imprumutat. O
asemenea folosire implica in mod necesar o anumita durata. Din acest motiv,
orice contract de imprumut genereaza in mod esential in sarcina imprumutatului
o obligatie de restituire a bunului imprumutat care este scadenta la implinirea
unui termen (e afectata de un termen). Acest termen trebuie stabilit de parti, iar
in absenta mentiunii cu privire la termen, legea prevede criteriile in functie de
care termenul va putea fi stabilit de instanta de judecata. La expirarea
termenului, imprumutatul trebuie sa execute obligatia de restituire fie in legatura
cu bunul imprumutat in individualitatea sa, fie in legatura cu bunuri fungibile
fata de bunul imprumutat.
In primul caz, contractul de imprumut e un imprumut de folosinta
(comodat).
In al doilea caz, contractul de imprumut e un imprumut de consumatie
(mutuum).

CONTRACTUL DE COMODAT/ IMPRUMUT DE FOLOSINTA

Este contractul prin care o parte numita comodant remite spre folosinta
celeilalte parti numita comodatar un anumit bun cu obligatia pentru comodatar de
a-l restitui dupa o anumita perioada de timp.
Contractul de comodat e un contract real.
El este de asemenea un contract unilateral, deoarece nu antreneaza obligatii
reciproce si interdependente intre parti.
El este un contract esentialmente gratuit, intrucat in schimbul folosintei
bunului pe care o permite comodatarului, comodantul nu urmareste niciun
avantaj patrimonial. Prin aceasta, contractul de comodat se diferentiaza de
79
contractul de locatiune, care este esentialmente oneros, locatorul urmarind
intotdeauna un avantaj patrimonial in schimbul folosintei bunului asigurat de
locatar.
Intre contractele cu titlu gratuit (acte dezinteresate si liberalitati),
contractul de comodat apartine categoriei actelor dezinteresate, intrucat nu
antreneaza diminuarea activului patrimonial al comodantului. Ca orice act
dezinteresat, contractul de comodat e un contract intuitu personae la care
comodantul consimte in considerarea calitatilor personale ale comodatarului. Din
acest caracter personal rezulta 2 consecinte majore:
pe de-o parte, contractul de comodat inceteaza la decesul comodatarului
pe de alta parte, comodatarul nu poate transmite folosinta bunului care
nicio alta persoana

Conditii de validitate
Potrivit art 2147, daca nu i s-a interzis prin lege sau contract, orice
persoana care are dreptul de a folosi bunul poate fi comodant.
De aici rezulta ca pot fi comodanti:
1. proprietarul
2. uzufructuarul
3. locatarul
In schimb, NU!! pot fi comodanti:
1. titularul dreptului de uz sau abitatie
2. comodatarul insusi
Aceasta cerinta e una de validitate a contractului si pare sa deroge de la
regula din art 1230 potrivit careia sunt valabile obligatiile de a executa prestatii
asupra bunurilor altei persoane decat debitorul.
Derogarea este numai aparenta pentru ca, desi actele prin care se asuma astfel de
obligatii sunt valabile, plata acestor obligatii nu e valabila decat daca pana la
data platii debitorul a dobandit drepturile necesare spre a putea executa
prestatia fara incalcarea prerogativelor tertului titular, inclusiv dobandind
acordul acelui tert. Or, in cazul comodantului, prestatia pe care el o executa
(adica remiterea bunului spre folosinta comodatarului) nu e obiectul unei
obligatii, ci e chiar o conditie de formare valabila a contractului de comodat. In
consecinta, pentru ca aceasta remitere insasi sa fie valabila, comodantul trebuie
sa aiba dreptul de a decide in legatura cu folosinta bunului dat in comodat.

Efectele contractului de comodat

Un contract de comodat antreneaza in mod esential anumite obligatii ale
comodatarului si in mod accidental, contingent, anumite obligatii in sarcina
comodantului.

OBLIGATIILE COMODATARULUI
Scopul comodatului este acela de a permite comodatarului posibilitatea de
a folosi bunul. Aceasta posibilitate NU este un drept subiectiv, ci o simpla
libertate, o putere de fapt pe care comodatarul o poate exercita asupra bunului in
calitate de detentor al acestuia de indata ce bunul i-a fost remis. Intrucat este o
simpla putere de fapt, iar nu un drept subiectiv, nu este nici un drept real, nici
un drept de creanta; cu atat mai putin folosinta bunului de catre comodatar nu
face obiectul unei obligatii a acestuia.
Totusi, puterea de fapt a comodatarului cu privire la bun e limitata de
anumite obligatii:
1. obligatia de a respecta destinatia bunului

80
 2. obligatia de a conserva bunul
3. obligatia de a-l restitui la scadenta comodantului

1. Obligatia de a respecta destinatia bunului

Comodatarul nu poate schimba destinatia bunului care rezulta din
conventia sa cu comodantul fie expres, fie tacit. In cazul in care partile nu au
prevazut nimic in legatura cu destinatia, aceasta va fi dedusa din natura
bunului, iar daca prin natura sa bunul e susceptibil de mai multe destinatii, va fi
dedusa din destinatia pe care bunul o va in fapt anterior contractului si din orice
alte imprejurari relevante.
In context, art 2148 (2) teza a II-a prevede si ca bunul nu poate fi transmis
spre folosinta unui tert decat cu acordul expres al comodantului, ceea ce este
expresia caracterului personal al contractului.

2. Obligatia de a conserva bunul

Potrivit art 2148 (1), aceasta obligatie trebuie executata cu prudenta si
diligenta unui bun proprietar. In consecinta, comodatarul raspunde fata de
comodant si pentru culpa cea mai neinsemnata in conservarea bunului.
Mai mult, deoarece contractul e incheiat exclusiv in beneficiul sau,
comodatarul raspunde potrivit unui standard mai inalt decat depozitarul cu titlu
oneros. Astfel, potrivit art 2150, comodatarul raspunde pentru pieirea bunului
imprumutat cand aceasta e cauzata de forta majora de care comodatarul l-ar fi
putut feri, intrebuintand un bun propriu sau cand, neputand salva decat unul
dintre cele 2 bunuri, l-a preferat pe al sau.
Intrucat e obligat sa conserve bunul, comodatarul trebuie, in principiu,
sa suporte si cheltuielile prilejuite de aceasta conservare. De la aceasta regula
exista !!!o exceptie exceptia referitoare la cheltuielile exceptionale de
conservare a bunului care nu puteau fi prevazute la data incheierii contractului de
comodat.
In legatura cu aceste cheltuieli exceptionale, de indata ce sesizeaza
necesitatea efectuarii lor, comodatarul este obligat sa il informeze pe comodant,
iar daca acesta nu se opune, comodatarul trebuie sa avanseze aceste chletuieli.
In cazul in care urgenta efectuarii cheltuielilor estede o asmenea natura incat
informarea prealabila a comodantului este imposibila, comodatarul trebuie sa
avanseze cheltuielile, instiintandu-l pe comodant despre aceasta ulterior. Odata
ce cheltuielile au fost avansate de catre comodatar, ele vor trebui rambursate de
catre comodant la data incetarii contractului. Acest regim derogatoriu e aplicabil
numai cheltuielilor expcetionale care nu putea fi prevazute la data incheierii
contractului. El se explica prin 2 aspecte:
aceste cheltuieli sunt de conservare si, deci, ele vor profita in final
comodantului
ele nu puteau fi prevazute la incheierea contractului a.i. comodatarul nu poate
fi prezumat ca le va putea suporta, de aceea el trebuie doar sa le avanseze,
putand solicita rambursarea lor la sfarsitul executarii contractului.

3. Obligatia de a restituia bunul la scadenta

Contractul de comodat presupune prin esenta lui un termen care afecteaza
obligatia de restituire. Acest termen trebuie prevazut de catre parti, iar in lipsa,
poate fi dedus din destinatia in vederea careia bunul a fost imprumutat.
daca bunul a fost imprumutat pentru o anumita intrebuintare si nu s-a
prevazut niciun termen, atunci restituirea bunului e datorata dupa finalizarea
acelei intrebuintari.

81
 daca nu s-a prevazut niciun termen si intrebuintarea bunului e
permanenta, atunci comodantul poate cere restituirea oricand.
EXEMPLU: vreti sa mergeti la Craiova, iar eu am masina. Eu va imprumut
masina pentru aceasta. Cand va intoarceti de la Craiova, trebuie sa imi restituiti
masina => acesta e termenul restituirii (ziua, ora, secunda intoarcerii).
Obiectul obligatiei de restituire e intotdeauna bunul care a fost remis la
incheierea contractului in individualitatea lui. Aceasta este o caracteristica
esentiala a contractului de comodat pentru ca:
daca partile ar avea in vedere restituire unui alt bun de acelasi gen, contractul
astfel incheiat ar fi un contract de imprumut de consumatie
daca partile ar avea in vedere restituirea unui alt bun de un gen diferit, atunci
contractul astfel incheiat ar fi un schimb cu termen (ex: iti dau acum o masina
ca sa imi dai peste 1 an 10 biciclete)
Caracterul individual-determinat al bunului dat in comodat poate sa
rezulte, de regula, din natura bunului, dar, prin exceptie!!! poate rezulta si
din vointa partilor. Astfel, partile pot stabili ca anumite bunuri de gen sunt
privite ca bunuri determinate-individual.
EXEMPLU: piersicile sunt un bun de gen. Daca din cele 10 ha de livada de
piersici pe care le am, am selectat 2 lazi din cele mai frumoase piersici din lavada
si le-am dat aceste unui aprozarist pentru a le expune in vitrina; apoi ii cer sa-mi
inapoieze aceleasi piersici dupa cateva zile. Acele piersici = bunuri individual-
determinate.
Bunul trebuie restituit in starea in care a fost primit, insa cu uzura
normala rezultata din folosinta bunului. Riscul pieirii fortuite a bunului inainte
de restituire este suportat in principiu de catre comodant a.i. in cazul unei
asemenea pieiri, comodatarul e exonerat de raspundere, iar obligatia sa de
restituire se stinge. Totusi, prin exceptie!!!, comodatarul va suporta riscul
pieirii fortuite, raspunzand pentru aceasta fata de comodant in 3 cazuri:
1. daca putea, evita pieirea fortuita a lucrului, folosind un bun al sau
2. daca a intarziat restituirea dupa scadenta
3. daca a schimbat destinatia bunului
In ultimele 2 cazuri comodatarul se va putea exonera de raspundere daca
va dovedi ca bunul ar fi pierit fortuit si daca el si-ar fi executat obligatiile la timp
si in mod corespunzator.
Obligatia de restituire este executorie, in sensul ca poate fi pusa in
executare silita fara ca executarea sa fie dispusa prin hotarare jud in cazul in
care contractul de comodat s-a incheiat in forma autentica sau printr-un inscris
sub semnatura privata cu data certa, iar scadenta obligatiei de restituire s-a
implinit in unul din urmatoarele cazuri:
a) termenul pentru care s-a incheiat contractul a expirat;
b) contractul a expirat prin decesul comodatarului;
c) in contract nu s-a stipulat un termen pt restituire, nu s-a prevazut
intrebuintarea bunului ori s-a prevazut o intrebuintare cu caracter
permanent.
In legatura cu toate obligatiile comodatarului, trebuie precizat ca, daca
sunt mai multi comodatari ai aceluiasi bun, ei raspund solidar fata de comodant.

OBLIGATIILE COMODANTULUI
1. Rambursarea cheltuielilor exceptionale avansate de comodatar pentru
conservarea bunului
2. Raspunderea comodantului pentru viciile ascunse al bunului dat in
comodat pe care le-a cunoscut la data incheierii contractului si in legatura
cu care nu l-a informat pe comodatar.

82
CURS 9

MUTUUM/ IMPRUMUT DE CONSUMATIE

Potrivit art. 2158- (1) mprumutul de consumaie este contractul prin care
mprumuttorul remite mprumutatului o sum de bani sau alte asemenea bunuri
fungibile i consumptibile prin natura lor, iar mprumutatul se oblig s restituie,
dup o anumit perioad de timp, aceeai sum de bani sau cantitate de bunuri de
aceeai natur i calitate.
(2) Atunci cnd o persoan acord un mprumut fr a o face cu titlu profesional,
nu i sunt aplicabile dispoziiile legale privind instituiile de credit i instituiile
financiare nebancare.
Din definitie rezulta ca specificul mutuumului (imprumutul de consumatie) si
diferenta esentiala fata de imprumtul de folosinta este ca are ca obiect bunuri
fungibile si consumptibile prin natura lor.
Intrucat bunurile sunt fungibile si consumptibile folosinta acestor bunuri de
catre imprumutat presupune consumarea substantei lor astfel incat dupa ce se
efectueaza aceasta folosinta, imprumutatul nu va restitui ca in cazul
imprumutului de folosinta celeasi bunuri pe care le-a primit ci bunuri de aceeasi
natura si aceeasi calitate si in aceeasi cantitate pe care le-a primit ceea ce este
posibil datorita naturii lor fungibile.
Daca bunurile sunt fungibile si consumptibile prin natura lor dar partile se
inteleg sa le priveasca in mod individual si convin ca tocmai bunurile remise sa
fie restituite la scadenta, atunci contractul nu e de imprumut de consumatie, ci
imprumut de folosinta.
Din faptul ca spre a folosi bunurile imprumutatul trebuie sa le consume rezulta
ca el trebuie sa aiba prerogativa dispozitiei asupra bunului spre deosebire de
comodatar deoarece contractul de imprumut de consumatie e translativ de
proprietate.
De regula, in cazul contractelor translative de proprietate riscurile bunurilor se
transmit la predarea bunului, in caz contrar contractul de imprumut de
consumatie prin predare se incheie contractul avem contract real. De aceea la
data incheierii contractului de imprumut de consumatie se transmite nu doar
proprietatea asupra bunurilor imprumutate ci si riscul pieirii fortuite a acestor
bunuri.
Astfel incat daca bunurile pier inainte de restituire, imprumutatul este obligat sa
procure alte bunuri de aceeasi natura si calitate in aceeasi cantitate pt a-si
executa obligatia de restituire.
Prin ipoteza bunurile ce fac obiectul contractului, fiind fungibile, va fi mereu
posibila procurarea unor alte bunuri de acelasi gen astfel incat obligatia de
restituire decurgand din contractul de impumut de folosinta (mutuum) nu se
poate stinge prin forta majora.
Din definitie rezulta ca in mod necesar obligatia de restituire tb sa se execute
dupa o anumita perioada de timp scursa dupa incheierea contractului.
In principiu termenul este stabilit de parti prin chiar contractul de imprumut.
Deoarece obligatia de restituire presupune, prin chiar esenta ei, un termen
intrucat fara acesta imprumutatul n-ar fi incheiat contractul, atunci cand partile
nu au prevazut acest termen, oricare dintre ele se poate adresa instantei
solicitand fixarea acestui termen, instanta putand sa decida in functie de indiciile
care decurg din scopul pentru care s-a acordat imprumutul, celelalte obligatii ale
imprumutatului, natura bunurilor imprumutate, situatia partilor la momentul

83
incheierii contractului si modificarile previzibile ale acestei situatii, ulterioare
momentului incheierii dar previzibile la acel moment.
VCC vorbea de termenul de restituire a imprumutului avem ipoteza in care
imprumutatul s-a obligat sa restituie cand va avea...2162- alin 2 : (2) Dac ns
s-a stipulat c mprumutatul va plti numai cnd va avea resursele necesare,
instana, constatnd c mprumutatul le deine sau le putea obine ntre timp, nu va
putea acorda un termen de restituire mai mare de 3 luni.- daca s-a stipulat ca
imprumutatul va plati numai cand va avea resursele necesare, instanta,
constatand ca imprumutatul le detine sau le putea obtine intre timp nu va putea
acorda un termen de restituire mai mare de 3 luni. Cele 3 luni curg de la data la
care imprumutatul a detinut sau putea obtine resursele necesare restituirii
sumei sau bunurilor imprumutate.
Cererea privind stabilirea termenului de restituire : 2 precizari:
1- solutionarea actiunii privind stabilirea termenului de restituire se face in
conditii de celeritate : aceste conditii de celeritate decurg din procedura
ordonantei presedintiale;
2- cererea de stabilire a termenului imprumutului , intrucat se refera la o
obligatie cu continut patrimonial, este ea insasi o cerere cu continut
patrimonial, supusa prescriptiei in termenul comun de 3 ani care incepe sa
curga de la data incheierii conmtractului de imprumut. De la implinirea
termenului de restituire stabilit prin hotararea instantei urmeaza sa curga un alt
termen de prescriptie, termenul de prescriptie privind 1- dreptul la actiune si 2-
dreptul la executarea silita a obligatiei de restituire insesi. Aceste 2 drepturi sunt
supuse aceluiasi termen de prescriptie pentru ca prin ipoteza, termenul de
restituire a fost determinat printr-o hotarare judecatoreasca cu caracter
executoriu astfel incat odata ce acest termen expira se va putea trece la
executarea silita a acelei hotarari judecatoresti, putand fi obtinuta pe aceasta
cale restituirea amanata pana la acest termen.
In principiu, adica in situatia in care imprumutul este cu titlu gratuit,
termenul de restituire este presupus stipulat exclusiv in beneficiul
imprumutatului- 2161 teza I: Termenul de restituire se prezum a fi stipulat n
favoarea ambelor pri. Prin urmare, acesta poate restitui bunurile imprumutate
chiar inainte de expirarea termenului, iar imprumutatorul nu va putea refuza
acele bunuri. In schimb, inainte de implinirea termenului, imprumutatul nu
poate fi obligat la restituire intrucat obligatia sa nu a ajuns la scadenta.

Modul de executare a obligatiei de restituire

In ceea ce priveste modul de executare a obligatiei de restituire- 2164 alin 1 : (1)
n lipsa unei stipulaii contrare, mprumutatul este inut s restituie aceeai
cantitate i calitate de bunuri pe care a primit-o, oricare ar fi creterea sau
scderea preului acestora. imprumutatul este obligat sa restituie aceeasi calitate
si cantitate de bunuri pe care a primit-o oricare ar fi cresterea sau scaderea
pretului acestora- imprumutul oricaror bunuri de gen, dar aceasta regula se
aplica si atunci cand bunurile imprumutate sunt sume de bani, astfel incat
indiferent de devalorizarea sau aprecierea monedei, imprumutatul cu o suma de
bani va fi tinut, in absenta unei dispozitii contrare, la restituirea intocmai a
sumei de bani pe care a primit-o fara ca aceasta sa fie in vreun fel indexata si
fara sa produca dobanzi.
Aceasta regula este regula nominalismului monetar si are caracterul unei
reguli supletive de vointa de la care partile sunt libere sa deroge.
Potrivit art 2164 alin 3: (3) Dac nu este posibil s se restituie bunuri de aceeai
natur, calitate i n aceeai cantitate, mprumutatul este obligat s plteasc
valoarea lor la data i locul unde restituirea trebuia s fie fcut daca nu e posibil

84
sa se restituie bunuri de aceeasi natura, calitate si cantitate, imprumutatul este
obligat sa plateasca valoarea lor la data si locul unde restituirea trebuia facuta.
Aceasta dispozitie este destul de dificil de inteles intrucat imprumutul de
consumatie (mutuum) are ca obiect bunuri de gen si bunurile de gen nu pier
astfel ca imprumutatul are posibilitatea teoretica de a restitui bunurile , sa-si
execute obligatia. Asftel ca imposibilitatea de la 2164 nu trebuie inteleasa ca
imposibilitate absoluta pentru ca in acest caz textul nu ar avea nicio aplicare.
De fapt se are in vedere ipoteza in care imprumutatul nu si-a indeplinit la
scadenta obligatia de restituire si nici nu are in patrimoniu bunuri de aceeasi
natura, calitate si in cantitatea necesara pentru ca aceasta obligatie sa poata fi
executata silit in natura asupra patrimoniului sau. In aceasta situatie,
imprumutatorul are posibilitatea de a cere executarea prin echivalent a obligatiei
de restituire , obligandu-l pe imprumutat sa plateasca valoarea bunurilor pe care
ar fi trebuit sa le restituie, stabilita in raport cu data si locul la care restituirea
trebuia sa fie facuta.
Astfel determinat echivalentul nu vizeaza decat daunele compensatorii pt
neexecutarea la timp a obligatiei de restituire. Daca in schimb cererea de
executare silita prin echivalent e admisa ulterior scadentei de restituire, aceste
daune compensatorii vor putea fi cumulate cu daunele moratorii menite sa
compenseze prejudiciul decurgand din intarzierea executarii. Cum in acest caz
discutam despre intarzierea executarii prin echivalent a obligatiei de restituire,
adica plata unei sume de bani, daunele moratorii vor fi, in lipsa unui prejudiciu
mai mare suferit de imprumutator , egale cu dobanzile legale penalizatoare
aplicate la cuantumul echivalent.( valoarea bunurilor supuse restituirii la data si
locul la care trebuia facuta)
In legatura cu obligatia de restituire, in anumite situatii, ea are caracter
executoriu, in situatiile in care contractul de imprumut a fost incheiat prin
inscris autentic sau sub semnatura privata cu data certa, iar termenul
contractului a fost prevazut in acest inscris ( si daca termenul a fost stabilit prin
inscris, acesta are caracter executoriu) .
Pe langa obligatia de restituire, contractul de imprumut mai poate antrena un
efect incidental si anume raspunderea imprumatorului pentru viciile lucrului
imprumutat . Aceasta raspundere incumba numai in legatura cu viciile pe care
imprumutatorul le cunostea la data incheierii contractului de imprumut. Daca
imprumutul este cu titlu gratuit (regula) atunci in virtutea raspunderii sale
pentru vicii, imprumutatorul va fi dator sa-l despagubeasca pe imprumutat pt
prejudiciile pe care le sufera ca urmare a manifestarii viciilor.
In schimb, daca imprumutul este cu titlu oneros, pe langa aceste despagubiri,
imprumutatorul va fi tinut si de o obligatie de restituire intocmai ca si vanzatorul
in legatura cu pretul vanzarii, in sensul ca imprumutatorul va trebui sa restituie
prestatia pe care i-a furnizat-o imprumutatul ca remuneratie pt folosinta
bunurilor imprumutatului. Aceasta prestatie se numeste dobanda
remuneratorie.

IMPRUMUTUL CU DOBANDA

Din cele prezentate pana acum a rezultat ca imprumutul de consumatie este un

contract unilateral cu titlu gratuit( regula)- 2159 alin 1: (1) n lipsa unei
stipulaii contrare, mprumutul se prezum a fi cu titlu gratuit. - se prezuma ca
fiind cu titlu gratuit.

85
Imprumutul gratuit este o specie de act dezinteresat prin care imprumutatorului
ii confera imprumutatului un avantaj patrimonial fara a suferi el insusi pierderea
unui drept si fara a urmari un echivalent pt avantajul patrimonial conferit
celeilalte parti.
Avantajul patrimonial rezida in posibilitatea imprumutatului ca intre incheierea
contractului si scadenta sa foloseasca bunurile imprumutate al caror
imprumutat devine inclusiv prin consumarea lor .
Este posibil ca in schimbul acestui avantaj patrimonial imprumutatorul sa
urmareasca obtinerea unei remuneratii. In acest caz contractul este cu titlu
oneros. In cazul imprumutului cu titlu oneros, imprumutatul raspunde si prin
restituirea remuneratiei pentru viciile pe care le-a cunoscut la incheierea
contractului.
Reguli derogatorii:
1- Daca imprumutul are ca obiect o suma de bani, el se prezuma a fi cu titlu
oneros.(revolutie fata de VCC ).
2- Daca in cazul imprumutului gratuit, temenul de restituire este prezumat a
fi in beneficiul exclusiv al imprumutatului, in cazul imprumutului cu titlu oneros
termenul de restituire este in beneficiul comun al imprumutatului si al
imprumutatorului intrucat nu numai imprumutatului ii profita sa foloseasca
bunul pana la expirarea termenului, ci si imprumutatorului ii profita sa obtina o
remuneratie pt aceasta folosinta direct proportionala cu durata folosirii. De aceea
, sub rezerva unor dispozitii speciale( domeniu bancar) , in cazul unui imprumut
cu titlu oneros, imprumutatul poate restitui bunurile imprumutate inainte de
scadenta numai daca imprumutatorul este de acord sa primeasca acele bunuri si
de regula va fi de acord, rezervandu-si dreptul de a primi integral remuneratia.
Atunci cand imprumutul are ca obiect o suma de bani , imprumutul oneros
poarta numele de imprumut cu dobanda. Caracterul oneros al imprumutului
determina ca dobanda sa aiba in principiu caracter remunatariu, in sensul ca ea
reprezinta remuneratia datorata de imprumutat imprumutatorului, in schimbul
folosintei sumei de bani imprumutate.
Potrivit art 1 alin 2 din OG 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si
penalizatoare pentru obligatiile banesti precum si pentru reglementarea unor
masuri financiar- fiscale in domeniul bancar dobanda datorata de debitorul
obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen calculata pentru perioada
anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei, este denumita dobanda
remuneratorie.
Avand in vedere exprimarea generala a textul este util sa precizam ca regulile
imprumutului cu dobanda se aplica potrivit art 2167: Dispoziiile referitoare la
mprumutul cu dobnd sunt aplicabile, n mod corespunztor, ori de cte ori, n
temeiul unui contract, se nate i o obligaie de plat, cu termen, a unei sume de
bani ori a altor bunuri de gen, n msura n care nu exist reguli particulare privind
validitatea i executarea acelei obligaii.- in toate cazurile in care, in temeiul
unui contract, se naste o obligatie de plata cu termen a unei sume de bani ori a
altor bunuri de gen, in masura in care nu exista reguli particulare privind
validitatea si executarea aceste obligatii.

EXEMPLU: Daca eu inchei un contract de antrepriza rezulta ca antreprenorul

trebuie sa construiasca casa si dupa ce o termina eu platesc pretul dupa
construirea casei atunci devine scadenta obligatia de a plati suma de bani. Se va
aplica acest text? NU!! In cazul contractului de antrepriza nu se aplica acest
text deoarece obligatia trebuie sa fie reciproca si interdependenta si prin natura
contractului se executa simultan la antrepriza nu am obligatii simultane, ci
obligatii ce se executa treptat astfel ca plata se face mai tarziu.

86
Dobanda remuneratorie are natura juridica a unui fruct civil in sensul ca
dreptul de a folosi banii imprumutati este exercitat de catre imprumutator prin
intermediul imprumutatului astfel incat imprumutatul datoreaza o remuneratie
pentru aceasta folosinta. Cum adesea in literatura gasim formularea potrivit
careia dobanda remuneratorie este fruct civil al ........... dreptul de a pretinde
dobanzi remuneratorii este un fruct civil al dreptului de a pretinde suma
imprumutata.
Datorita acestui fruct civil, contractul de imprumut cu dobanda are un dublu
obiect:
1- pe de o parte, dreptul sau principal este capitalul a carui remitere
formeaza contractul si care face de adesemenea obiectul obligatiei de restituire,
2- pe de alta parte, al doilea obiect il reprezinta dobanzile.( cu caracter
accesoriu).
In cazul in care capitalul este o suma de bani, orice remuneratie pentru folosinta
lui se numeste dobanda chiar daca acea remuneratie nu consta ea insasi intr-o
suma de bani art 1 alin 5 OG 13/2011- prin dobanda se intelege nu numai o
suma de bani ci si alte prestatii la care debitorul se obliga ca echivalent al
obligatiei folosirii capitalului. Cel mai adesea si dobanda consta intr-o suma de
bani.
Cele 2 obiecte se afla in raport de la principal la accesoriu, dreptul la dobanda
fiind considerat accesoriu la dreptul de a restitui capitalul. Din cauza acestei
legaturi de accesorietate, in lipsa unei prevederi contrare, cele 2 drepturi urmeaza
acelasi regim juridic. Spre exemplu, in lipsa unei prevederi contrare, obligatia de
a plati dobanda este scadenta la aceaasi data cu obligatia de a restitui capitalul.
Totusi, aceasta legatura este numai supletiva de vointa si partile pot separa
regimul juridic al celor 2 drepturi prin vointa lor.
De regula imprumutatorul dintr-un imprumut cu dobanda va prevedea in
contractul de imprumut ca dobanzile sunt scadente inainte de scadenta restituirii
capitalului. In alte cazuri, capitalul se restituie in transe si cu prilejul fiecarei
transe se plateste si dobanda aferenta capitalului folosit pana la data acelei
restituiri.
In privinta libertatii partilor de a stabili plata anticipata a dobanzii, art 2170 :
Plata anticipat a dobnzii nu se poate efectua dect pe cel mult 6 luni. Dac rata
dobnzii este determinabil, eventualele surplusuri sau deficite sunt supuse
compensrii de la o rat la alta, pe toat durata mprumutului, cu excepia ultimei
rate care rmne ntotdeauna ctigat n ntregime de mprumuttor. prevede ca
aceasta nu se poate efectua decat pe cel mult 6 luni.
Dobanda incasata pe aceasta cale ramane insusita imprumutatorului chiar daca
in perioada corespunzatoare platii anticipate, rata dobanzii scade. Acest efect
rezulta din art 7 teza II din OG 13/2011, potrivit caruia dobanda incasata prin
plati anticipate nu este supusa restituirii indiferent de variatiile ulterioare.
Potrivit art 2170 teza II: Dac rata dobnzii este determinabil, eventualele
surplusuri sau deficite sunt supuse compensrii de la o rat la alta, pe toat
durata mprumutului, cu excepia ultimei rate care rmne ntotdeauna ctigat n
ntregime de mprumuttor. daca rata dobanzii nu e determinata, ci determinabila
in functie de anumiti factori si partile prevad plata anticipata a dobanzii,
eventualele surplusuri sau deficite care rezulta din caracterul anticipativ . Sunt
supuse compensarii de la o rata la alta pe toata durata imprumutului cu exceptia
ultimei rate care ramana mereu castigata in intregime de imprumutator.(
contractul de imprumut bancar- credit cu dobanda Euribor + 1, aceasta dobanda
se plateste anticipat inainte de fiecare luna Euribor+1, Euribor variaza rezulta ca
plata dobanzii anticipate se poate face diferit in functie de valoarea Euribor/
luna se face regularizare in plus sau in minus. Astfel ca la sfarsit se face

87
regularizarea in functie de luna anterioara pentru care rata dobanzii nu se
cunoaste).
In principiu partile sunt libere sa stabileasca rata dobanzii prin contractul de
imprumut. In cazul in care partile nu au stabilit se va aplica dobanda legala ca
dobanda remuneratorie. Ca regula ( din punct de vedere juridic ), rata dobanzii
legale remuneratorii este egala cu rata dobanzii de referinta a BNR.
Consiliul de administratie a BNR stabileste periodic o rata de politica monetara
egala cu rata de referinta care se publica in Monitorul Oficial partea I.
In prezent rata de referinta este de 5, 25%. In raporturile care nu decurg din
exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ adica in raporturile care au loc
intre particulari sau intre profesionisti cu scop nelucrativ(institutii publice,
fundatii) ,prin exceptie, rata dobanzii legale e mai mica adica rata BNR
diminuata cu 20%. In prezent dobanda legala in acest caz este de 4, 2%. Daca
imprumut unui prieten 100 de lei, peste 1 an imi va restitui 104, 2 lei.
Potrivit art 2169 : Suma de bani mprumutat este purttoare de dobnd din
ziua n care a fost remis mprumutatului.
Atat obligatia de a restitui capitalul imprumutat cat si obluigatia de a plati
dobanda sunt , in cazul contractului de imprumut cu dobanda, obligatii banesti
si in consecinta vor fi aplicabile dispozitiile art 1488: (1) Debitorul unei sume de
bani este liberat prin remiterea ctre creditor a sumei nominale datorate. (2) Plata
se poate face prin orice mijloc folosit n mod obinuit n locul unde aceasta trebuie
efectuat. (3) Cu toate acestea, creditorul care accept n condiiile alin. (2) un cec
ori un alt instrument de plat este prezumat c o face numai cu condiia ca acesta
s fie onorat.
Remiterea poate avea loc prin orice mijloc de plata acceptat in functie de obiceiul
locului. In cazul in care se face prin cecuri-1488 alin 3: . (3) Cu toate acestea,
creditorul care accept n condiiile alin. (2) un cec ori un alt instrument de plat
este prezumat c o face numai cu condiia ca acesta s fie onorat., creditorul care
accepta plata cu un cec sau alt instrument de plata este prezumat ca o face
numai cu conditia ca acesta sa fie onorat.
In principiu, dobanzile remuneratorii nu se capitalizeaza in sensul ca nu se
adauga la capital spre a produce impreuna cu acesta alte dobanzi remuneratorii.
Totusi, potrivit art 8 alin 3 din OG partile pot prevedea capitalizarea dobanzilor
remuneratorii. Capitalizarea dobanzii se face prin procesul numit anatocism.
Dobanda remuneratorie nu se confunda cu dobanda penalizatoare. Spre
deosebire de dobanzile remuneratorii ce se pot capitaliza, dobanzile penalizatoare
nu se pot capitaliza.
Dobanda penalizatoare reprezinta dobanda datorata de debitorul obligatiei
banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta. Aceasta definitie
rezulta din art 1 alin 3 OG.
Ca natura juridica, dobanda penalizatoare nu e fruct civil, ci reprezinta daune
moratorii pentru neexecutarea la timp a obligatiei banesti. De aceea sunt
aplicabile dispozitiile art 1535 alin 1 in cazul in care o suma de bani nu e platita
la scadenta creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadenta fara a trebui
sa dovedeasca vreun prejudiciu, in acest caz debitorul nu are dreptul sa faca
dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic.
Din 1535 rezulta ca dobanzile moratorii pot fi stabilite prin conventia partilor,
iar in lipsa sunt egale cu dobanda egala care este diferita de dobanda legala
remuneratorie. Potrivit art 3 alin 2 din OG rata dobanzii legale penalizatoare se
stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta +4%- 9,25%.
In cazul raporturilor juridice care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi
cu scop lucrativ, rata dobanzii legale este diminuata cu 20% de unde rezulta rata
dobanzii penalizatoare in raporturile dintre particulari sau raporturile dintre
profesionisti, adica 7,4%.

88
 In cazul in care partile au prevazut o dobanda penalizatoare mai mare decat
dobanda legala, aceasta in principiu se poate aplica cu consecinta ca pe langa
dobanda penalizatoare creditorul obligatiei banesti nu va putea pretinde
repararea vreunui alt prejudiciu. Dimpotriva daca dobanda prevazuta de parti nu
e mai mare decat dobanda legala sau daca partile nu au prevazut nimic in
legatura cu dobanda moratorie, atunci creditorul e indreptatit sa recupereze pe
langa dobanzile moratorii daune interese pt repararea integrala a prejudiciului
suferit.(1535 alin 3).

CURS 11

CONTRACTUL DE SCHIMB
Potrivit art 1763, schimbul este contractul prin care fiecare dintre parti numite
copermutanti, transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita un bun pentru a
dobandi un alt bun. Contractul de schimb este dublu translativ in sensul ca
fiecare parte transmite celeilalte un anumit drept.
Potrivit art 1764, schimbul este supus acelorasi reguli ca si vanzarea care se
aplica in mod corespunzator. Fiecare dintre parti este considerata vanzator in
ceea ce priveste bunul pe care il instraineaza si cumparator in ceea ce priveste
bunul pe care il dobandeste.
Secventa temporara a trasferului proprietatii se aplica corespunzator schimbului
dupa cum urmeaza: drepturile asupra celor 2 bunuri schimbate se vor transmite
cat de repede cu putinta.
* Daca bunurile sunt individual determinate cele 2 se transmit dintr-un
patrimoniu in altul imediat. Daca unul dintre drepturi necesita inscrierea in CF
inainte de a fi transmis, atunci obligatia transmitatorului de a pune la dispozitie
toate inscrisurile pentru CF devine scadenta imediat, iar celalalt drept se va
transmite imediat.
Odata ce drepturile au fost transmise, ar urma sa se execute obligatiile de
predare ale bunurilor ce fac obiectul schimbului si cum acestea sunt
interdependete si reciproce vor trebui executate simultan, ceea ce inseamna ca
fiecare dintre parti va putea sa-i opuna celeilalte exceptia de neexecutare.
Acest blocaj poate fi depasit daca una dintre parti decide sa i predea bunul
celeilalte chiar daca obligatia lui nu era scadenta. In acest caz obligatia celuilalt
devine scadenta si poate fi ceruta executarea silita.
Dificultatea este sporita prin faptul ca spre deosebire de vanzare care, de regula,
se executa la locul situarii bunului la data incheierii contractului, iar prin
exceptie la sediul vanzatorului, schimbul nu se executa prin aplicarea
corespunzatoare a regulilor de la vanzare in acelasi loc decat daca cele 2 bunuri
schimbate se aflau in acelasi loc la data incheierii contractului. Altfel, fiecare
dintre copermutanti va fi dator sa predea bunul pe care trebuie sa-l transmita la
locul situarii sale de la data incheierii contractului sau daca bunul este de gen, la
sediul sau de la data incheierii contractului. In consecinta, de regula schimbul se
va executa in cel putin 2 locuri diferite.
Regula din contractul de vanzare potrivit careia cumparatorul suporta cheltuielile
incheierii contractului nu se aplica schimbului pentru ca in materie de schimb
nu exista un singur cumparator, fiecare dintre copermutanti suporta cheltuielile
contractului in proportie egala cu celalalt.

89
Uneori, atunci cand bunurile schimbate nu sunt considerate perfect
echivalente de catre parti, una dintre ele isi asuma in mod accesoriu
obligatia de a-i plati celeilalte o suma de bani. Aceasta suma de bani se
numeste sulta si are regimul pretului din materia vanzarii inclusiv garantiile
asociate obligatiei de a plati pretul, garantii ce se exercita asupra bunului primit
de catre debitorul sultei.

CONTRACTUL DE LOCATIUNE
Potrivit art.1777, Contractul de locatiune este contractul prin care o parte, numita
locator, se obliga sa asigure celeilalte parti , numite locatar, folosinta unui bun
pentru o anumita perioada in schimbul unui pret denumit chirie.
Desi in sens strict inchirierea desemneaza doar o specie de locatiune, uneori, cele
2 notiuni sunt folosite ca sinonime.
Din definitie rezulta ca ceea ce este definitoriu pentru locatiune este asigurarea
de catre o parte in favoarea celeilalte parti a folosintei unui bun in schimbul unui
pret. Asadar sunt 2 elemente definitorii: obligatia carateristica de a asigura
folosinta bunului si caracterul oneros.

Cat priveste bunul a carui folosinta se asigura,potrivit art 1779, poate fi mobil
sau imobil, corporal sau necorporal si in princiupiu orice bun poate fi dat in
locatiune daca dintr-o prevedere legala sau din natura bunului nu rezulta
contrariul, inclusiv bunurile proprietate publica pot face obiectul unui contract
de locatiune, contractul fiind incheiat pe baza legii 213/1988 fie de catre stat
sau unitatea administrativ-teriotriala care este titular al dreptului de proprietate
publica, fie de catre autoritatea sau institutia care este titularul dreptului de
administrare a bunului.
Exista bunuri care prin natura lor nu pot face obiectul dreptului de locatiune,
acele bunuri a caror folosinta presupune consumarea substantei lor - bunuri
consumptibile.
Prin contractul de locatiune, locatorul asigura locatarului folosinta bunului cu
conservarea substantei sale, substanta de care locatarul nu poate dispune.
Aceasta este o trasatura esentiala a locatiunii si o distinge fata de alte contracte
care transmit beneficiarului folosintei si dreptul de a consuma substanta bunului
folosit, adica un drept corelativ prerogativei dispozitiei materiale a dreptului de
proprietate.

Spre exemplu daca printr-un contract se concesioneaza o mina, dreptul asupra

minereului extras cuvenindu-se concesionarului, atunci contractul respectiv va fi
supus, pe langa dispozitiilor speciale privind contractul de concesiune, si
dispozitiilor privind vanzarea, iar nu locatiunea, intrucat prin extragerea
minereului se diminueaza substanta zacamantului.
Pentru ca concesionarul poate diminua substanta, el exercita o prerogativa a
proprietarului ce i-a fost transmisa prin contractul de concesiune si de aceea
contractul are natura unei vanzari de lucruri viitoare.

Din faptul ca locatiunea presupune in mod esential ca locatarul sa nu poata

dispune de substanta bunului, rezulta 2 consecinte.
pe de o parte locatarul are dreptul numai la fructe, nu si la producte. Pe
cand fructele sunt produse periodic de bun fara a-i diminua substanta,

90
productele ii diminueaza substanta, culegerea fructelor este un accesoriu al
prerogativei folosintei, prerogativa pusa la dispozitia locatarului.
Culegerea productelor tine de prerogativa dispozitiei materiale, prerogativa
apartine proprietarului.
Lucrurile neconsumptibile pot face obiectul contractului de locatiune, pe cand
lucrurile consumptibile nu pot face obiectul unui asemenea contract decat daca
prin vointa partilor ele au fost declarate neconsumptibile.
asigurarea folosintei lucurului se face cu tiltu oneros. Intre pretul vanzarii si
pretul locatiunii exista o mare diferenta: spre deosebire de pretul vanzarii- suma
de bani, pretul locatiunii poate consta nu numai intr-o suma de bani, ci si in
orice alte bunuri sau prestatii.
Prin urmare, de cate ori in schimbul asigurarii folosintei unui bun, beneficiarul
acestei folosinte se obliga la o contraprestatie, contractul va fi de locatiune
indiferent de natura acelei prestatii care poate consta in trasmiterea unui bun,in
plata unei sume de bani, in stingerea unei datorii preexistente, in asigurarea
dreptului de folosinta asupra unui alt bun, in executarea unei lucrari, intr-o
prestatie negativa.

Caracterele juridice ale contractului de locatiune

Este in mod esential sinalagmatic intrucat din el decurg obligatii reciproce si
interdependente pentru ambele parti, cel putin obligatia de a asigura folosinta
bunului si aceea de a plati chiria.

Este un contract esentialmente oneros partile vazand asigurarea folosintei

bunului si chiria ca fiind echivalente si asumandu-si obligatia in schimbul
obligatiei celuilalt. Aceasta trasatura distinge acest contract de contractul de
comodat in care in schimbul folosintei bunului de care beneficiaza comodatarul,
el nu datoreaza o prestatie comodantului.

Este in principiu comutativ pentru ca de regula partile cunosc la data

incheierii contractului atat existenta, cat si intinderea obligatiilor asumate.
!!!Prin exceptie nu e posibil ca fie bunul dat in locatiune, fie cuantumul chiriei
sa fie stabilit in functie de criterii care vor varia in viitor intr-un mod necunoscut
partilor la data incheierii contractului.
Daca variatia acestor criterii determina riscul pierderii si sansa unui castig
pentru cel putin una dintre partile contractului si acest risc si aceasta sansa
sunt determinante pentru incheierea contractului, atunci contractul va fi , prin
exceptie, aleatoriu.

Spre exemplu un contract prin care chiria unui spatiu comercial este stabilita in
functie de profitul obtinut de proprietar prin activitatea desfasurata de acesta
este un contract aleatoriu pentru ca desi valoarea folosintei este cunoscuta de la
inceput, valoarea profitului prin exploatarea lui comerciala nu e certa astfel incat
daca va avea un profit mare chiariasul va plati mai mult decat valoarea profitului
va iesi in pierdere, pe cand daca va avea un profit mai mic, locatorul va pierde
prin executarea contractului de locatiune.

Este un contract in principiu consensual astfel incat se formeaza prin

manifestarea de vointa a partilor indiferent de forma acestuia . Prin exceptie,
locatiunea bunurilor din domeniul public si privat al statului este supusa unor
proceduri speciale care implica o licitatie publica.

Este un contract cu executare succesiva. Rezulta din definitie ca scopul

principal al contractului este de a asigura locatarului folosinta unui bun care

91
presupune in mod necesar o anumita durata. De aceea contractul de locatiune
este necesar temporar in sensul ca implica o anumita perioada de timp in care
folosinta bunului sa fie asigurata locatarului.
Intrucat chiria este considerata echivalent al acestei folosinte, se va prezuma
mereu ca ea a fost stabilita in proportie directa cu durata pentru care se asigura
folosinta. In consecinta, contractul de locatiune este in mod esential un contract
cu executare succesiva.

Durata locatiunii poate fi determinata sau nedeterminata. In dreptul comun

atunci cand o obligatie indica in mod necesar un anumit termen si partile nu l-au
convenit, ele se pot adresa instantei pentru a suplini aceasta lacuna in conventia
lor. !!!Prin exceptie, in materia contractului de locatiune, daca durata
locatiunii este nedeterminata, atunci oricare dintre parti ii poate pune capat
contractului in mod unilateral acordandu-i celeilalte parti un termen de preaviz.
Mai mult, atunci cand fara a-si dori sa contracteze pe durata nedeterminata,
partile nu au prevazut totusi durata locatiunii, art 1785 stabileste un sistem de
prezumtii cu privire la aceasta durata, prezumtii in care faptul vecin si conex
rezida in natura bunului dat in locatiune.
astfel, daca bunul dat in locatiune este o locuinta nemobilata sau un spatiu
destinat activitatii unui profesionist, locatiunea se prezuma incheiata pentru un
an.
daca obiectul locatiunii este un bun mobil ori un apartament mobilat,
locatiunea este prezumata incheiata pe durata corespunzatoare unitatii de timp
pentru care s-a calculat chiria.
in cazul bunurilor mobile puse la dispozitia locatarului in folosinta unui
imobil, locatiunea se prezuma incheiata pe durata locatiunii imobilului.
In orice caz, contractul de locatiune nu poate fi perpetuu. Spre a se preveni o
tendinta manifestata in sec 19 de a ocoli interdictia locatiunilor perpetue
incheiate pe o durata foarte lunga, NCC prevede ca locatiunile nu se pot incheia
pe o durata mai mare de 49 de ani, daca partile prevad un termen mai lung,
acesta se reduce la 49 de ani.

Conditiile de validitate specifice

1. Capacitatea
In principiu, contractul de locatiune este un contract de administrare.
!!!Prin exceptie, atunci cand locatiunea depaseste o durata de 5 ani, se
considera ca ea reprezinta un act de dispozitie, prin urmare, daca o
persoana lipsita de capacitatea de a face singura un act de dispozitie incheie un
contract de locatiune pe o durata mai mare de 5 ani, acel contract va fi lovit de
nulitate relativa partiala cu privire la durata care depaseste 5 ani si la
cererea celui ocrotit va putea fi redus la durata de 5 ani.
Incapacitatile prevazute in materie de vanzare si de cumparare in NCC se aplica
in mod corespunzator si contractului de locatiune. In consecinta va fi nul
absolut un contract prin care un judecator inchiriaza un imobil litigios daca
litigiul este de competenta instantei la care functioneaza judecatorul.

2. Obiectul
Se spune ca spre a da un bun in locatiune, locatorul trebuie sa aiba el insusi
dreptul de a folosi bunul. In consecinta, vor putea da bunul in locatiune
proprietarul, uzufructuarul, locatarul.
Daca dreptul de a folosi bunul este strict personal, atunci bunul in cauza nu
va putea fi dat in locatiune de catre titularul dreptului. Acesta regula nu tine de
validitatea contractului, ci de eficacitatea sa, mai precis de aptitudinea

92
locatorului de a-si executa obligatia asumata prin contractul de locatiune, de a
asigura locatarului folosinta bunului.
Daca locatorul nu are un drept de de a folosi bunul de care sa poata dispuna
in favoarea altei persoane, atunci el nu-si va putea executa oblig de a-i asigura
locatarului folosinta acelui bun si va raspunde contractual pentru aceasta. Din
acest mecanism rezulta ca locatiunea este valabila doar ca locatorul nu
executa prestatia la care s-a angajat.
Uneori pentru ca locatorul sa poata asigura folosinta bunului in mod efectiv e
necesar ca el sa poata opune contractul de locatiune unei alte persoane.

Spre exemplu uzufructuarul care incheie un contract de locatiune isi poate

executa obligatia de a asigura folosinta lucrului ce face obiectul uzufructului insa
daca durata contractului de locatiune depaseste durata uzufructului, pentru ca
uzufructuarul sau mostenitorul sau sa poata continua executarea obligatiei,
trebuie ca obligatia sa fie opozabila nudului proprietar.
La fel coproprietarul care incheie un contract de locatiune asupra bunului comun
poate asigura locatarului folosinta acelui bun numai daca locatiunea e opozabila
si celorlalti coproprietari.

In fine, daca bunul a facut deja obiectul unei locatiuni, titularul dreptului de a
folosi bunul poate sa-si execute obligatiile asumate printr-o a doua locatiune
numai daca aceasta este opozabila primului locatar.
In legatura cu aceste 3 ipoteze, ele fac obiectul de reglementare a unei dispozitii
speciale: in privinta uzufructuarului-715NCC uzufructuarul are dreptul de a
incheia sau dupa caz de a arenda bunul primit in uzufruct. Cate vreme uzufructul
este pe un termen determinat, locatiunile incheiate de uzufructuar nu pot avea o
durata mai mare decat acest termen, iar in caz contrar sunt inopozabile nudului
proprietar.
In schimb daca uzufructul inceteaza prin decesul uzufructuarului sau prin
incetarea existentei lui juridice, atunci in anumite conditii, locatiunile incheiate
de uzufructuar pot fi opozabile nudului prorprietar si dupa stingerea
uzufructului.
Astfel, locatiunile imobiliare care au fost notate in CF sunt opozabile nudului
proprietar pe toata durata lor, dar nu mai mult de 3 ani de la data stingerii
uzufructului.
Este posibil ca inainte ca durata locatiunii privind bunul dat in uzufruct sa
expire, uzufructuarul sa incheie cu locatarul o conventie privind reinnoirea acelei
locatiuni. Daca este notat in CF si aceasta conventie este opozabila nudului
proprietar daca uzufructul se stinge prin deces sau prin incetarea existentei
juridice a uzufructuarului si chiar daca aceasta stingere a survenit inainte ca
intelegerea de reinnoire sa fi devenit aplicabila.
Durata opozabilitatii acestei conventii de reinnoire este mai scurta, ea este de 1
an pentru bunuri arendate si de 6 luni pentru alte imobile date in locatiune si in
plus conventia de reinnoire nu poate produce efecte fata de nudul proprietar
pentru mai mult de 3 ani de la stingerea uzufructului.

Contractele de locatiune incheiate de catre coproprietari asupra bunurilor

comune.
Potrivit art 641 NCC, bunul comun poate fi dat in locatiune cu acordul
majoritatii coproprietarilor pentru o perioada de cel mult 3 ani. Daca locatiunea
este mai lunga decat 3 ani, atunci incheierea ei necesita aplicarea regulii
unanimitatii.

93
Sanctiunea nerespectarii regulilor privind locatiunile mai scurte de 3 ani si mai
lungi de 3 ani este inopozabilitatea contractului de locatiune fata de
coproprietari care nu au consimtit la incheierea lui.
In consecinta, daca coproprietarii avand majoritatea cotelor parti decid sa incheie
un contract de locatiune privind bunul comun pentru o durata de 6 ani,
contractul in cauza va fi opozabil coproprietarilor care nu au consimtit la el
pentru 3 ani, urmand ca la expirarea acestei perioade, respectivii coproprietari sa
fie indreptatiti sa solicite evacuarea locatarilor.
Mai mult, daca un coproprietar care nu detine majoritatea cotelor parti dintr-un
bun da in locatiune acest bun indiferent de durata, oricare dintre ceilalti
coproprietari poate cere evacuarea chiriasului, urmand ca locatorul sa raspunda
fata de acest chirias pentru neasigurarea folosintei bunului dat in locatiune.
Dupa ce s-a incheiat un contract de locatiune in legatura cu un bun, acelasi
locator incheie un al 2-lea contract de locatiune cu privire la acelasi bun,
perioada celei de-a doua locatiuni suprapunadu-se partial cu perioada primei
locatiuni.

Art 1782 ofera o ordine de preferinta a locatarilor, stabilita in functie de

criterii diferite in functie de natura bunului dat in locatiune.
daca bunul este un imobil inscris in CF, folosinta va fi asigurata locatarului
care si-a notat mai intai dreptul in CF.
daca bunul dat in locatiune este un mobil supus unor formalitati de
publicitate, atunci folosinta va fi asigurata locatarului care a indeplinit primul
aceasta formalitate.
in cazul oricaror altor bunuri, folosinta se va asigura locatarului care a intrat
primul cu buna credinta in detentia bunului dat in locatiune. Desi face trimitere
la art 1275 care se refera la bunuri mobile, art 1782 lit c se aplica potrivit literei
sale inclusiv imobilelor neinscrise in CF si aceasta indiferent de data certa cu
privire la aceste imobile.

Efectele contractului
Efectul specific al contractului de locatiune este obligatia locatorului de a asigura
locatarului folosinta lucurului dat in locatiune. Aceasta obligatie este corelativa
unui drept de creanta ceea ce diferentiaza in mod esential contractul de locatiune
de contractul de uzufruct.
Pe cand uzufructuarul, ca titular al unui drept real principal, exercita
prerogativele direct asupra bunului fara a avea nevoie de concursul nudului
proprietar, locatarul isi poate exercita dreptul numai prin intermediul unei
conduite determinate a locatorului.
Numai in aparenta locatarul isi exercita dreptul direct asupra bunului. Din punct
de vedere tehnic, aceasta detentie precara este posibila si legitima numai prin
executarea de catre locatorul debitor a obligatiei sale de a-i asigura locatarului
creditor folosinta care implica si aceasta detentie. Executarea acestei obligatii se
face prin prestatii pozitive de a face ale locatorului.
Din obligatia de a asigura folosinta lucrului decurg toate OBLIGATIILE
LOCATORULUI

a- Obligatia de a preda bunul dat in locatiune- potrivit art 1787,

locatorul este obligat sa predea bunul si toate accesoriile sale in stare
corespunzatoare utilizarii acestuia. Spre deosebire de vanzator, care
trebuie sa predea bunul in starea in care se gaseste la data incheierii
contractului, locatorul este obligat sa il predea in starea neceasra pentru a
putea fi folosit.

94
Prin urmare, daca la data incheierii contractului, bunul se afla in stare improprie
intrebuintarii, prin incheierea contractului, locatorul este presupus a-si asuma
obligatia de a aduce bunul in stare de intrebuintare, de a-l repara sau
imbunatati. Daca dimpotriva, la data incheierii contractului, bunul se prezenta
intr-o stare peste mediu, superioara standardului comun al intrebuintarii sale,
atunci locatorul nu poate diminua aceasta calitate, ci dimpotriva, este obligat sa
conserve bunul la aceasta calitate atat pana la predare cat si pe parcursul
folosintei bunului de catre locatar.
La fel ca si in cazul vanzarii, locatarul care primeste un bun impropriu
intrebuintarii sau aflat intr-o stare inferioara celei de la data contractarii, trebuie
sa ii comunice locatorului viciile constatate intr-un termen rezonabil stabilit in
functie de imprejurarile predarii si natura bunului. In absenta unei asemenea
comunicari se prezuma ca bunul nu prezenta vicii aparente la data predarii si ca
cel putin in aparenta el a fost predat intr-o stare adecvata intrebuintarii sale.

b- Obligatia de a mentine bunul intr-o stare adecvata intrebuintarii

sale- locatorul trebuie sa repare bunul de cate ori este necesar. !!!Prin
exceptie, reparatiile mici de simpla intretinere sunt in sarcina locatarului.
In principiu, locatarul il poate notifica pe locator de cate ori se iveste
nevoia unei reparatii.
daca reparatia este urgenta, in sensul ca intarzierea ei ar conduce la
accentuarea deteriorarii bunului, locatarul este chiar obligat sa il instiinteze pe
locator cu privire la necesitatea reparatiei. Odata ce a fost instiintat cu privire la
necesitatea reparatiilor, locatorul este obligat sa treaca la efectuarea lor cu
incomodarea minim posibila a folosintei bunului de catre locatar.
daca efectuarea reparatiei nu e posibila fara incomodarea folosintei locatarului,
atunci ea presupune un acord al locatarului pentru aceasta efectuare. Prin
exceptie, daca reparatia este urgenta in sensul ca nu poate fi amanata pana la
sfarsitul locatiunii sau amanarea ar expune bunul pericolului de a fi distrus,
atunci locatorul poate efectua reparatiile si fara acordul locatarului, acesta din
urma fiind tinut sa suporte riscul restrangerii folosintei bunului , fara a pretinde
nicio reparatie patrimoniala.
daca durata reparatiilor depaseste 10 zile, pretul locatiunii va fi scazut
proportional cu impiedicarea folosintei si cu durata impiedicarii.
mai mult, daca reparatii sunt de asa natura incat in timpul executarii lor,
bunul nu poate fi deloc folosit in scopul convenit inital, atunci locatarul poate
rezilia contractul potrivit art 1803 alin 3. Textul trebuie interpretat astfel incat
locatarul sa nu abuzeze de dreptul la reziliere. O impiedicare a folosintei, chiar
totala, nu va justifica rezilierea daca este de foarte scurta durata.
In cazul in care locatorul incunostinteaza in legatura cu necesitatea reparatiilor
si nu procedeaza la executarea acestora, reparatiilor pot fi facute de catre locatar-
1788 alin 3, locatorul este dator sa platesca locatarului cheltuielile pe care acesta
le-a avansat pentru reparatii cu dobanzi din ziua efectuarii lor.
in cazuri de urgenta care nu permit nici macar notificarea prealabila a
locatorului, reparatiile pot fi efectuate de catre locatar si fara notificarea
prealabila a locatorului. Locatorul va datora si in acest caz rambursarea
cheltuielilor efectuate de locatar, insa dobanzile la sumele astfel primite nu vor
curge de la data la care au fost facute reparatiile, ci de la data la care locatorul a
fost instiintat.

c- Obligatia de a garanta impotriva viciilor ascunse ale bunului dat in

locatiune- potrivit art 1790 alin 1- locatorul garanteaza contra tuturor
viciilor lucrului care impiedica sau micsoreaza folosirea lui chiar daca nu le-a

95
 cunoscut la incheierea contractului si indiferent daca ele existau inainte sau
au aparut pe parcursul executarii contractului.
Acelasi regim se aplica si daca partile au convenit expres ca bunul sa aiba
anumite calitati si aceste calitati dispar in timpul locatiunii. Ca si in cazul
vanzarii, si aceste vicii trebuie sa fie ascunse in sensul ca nu au fost comunicate
locatarului la data incheierii contractului si chiar daca au fost comunicate, ca
locatarul le putea observa cu ocazia predarii si nu le-a reclamat. Din acest
mecanism rezulta ca simpla cunoastere a viciilor la data contractului nu il
lipseste pe locatar de posibilitatea de a pretinde reparatii lato sensu in legatura
cu viciile existente la acea data.
In plus, trebuie ca primind bunul, locatarul sa nu reclame viciile in cauza si
numai daca nu le reclama el va fi decazut din dreptul de a se plange de ele.
Explicatia rezida in faptul ca desi constata ca bunul prezinta vicii la data
incheierii contractului si accepta sa contracteze in aceste conditii,
consimtamantul sau nu va fi interpretat in sensul ca a acceptat limitarea
folosintei din cauza viciilor pe care le-a constatat si va fi intepretat in sensul ca se
astepta ca locatorul sa inlature viciile constatate pana la predare astfel ca bunul
va fi in starea in care au convenit partile.
Numai daca locatorul nu si-a indeplinit aceste obligatii si a predat bunul cu vicii
si locatarul nu a obiectat fata de aceasta predare, numai atunci se considera ca
locatarul a acceptat limitarile folosintei bunului ce decurg din viciile in cauza si
nu poate pretinde remedierea acestor vicii. Chiar si de la aceasta ultima regula
exista o !!!exceptie care priveste acele vicii aparente care prejudiciaza viata,
sanatatea si integritatea corporala a locatarului.
Pentru ca viciile aparente sa antreneze consecinte juridice directe este nevoie ca
prejudiciul sa fie efectiv, caz in care locatarul va putea pretinde locatorului
despagubiri pentru acel prejudiciu. Totusi, spre a evita plata acestor despagubiri,
locatorul poate fi determinat ca inainte de producerea prejudicului sa-l previna,
inlaturand viciile aparente in cauza.
In ceea ce priveste efectele , locatorul este obligat sa inlature viciile imediat dupa
sesizarea lor de catre locatar.
daca nu se face imediat, locatarul are dreptul sa ceara o reducere a chiriei
proportionala.
daca impiedicarea folosintei este atat de importanta incat, cunoscand-o,
locatarul nu ar mai fi incheiat contractul de locatiune, atunci locatarul are
dreptul sa rezilieze contractul fie prin declaratie unilaterala, fie pe cale
judiciara. Toate aceste remedii pot fi cumulate cu daune interese pt prejudiciul
suferit de locatar din cauza viciilor. Aceste daune sunt totusi datorate numai
daca la data incheirii contractului de locatiune, locatorul le-a cunoscut sau
potrivit imprejurarilor trebuia sa le cunoasca. Din structura art 1791 alin 2
rezulta ca saricna probei necunoasterii viciilor si lipsei unei datorii de a le
cunoaste ii revine locatorului astfel incat pana la proba contrara el va fi dator sa
plateasca despagubiri pt orice viciu ascuns.

d- Obligatia de a garanta contra evictiunii ce l-a tulburat pe locatar in

folosinta bunului -2situatii

d1) Obligatia de a garanta contra evictiunii provenind din propria fapta-

1789 locatorul este obligat sa intreprinda tot ceea ce este necesar pentru a
asigura in mod constant locatarului folosinta linistita si utila a bunului, fiind
dator sa se abtina de la orice fapt care ar impiedica, diminua sau stanjeni o
asemenea folosinta. De la aceasta regula exista !!!2 exceptii:

96
Atunci cand reparatiile sunt urgente, locatorul le poate efectua chiar si
fara acordul locatarului si chiar daca ii tulbura astfel folosinta cu consecintele
deja mentionate.
Art 1804- consta in dreptul pe care il are locatorul de a examina perioadic
bunul, pentru a verifica executarea de catre locatar a obligatiilor sale privind
detinerea bunului respectiv, precum si pentru a incheia, daca este cazul, fie
contracte de vaznare cu privire la acel bun, fie noi contracte de locatiune cu terti
carora le prilejuieste accesul la bun. Exista o limitare- locatorul nu tb sa
stanjeneasca in mod nejustificat locatarul.

CURSUL 12

d2) Obligatia de a garanta contra evcitiunii provenind din fapta unui tert
De regula, daca tertul se limiteaza la a tulbura in fapt folosinta bunului de
catre locatar, acesta are la dispozitie mijloacele juridice de a inlatura singur
aceste tulburari, fara concursul locatorului. Daca, de exemplu, tertul stapaneste
bunul, indepartandu-l in felul acesta pe locatar, acesta are la indemana actiunea
posesorie (apartine si detentorului precar). De asemenea, daca tertul savarseste
un delict prin care limiteaza folosinta bunului de catre locatar, acesta poate
introduce impotriva tertului actiunea in raspundere delictuala, care sa-i permita
repararea prejudiciului. Participarea locatorului la aceste actiuni nu este utila,
nu este necesara si din acest motiv, locatorul nu garanteza impotriva simplelor
tulburari de fapt cauzate de terti exercitiului drepturilor locatarului.

In schimb, locatorul granteaza impotriva tulburarilor de drept provenind din

actiunea tertilor si anume, impotriva acelor tulburari, prin care tertii pretind ca
s-ar intemeia pe drepturi ale lor sau pe limite ale dr de a folosi bunul opozabile
locatarului.
In cazul in care se manifesta asemenea tulburari, in principiu locatarul care
le resimte trebuie sa-l informeze de indata pe locator. In cazul in care locatarul
nu-si executa aceasta obligatie, si prin actiunea sa tertul reuseste sa limiteze
chiar si dreptul locatorului in legatura cu dr dat in locatiune, locatarul este
dator sa repare prejudiciul cauzat prin necomunicarea tulburarii. Locatarul
va fi exonerat de raspundere daca el dovedeste ca si daca ar fi cunoscut
tulburarea, locatorul nu ar fi putut repinge pretentiile tertului.

Daca pretentiile tertului se manifesta printr-o actiune in justitie introdusa

impotriva locatarului, atunci locatarul il poate chema in proces pe locator:
-fie printr-o cerere de chemare in garantie
-fie prin aratarea titularului dreptului locatarul impotriva caruia tertul a
introdus actiunea poate sa solicite ca judecata sa se desfasoare in contradictoriu
cu locatorul, intrucat detentia exercitata de catre locatar nu este decat
exercitarea drepturilor locatorului, care este adevaratul titular cu care se afla in
contradictie dr tertului.
In aceste situatii, loctarorul trebuie sa il apere pe locatar impotriva tulburarii.

In cazul in care, fie pt ca nu a fost chemat in proces, fie pt ca, desi a fost
chemat, nu a reusit sa inlature pretentiile tertului, actiunea acestuia din

97
urma este admisa, iar folosinta bunului de catre locatar este limitata sau
impiedicata ca efect al acestei acituni, locatarul are in principiu posibilitatea de a
actiona impotriva locatorului pt remedierea limitarii sau impiedicarii dr sau.
Totusi, atunci cand locatorul nu a fost chemat in proces, el ii poate opune
locatarului execeptia procesului rau condus, dovedind ca daca ar fi fost
chemat in proces l-ar fi putut apara in mod eficient pe locatar si apararea in
cauza ar fi condusa la respingerea pretentiilor tertului. In principiu, daca
folosinta de catre locatar a bunului dat in locatiune este limitata sau
impiedicata, locatarul va avea dreptul la o reducere proportionala a chiriei,
proportia stabilindu-se fata de partea din folosinta de care nu a beneficiat. Daca
impiedicarea folosintei este atat de importanta, incat cunoscand-o la incheierea
ctr, locatarul nu ar mai fi contractat, atunci el poate obtine rezilierea contractului
prin declaratie unilaterala sau judiciara.
De regula, locatarul poate cere si despagubiri pt prejudiciile cauzate prin
limitarea sau impiedicarea folosintei bunului dat in locatiune, dar acest drept nu
este recunoscut, decat daca la data incheierii contractului nu a cunoscut cauza
evictiunii, in caz contrar se considera ca el si-a asumat riscul pt eventualele
impiedicari/ limirari.

OBLIGATIILE LOCATARULUI
1.Principala obligatie a locatarului este aceea de a plati chiria. Daca partile nu
au prevazut altceva, chiria se plateste in avans fata de perioada de folosinta a
bunului pt care se plateste. De la aceasta regula se poate deroga!!! fie prin
vointa partilor, fie pe temeiul uzantelor aplicabile tinand cont de locul incheirii ctr,
locul predarii bunului sau activitatea care prilejuieste folosinta sa.
In absenta derogarilor, plata in avans a chiriei se face conform urmatoarelor
reguli:
-in cazul in care durata locatiunii este mai mica de o luna chiria se plateste
integral, in avans, inainte de predarea bunului, altfel locatorul poate invoca
exceptia de neexecutare.
-in cazul in care ctr de locatiune are o durata intre o luna si un an, chiria se
datoreaza in prima zi lucratoare a fiecarei luni.
-in cazul in care durata ctr de locatiune este mai mare de un an, atunci chiria se
datoreza in prima zi lucratoare a fiecarui trimestru.

Dovada platii chiriei:

-aceasta este supusa dr comun privind chitanta liberatorie
-1502 NCC care vizeaza toate ctr cu executare succesiva in cazul in care s-a
dat chitanta ptr plata chiriei corespunzatoare unei perioade, fara a se prevedea
vreo rezerva cu privire la chirile anterioare datorate, se va prezuma relativa, ca
acelea au fost platite

Prin derogare de la dreptul comun, aceasta obligatie are caracter executoriu in

cazul in care ctr de locatiune a fost incheiat prin inscris autentic sau prin inscris
sub semnatura privata, inregistrat la organele fiscale.

2.Obligatia de a folosi bunul cu prudenta si diligenta, potrivit destinatiei:

98
-aceasta obligatie descrisa general in acesti termeni poate fi impartita:
a) locatarul nu este obligat sa foloseasca bunul, ci numai in cazul in care il
foloseste, atunci este obligat sa exercite acest drept ca un bun proprietar, cu
diligenta si prudenta pe care acesta ar manifesta-o fata de lucrurile porprii
=> locatarul trebuie sa conserve bunul si sa il fereasca de orice deteriorare

b) obligatia de nu modifica forma bunului locatarul nu are dreptul sa dispuna

material de bun, de aceea el trebuie sa pastreze bunul in forma in care l-a primit,
fara acordul locatorului, locatarul nu poate nici macar sa aduca imbunatatiri
bunului. Dupa cum a primit sau nu acordul locatorului, imbunatatirile aduse de
locatar pe parcursul locatiunii au 2 regimuri distincte:
daca imbunatatirile au fost efectuate cu acordul locatorului, atunci acesta din
urma nu are dreptul sa pretinda ridicarea lor la data incetarii ctr de locatiune,
dimpotriva, la acea data locatarul are dreptul de a fi despagubit pt pierderile pe
acre i le-a cauzat executarea imbunatatirilor, indiferent daca sunt lucrari adugate
sau au un caracter autonom. Locatarul nu are dreptul la restituirea tuturor
cheltuielilor pe care le-a facut, ci numai la restituirea acelor cheltuieli care nu sunt
compensate prin sporul de valoare de care a beneficiat folosind bunul pe parcursul
contractului, dupa efectuarea lucrarilor. In orice caz, acest drept la despagubiri
este garantat cu un drept de retentie asupra bunului care a facut obiectul
lucrarii.
daca lucrarile s-au desfasurat fara acordul locatorului, atunci acesta are
dreptul de a pretinde inlaturarea lucrarilor inaintea de restituirea bunului la
finalul contractului. De asemenea, chiar daca pastreaza lucrarile, locatarul nu are
dreptul sa-i pretinda locatorului despagubiri, deci nu are drept de retentie,
dimpotriva, locatorul poate cere despagubiri pt prejudiciile pe care i le-a adus
efectuarea unor lucrari de modificare a bunului dat in locatiune.

Nu au regimul juridic al imbunatatirilor reparatiile pe care locatarul este

indreptatit sa le faca:
-cele de simpla intretinere
-reparatiile urgente, pe care locatorul a refuzat sa le execute el insusi

c) obligatia de a nu schimba destinatia bunului stabilita prin ctr de locatiune

-folosinta conform destinatiei este de esenta ctr de locatiune
-ea poate fi stabilita expres prin ctr, art.1799 stabileste un sistem de prezumtii:
natura bunului, destinatia sa anterioara, destinatia pt care locatarul foloseste in
mod concret bunul (cum incepe locatarul sa foloseasca bunul, asa trebuie sa
procedeze pe mai departe) se aplica mai multe dintre aceste criterii pt a putea
determina destinatia!

Exemplu: se ridica un bloc pe autorizatia de construire scrie: cladire de birouri,

bloc de locuinte
Un proprietar inchiriaza fara a se mentiona folosinta bunului se prezuma ca
acea categorie de folosinta care se impune locatarului este aceea care rezulta din
autorizatia de construire

99
3.Obligatia de a restitui bunul la incetarea contractului
Bunul trebuie restituit, imediat ce ctr de locatiune inceteaza, indiferent de cauza
de incetare. In principiu locatarul trebuie sa restituie bunul in starea in care l-
a primit, tinandu-se seama de vechimea bunului si de uzura care rezulta in mod
obisnuit din folosinta lui normala, potrivit destinatiei convenite.

Daca bunul este deteriorat in raport cu starea in care a fost primit, atunci
locatarul datoreaza despagubiri locatorului daca nu dovedeste ca deterioarea a
fost cauzata de un caz fortuit.
Ex: deterioarea cauzata de incendiu nu este cauzata de un caz fortuit, ci
locatarului ii revine sarcina de a dovedi ca incendiul nu a survenit din culpa sa.

Locatarul raspunde ca pt propria sa fapta de deteriorarea cauzata de persoanele

carora le-a prilejuit/ permis/ asigurat contactul cu bunul, indiferent daca acest
contact s-a facut pe temeiul unui alt ctr sau pe temeiul unei simple tolerante.
Toate aceste consideratii se aplica si distrugerii bunului, cu precizarea ca in acest
caz obligatia de restituire se va realiza exclusiv prin echivalent, locatarul
fiind tinut sa plateasca locatorului valoarea bunului dat in locatiune.
Dupa ce a fost pus in intarziere pt restituire, locatarul suporta si riscul pieirii
sau deteriorarii fortuite a bunului dat in locatiune.

Obligatia de restituire este executorie atunci cand ctr de locatiune s-a incheiat
prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata inregistrat la
organele fiscale, cu cdt ca locatiunea sa inceteze fie prin ajungerea la
termen in cazul locatiunii pe durata determinata -, fie prin expirarea
termenului de preaviz in cazul locatiunii pe perioadata nedetrimnata in
celelalte cazuri, obligatia de restituire nu este executorie, asa ca executarea
sa silita nu poate fi dispusa decat pe temeiul unei hot judecatoresti
exprimata in urma unui proces.

CESIUNEA CONTRACTULUI DE LOCATIUNE SI SUBLOCATIUNEA

1805-1808

Cesiunea ctr de locatiune este o specie a cesiunii de contract consimtiata de un

locatar cedent si un cesionar, care preia pozitia locatarului din ctr cedat.
Sublocatiunea este un ctr de locatiune, in care locatarul initial figureaza ca
locator. Dpdv practic cele doua figuri juridice: sublocatiunea 3 persoanaje
aranjate de sus in jos, la cesiune 2 personaje sus, iar al 3lea sub primul dintre
ele.

Raporturile dintre cele doua modalitati de transfer

Cesiunea locatiunii este mai energica decat sublocatiunea, in sensul ca ea, de
regula, conduce la inlocuirea locatarului, pe cand sublocatiunea, de regula, nu se
soldeaza cu iesirea locatarului din ctr initial, ci cu incheierea unui nou ctr
care, de regula nu genereaza efecte juridice intre locator si sublocatar.

100
De aceea, daca prin ctr initial s-a interzis sublocatiunea, se deduce a fortiori ca
se interzice si cesiunea locatiunii. Daca prin locatiunea initiala se interzice numai
cesiunea locatiunii, atunci nu se va presupune ca s-a interzis si soblocatiunea.
Daca s-a interzis cesiunea locatiunii, atunci interdictia vizeaza cesiunea
totala + cesiunea partiala. Daca s-a interzis sublocatiunea, atunci s-a
interzis atat cea totala, cat si cea partiala.
Ca regula, in lipsa unei interdictii exprese a legii sau care sa rezulte din vointa
partilor, acestea sunt permise. Daca bunul este mobil, prin exceptie, cele doua
sunt permise numai cu acordul locatorului.
Acordul se poate da fie ad hoc, fie prin ctr de locatiune intial. El poate sa
priveasca un anumit ctr de sublocatiune sau de cesiune, determinat de partea cu
care se incheie, sau de anumite cdt de incheiere, tot astfel cum poate privi orice
ctr de sublocatiune sau de cesiune, fara nici o alta calificare.

In ceea ce priveste ctr de cesiune a locatiunii:

-nat jur a unei cesiuni de ctr, consimtita de catre locatar dispozitiile de la
locatiune se completeaza cu 1315 si urmatoarele referitoare la cesiunea de
ctr
-potrivir acestui ctr, cesionarul preia ctr de locatiune cu toate drepturile si
obligatiile locatarului cedent
-acest efect poate fi opus locatorului, numai de la data comunicarii cesiunii
locatiunii fata de acesta, sau de la data acceptarii cesiunii locatiunii de catre
locator
-de la aceasta data locatorul este obligat sa asigure cesionarului folosinta
bunului dat in locatiune
-totusi, in ceea ce priveste obligatiile locatarului, locatorul cedat poate
declara ca nu il libereaza pe locatarul initial de aceste obligatii
-declaratia trebuie facuta cu prilejul notificarii cesiunii sau a acceptarii acestuia,
in caz contrar prezumandu-se vointa locatorului de a-l libera pe locatarul cedent
-daca a declarat ca nu il libereaza pe cedent, locatorul se va putea indrepta pt
indeplinirea obligatiilor, fie impotriva cedentului, fie impotriva cesionarului, la
alegerea sa
-totusi, pt a se putea prevala de aceasta optiune in cazul fiecarei neexecutari
determinate, el va trebui sa il notifice despre aceasta notificare pe locatarul
cedent in termen de 15 zile de la neexecutare
-in absenta unei asemenea notificari, chiar daca a declarat ca nu il libereaza pe
cedent, locatorul cedat nu il va putea sanctiona pt neexecutarea care nu a fost
comunicata decat pe cesionar
-in orice caz, si daca a declarat ca nu il libereaza pe cedent, locatorul trebuie sa
isi execute obligatiile din ctr de locatiune fata de cesionar, iar nu fata de cedent,
de indata ce i-a fost notificata sau a acceptat cesiunea ctr de locatiune

Sublocatiunea:
-un asemenea ctr se incheie pe premisa existentei anterioare a unui ctr de
locatiune cu privire la un bun

101
-locatarul din ctr de locatiune preexistent poate incheia la randul sau un ctr de
locatiune cu privire la acelasi bun care se numi sublocatiune, iar cocontractantul
sau se va numi subcontractant
-contractul de sublocatiune trebuie sa respecte limitele ctr de locatiune pe
care se intemeiaza, spre exemplu prin ctr de sublocatiune nu se poate stabili o
alta destinatie a bunului decat aceea prevazuta in ctr de locatiune, tot astfel ctr
de locatiune nu se poate incheia pe o perioada care nu este cuprinsa in perioada
initiala de locatiune samd.
Prin ctr de sublocatiune, in principiu nu se creeaza raporturi juridice intre
sublocatar si locator. Ca regula, locatorul are raporturi juridice numai cu
locatarul initial, care la randul sau are raporturi numai cu sublocatarul. Pt
faptele sublocatarului, locatarul raspunde ca si pt fapta sa personala fata de
locator. Totusi, pt protectia intereselor sale, prin exceptie!!!, locatorul initial
beneficiza de o actiune directa impotriva sublocatarului pt obligatiile ce ii
incumba acestuia din urma pt obligatiile ce deriva din sublocatiune. In special ii
poate pretinde sa plateasca chiria pana la concurenta sumei celei mai mici dintre
urmatoarele doua:
-suma dat de locatar locatorului principal
-suma dat de sublocatar locatarului

Plata facuta astfel de sublocatar direct locatorului principal stinge atat creanta
privind chiria ctr de locatiune principal, cat si creanta privind chiria ctr de
sublocatiune. Plata facuta de sublocatar locatarului principal nu poate fi
opusa locatorului. Locatorul poate introduce actiunea directa, chiar si atunci
cand locatarul a cedat unui tert plata chiriei datorata pe temeiul ctr de
sublocatiune

Incetarea ctr de locatiune:

NCC prevede dispozitii speciale privind urmatoarele moduri de incetare a ctr de
locatiune:
-decesul partilor
-denuntarea unilaterala
-expirarea termenului locatiunii
-pieirea bunului dat in locatiune
-desfiintarea titlului locatorului
-transmiterea bunului dat in locatiune
-rezilierea ctr de locatiune

1.Decesul partilor:
In principiu, locatiunea nu este un ctr intuitu personae, astfel ca, de
regula, decesul uneia dintre parti nu conduce la incetarea ctr ci la transferul
sau catre mostenitorii partii decedate.
!!!Prin exceptie, in cazul locatiunii cu durata determinata, mostenitorii
locatarului pot denunta ctr in termen de cel mult 60 de zile de la data la care au
luat cunostinta de moartea locatarului si de existenta locatiunii.

102
Termenul de 60 de zile este un termen de decadere pt exercitarea unui termen
potestativ pt mostenitorii locatarului. Proba inceputului termenului ii revine
partii interesate sa se prevaleze de incetarea lui locatorul are interesul ca
declararea sa nu se fi facut in termen.
Regula este menita sa rezolve acele situatii in care bunul dat in locatiune servea
unei folosinte legata de situatia personala a locatarului, situatie care nu se aplica
in mod necesar si mostenitorilor sai.
Pe de alta parte, ea nu se aplica decat ctr pe o perioada determinata la cele cu
perioada nedeterminata oricare dintre parti poate cere oricand.

2.Denuntarea unilaterala
-in toate cazurile in care locatiunea s-a incheiat pe perioada nedeterminata
-in cazul locatiunii pe perioada det, partile au dr de a denunta unilateral ctr,
numai daca acest dr a fost stipulat expres in conventia lor
-dr de a denunta unilateral ctr este un dr potestativ, care poate fi exercitat atata
timp cat ctr nu a incetat in alt mod
-ca orice dr potestativ, dr de denuntare unilaterala se exercita printr-o
manifestare unilaterala de vointa, respectiv prin declaratia de denuntare a celui
care denunta dreptul este supusa comunicarii catre cealalta parte 1816-
prevede ca ea se exercita prin notificarea denuntarii incetarea la finalul unui
termen de preaviz, termen care curge de la data la care cealalta parte a primit
notificarea
Termenul de preaviz poate fi stabilit de legea speciala, de uzante, sau in lipsa,
de judecator in cazul in care partile nu se inteleg asupra duratei lui. Judecatorul
va trebui sa determine un termen de preaviz rezonabil. Caracterul rezonabil al
termenului se stabileste in fct de natura reglementarii acestuia. Astfel, termenul
de preaviz este menit sa permita partii care a primit notificarea de denuntare sa
isi protejeze interesele pt cazul incetarii ctr de locatiune. Astfel, daca locatorul a
denuntat ctr, termenul de preaviz este menit sa permita locatarului sa gaseasca
un alt bun de acceasi natura pt a-l putea folosi prin intermediul unui ctr adecvat.
De aceea, termenul va fi mai lung sau mai scurt, in fct de natura bunului.
Daca denuntarea este decisa de catre locatar, termenul de preaviz este menit sa
permita locatorului sa gaseasca o alta persoana interesata de bun si sa incheie
un alt ctr, eventual de locatiune, pt a asigura continuitatea culegerii fructelor
civile.

3.Expirarea termenului
Ctr de locatiune pe perioada determinata inceteaza in principiu la expirarea
acestei durate. Totusi, daca dupa expirarea duratei, partile continua sa execute
ctr, in sensul ca locatorul continua sa asigure sau macar sa permita folosinta
bunului de catre locatar, iar acesta continua sa plateasca periodic chiria,
folosindu-se de bun, atunci leg interpreteaza comportamentul lor ca fiind o
manifestare de vointa tacita pt incheierea unui nou ctr de locatiune: tacita
relocatiune.
Ctr incheiat prin tacita relocatiune poate fi impiedicat daca inaintea de expirarea
primului ctr, una dintre parti notifica celeilalte intentia sa de a impiedica tacita
relocatiune. Aceasta intentie trebuie manifestata neindoielnic, oricand inainte de

103
expirarea termenului primului ctr. Pt manifestarea acestei intentii nu este
necesara respectarea vreunui preaviz, intrucat partile ar trebui sa se astepte la
incetarea ctr la termenul potrivit conventiei intiale. Ctr incheiat prin tacita
relocatiune are in principiu acelasi continut ca si ctr de locatiune initial. Se
pastreaza destinatia, limitele folosintei cunatumul chiriei, chiar si garantiile
partilor in legatura cu obligatiile izvorand din ctr initial. De la aceasta regula
exista o singura exceptie:
Pe cand ctr initial era incheiat pe durata determinata, ctr incheiat prin tacita
relocatiune este pe perioada nedeterminata, astfel incat el poate inceta prin
denuntare unilaterala din partea oricarei dintre parti, insa cu respectarea unui
termen de preaviz.

4.Pieirea bunului dat in locatiune:

In cazul in care in timpul ctr de locatiune bunul piere sau nu mai poate fi folosit,
locatiunea inceteaza de drept. Este de observat ca potrivit acestei reguli
imposibilitatea totala de a folosi bunul potrivit destinatiei convenite este asimilata
pieirii sale. Totusi, se face o distinctie:
in cazul pieirii bunului locatorul nu este obligat sa il reconstruiasca,
in caz de imposibilitate totala de a folosi bunul, locatorul ar putea fi obligat
sa il repare, daca in raport cu durata locatiunii, durata reparatiei ar fi relativ
scurta.
in cazul in care imposibilitatea de a folosi lucrul este numai partiala, ctr nu
inceteaza de drept, in schimb locatarul are posibilitatea de a obtine o reducerea a
chiriei, proportionala cu partea de folosinta de care nu s-a putut bucura. Daca
aceasta parte este atat de importanta incat, cunoscand-o de la inceput nu ar fi
incheiat ctr, atunci locatarul poate cere rezilierea ctr. In lipsa unei clauze
comisorii exprese, el nu poate declara unilateral rezilierea, ci o poate cere
pe cale judiciara. Ratiunea derogarii: leg a dorit sa pastreze o anumita cenzura
judicira cu privire la posibilitatea de a pune capat ctr, judecatorul urmand sa
verifice daca impiedicarea folosintei este suficient de insemnata pt a justifica
incetarea ctr.
in cazul deteriorarilor lipsite de insemnatate, care impiedica intr-o oarecare
masura folosinta bunului, locatarul poate cere repararea bunului potrivit
regulilor aplicabile obligatiilor locatorului.
In toate cazurile, prejudiciile suferite de locatar ca urmare a impiedicarii sau
limitarii folosintei bunului dat in locatiune vor putea fi reparate de locator prin
plata de daune-interese numai daca aceasta impiedicare sau limitare a folosintei
ii este imputabila locatorului. Daca pieirea totala ori partiala sau deteriorarea
bunului au survenit fortuit, locatorul nu datoreaza daune interese locatarului.

5.Desfiintarea titlului locatrului:

Pt a-si putea executa obligatiile decurgand din locatiune, locatorul trebuie sa aiba
dr a folosi bunul, inclusiv prin altul. In cazul in care dr locatorului de a folosi
bunul este desfiintat, ctr de locatiune inceteaza de plin drept.
De la aceasta regula exista o singura exceptie!!!: locatarul a fost de buna-
credinta la data incheierii ctr. In acest caz, ctr va continua sa produca efecte
pana la expirarea termenului in care a fost convenit, insa nu mai mult de 1 an de

104
la data desfiintarii titlului locatorului. Aceste efecte privesc nu numai folosinta
bunului de catre locatar, dar si drepturile adevaratului titular adevaratului
titular al prerogativei folosintei de a culege fructele civile ale acelui bun. In
consecinta, dupa desfiintarea titlului locatorului, locul sau in ctr de locatiune
este luat atat activ cat si pasiv de adevaratul titular al dreptului de folosinta al
bunului.
Si in cazurile in care desfiintarea titlului locatorului conduce la incetarea
locatiunii si acea desfiintare are caracter retroactiv, incetarea locatiunii se
produce numai pt viitor, pt ca beneficiid de prezumtia de eficacitate pana la data
desfiintarii titlul loctorului initial a fost suficient pt a-i asigura locatarului
folosinta bunului pana la acea data.

6.Transmiterea bunului dat in locatiune

Daca in cursul ctr de locatiune bunul dat in locatiune este instrainat, aceasta
instrainare conduce la incetarea locatiunii. De la aceasta regula exista exceptii
largi si numeroase!!!:
Daca bunul dat in locatiune este un imobil inscris in CF, locatiunea continua si
dupa instrainare daca a fost notata in CF inaintea dr dobanditorului.
Daca bunul dat in locatiune este un imobil neinscris in CF, atunci locatiunea
continua si dupa instrainare daca data certa a locatiunii este anterioara datei
certe a instrainarii.
Daca bunul dat in locatiune este un mobil supus formalitatilor de publicitate
(nave, aeronave, dr de publicitate intelectuala) locatiunea continua si dupa
instrainare in cazul in care publicitatea ei a fost asigurata inainte de instrainare.
Daca bunul dat in locatiune este un mobil pt care nu se cer formalitati de
publicitate locatiunea continua si dupa instrainare, daca la data instrainarii
locatarul exercita folosinta asupra bunului.
Si in aceste cazuri este posibil ca partile locatiunii initiale sa convina incetarea
ctr de locatiune in caz de instrainare. Daca instrainarea conduce la incetarea
locatiunii, fie pt ca nu au fost indeplinite cerintele de publicitate, fie pt ca desi au
fost indeplinite partile au convenit expres incetarea locatiunii in caz de
instrainare, aceasta incetare nu se produce de drept, ci numai prin denuntarea
ctr de catre dobanditor. Dobanditorul trebuie sa isi exercite dr de denuntare cu
respectarea unui termen de preaviz care este de 2 ori mai lung decat termenul de
preaviz normal aplicabil in materia denuntarii unilaterale a ctr incheiat pe
perioada nedeterminata.
NCC locatarul caruia i s-a comunicat incetarea ctr cu respectarea termenului
de preaviz nu are dr la despagubiri nici impotriva locatorului, nici impotriva
dobanditorului.

7.Rezilierea:
-1879
-sanctiunea neexecutarii obligatiilor
-in legatura cu dr comun: rezilierea este admisibila numai in cazul in care
neexecutarea este insemnata fata de echilibrul patrimonial al oblg reciproce ce
izvorasc din ctr

105
-1549 si urmatoarele caracterul insemnat poate rezulta dintr-o singura
neexecutare impiedicarea dintrodata a folosintei bunului de catre locatar +
repetarea unor neexecutari care fiecare in parte ar fi de mica insemnatate.
-1551 (1) teza finala dr de a obtine rezilierea pt asemenea neexecutari nu
poate fi inlaturat printr-o clauza nescrisa

VARIETATI DE LOCATIUNE
-NCC 3 varietati de locatiune dispozitii speciale, a caror sfera de aplicare se
determina in functie de destinatia bunului dat in locatiune
Astfel, exista dispozitii speciale privind locatiune spatiilor destinate exercitarii
unei activitati profesionale, inchirierea locuintelor si arendarea locatiunea
bunurilor agricole.
Intrucat tehnica de reglementare face ca anumite dispozitii sa fie aplicabile atat
locatiunii spatiilor cu destinatie profesionala cat si spatiilor cu destinatia de
locuinte, vom prezenta aceste varitati in urmatoarele paragrafe:
1.Locuintele si spatiile destinate profesional
2.Dispozitii speciale exclusiv la locatiunea locuintelor
3.Dispozitii speciale cu privire la arendare

1. Locuintele si spatiile destinate profesional

Domeniul de aplicare al acestor dispozitii rezulta din intelesul termenilor
locuinta si spatiu cu destinatie profesionala
Locuinta art.2 din legea 114/1996 face referire la constructii nu va fi
considerata locuinta rulota
In masura in care un imobil prin incorporare are destinatia de a asigura adapost
permanent pt o anumita persoana, el va fi considerat locuinta.
In ceea ce priveste notiunea de spatiu cu destinatie profesionala spatii de
birouri, hale industriale

In legatura cu locuintele si spatiile cu destinatie profesionala, NCC indica patru

articole menite sa confere mai multa stabilitate locatarului si sa adapteze
regimul locatiunii la ipotezele in care spatiile respective sunt situate in
condominiu.
1829 in cladirile cu mai multe apartamente, chiriasii au dreptul de a
intrebuinta partile si instalatiile de folosinta comuna a cladirii, potrivit cu
destinatia fiecaruia accesorium sequitur principale in contextul in care i se
asigura chiriasului folosirea apartamentul antreneaza si dreptul acestuia de a
folosi si partile comune care deservesc si acel apartament.
Intruct au dr sa participe la folosirea partilor comune, chiriasii sunt tinuti sa
suporte si cheltuielile de intretinere a acestor parti.
Tot in functie de particularitatile locuirii si exploatarii spatiilor comune in
condominiu cauza speciala de reziliere a ctr de locatiune - locatorul poate cere
instantei rezilierea ctr de inchiriere si in cazul in care chiriasul, membrii familiei
sale, sau alte persoane carora acesta din urma le-a ingaduit in orice mod
folosirea, detinerea sau accesul in locuinta sau in spatiul profesional, fie au un
comportament care face imposibila convietuirea cu alte persoane care locuiesc in

106
acelasi imobil sau cu alte persoane care locuiesc in vecinatate, fie impiedica
folosinta normala a spatiilor de folosinta comuna.
1824 reguli privind preavizul pt denuntarea unilaterala a ctr pe durata
nedeterminata
Locatarul: acesta trebuie sa respecte un termen de preaviz care nu poate fi mai
mic decat sferul intervalului de timp pt care s-a prevazut plata chiriei
Locatorul: trebuie sa respecte un preaviz a carui durata se stabileste astfel: 60 de
zile, daca intervalul de timp pt care s-a stabilit plata chiriei este de o luna sau
mai mare si respectiv de 15 zile, daca intervalul de timp pt care s-a stabilit plata
chiriei este mai mic de o luna.
Acest dezechilibru se justifica prin aceea ca oferta pe piata imobiliara este mai
mica decat cererea, iar pe de alta parte dr chiriasului de a folosi locuinta si dr
profesionistului de a folosi sediul sunt si expresii ale dr constitutional la un nivel
de trai decent si la exercitarea libera a activitatii profesionala. In consecinta,
chiriasii acestor tipuri de spatii trebuie sa fie protejati, chiar impotriva locatorilor
lor.
In aceesi idee, art 1828 prevede ca in legatura cu locuintele si spatiile
profesionale, chiriasul are un drept de preferinta la incheierea unui nou ctr de
inchiriere. Dr este aplicabil numai daca locatarul si-a executat toate obligatiile
din ctr existent. Potrivit textului de lege, dreptul se exercita numai in cdt Legale,
potrivit acelorasi reguli ca si dr de preemptiune. =>2 intrebari:
-cum poate sa isi exercite chiriasul dr ca si preemptorul, avand in vedere ca
preemptorul trb sa plateasca pretul, ori chiriasul nu poate face acest lucru aici
apare o neconcordanta
-cat timp se exercita acest drept de preemptiune?
Art.132 LPA dr de preferinta al chiriasului se aplica pt orice ctr de inchiriere
incheiat cu aceeasi locuinta sau cu o parte din aceasta:
-dupa cel mult 3 luni de la incetarea ctr de inchiriere, daca durata acestuia a fost
mai mare de 8 ani
-dupa cel mult o luna de la incetarea ctr de inchiriere, daca durata acestuia a fost
mai mare de un an
-dupa cel mult 3 zile durata mai mica de o luna

O ultima dispoztie comuna: 1831 NCC daca prin lg nu se prevede altfel,

evacuarea chiriasului se face in baza unei hot judecatoresti. Evacuarea chiriasului
este modul prin care leg desemneaza executarea silita a locatarului de a restitui
bunul dat in locatiune. Textul se va aplica atunci cand existenta sau scadenta
acestei obligatii este indoielnica, intrucat partile nu se pot pune de acord cu
privire la incetarea ctr. Totusi, potrivit art.133 LPA ctr de locatiune incheiat in
forma autentica sau prin inscris sub semnatura privat inregistrat la organele
fiscale va fi executoriu si in cazul in care ob locatiunii este o locuinta sau un
spatiu profesional si deci nu va fi nevoie de o hot judecatoreasca pt executarea
silita a obligatiei de restituire atunci cand aceasta a ajuns la scadenta prin
expirarea termenului locatiunii cu perioada det sau prin expirarea termenului de
preaviz al unei locatiuni cu perioada nedet. In orice caz, pana la evacuare,
chiriasul datoreaza chirie si ramane tinut de toate celelalte obligatii ale sale din
ctr de locatiune.

107
2.Dispozitii speciale exclusiv la locatiunea locuintelor:
In materia inchirierii de locuinte, preocuparea leg a fost sa asigure o protectie
suplimentara pt locatar in considerarea faptului ca prin ipoteza el are nevoie de o
locuinta care face parte din necesitatile sale elementare, astfel ca face ob dr
fundamental la un nivel de trai decent.
Consecinta: reglementarea ctr de inchiriere a locuintei tine de ordinea publica de
protectie a partii slabe, limitand liberatatea ctr a partilor. Cel mai relevant
exemplu este art.1826 care enumera o serie de clauze ce nu pot fi introduse in
mod valabil in ctr de inchiriere a locuintei. Chiar daca sunt introduse, sunt
considerate nescrise.
Clauza considerata nescrisa: este clauza lovita de nulitate, care are
particularaitatea ca aceasta este esentialmente partiala, astfel incat ca efect al
constatarii sau declararii acestei nulitati nu se poate sustine ca ea ar antrena
nulitatea intregului ctr, intrucat clauza ar fi fost determinanta pt incheierea ctr,
in consecinta, de cate ori o clauza este considerata nescrisa, ctr in care este
introdusa se va mentine, dar clauza afectata de aceasta sanctiune nu va produce
nici un efect. Daca aspectul pe care partile au urmarit sa il reglementeze prin
cauza considerata nescrisa face obiectul unei reglementari legale, atunci in urma
inlaturarii acestei clauze, reglementarea legala se va aplica in completarea vointei
partilor. Temeiul acestei opinii este art.1255.

1826:
-clauzele prin care chiriasul este oblg sa incheie o asigurare cu un asigurator
impus de locator nu va intra sub incidenta acestei reguli clauza prin care
chiriasul este obligat sa incheie un ctr de asigurare a locuintei impotriva oricarui
risc care ar impiedica folosinta sa, daca aceasta obligatie nu include si
desemnarea unui anumit asigurator. De asemenea, atunci cand oblg prevede si
asiguratorul cu care urmeaza sa se incheie ctr , revine chiriasului sarcina de a
dovedi ca acel asigurator a fost impus de locator in cursul procesului de
negociere. Pana la proba contrara se prezuma ca asiguratorul desemnat prin ctr a
fost convenit de ambele parti in mod liber, fara ca una sa-l fi impus celeilalte.

-clauzele prin care se prevede raspunderea solidara sau indivizibila a

chiriasilor din apartamente diferite situate in acelasi imobil, in cazul degradarii
elementelor de constructii si a instalatiilor obiectelor si dotarilor aferente partii
comune a imobilului s-ar ajunge la acelasi rezultat si daca in ctr de inchiriere
ale fiecarui chirias al apartamentelor din acelasi imobil s-ar introduce o cluaza
potrivit carei chiriasul respectiv este prezumat culpabil pt orice degradare sau
deteriorare a partilor comune; prin urmare si o asemenea clauza ar fi considerata
nescrisa.

-clauzele prin care chiriasul se obliga sa recunoasca sau sa plateasca in

avans cu titlu de reparatii locative sume stabilite in baza estimarilor facute
exclusiv de locator textul trebuie interpretat teleologic: in sensul ca orice sume
platite de chirias in avans, cu alt titlu decat acela de chirie trebuie sa rezulte in
urma unei manifestari de vointa comune a locatorului si a locatarului si sa nu fie

108
impuse de catre locator in exercitarea pozitiei sale dominante in procesul de
negociere a ctr. Sarcina probei ca orice alte sume decat chiria provin exclusiv
dintr-o dorinta a locatorului ii revine chiriasului.

-clauzele prin care locatorul este indreptatit sa diminueze sau sa suprime

fara contraprestatie echivalenta prestatiile la care s-a obligat prin ctr
aceasta categorie nu include acele clauze prin care obligatii le locatorului sunt
delimitate contractual, astfel incat intinderea lor este mai redusa decat in dreptul
comun, ci se refera la ipoteza in care in raport cu oblg asumate prin ctr, locatorul
este indreptatit sa le incalce sau sa le inlature, fara a se expune vreunei prestatii
echivalente, inclusiv raspunderii.
Este valabila o clauza prin care A ii inchiriaza lui B un ap cu un frigider, cu
precizarea ca B nu il poate folosi. Aceasta clauza limiteaza oblg locatorului in
raport d edreptul comun.
Nu este valabila o clauza: daca se strica frigiderul, locatorul nu raspunde/
locatorul poate retrage oricand frigiderul din apartament.
Ab initio locatorul este obligat sa asigure folosinta frigiderului, dar daca isi
incalca obligatia nu va raspunde contractual pt acest lucru.
Ar fi inclusa in ipoteza acestui text o clauza prin care locatorul este indreptatit sa
denunte unilateral ctr pe perioada nedet, fara a plati o indemnizatie comensatorie
locatarului. aceasta precizare ne indruma catre regimul specific al denuntarii
inchirierii locuintei incheiate pe perioada determinata.

1825 denuntarea unilaterala a ctr de inchiriere a locuintei incheiat pe perioada

det are un regim diferit dupa cum provine de la locatar sau de la locator.
Locatarul poate deunta unilateral ctr, chiar daca nu si-a rezervat expres acest
drept, cu respectarea unui termen de preaviz de 60 de zile. In cazul in care
denuntarea unilaterala provine de la locator, ea va putea pune capat ctr doar
daca este justificata prin nevoile locative proprii ale locatorului sau ale familiei
sale. In orice alt caz, clauza care i-ar permite locatorului denuntarea ctr fara o
contraprestatie echivalenta este considerata nescrisa. Atunci cand locatorul care
denunta ctr invoca propriile nevoi locative sau nevoile locative ale familiei sale,
precum si atunci cand dreptul sau de a denunta unilater ctr a fost prevazut in ctr
insotit de obligatia de a plati o contraprestatie echivalenta, locatorul trb sa
respecte un termen de preaviz, care este si el de 60 de zile.

Problema persoanelor care locuiesc impreuna cu chiriasul:

In principiu, chiriasul poate introduce in locuinta inchiriata orice persoana
doreste. Totusi, din art.1832 rezulta ca partile pot ingradi acest drept prin
stipulatii exprese in ctr de inchiriere a locuintei. In cazul in care chiriasul a
permis altor persoane sa locuiasca impreuna cu el in locuinta inchiriata, pe
durata locuirii lor, aceste persoane sunt tinute solidar cu chiriasul fata de locator
pt toate obligatiile nascute din ctr. Incetarea ctr de inchiriere din orice cauza,
precum si hot jud de evacuare a chiriasului sunt de drept opozabile persoanelor
care locuinesc impreuna cu chiriasul, prin urmare, aceste persoane nu pot spune
ca o clauza de incetare a ctr este pt ea res inter allios acta. De asemenea, chiar
daca pers care locuieste impreuna cu chiriasul nu a fost citata in proces, proces

109
finalizat cu hot prin care s-a dispus evacuarea chiriasului, aceasta hot este
executorie si impotriva persoanei care locuieste impreuna cu chiriasul, care poate
fi evacuata silit. De asemena, persoanele care locuiesc impreuna cu chiriasul pot
fi evacuate silit si in absenta unui proces in cazul in care oblg chiriasului de a
restitui locuinta este executorie.

Subinchirierea si cesiunea ctr de inchiriere:

Prin derogare!!! de la dr comun, ctr de inchiriere a locuintei este considerat
intiuitu persoane unilatar locatorul incheie ctr in considerarea calitatilor
personale ale locatarului.
Pe temeiul acestui caracter, cesiunea locatiunii de catre locatar sau
subinchirierea sunt permise numai cu acordul locatorului, acord supus formei
scrise ad validitatem. Chiar si cand s-a dat acest acord, daca nu s-a prevazut
contrariul, cesionarul, respectiv sublocatarul raspunde solidar cu chiriasul pt
toate obligatiile asumate fata de locator prin ctr de inchiriere.

Decesul chiriasului
-ctr intuitu personae
-decesul chiriasului, prin derogare de la dr comun este o cauza de
incetare a ctr de locatiune
-incetarea nu se produce imediat, ci la 30 de zile de la deces -1834 textul
vizeaza moartea ca fapt juridic
-in aceste 30 de zile ctr de inchiriere continua cu mostenitorii chiriasului, care
datoreaza chiria locatorului
-totusi, acest 20 de zile reprezinta si un termen de decadere pt un drept
potestativ pe care unele dintre persoanele care o locuit impreuna cu chiriasul il
au de a continua ctr de inchiriere in locul acestuia
Astfel, descendentii si ascendentii care au locuit impreuna cu chiriasul si care au
fost mentionate in ctr de inchiriere, au dreptul de a cere continuarea loctiunii in
locul chiriasului. In cazul in care locuinta inchiriata era locuinta comuna a
familiei si sotul supravietuitor poate continua ctr de inchiriere in locul sotului
defunct. Potrivit art.321 din NCC, locuinta familiei este locuinta in care cei doi
soti locuiesc impreuna, iar in cazul in care ei sunt separati in fapt, este locuinta
in care locuieste sotul care exercita puterea parinteasca asupra copilului.
Problema continuarii ctr de inchiriere nu se pune decat in legatura cu locuinta in
care sotii au locuit impreuna. Prin derogare de la 1864, sotul supravietuitor
continua ctr, daca in termenul de 30 de zile de la deces nu a optat expres pt
incetarea ctr. Sotul poate beneficia de acest drept, chiar daca nu a fost mentionat
in ctr de inchiriere.

Ascendentii, descendentii si sotii care pot cere continuarea inchirierii, au un

asa numit drept locativ derivat, pe care nu il dobandesc prin mostenire de la
defunct, ci pe temeiul dr chiriasului defunct in considerarea relatiilor lor
particulare cu acesta si a starii de fapt constand in locuirea impreuna cu acesta.
Daca mai multe persoane exercita dr locativ derivat, el vor trebui sa desemneze
un reprezentant pt incheierea actului din care rezulta continuarea ctr de
inchiriere. In cazul in care titularii dr locativ derivat nu se pun de acord cu
110
privire la persoana reprezentantului, atunci locatorul il va alege ca reprezentant
pe unul dintre ei.

3.Dispozitii speciale cu privire la arendare

-varietate de locatiune, al carei element specific este bunul dat in locatiune bun
afectat activitatii de agricultura 1836 din NCC preia un text din lg privind
arendarea si prevede o enumerare exemplificativa a bunurilor agricole.

Dpdv al cdt de validitate:

-forma scrisa ad validitatem
-potrivit vechii legi (16/1994) inregistrarea la Consiliul Local in raza careia se
afla bunul agricol NCC nu a renuntat la aceasta cerinta, dar a degradat-o din
statutul de cdt de validitate, prevazand-o doar ca obligatie a arendasului de a
proceda la o asemenea inregistrare depunerea unui exemplar al ctr de arendare
in vederea inregistrarii in registrul special tinut de secretarul Consiliului Local
sanctiunea pt nerespectarea acestei obligatii: amenda civila pe zi de intarziere
stabilita de instanta de judecata.

Partea cea mai problematica dpdv al regimului juridic al ctr de arendare

problema riscului pieirii recoltei. Distingem dupa modul in care a fost stabilita
arenda:
Arenda este pretul locatiunii, echivalentul chiriei din locatiunea de drept comun.
Ea poate fi stabilita fie direct proportional cu recolta, fie independent de
volumul sau valoarea recoltei
daca arenda a fost stabilita proportional cu recolta, fie ca arendasul trebuie
sa predea arendatorului o parte din fructele culese, fie ca trebuie sa ii predea o
suma de bani, stabilita printr-un raport cu valoarea fructelor culese (10% din
pretul fructelor obtinute de arendas in urma comercializarii lor) riscul pieirii
recoltei este suportat de catre arendas si arendator direct proportional cu
partea ce i se cuvine fiecaruia.
daca pieirea a survenit dupa culegerea recoltei si inainte de predarea
arendei, atunci riscul va fi suportat de partea culpabila pt intarzierea in
predare. Arendasul este de drept in intarziere pt predarea arendei de la data
culegerii recoltei, iar arendatorul este de drept in intarziere pt preluarea arendei
de la data la care a fost notificat de catre arendas pt aceasta preluare.
Datorita acestui mecanism al punerii in intarziere imediat dupa culegerea
recoltei, riscul pieirii va fi suportat in principiu de catre arendas. Astfel, daca o
asemena pieire survine, arenda datorata arendatorului nu va suferi nici o
modificare. Numai daca arendasul il notifica pe arendator sa preia recolta, riscul
pieirii fortuite trece asupra acestuia pt producerea acestui efect este necesar ca
arenda sa se plateasca in fructe, iar acestea trebuie sa fi fost deja individualizate.
Chiar si in aceasta situatie arendatorul poate sa se libereze de suportarea
riscului, daca demonstreaza ca bunurile ar fi pierit si daca ar fi fost preluate la
timp.
In ceea ce priveste ipoteza in care arenda este stabilita in sume sau in volume
fixe, fara a fi proportionala cu recolta, riscul pieirii fortuite a recoltei il suporta
arendasul. Prin exceptie!!!, daca socotindu-se intreaga durata a ctr de

111
arendare, recolta a pierit intr-o proportie mai mare de jumatate, arendasul poate
cere o reducere proportionala a arendei. Aceasta reducere nu se va acorda daca
pieirea recoltei a survenit culegerii ei riscul este suportat integral de arendas.

1840 arendasul este obligat chiar in lipsa de stipulatie expresa sa asigure

bunurile agricole pt riscul pierderii recoltei ori al pieirii animalelor din cauza unei
calamitati naturale.
Daca recolta a pierit din aceasta cauza si arendasul nu si-a executat obligatia de
asigurare, arendatorul care in mod exceptional ar suporta riscul pieirii recoltei, l-
ar putea obliga la despagubiri pe arendas pt dauna cauzata lui de suportarea
riscului. Dimpotriva, daca in aceasta situatie arendasul si-a executat obligatia de
a incheia obligatia de asigurare, atunci indemnizatia de asigurare pe care o va
primi de la asigurator va trebui impartita cu arendatorul in proportie cu riscul
suportat de acesta din urma.

Termenul:
-arendarea nu este niciodata considerata incheiata pe perioada nedeterminata
-art.1837 arendarea se considera a fi facuta pe toata perioada necesara
recoltarii fructelor pe care bunul agricol urmeaza sa le produca in anul agricol in
care se incheie ctr.
Ca orice locatiune, arendarea expira in principiu la implinirea duratei pt care
a fost incheiata, insa in raport cu regulile tacitei relocatiuni, art.1848
prevede o dispozitie derogatorie:Daca durata ctr de arendare este de un
an sau mai scurta, termenele de refuz al reinnoirii se reduc la jumtate.
Textul deroga sub mai multe aspecte:
-daca opereaza tacita relocatiune ctr are o durata identica cu aceea a ctr expirat
pt ca nu exista arendare pe perioada nedeterminata
-daca tacita relocatiune in dr comun poate fi impiedicata oricand, in materie de
arendare, partea care doreste sa impiedice tacita relocatiune trebuie sa respecte
anumite termene de preaviz aceasta durata depinde de nat bunului arendat si
de durata arendarii initiale
-refuzul de reinnoire a ctr este supus formei scrise ad validitatem
-caracterul sau executoriu
-in privinta obligatiei de restituire ctr de arendare este executoriu in aceleasi
cazuri ca si locatiunea de drept comun in privinta platii arendei, ctr de
arendare este executoriu numai daca este incheiat in forma autentica sau daca
este inregistrat la Consiliul Local

Fata de dr comun ctr de arendare are un caracter mai puternic personal.

Caracterul personal este ca si la inchirierea locuintei unilateral, arendatorul este
presupus a contracta in considerarea calitatilor personale ale arendasul. Din
acest motiv, ctr de arendare este in principiu incesibil. Prin exceptie!!!, si
numai cu acordul in forma scrisa ad validitatem dat de arendator, ctr de
arendare poate fi cedat sotului, sau descendentilor majori ai arendasului care
participa la exploatarea bunurilor arendate. art.1846 lasa sa se inteleaga ca
acordul dat de arendator pt cesiunea ctr e arendare este lovit de nulitate absoluta
ca acord, dar valoreaza contr pt noul arendas.

112
Subarendarea este interzisa, sub sanctiunea nulitatii absolute!!!
1847(1) nu sunt permise oficiile de arendas asociatii prin care mai multi
arendasi ale unor suprafete agricole hotarasca sa exploateze in comun aceste
suprafete
Tot in virtutea caracterului personal al ctr de arendare, acesta inceteaza prin
decesul, incapacitatea sau falimentul arendasului. Pe durata ctr de arendare,
arendasul are un drept de preemptiune cu privire la drepturile arendate este
conventional.

CONTRACTUL DE ANTREPRIZA
Notiune si delimitare:
Potrivit art.1851(1), ctr de antrepriza este ctr prin care o parte, numita
antreprenor, se obliga ca pe riscul sau sa execute o anumita lucrare materiala sau
intelectuala, sau sa presteze un anumit serviciu pt beneficiar, in schimbul unui
pret.
=>un prim element definitoriu este obligatia antreprenorului, care este definita ca
o obligatie de a executa o lucrare sau de a presta un serviciu.
-notiuni foarte largi
-lucrarea poate fi materiala sau intelectuala, iar particularitatea ei este ca ea
are valoare pt beneficiar doar daca este livrata in ansamblul sau
-dimpotriva, serviciul are valoare pt beneficiar pe masura ce este prestat
Antrepriza de lucrari ctr cu executare uno ictu
Antrepriza de servicii ctr cu executare succesiva
Serviciile materiale sau intelectuale
-ctr de antrepriza ctr de croitorie, ctr de pasunat, ctr de educatie, ctr de
asistenta juridica
-si atunci cand o parte isi asuma obligatia de nu face in schimbul unei sume de
bani si acesta este un ctr de antrepriza
-antreprenorul actioneaza pe riscul sau
=>daca lucrarea devine imposibil de executat, antreprenorul nu poate pretinde
clientului sa plateasca contrprestatia
=>pt ca actioneaza pe riscul sau, antreprenorul are independenta decizionala cu
privire la mijloacele de realizare a lucrarii sau de prestare a serviciului. Pe cand
obiectul este definit contractual si este rezultatul acorduluid e vointa intre client
si antreprenor, obligatia antreprenorului cu acest obiect poate fi executata in
orice modalitate aleasa de debitor. Antreprenorul este liber sa decida asupra
mijloacelor pe care le utilizeaza pt realizarea obiectului ctr.=> antreprenorul nu
este subordonat clientului se afla in rap de egalitate juridica cu acesta, de unde
rezulta ca raspunderea clientului pt faptele antreprenorului nu va putea fi
angajata in temeiul raspunderii comitentului pt fapta prepusului.

-in schimbul lucrarii sau serviciului la care se angajeaza antreprenorul,

beneficiarul datoreaza un pret prin aceasta ctr de antrepriza se distinge de ctr
dezinteresate
113
Delimitarea in antrepriza si locatiune:
A incheie cu B un ctr prin care B se angajeaza sa aduca masina sa la dispozitia
lui A si sa o conduca spre orice destinatie aleasa de catre A pe o durata de o luna
contra unei sume de bani
Daca B alege traseul, B se bucura de independenta functionala => ctr este
de antrepriza
Daca traseul este ales de A, prestatiile sunt accesorii locatiune

Delimitare intre ctr de antrepriza si ctr de munca:

-diferenta dintre cele doua ctr angajatul este subordonat angajatorului si
actioneaza conform indicatiilor acestuia inclusiv in ceea ce priveste mijloacele,
modalitatile de realizare a serviciilor angajatul lucreaza pe riscul angajatorului,
pe cand antreprenorul lucreaza pe riscul sau

Delimitare intre ctr de vanzare si ctr de antrepriza:

-la vodafone cumpar un telefon cu abonament pe un an ctr de vanzare sau ctr
de antrepriza? sau vanzare sau antrepriza in functie de cauza determinanta a
incheierii ctr/ in lipsa de cunoastere a cauzei, vom stabili in functie de pret
-ctr prin care se achizitioneaza anumite echipamente asigurandu-se si
mentenanta lor o animita perioada de timp, intrucat serviciile de mentenanta au
caracter accesoriu

Delimitare intre antrepriza si mandat:

-2 criterii: ctr de antrepriza are ca obiect lucrari materiale sau intelectuale fapte
juridice stricto sensu
-ctr de mandat are ca obiect incheierea de acte juridice
-riscul: antreprenorul lucreaza pe riscul sau, mandatarul pe riscul mandantului

Caracterele juridice ale contractului:

-antrepriza este un ctr sinalagmatic cu titlu oneros, in principiu comutativ,
in principiu consensual
-dupa cum are ca obiect lucrari ori servicii, ctr de antrepriza este fie cu
executare uno ictu, fie cu executare succesiva (in primul caz rezolutiunea cu
efect retroactiv, in al doilea caz- reziliere cu efect numai pt viitor)
-in anumite cazuri: caracterul intuitu personae beneficiarul contracteaza
in considerarea calitatilor personale ale antreprenorului caracterul personal
este de intensitate variabila uneori presupune executarea in mod personal de
catre antreprenor/ in alte situatii numai organizarea executarii lucrarii trebuie
sa se faca de catre antreprenor, el folosind angajati, subantreprenor etc cele
doua pot fi stabilite si in functie de uzante
La cabinetele individuale clientul cab individual poate fi presupus ca titularul
cabinetului sa se implice personal in serviciile prestate
La societatile civile de avocati prezumtia ca beneficiarul se asteapta ca partenerii
sa se implice numai in organizarea activitatii de prestare a serviciilor
rasturnarea prezumtiei: clauza expresa in ctr de asistenta juridica

114
Conditiile de validitate:
Capacitate + Obiect

Capacitatea:
-antreprenorul: capacitate deplina de exercitiu, capacitatea de a face acte de
dispozitie
-clientul: conditii de capacitate ce depind de natura si importanta serviciului pt
patrimoniul sau bunurile sale
-antrepriza de constructii: act de dispozitie si pt client/ poate fi si un act de
administrare, daca are ca obiect modificarea constructiei/ act de conservare
repararea acoperisului
In functie de aceste obiecte se vor stabili si conditiile privind capacitatea.
-1853 dipsozitiile 1655(1) se aplica corespunzator textul care interzice
administratorului bunurilor altuia sa vanda un bun al sau in schimbul unui pret
din bunurile administrate
-in materia antreprizei: acela care adm un bun sau un patrimoniu al altuia, ori
supravegheaza o asemenea administrare nu se poate angaja sa execute o lucrare
sau sa presteze un serviciu in schimbul unui pret ce va fi platit din sume
obtinute din instrainarea sau exploatarea bunului administrat sau a bunurilor
din patrimoniul administrat.

Obiectul
Ob ctr de antrepriza operatiunea specifica: prestarea unui serviciu sau
executarea unei lucrari cu titlu oneros.
Spre deosebire de vanzare, pretul antreprizei poate sa constea in orice tip de
prestatie, nu numai in plata unei sume de bani. Din acest motiv, vor fi situatii in
care, desi rezulta dintr-o singura manifestare de vointa, ctr incheiat intre doua
parti nu poate primi calificarea exclusiva de antrepriza:
Daca in schimbul oblg de a executa o lucrare sau de a presta un serviciu, cealalta
parte se obliga sa asigure folosinta unui bun, ctr va fi in acelasi timp si ctr de
antrepriza si ctr de locatiune ctr mixt.
In consecinta, oblg de a presta serviciul sau de a presta lucrarea va fi supusa atat
regimului oblg antreprenorului cat si regimului obligatiilor locatarului. Si invers.

Potrivit regulii generale privind obiectul obligatiilor, pretul antreprizei trebuie sa

fie determinat sau determinabil. Totusi, in cazul in care partile nu convin asupra
pretului, sanctiunea nu va nulitatea absoluta a ctr, ci determinarea partilor peste
vointa lor.
1854 atunci cand ctr nu cuprinde clauze referitoare la pret, benficiarul datoreaza
pretul prevazut de lege, ori calculat prevazut legii, sau stabilit pt munca depusa si
cheltuielile necesare pentru executarea lucrarii ori prestarea serviciului, avandu-se
in vedere si uzantele existente.
Referirea la uzante din finalul textul implica necesitatea ca pretul sa fie astfel
calculat de catre instanta, incat pe langa contravaloare muncii depuse si a
cheltuielilor efectuate de antreprenor sa cuprinda si un profit rezonabil, aceasta
pt ca de regula antreprenorul este un prefesionist, fiind titular al unei

115
intreprinderi cu scop lucrativ, ori scopul lucrativ nu se poate realiza decat daca
pt fiecare ctr in parte antreprenorul are posibilitatea de a realiza un profit.
In consecinta, uzantele antreprizei profesioniste vor implica intotdeauna
necesitatea ca la costurile efectuarii lucrarii sau prestarii serviciilor sa se adauge
si marja de profit a profesionistului.

Efectele:
OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI:
1.Principala obligatie a antreprenorului: sa execute lucrarea sau sa presteze
serviciul la care s-a angajat.
Aceasta oblg poate avea nat unei oblg de rezultat sau a unei oblg de mijloace.
Diferenta dintre oblg de rezultat si oblg de mijloace este importanta nu pt a se
stabili proba culpei ci pt a se stabili regimul neexecutarii.
daca oblg este de rezultat, simpla neatingere a rezultatului prezuma
neexecutarea. In consecinta, pt aceste oblg, creditorul va trebui sa demonstreze
nasterea obligatiei, iar debitorul atingerea rezultatului daca nu face proba
nexecutatarea este dovedita.
La oblg de mijloace, simpla neatingere a rezultatului urmarit nu prezuma
neexecutarea. Creditorul trebuie sa demonstreze existenta obligatiei, faptul ca pt
indeplinirea obligatiei era necesara o anumita actiune din partea debitorului (un
anumit mijloc) si ca acel mijloc nu a fost folosit de catre debitor. Toate aceste trei
probe ii incumba creditorului si fara reunirea lor cumulativa, debitorul nu este
socotit a nu-si fi executat obligatia. Si in cazul oblg de mijloace si in cazul celor
de rezultat, odata dovedita neexecutarea obligatiei, culpa debitorului se prezuma
lui ii revine sarcina de a rasturna prezumtia printr-un caz justificat de
neexecutare.
In ceea ce priveste delimitarea dintre aceste tipuri de obligatii, art.1481(3)
prevede mai multe criterii, care trebuie interpretate cumulativ:
-modul in care oblg este stipulata in ctr
-existenta si natura contraprestatiei si celelalte elemente ale ctr
-gradul de risc pe care il presupune atingerea rezultatului
-influenta pe care cealalta parte o are asupra executarii obligatiei
In principiu, daca rezultatul urmarit la incheierea ctr depinde in mod exclusiv
de actiunea debitorului (se afla exclusiv sub controlul sau), atunci obligatia este
de rezultat. Daca pe langa actiunea debitorului mai sunt si alti factori care
influenteaza acel rezultat, cum ar fi influenta celeilalte parti, ori un evenimet
exterior, ori o alta persoana, atunci obligatia va fi de mijloace.
Obligatia de mijloace rezulta de regula din insumarea unor obligatii de rezultat
determinate, in care, insa, rezultatul nu este scopul urmarit la contractare, ci un
instrument pt atingerea acelui scop.

Obligatia de executare a lucrarii sau de prestare a serviciului, NCC prevede

prevede dispoztii particulare referitoare la obligatiile accesorii, la controlul
executarii obligatiei si la riscul de neexecutare al obligatiei.

Obligatiile accesorii: 2
obligatia de informare

116
obligatia de a procura materialele

Obligatia de informare: antreprenorul este un profesionist al domeniului in

care executa lucrarea sau presteaza serviciul si, in consecinta, competenta
prezumata de legiuitor il obliga sa il indrume pe client in aspectele privind
executarea lucrarii sau a prestarii serviciului. 1858
In urma acestei informari, beneficiarul ar trebui sa reactioneze prin remedierea
aspectelor semnalate de antreprenor si inlaturarea pericolului. In cazul in care
beneficiarul nu a remediat neintarziat aspectele semnalate de catre antreprenor,
acesta din urma poate continua lucrarea pe riscul beneficiarului, sau poate
rezolutiona/rezilia ctr potrivit dreptului comun, cu restituirea prestatiilor si cu
daune-interese. Intrucat rezolutiunea/rezilierea judiciara ar presupune un
anumit timp de incertitudine care ar afecta obligatia antreprenorului de a executa
lucrarea la timp, in cele mai multe cazuri antreprenorul va proceda la rezolutiune
sau la reziliere pe cale unilaterala.
In principiu rezilierea/ rezolutiunea drept potestativ care se naste din faptul
juridic al lipsei de reactie a beneficiarului. Totusi, daca aspectele semnalate de
antreprenor pun in primejdie sanatatea, integritatea corporala sau viata
persoanelor, atunci antreprenorul este obligat sa rezilieze/rezolutioneze
contractul, cel putin printr-o cerere adresata instantei de judecata, daca nu
unilateral, sub sanctiunea de a prelua riscul si de a raspunde pt beneficiile
cauzate tertilor. De regula, daca antreprenorul care l-a informat pe
beneficiarul ramas pasiv continua executarea lucrarii sau prestarea serviciului,
orice prejudiciu decurgand din aspectele semnalate de antreprenor, va fi suportat
de beneficiar. !!!Prin exceptie, daca acest prejudiciu priveste sanatatea, viata,
integritatea corporala a persoanelor si antreprenorul nu a introdus o cerere de
rezolutiune/reziliere, el va fi tinut sa raspunda nu doar fata de clientul sau, ci si
fata de orice tert afectat de prejudiciu.
Fata de tertul prejudiciat, clientul si antreprenorul raspund personal, fiecare pt
fapta sa proprie- clientul pt fapta de a nu reactiona adecvat la avertismentele
antreprenorului, iar antreprenorul pt a nu fi cerut rezilierea ctr si a fi continuat
lucrarea.

Curs 14 19.12.2012

Obligatia de a procura materialele: daca lucrarea sau serviciul necesita o

anumita materie prima sau anumite echipamente, antreprenorul este obligat sa
procure materia prima si sa-si asigure posibilitatea de a folosi echipamentele.
Din acest punct de vedere oblg de a executa lucrarea sau de a presta serviciul
este supusa dr comun potrivit caruia in sarcina deb platii se afla toate
activitatile, operatiunile si mijloacele necesare pt efectuarea operatiunii.
Antreprenorul raspunde pt calitatea mat utilizate in acelasi mod ca si vanzatorul
cu mentiunea ca nat aparenta sau ascunsa a viciilor materiale se apreciaza in fct
de mom la care are loc receptia lucrarii sau a serviciului si in consecinta se
apreciaza dupa cum viciile puteau sau nu sa fie depistate in rap cu mat
incorporate in lucrare la data receptiei.

117
Regula conf careia antreprenorul procura mat si echpamentele este supletiva,
astfel ca partile pot deroga de la ea punand in sarcina beneficiarului de a
procura anumite mat sau toate mat necesare. In acest caz, daca mat prezinta
vicii pe care antreprenorul care este prof le poate identifica, el este oblg sa il
informeze pe client si daca viciile nu sunt remediate, el poate continua lucrarea
pe riscul clientului sau poate sa rezilieze sau sa rezolutioneze ctr.
Cu privire la mat primite de la client, antreprenorul este oblg sa le conserve, sa le
intrebuinteze potrivit destinatiei lor cu respectarea regulilor tehnice aplicabile, sa
justifice intrebuintarea lor fata de client, respectiv sa-i raporteze cum le-a
intrebuintat si sa restituie ceea ce nu s-a folosit.

Modul de verificare a oblg de a executa lucrarea:

Beneficiarul are dr sa verifice periodic modul in care antreprenorul executa
lucrarea sau serviciul, cu cdt ca aceasta verificare sa nu il stanjeneasca in mod
excesiv pe antreprenor in executarea lucrarii.
Cheltuielile verificarii sunt in sarcina beneficiarului. In urma verificarii,
beneficiarul poate formula observatii si poate da instructiuni. Daca observatiile
critica modul in care antreprenorul isi executa oblg si daca sunt justificate,
antreprenorul este obligat sa le urmeze si sa remedieze lispsurile constatate de
beneficiar, iar daca acestea sunt grave, sanctiunea poate fi chiar rezolutiunea sau
rezilierea ctr la cererea beneficiarului. In ceea ce priveste instructiunile date de
beneficiar, antreprenorul care constata ca aceste instructiuni contravin
regulilor tehnice si ca urmarea lor ar primejdui executarea in bune cdt a
lucrarii, ori siguranta bunului ce va rezulta din aceasta executare, atunci el are
obligatia de a-l informa pe client in legatura cu aceste lipsuri are
instructiunilor sale, urmand ca daca beneficiarul nu revine asupra lor:
antreprenorul sa poata continua lucrarea urmand instructiunile, insa pe riscul
clientului sau,
ori sa refuze continuarea lucrarii si sa rezilieze/rezolutioneze ctr.
Pt antreprenor nu exista optiunea de a ignora instructiunile.
Verificarea lucrarii in cursul executarii sale este un dr al clientului, iar nu o
obligatie, prin urmare in cazul in care clientul nu verifica lucrarea, sau o verifica
dar nu formuleaza observatii, antreprenorul ramane sa o continue conf normelor
tehnice aplicabile si conventiei intiale, iar daca lucrarea nu este conforma acestor
reguli, el nu se va putea exonera de rasp pe motiv ca lucrarea nu a fost verificata
sau ca beneficiarul nu a obiectat.

Riscul pierii fortuite a lucrarii inainte de executarea ei:

Antreprenorul lucreaza pe riscul sau.=> daca lucrarea piere inainte de finalizarea
sa, antreprenorul este de regula obligat sa o refaca, pe cheltuiala sa, cu
materialelel sale, in termenul convenit initial. Sub acest ultim aspect, al
termenului, daca respectarea termenului initial este obiectiv imposibila, atunci se
vor aplica regulile fortei majore care suspenda executrea obligatiei si nu ale celei
care il exonereaza pe debitor de executare. In consecinta, antreprenorul va putea
solicita prelungirea termenului de executare, cu durata necesara refacerii
lucrarii.

118
In situatia exceptionala in care materialul a fost procurat de
catre beneficiar, acesta suporta riscul pieirii materialului. => in
aceasta situatie, beneficiarul va trebui sa procure noi materiale care sa ii permita
antreprenorului sa refaca lucrarea, insa nu va suporta cheltuielile acestei
refaceri. Numai daca antreprenorul demonstreaza ca pieirea a fost cauzata de
viciile mat procurate de catre beneficiar, atunci beneficiarul va trebui sa suporte
cheltuielile refacerii lucrarii.

2.Obligatia de a raspunde pt viciile lucrarii

Aceasta raspundere urmeaza reg jur ale viciilor pt lucrul vandut. Nat aparenta
sau ascunsa a viciilorse deterimina in fct de mom receptiei si antreneaza
consecintele pe care le vom examina.

OBLIGATIILE CLIENTULUI
-obligatia de a efectua receptia
-obligtia de a plati pretul

1.Obligatia de a efectua receptia:

La finalizarea lucrarii, antreprenorul este obligat sa il notifice pe beneficiar in
leg cu aceasta si sa ii acorde un termen rezonabil in care acesta sa se prezinte
pt recptie. Caracterul rezonabil al termenului se det in fct de orice fel de imprejurari
relevante.
La expirarea termenului rezonabil, daca beneficiarul nu s-a prezentat pt receptia
lucrarii, aceasta se prezuma efectuata fara obiectiuni. Daca, dimpotriva,
beneficiarul s-a prezentat, el trb sa verifice lucrarea si sa ii comunice
antreprenorului toate obiectiunile pe care le are in legatura cu aceasta lucrare,
eventual solicitand remedierea viciilor constatate si efectuarea unei noi receptii
consecutive acestei remedieri.
Beneficiarul este decazut din dr de a aplica orice sanctiune pt viciile lucrarii
care puteau fi constatate de el cu ocazia receptiei si care nu au fost
comunicate antreprenorului.
In fct de nat lucrarii este posibil ca in unele cazuri, dupa receptie sa fie necesara
ridicarea acesteia de la antreprenor. In asemenea situatii, art.1868 NCC prevede
o procedura de sanctionare a neexecutarii de beneficiar a obligatiei de a
ridica bunul consecutiv receptiei. daca lucrarea s-a executat cu mat clientului
sau in legatura cu un bun al clientului si daca bunul rezultat din lucrarea
trebuie prin natura lui sa fie ridicat de catre beneficiar, atunci oblg de ridicare trb
executata in termen de cel mult 6 luni din ziua recptiei. receptia efectiva sau
prezumata in cazul in care beneficiarul nu s-a prezentat
Daca pana la expirarea acestui termen beneficiarul nu isi executa oblg de
ridicare, atunci antreprenorul are dreptul de a vinde lucrarea catre un tert cu
diligenta unui mandatar gratuit al beneficiarului. Din pretul obtinut prin
aceasta vanzare antreprenorul va retine suma necesara pt acoperirea cheltuielilor
vanzarii si pretul antreprizei, consemnand suma ramasa la dispozitia clientului.
Aceste dispozitii nu se vor aplica daca beneficiarul introduce impotriva
antreprenorului o actiune intemeiata pe neexecutarea sau executarea

119
necorespunzatoare a lucrarii de catre acesta. Spre a impiedica vanzarea,
actiunea poate fi introdusa oricand inainte de vanzare, nu doar in intervalul
de 6 luni in care ar fi trebuit sa ridice lucrarea.
!!!Exceptia: de regula instanta dispune executarea silita a obligatiilor. Atunci
cand nu a ridicat lucrarea situatia normala: cerere de chemare in judecata
impotriva beneficiarului, prin care sa il oblige pe acesta sa isi ridice lucrarea.

2.Obligatia de a palti pretul lucrarii:

Potrivit art 1864, cand ob contractului este o lucrare, beneficiarul este obligat sa ii
plateasca antreprenorului pretul la data si locul receptiei intregii lucrari, daca prin
lg sau ctr nu se prevede altfel. => dr comun: pretul nu este scadent (in tot sau
in parte) pana la receptie.
Potrivit alin 2, chiar in cazul in care lucrarea a pierit sau s-a deteriorat inainte de
receptie, fara vina beneficiarului, antreprenorul care a dat materialul nu are dreptul
la alt pret. per a contrario, el ar putea cere pretul, cel putin in limita
cheltuielilor suplimentare pe care le angajeaza pt executarea lucrarii, atunci cand
pieirea a fost cauzata de culpa beneficiarului sau de viciile materialelor pe care el
le-a furnizat. doar pt antrepriza de lucrari, antrepriza de servicii este de regula
cu executare succesiva, deci rata pretului se ba face in mod obsnuit in rate
periodice. Potrivit dr comun, daca partile nu au stabilit scadenta ratelor, plata lor
ar trebui efectuata dupa expirarea perioadei pt care se datoreaza rata si numai cu
cdt ca serviciul sa fi fost prestat in acea perioada.
In leg cu regimul pretului antreprizei, acesta este distiinct in fct de modul in care
partile au stabilit cuantumul acetuia. 3 moduri de stabilire a acestui cuantum:
-pretul estimat
-pretul de deviz
-pretul forfetar

Pretul estimat este acel pret pe care antreprenorul l-a evaluat in faza formarii
ctr de antrepriza in fct de lucrarile si materialele necesare si pe care beneficiarul
l-a acceptat. In cazul in care pretul a fost astfel determinat, antreprenorul nu
poate solicita o suplimentare a pretului stabilit astfel, decat daca dovendeste ca
aceasta suplimentare este justificata de lucrari care au fost necesare pt executrea
ob ctr si a caror necesitate nu putea fi prevazuta de catre un profesionist la mom
incheierii ctr.

Pretul de deviz
Atunci cand partile stabilesc pretul de comun acord, in functie de pretul
materialelor si costul muncii. Pt fiecare activitate implicata in executarea lucrarii,
atunci orice variatie in aceste costuri va influenta costul final al lucrarii.
Sacaderea costurilor va profita beneficiarului iar cresterea va fi suportata de el.
Antreprenorul este dator sa-i prezinte beneficiarului un raport cu privire la
cheltuielile pe care le-a facut pt fiecare etapa a lucrarii si, in caz de contestatie,
antreprenorul trb sa prezinte si dovezile care demonstreaza efectuarea acelor
cheltuieli.

120
Pretul forfetar
Pretul stabilit global, fara a fi influentat de valoarea materialelor si de pretul
muncii necesare pt activitatea contractata. In virtutea acestui mod de det a
pretului, partile nu vor putea pretinde ulterior ca dat variatiei costurilor acest
pret ar trebui sa sufere vreo modificare. Beneficiarul nu va putea pretinde o
reducere pe motiv ca pretul materialelor si al muncii a scazut si nici
antreprenorul nu va putea pretinde o majorare. Nici in cazul in care
antreprenorul executa lucrari suplimentare la cererea clientului, acestea nu vor
avea vreo incidenta asupra pretului. Astfel, daca antreprenorul primeste
indicatiile clientului privind executarea unor lucrari suplimentare fara sa-l
instiinteze cu privire la costul acestora manifestarea sa de vointa va fi
interpreatata in sensul ca lucrarile nu vor afecta pretul.
Numai daca dupa ce a primit instructiunile privind lucrarile suplimentare
antreprenorul i-a comunicat clientului modificarea pretului pe care o impun
aceste lucrari si clientul a acceptat aceasta modificare, numai atunci respectiva
modificare va produce efecte obligatorii, in caz contrar pretul global nu se
modifica.

In oricare dintre aceste modalitati s-ar fi stabilit pretul, el beneficiaza in unele

cazuri de o ipoteca legala care garanteaza creanta de plata a pretului. Ipotecile
legale sunt numai imobiliare, astfel ca aceasta garantie se va aplica numai in
cazul lucrarilor care se executa asupra unui imobil ori in legatura cu un imobil.
Potrivit art.1869 coroborat cu art.2386 pct.6 NCC, beneficiaza de ipoteca legala
arhitectii si antreprenorii care au convenit cu proprietarul sa edifice, sa
reconstruiasca sau sa repare un imobil, asupra acelui imobil, pt garantarea
sumelor datorate lor, dar numai in limita sporului de valoare realizat prin
lucrarile executate.
Arhitectii folositi pt lucrarile voluptoare nu vor beneficia de ipoteca legala.

Raportul dintre ctr de antreprtiza si alte ctr care se incheie in leg cu ob sau:
1.Contractul de subantrepriza
2.Actiunile directe

1.Contractul de subantrepriza
In ceea ce priveste ctr de subantrepriza, potrivit art.1852 NCC antreprenorul
poate incredinta unora sau mai multor subantreprenori executarea unor parti din
lucrarile sau serviciile in afara de cazul in care ctr de antrepriza a fost incheiat in
cosniderarea persoanei sale. tb interpretat in spiritul lui si nu neaparat in
litera lui, pt ca intotdeauna calitatile antreprenorului sunt determinante intr-o
mai mica sau mai mare masura. Este vorba despre acele situatii in care
antreprenorul nu trebuie sa realizeze lucrarea prin faptul sau personal.
Subantreprenorul este pt antreprenor ceea ce este antreprenorul pt client
(1852(3)). Sub rezerva actiunii directe, subantreprenorii nu se afla in raporturi
juridice cu clientul => clientul nu se poate indrepta pe temei contractual
impotriva lor, dar se poate indrepta impotriva lor pe temei delictual. In schimb,
toate actiunile si omisiunile subantreprenorului angajeaza raspunderea fata de

121
client a antreprenorului care l-a angajat. Uneori, inlantuirea ctr de subantrepriza
si antrepriza genereaza grupuri de contracte.

2.Actiunile directe:
1865 in masura in care nu au fost platite de antreprenor, pers care in baza
unui ctr incheiat cu acesta au prestat o activitate pt realizarea serviciilor sau
lucrarii au actiune directa impotriva beneficiarului pana la concurenta sumei pe
care acesta din urma o datoreaza antreprenorului la mom introducerii actiunii.
Spre deosebire de VCC, NCC largeste sfera subiectelor care pot introduce act
directa impotriva clientului. Intra in aceasta sfera orice contractanti ai
antreprenorului pt activitati incluse in ob antreprizei: angajati, mestesugari,
subantreprenori.
In masura in care antreprenorul nu-si executa obligatiile fata de ei, acestia pot sa
obtina executarea lor numai de la client, dar numai in limita datoriilor acestuia
fata de antreprenor si cu modalitatile acestei datorii. Spre exemplu, daca
beneficiarul a platit in avans pretul antreprizei, el nu va putea fi obligat sa
plateasca nimic in plus pe calea act directe. De asemenea, daca oblg
beneficiarului nu a ajuns la sadenta, spre exemplu pt ca se aplica dr comun ca
plata sa fie facuta la receptie, atunci actiunea directa indreptata impotriva
beneficiarului va fi respinsa ca prematura. in ce masura este aceasta act
directa garantat de ipoteca legala?

Incetarea ctr de antrepriza:

-decesul partilor
-rezolutiunea/ rezilierea ctr imputabile uneia dintre parti

Decesul clientului:
Ctr de antrepriza inceteaza numai daca in urma acestui deces, daca lucrarea nu
mai poate fi executata, sau nu mai prezinta utilitate.
Regula: mostenitorii beneficiarului vor prelua pozitia acestuia in ctr de antrepriza
care cntinua si dupa decesul sau.

Decesul antreprenorului:
In masura in care ctr de antrepriza presupune un anumit caracter intuitu
personae, decesul antreprenorului conduce la incetarea ctr. In masura in care
partea din lucrare care a fost deja executata poate fi folosita de catre beneficiar,
acesta este tinut sa o receptioneze si sa plateasca pretul stabilit proportional cu
cel convenit initial, in fct de gradul in care s-a realizat obligatia convenita initial,
dar numai in masura in care cheltuielile astfel realizate de catre client sunt utile
pt acesta.
2 praguri care se aplica concomitent, clientul platind minimul dintre cele doua
valori:
-partea din pret corespunzatoare partii receptionate
-cu cat ii este de folos partea receptionata?

122
 Rezolutiunea/ Rezilierea
a) Imputabila clientului: in cazul in care clientul este obligat sa furnizeze
anumite prestatii care conditioneaza efectuarea lucrarii de catre antreprenor
(furnizeze anumite instructiuni, planuri, etc.), neindeplinirea acestor prestatii il
indreptateste pe antreprenor sa obtina rezilierea sau rezolutiunea ctr cu daune
interese pt prejudiciul suferit.

b) Imputabila antreprenorului
Se aplica dr comun cu observatia ca exista doua cazuri in care clientul poate
cere rezolutiunea sau rezilierea ctr de antrepriza desi obligatia neexecutata de
catre antreprenor nu a ajuns la scadenta. rez anticipata
Scadenta oblg antreprenorului termenul la care trebuie sa finalizeze lucrarea.
Atunci cand datorita ritmului lucrarii, respectarea termenului pt finalizarea
lucrarii a devenit manifest imposibila si atunci cand clientul constata ca lucrarea
se executa defectuos, semnaleaza antreprenorului lipsurile constatate, iar acesta
intr-un termen rezonabil nu remediaza acele lipsuri, ori in lucrarile viitoare nu
schimba modul defectuos semnalat de client in aceste 2 situatii clientul poate
incheia ctr cu antreprenorul.

ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII:
-are ca obiect executarea de lucrari pt care este necesara obtinerea autorizatiei de
constructii, potrivit legii 50/1991.
Cine are obligatia de a obtine autorizatia? Clientul sau antreprenorul? Intrucat
antrepriza de constructii presupune exercitarea de catre proprietarul unui imobil
a dispozitiei materiale asupra acelui imobil, decizia asupra executarii contrsuctiei
apartine proprietarului terenului si el trb sa obtina, in lipsa de stipulatie
contrara, autorizatie. !!!Prin exceptie, antreprenorul poate fi delegat sa execute
pe seama clientului formalitatile necesare pt obtinerea autorizatiei. In privinta
acestor formalitati, antreprenorul va functiona ca un mandatar si in aceasta
situatie se vor aplica si regulile de la mandat si reprezentare.
Chiar si atunci cand clientul executa direct formalitatile necesare pt obtinerea
autorizatiei, antreprenorul in calitate de profesionist este obligat sa il consilieze in
legatura cu aceste formalitati si in cazul in care in lipsa acestei consilieri
autorizatia nu permite clientului executarea lucrarii care face obiectul
contractului, antreprenorul va fi obligat fata de client sa-l despagubeasca pt
consecintele prejudiciabile ale neexecutarii obligatiei de consiliere.
Atunci cand executarea antreprizei de lucrari presupune folosirea anumitor
utilitati, a unor cai de acces, a unei anumite infrastructuri, beneficiarul este
obligat sa-i asigure antreprenorului aceste mijloace. In legatura cu obligatia
antreprenorului de a-l informa pe beneficiar, se aplica dr comun in materie de
antrepriza, cu adaugarea ca antreprenorul este obligat sa-l informeze pe
beneficiar si despre eventualele deficiente ale lucrarii de proiectare in temeiul
carora s-a incheiat ctr si daca intra in sfera sa de competenta profesionala si sa
propuna masuri de remediere, pe care sa le discute cu proiectantul si cu clientul
pt a ajunge la solutia tehnica optima de realizare a ob ctr oblg de diligenta.

123
In ceea ce priveste controlul executarii lucrarilor, se aplica dr comun, cu o
adaugare: in cazul in care anumite parti din lucrare urmeaza sa fie acoperite,
antreprenorul este obligat sa-l convoace pe client pt receptia acelor parti
receptie partiala, iar clientul este obligat sa se prezinte in termen rezonabil in
vederea acestei receptii. In cazul in care clientul nu se prezinta, se prezuma ca
partile din lucrare au fost receptionate si ca la data expirarii termenului rezonabil
ele nu aveau vicii aparente pe care clientul le-ar fi putut constata.

Receptia lucrarii:
2 etape: receptia la terminarea lucrarii + receptia finala

I.Receptia la terminarea lucrarii se face pe baza convocarii facute de catre

antreprenor cu ocazia finalizarii lucrarilor de constructie pe care le-a executat si
se dovedeste cu un proces-verbal de receptie. In procesul-verbal de receptie la
terminarea lucrarii trebuie sa figureze toate viciile constatate de catre client,
precum si termenele de remediere ale acestor vicii, ca si data la care va avea loc
receptia finala.
II.Receptia finala se efectueaza, de asemenea, pe baza unui proces-verbal,
viciile care vor fi constatate de catre client cu ocazia receptiei finale sunt
considerate vicii aparente, iar cele care nu pot fi constatate atunci, sunt vicii
ascunse. De la data receptiei finale incepe sa curga termenul de prescriptie
pt vicii aparente, iar daca in proc-verbal s-a acordat un termen de remediere,
prescriptia dr la actiune incepe sa curga de la expirarea termenului de remediere.
In ceea ce priveste viciile ascunse, acestea angreneaza raspunderea
antreprenorului daca se ivesc intr-un termen de garantie de 10 ani de la
receptia finala. Acest termen este prevazut in art.29 din lg 10/1995 privind
calitatea in constructii. Acelasi art prevede si o derogare, si anume cu privire
la viciile structurii de rezistenta. Antreprenorul de constructii garanteaza impotriva
viciilor structurii de rezistenta a cosntructiei pe toata durata de existenta a
acesteia.

Raspunderea antreprenorului pt viciile lucrarii

Potrivit legii 10/1995, fiecare dintre antreprenorii implicati in executarea unei
constructii are o serie de indatoriri legate de cerintele esentiale privind calitatea
acelei constructii. Acele indatoriri au caracter de ordine publica, astfel ca nu se
poate deroga prin conventia dintre antreprenor si client. In cazul in care
constructia prezinta un anumit defect, pana la proba contrara toti antreprenorii
implicat in ridicarea ei sunt prezumati responsabili fata de client si fata de tertii
afectati de acel client, pt prejudciile suferite ca urmare a manifestarii sale.
De la aceasta raspundere antreprenorii se pot exonera numai in cdt expres
si limitativ prevazute de 1879 alin 2-4:
arhitectul sau inginerul este exonerat de raspunderea pt civiile lucrarii, numai
daca dovedestea ca acestea nu rezulta din deficiente ale expertizelor sau
planurilor pe care le-a furnizat si, daca este cazul, din vreo lipsa de diligenta in
coordonarea sau supravegherea lucrarilor

124
antreprenorul este exonerat numai daca dovedeste ca viciile rezulta din
deficiente ale planurilor arhitectului sau ale inginerului ales de beneficiar.
-subantreprenorul daca dov ca viciile rez din deciziile antreprenorului sau din
expertizele sau planurile arhitectului sau inginerului

Fiecare dintre partile mentionate este exonerata daca dov ca viciile rez din
deciziile impuse de beneficiar in alegerea solului sau a materialelor sau a
subantreprenorilor, a expertilor sau a metodelor de construire. Nici unul dintre
antreprenorii profesionisti nu se poate exonera pt acest motiv daca viciile in
discutie puteau fi constatate in cursul lucrarii si nu au fost notificate de catre
antreprenorul in cauza catre client.

CONTRACTUL DE DEPOZIT

Notiunea:
Potrivit art.2103(1) depozitul este ctr prin care depozitarul primeste de la
deponent un bun mobil, cu obligatia de a-l pastra pt o perioada de timp si de-al
restitui in natura.
Desi, ca regula, o definitie trb sa cuprinda numai acele trasaturi fara de care ctr
nu se incadreaza in categoria definita, totusi definitia legala a depozitului nu este
aplicabila tuturor tipurilor de depozit, ci numai ctr de depozit obisnuit. Exista
varietati de depozit care nu satisfac unele note ale acestei definitii:
depozitul neregulat ob ctr nu este un bun idividual determinat, ci o suma de
bani sau o cantitate de bunuri fungibile, care nu trebuie restituite in
individualitatea lor, ci numai prin predarea unei cantitati identiceale unor bunuri
de acelasi gen.
ctr de sechestru conventional poate sa aiba ca ob nu numai mobile, ci si
imobile.
Ceea ce este esential si definitoriu pt ctr de depozit este obligatia caracteristica
asumata de una dintre parti, si anume aceea de a pastra, conserva bunul remis
de cealalata parte pt o anumita perioada de timp. De aici rezulta ca depozitul
este un ctr esentialmente real si obligatia caracteristica presupune un termen
extinctiv.

In ceea ce priveste delimitarea fata de alte ctr:

In raport cu antrepriza: exceptand sechestrul conventional, ctr de depozit nu
poate avea ca ob decat mobile. => daca printr-un ctr o parte se obliga fata de
cealalta sa intretina un anumit imobil efectuand daca este cazul lucrari de
reparatie asupra acestuia, pt o anumita perioada de timp acest ctr se califica fie
ca act dezinteresat atunci cand beneficiarul lucrarilor nu se obliga la
contraprestatie, fie ca un ctr de antrepriza de lucrari sau de servicii, atunci cand
beneficiarul se obliga la o contraprestatie.
In raport cu locatiunea:

125
In masura in care proprietarul parcarii platite se obliga sa si conserva masina
depozit/ daca se obliga sa furnizeze doar folosinta spatiului de parcare
locatiune/ in caz de dubiu locatiune

Caracterele juridice:
ctr esentialmente real el se formeaza val numai prin remiterea bunului
depozitat
!!!Exceptie: ctr de depozit poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al
partilor, daca la data acordului bunul se afla deja in detinerea depozitarului.
Deoarece este un ctr real, ctr de depozit nu este in principiu susceptibil de a fi
format prin substituirea consimtamantului pe calea unei hotarari judecatoresti.
In consecinta, daca s-a inceiat o promisiune de ctr de depozit, in principiu
beneficiarul promisiunii are dreptul numai la daune-interese pt nerespectarea ei,
atunci cand promitentul refuza nejustificat incheierea ctr promis.
Prin exceptie, atunci cand promisiunea a fost asumata de catre partea ce
urmeaza sa devina depozitar, beneficiarul poate cere obligarea acestuia la
preluarea bunului spre pastrare, sub sanctiunea amenzii civile. Dimpotriva, daca
promisiunea a fost asumata de catre partea ce urma sa devina deponent, acesta
nu va putea fi obligat sa predea bunul spre pastrare sub sanctiunea amenzii
civile, intrucat o asemenea cerere din partea beneficiarului ce ar urma sa devina
depozitar ar fi lipsita de interes.

ctr de depozit este in principiu unilateral. Chiar daca depozitul antreneaza

obligatii si pt deponent, acestea nu sunt interdependente cauzal cu obligatiile
asumate de catre depozitar, ci au un rol mai curand instrumental, in sensul ca
permit depozitarului sa-si execute propriile sale obligatii, executare in baza careia
ambele parti incheie ctr. Prin exceptie, atunci cand deponentul este obligat sa
plateasca depozitarului o remuneratie, ctr are caracter sinalagmatic.

Ctr are in principiu caracter gratuit. Depozitul este de regula un ctr

dezinteresat, in beneficiul deponentului. Prin exceptie, atunci cand este
sinalagmatic, ctr de depozit este si oneros, intrucat fiecare dintre parti
contracteaza pt a dobandi un folos propriu.

Ctr sinalagmatic oneros de depozit este in principiu comutativ. Prin

exceptie, el poate fi aleatoriu daca remuneratia promisa de catre deponent sau
intinderea bunului depus variaza pe parcursul executarii ctr in fct de evenimente
necunoscute partilor la data incheierii sale.

Ctr este considerat de majoritatea autorilor ca fiind incheiat intuitu

peronae, in considerarea calitatilor personale ale depozitarului. 2112
depozitarul nu poate incredinta altuia pastrarea bunului fara consimtamantul
deponentului, cu exceptia cazului cand este silit de imprejurari sa procedeze
astfel.

126
Conditiile de validitate:
1.Capacitatea: Deak: deponentul- capacitate de a face acte de administrare.
Avand in vedere ca scopul depozitului este conservarea bunului, cel putin
atunci cand depozitul este cu titlu gratuit, este suficient ca deponentul sa aiba
capacitatea de a face acte de conservare.
In cazul in care depozitul este cu titlu oneros, se poate admite ca deponentul
sa aiba capacitatea de a face acte de administrare.
Depozitarul trebuie in toate cazurile sa aiba capacitatea de a face acte de
dispozitie capacitate deplina de exercitiu.
2109 daca depozitarul este minor sau pus sub interdictie, deponentul poate cere
restituirea bunului remis, atat timp cat acesta se afla in mainile depozitarului
incapabil. In cazul in care restituirea in natura nu mai este posibila, deponentul are
dreptul de a cere sa i se palteasca o suma de bani egala cu valoarea bunului, dar
numai pana la concurenta sumei cu care s-a imbogatit depozitarul. => de fapt
depozitarul incapabil nu are obligatia de a conserva bunul si, deci, ctr incheiat cu
el nu produce efecte, astfel incat, restituirea bunului, daca este posibila, e
datorata, intrucat prestatiile datorate fara cauza sunt supuse restituirii, iar daca
nu este posibila restituirea, valoarea bunului trebuie platita de depozitar in limita
imobogatirii sale, pt ca temeiul acestei plati este imbogatirea fara justa cauza.
Textul de la 2109 nu este prevazut ca o cdt de validitate, ci este prevazut in
sectiunea obligatiile depozitarului => si in cazul in care depozitarul era capabil la
data incheierii ctr, dar devine incapabil ulterior, obligatia sa de pastrare a
bunului inceteaza, aplicandu-se textul mentionat.

2.Obiectul contractului:
-este in mod obisnuit un bun mobil corporal, individual determinat prin
remitere.
Atunci cand partile au in vedere pastrarea unui bun necorporal, ctr nu va fi de
depozit, din doua motive: bunurile necorporale nu sunt susceptibile de remitere
+ pastrarea bunurilor necorporale nu se efectueaza prin acte materiale, ci prin
acte juridice. Astfel, ctr care are ca scop ca o parte sa efectueze asemenea acte pe
seama celeilalte parti va avea natura unui mandat.
Tot cu privire la obiect, prin exceptie depozitul poate fi un ctr cu titlu oneros.
Aceasta rezulta din faptul ca partile prevad o remuneratie pt depozitar. Car
oneros se poate deduce si in absenta unei asemenea prevederi, din uzante sau
din imprejurari, cum ar fi de exemplu profesia. At cand car oneros se deduce fara
ca partile sa fi prevazut cuantumul remuneratiei, ctr nu este lovit de nulitate pt
ob nedeterminat, ciinstanta urmeaza ca la cererea oricareia dintre parti sa
stabileasca remuneratia in fct de valoarea serviciilor prestate.

3.Forma:
-remeiterea bunului este o chestiune de validitate
-proba
Forma srisa a depozitului este ceruta ad probationem 21104 NCC

127
Efectele ctr de depozit
OBLIGATIILE DEPOZITARULUI:
-de a restitui bunul la incetarea ctr

1.Obligatia de a pastra bunul a suscitat in doctrina o controversa cu privire la

nat ei sub aspectul obiectului. Unii autori au sustinut ca este vb de o obligatie de
mijloace, altii ca este vb de o obligatie de rezultat. Argumentul celor din urma
rezida in prevederea din VCC potrivit careia bunul depozitat trebuia resituit in
starea in care a fost primit. In consecinta, neatingerea rezultatului restituirea
unui bun deteriorat facea sa se prezume neexecutarea obligatiei de a pastra
bunul.
Potrivit 2116(2) bunul se restituie in starea in care acesta se afla la momentul
restituirii. bunul trebuie restituit fix in starea in care se afla la momentul
restiturii
=>depozitarul este tinut numai sa depuna diligentele necesare pt conservarea
bunului, iar in cazul in care bunul nu isi conserva starea, nu se prezuma
neexecutarea de catre depozitar a obligatiei de pastrare, ci deponentul trebuie sa
dovedeasca existenta unui mijloc prin care depozitarul putea impiedica
deteriorarea sau pieirea bunului si pe care acesta nu l-a folosit. Nu numai ca oblg
depozitarului este una de diligenta, dar standardul diligentei cerute este de
regula impus de conduita sa concreta fata de propriile bunuri.
Ca regula, depozitarul nu raspunde decat pt culpa levis in concreto.
!!!Prin exceptie, depozitarul raspunde pt culpa levissima in raport cu
standardul bunului proprietar in oricare din urmatoarele cazuri:
-daca depozitul este remunerat
-daca depozitarul este profesionist
-daca depozitarului i s-a permis sa foloseasca bunul depozitat => de regula
depozitarul nu are dr de a folosi bunul 2108 NCC

In principiu, partile sunt libere sa prevada in ctr locul si felul pastrarii

bunului. In cazul in care exista o asemenea prevedere, depozitarul nu poate
schimba aceste elemente, decat daca schimbarea este necesara pt a feri
bunul de pieire, pierdere sau stricaciune si daca aceasta necesitate este atat
de urgenta incat deponentul nu a putuT fi informat despre schimbare spre a-
si da consimtamantul la ea.
Prin ipoteza, necesitatea schimbarii locului sau a felului pastrarii trebuie sa fie
cauzata de evenimente pe care partile nu le-ar fi putut prevede ala data incheierii
ctr, pt ca in caz contrar se prezuma ca ele au inlaturat de comun acord aceasta
necesitate.
In cazul in care partile nu au stabilit contractual locul sau felul pastrarii,
depozitarul este liber sa le aleaga.
2112 depozitarul trb sa-si execute oblg de pastrare prin faptul sau personal
Exceptii: i s-a permis de catre deponent substituirea + imprejurari neprevazute
la incheierea ctr il constrang pe depozitar sa incredinteze bunul unei alte
persoane
In aceste doua situatii, depozitarul nu raspunde decat pt alegerea
subdepozitarului si pt instructiunile date acestuia. De asemenea, el trb sa-l
128
informeze pe deponent cu privire la numele subdepozitarului si la locul pastrarii
bunului de catre acesta. Dimpotriva, in cazul in care a incredintat bunul unui
subdepozitar fara a avea acest drept, depozitarul raspunde pt fapta
subdepozitarului ca si pt propria sa fapta. In toate cazurile, deponentul are
actiune directa impotriva subdepozitarului. In schimb, subdepozitarul nu are
actiune directa impotriva deponentului pt remuneratia sa, in cazul in care i se
datoreaza o remuneratie. Daca depozitarul exercita un dr de retentie in privinta
oblg deponentului de a plati cheltuielile de conservare sau de a-l despagubi, acest
drept de retentie poate fi opus atat depozitarului, cat si deponentului.

2.Obligatia de restituire:
Scadenta oblg de restituire: depozitarul trb sa restituie bunul catre deponent la
termenul pt care s-a incheiat ctr de depozit. Totusi, prin derogare de la
dreptul comun, acest termen este in toate cazurile stipulat in beneficiul
deponentului, pt care el nu este numai un termen suspensiv pt obligatia de
restituire, ci si extinctiv pt obligatia de pastrare. El poate renunta oricand la
beneficiul termenului, solicitand denuntarea ctr si restituirea bunului. Daca
depozitarul a avansat cheltuieli in considerarea duratei convenite initial, atunci
deponentul care renunta la beneficiul acestei durate, va trebui sa il
despagubeasca pe depozitar pt cheltuielile avansate.

Modalitatile procedurale ale restituirii:

-comodat
-locatiune
-depozit
toate aceste ctr dau nastere unei oblg de restituire careia ii corespunde in plan
procedural o act personala, ce protejeaza un dr de creanta decurgand din ctr.
Totusi, atunci cand ctr a fost incheiat de proprietarul bunului supus restiturii,
acesta are la dispozitie pe langa actiunea personala, o actiune reala in
revendicare, care protejeaza dr sau de proprietate. In practica, regimul celor 2
actiuni tinde sa se uniformizeze. Diferente:
-act personala prescriptibila in 3 ani de la data la care se datora restituirea
-act reala imprescriptibila extinctiv
-act personala doar proba ctr
-act reala dovada titlului de proprietate

Curs 15 09.01.2013

Locul restituirii:
Obligatia de restituire se executa la locul stabilit in ctr pt pastrarea bunului. In
cazul in care ctr nu prevede nici un loc pt pastrare, nici un loc pt restituirea
insasi, atunci potrivit lui 1494 (1) lit.b, obligatia de restituire se executa la locul
unde bunul se afla la data nasterii obligatiei, adica in acelasi loc in care bunul a
fost remis la formarea ctr. In ceea ce priveste starea in care bunul trb restituit, lg
se margineste sa ceara restituire bunului individual det care a facut ob ctr in
orice stare s-ar gasi acesta. Din aceasta regula, legiuitorul indica necesitatea ca

129
deponentul care sustine ca obligatia de conservare nu a fost executata sa nu se
margineasca la a dovedi ca bunul nu a fost restituit in starea in care a fost
predat, ci sa demonstreze in plus si care erau diligentele la care depozitarul era
dator si pe care el nu le-a depus in pastrarea bunului.

In ceea ce priveste debitorul obligatiei de restituire, acesta este in pricipiu

depozitarul. Atunci cand obligatia de pastrare este solidara sau indivizibila, ceea
ce rezulta din natura bunului, atunci restituirea este datorata de depozitarul care
detine bunul. In cazul in care depozitarul decedeaza inainte de restituire, in
ciuda caracterului personal al ctr, obligatia de restituire se transmite
mostenitorilor depozitarului. Acestia au in plus si obligatia de a pastra bunul
pana la restituire, decesul depozitarului fiind asimilat unei imprejurari care il
impiedica sa execute oblg de conservare prin faptul sau personal. In cazul in care
deponentul n-ar avea incredere in calitatile personale ale mostenitorilor, el ar
avea oricand posibilitatea de a solicita restituirea bunului, chiar inainte de
termenul contractual stabilit pt aceasta.
Daca mostenitorul depozitarului a vandut bunul cu buna credinta, crezand ca
a fost al depozitarului si fara sa fi cunoscut existenta ctr de depozit, atunci el este
tinut fata de deponent sa inapoieze numai pretul primit, sau, daca acesta nu
a fost platit, sa cedeze creanta avand ca ob acest pret.
In ceea ce priveste persoana fata de care se face restituirea, in principiu
restituirea se face catre deponent sau catre persoana desemnata de acesta.
Cu ocazia restituirii, depozitarul, de regula, nu are dr sa-i pretinda deponentului
sa deovedeasca titlul sau de proprietate asupra bunului, totusi, in cazul in care
deponentul afla din surse relativ demne de incredere potrivit imprejurarilor, cand
bunul a fost sustras de catre deponent sau pierdut de catre adevaratul sau
proprietar, sau ca o alta persoana decat deponenty este proprietarul bunului,
atunci el poate sa refuze restituirea dandu-i posibilului proprietar un termen
rezonabil in care acesta sa introduca impotriva deponentului si a
depozitarului o actiune pt recunoasterea sau executarea dreptului sau. Pe
durata termenului rezonabil acordat potentialului proprietar, situatia juridica a
depozitarului se prelungeste dupa cum urmeaza:
-oblg sa de a restitui bunul este suspendata
-oblg sa de a pastra bunul este prelungita
in schimbul acestei prelungiri, depoziatrul are in toate cazurile un drept la
remuneratie.
daca depozitul era de la inceput remunerat,atunci remuneratia depoziatrului
in timpul prelungirii pastrarii bunului trebuie sa fie cel putin egala cu
remuneratia stabilita prin ctr, raportat la unitatea de timp.
daca depozitul era cu titlu gratuit, atunci depoziatrul are dreptul la o
remuneratie, stabilita la cererea sa prin hotararea instantei judecatoresti.

Daca in cursul termenului rezonabil pretinsul proprietar al bunului introduce

impotriva deponentului si a depozitarului actiunea in justitie menita sa conduca
la recunoasterea sau satisfacerea dreptului sau, atunci suspendarea obligatiei de
restituire a depozitarului, obligatia sa de pastrare a bunului si dreptul sau de a
primi o remuneratie continua pana la pronuntarea unei hot definitive cu privire

130
la calitatea de proprietar pt bunul dat in depozit, urmand ca dupa aceasta hot
bunul sa fie restituit proprietarului. In toate cazurile, remuneratia este datorata
de catre deponent, chiar daca acesta catsiga procesul cu tertul, el va ramane
dator fata de depozitar sa-i plateasca remuneratia pe durata procesului, avand
insa un drept de a fi despagubit de catre tertul care s-a pretins fara temei
proprietarul bunului.
Raspunderea tertului fata de deponent va fi in acest caz delictuala si va fi
egala cel putin cu cuantumul remuneratiei pe care deponentul a trebuit s-o
plateasca pt prelungirea obligatiei de pastrare a depozitarului. Cu celasi titlu se
pot recupera si prejudiciile rezultate din lipsa de folosinta a bunului. Daca exista
mai multi deponenti, atunci depozitarul este liberat de oblg de restituire prin
restituirea catre oricare dintre ei.
In cazul decesului deponentului, bunul ar trebui restituit unuia dintre
mostenitorii lui, chiar daca prin ctr fusese desemnata o alta persoana pt a
primi bunul. Aceasta regula are ca scop sa previna eludarea regulilor privind
rezerva succesorala printr-o liberalitate indirecta. Daca exista mai multi
mostenitori ai deponentului, atunci acela care primeste bunul face prin aceasta
singur un act de administrare, care produce efecte si in beneficiul celorlalti
mostenitori, astfel incat cotele parti ale mostenitorilor nu sufera nici o modificare
in urma primirii bunului de catre unul dintre ei.

Sanctiunea neexecutarii obligatiei de restituire:

In cazul in care aceasta nu poate fi executata silit in natura, deoarece bunul a
pierit din culpa depozitarului, sau din cauza unui risc pe care acesta il suporta,
atunci obligatia de restituire va fi executata silit prin echivalent. Echivalentul
reprezinta valoarea bunului de la data la care restituirea ar fi trebuit executata,
iar nu de la data incheierii ctr. Daca aceasta valoare a bunului a scazut dintr-o
culpa depozitarului cu privire la obligatia de pastrare, depozitarul va raspunde si
pt aceasta culpa, platind echivalentul valoric pierdut astfel.

Prescriptia actiunilor avand ca obiect restituirea:

-retituirea se poate obt printr-o act reala sau personala cand act reala este
revendicare, ea este imprescriptibila
Cat priveste act personala in restituire, fie ca ea vizeaza restituirea silita in nat,
sau prin echivalent, ea este supusa termenului general de prescriptie de 3 ani,
inceputul termenului stabilindu-se astfel:
-in principiu daca depozitul a fost incheiat pe un termen determinat, termenul de
prescriptie curge de la expirarea acelui termen. Prin exceptie, daca deponentul a
cerut restituirea inainte de expirarea termenului stabilit prin ctr, termenul de
prescriptie curge de la data cererii de restituire. Daca prin ctr nu s-a prevazut un
termen al depozitului, atunci termenul de prescriptie incepe sa curga de la data
incheierii ctr.

OBLIGATIILE DEPONENTULUI
1.Obligatia de a ridica bunul la restituire aceasta obligatie este scadenta la
expirarea termenului din ctr de depozit, prin execeptie atunci cand motive grave il

131
indreptatesc pe depozitar sa restituie bunul inainte de scadenta, deponentul este
obligat sa ridice bunul la aceasta restituire

2.Obligatia de a suporta cheltuielile de conservare a bunului desi oblg de

conservare incumba depoziatrului, totusi prin derogare de la dr comun, nu el ci
deponentul suporta cheltuielile de executare a acestei obligatii. Intrucat
art.2122(1) foloseste termenul rambursare, se deduce ca depozitarul este
obligat sa ramburseze cheltuielile necesare pt conservarea bunului, urmand sa
obtina rambursarea lor cu prilejul restituirii, daca nu s-a prevazut altfel.
Cheltuielile de depozitare nu se includ in remunratia depoziatrului, ci sunt
distincte de aceasta.

3.Obligatia de a-l despagubi pe depozitar pt prejudiciile suferite de acesta cu

ocazia executarii ctr de depozit, din cauza ctr de depozit, cu cdt ca aceste
prejudicii sa nu fi fost previzibile pt depozitar la data incheierii ctr.

4.Obligatia de a-i plati depozitarului remunaratia este scadenta la restituirea

bunului, daca partile nu au convenit altfel. De regula, remuneratia este stabilita
in proportie cu durata obligatiei de pastrare, de aceea, daca restituirea bunului
are loc inainte de termenul prevazut in ctr de depozit, atunci remuneratia va fi
datorata doar in proportie cu periodada in care obligatia de pastrare a fost
executata

VARIETATI DE DEPOZIT
Depozitul neregulat
Depozitul hotelier
Depozitul necesar
Sechestrul conventional

I.Depozitul neregulat:
Nu are o sectiune rezervata in NCC, dar existenta lui se deduce din doua texte
din materia depozitului. Specificul acestei varietati este acela ca nu are ca obiect
unul sau mai multe bunuri individual determeniate care terbuie conservate si
restituite in individualitatea lor, ci are ca obiect bunuri fungibile, astfel incat ctr
se formeaza prin remiterea unor astfel de bunuri, iar obligatia de restituire poarta
asupra unor bunuri de aceeasi natura, de aceeasi calitate si in aceeasi cantitate.
Cel mai frecvent ctr de depozit neregulat este acela care are ca ob sume de bani
depozitul bancar. Potrivit art.2105, atunci cand sunt remise fonduri banesti
sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin nat lor, acestea devin
proprietatea celor care le primeste si nu trebuie sa fie restituite in individualitatea
lor. De aici rezulta ca intocmai ca si imprumutul de consumatie, depozitul
neregulat este translativ de prioprietate, in sensul ca depozitarul poate sa
dispuna juridic si material de bunurile date in depozit, urmand sa restituie. Cand
o parte remite celeilalte fonduri banesti sau alte bunuri fungibile, se prezuma ca
actul s-a facut in interesul celui care primeste bunul si ca, deci, are nat juridica a
unui imprumut de consumatie. Partea care sustine ca acest ctr are nat juridica a

132
unui ctr de depozit trebuie sa demonstreze ca sumele sau bunurile fungibile aau
fost remise in interesul celui care le-a transmis. Potrivit art.2105 alin.2, teza
finala, ctr se prezuma relativ ca fiind ctr de depozit, atunci cand partile au convenit
ca restituirea se poate cere si anterior expirarii termenului pe care bunurile au fost
primite.
Desi, de regula, dobanzile moratorii curg de la scadenta obligatiei, in materie
de depozit de sume de bani, deponentul poate pretinde dobanzi moratorii, numai
de la data la care depozitarul a fost pus in intarziere pt restituire.

Curs 16 16.01.2013

II.Depozitul necesar:
-este acel ctr de depozit care se incheie sub constrangerea unei imprejurari ce ii
impune deponentului sa dea in pastrarea bunul unei alte persoane, fara a-i
permite insa sa aleaga acea persoana si fara a-i permite sa intocmeasca un
inscris constatator al ctr de depozit.
Pt a genera asemenea consecinte constrangerea respectiva trebuie sa se datoreze
unei situatii neobisnuite care l-a impiedicat pe deponent sa ia masurile
preparatorii pt depunerea bunului sau.
Starea de necesitate este asimilata viciului de consimtamant al violentei.
!!!Prin derogare de la dr comun, ctr de depozit incheiat in stare de necesitate
este valabil avand cateva trasaturi de regim juridic specifice:
acest ctr nu este incheiat intuitu personae, spre deosebire de depozitul obisnuit,
intrucat prin ipoteza deponentul nu a avut posibilitatea de a-si alege
cocontractantul
pt proba acestui ctr nu este necesara forma scrisa, intrucat prin ipoteza partile
se afla in imposibilitatea de a confectiona un inscris constatator se probeaza
prin orice mijloc de proba
constrangerea obiectiva sub care se afla deponentul este echilibrata de legiuitor
printr-o constrangere legala pt depozitar, in sensul ca atunci cand se solicita
incheierea unui depozit necesar, persoana careia i s-a facut solicitarea este
obligata sa contracteze, raspunzand in caz contrar pe taram delictual fata de cel
ce a formulat cererea
depozitarul necesar este intotdeauna raspunzator numai pt nedepunerea
diligentei pe care o depune in propriile sale afaceri in executarea ctr de depozit
in acest sens trb inteles art.2126(2) depozitarul raspunde in caz de pieire a
bunului pt culpa levis in concreto
in principiu depozitul necesar este remunerat, chiar daca nu exista o
dispoztie expresa in acest sens, consecinta rezulta din obligatia de acceptare a
depozitarului, pt ca regula este aceea ca depozitarul nu poate refuza incheierea
ctr, totusi !!!prin exceptie el poate invoca un motiv serios pt refuz, atunci
refuzul sau este licit. Un motiv este serios, daca depozitarul ar fi expus in cazul
acceptarii ctr de depozit sa suporte un prejudiciu care este superior remuneratiei
primite. Cum orice ctr de depozit presupune asumarea depoziatrului a oblg de
conservare => persoana careia i s-a solicitat incheierea depozitului ar fi
indreptatita sa respinga aceasta solictara, daca remunerantul nu ofera o
remuneratie echivalenta valoric cu oblg de pastrare.

133
 III.Depozitul hotelier
-vizeaza bunurile introduse in hotel de catre beneficiarul serviciilor hoteliere se
au in vedere si bunurile incluse in dependintele hotelului masina parcata in
garajul hotelului.

Ce inseamna hotel? Pe langa profesionistii a caror activitate consta in servicii de

cazare in public, legea, respectiv art.2127, asimileaza hotelului si sanatoriile,
spitalele, pensiunile, vagoanele de dormit si altele asemanatoare (intra aici si
garderoba la teatru? nu pt ca celelalte au in comun somnul peste noapte )

Regimul raspunderii depozitarului fata de deponent:

-depozitarul hotelier, spre deosebire de depozitarul obisnuit, raspunde nu numai
pt culpa sa in pastrarea bunurilor, ci si pt caz fortuit. Raspunderea hotelierului
este limitata pana la concurenta sumei de 100 de ori mai mare decat pretul
pe o zi pt camera pe care i-o pune la dispozitie clientului (teatrul nu te tine o
zi si nu-ti da decat locul nu se asimileaza depozitului hotelier si garderoba
teatrului)

Avem 2 exceptii!!! de la aceasta regula raspunderea hotelierului este

nelimitata + hotelierul nu raspunde deloc pt pieirea, deteriorarea sau furtul
lucrurilor introduse de client in hotel
1.Raspundere nelimitata:
a) pieirea, deterionarea sau furtul bunurilor introduse in hotel este cauzat/a de
culpa hotelierului sau a unei persoane pt care acesta raspunde
b) bunurile au fost in mod expres spre pastrare hotelierului
c) hotelierul a refuzat primirea in depozit a unor bunuri ale clientului pe care,
potrivit legii, este obligat sa le primeasca art.2131 hotelierul este obligat sa
primeasca in depozit documente, bani, sau alte bunuri apartinand clientilor sai.
Primirea acestor bunuri poate fi refuzata, daca ele sunt excesiv de valoroase,
incomode sau periculoase

Hotelierul are dreptul ca la primirea bunurilor sa le examineze. De asemnea, el

are dreptul sa solicite pastrarea bunurilor intr-un loc sigilat.

2.Depozitarul nu raspunde deloc:

a) forta majora
b) pieirea, furtul sau deteriorarea cauzate prin fapta clientului sau a persoanelor
carora el le-a permis accesul la bunuri sau a persoanelor aflate sub
supravegherea sa
c) pieirea, furtului sau deterioarea bunului sunt cauzate de natura bunului

In ceea ce priveste forta majora una dintre putinele situatii in care exista
diferenta intre reg juridic al fortei majore si cel al cazului fortuit pt cazul
fortui hotelierul raspunde, pt forta majora nu !!!

134
Dreptul de a angaja raspunderea hotelierului: termene de decadere specifice
Pe de o parte, clientul este decazut daca nu l-a anuntat pe hotelier in legatura
cu prejudiciul in termen de 24 de ore de la data la care a cunoscut acel
prejudiciul.
Un termen de 6 luni care curge de la data producerii prejudiciului actiunea
in apararea vizeaza exercitarea dr la actiune, insa prin derogare de la dr
comun, sanctiunea nu este prescriptia, ci chiar stingerea dr subiectiv civil,
consecinta este aceea ca termenul de 6 luni nu se poate suspenda decat pt
cauza de forta majora, iar nu si pt celelalte cauze care det suspendarea
termenului de prescriptie.
In actiunea avand ca ob repararea prejudiciului, clientul va trebui sa
demonstreze ca bunurile au fost introduse in hotel. Aceasta proba vizeaza ob ctr
de depozit si, daca s-ar aplica dr comun, ea nu s-ar putea face decat prin inscris,
prin derogare de la dr comun, dovada introducerii bunului in hotel se poate face
prin orice mijloc de proba.

Au regim distinct bunurile care au fost depuse de catre client in casele de

valori puse la dispozitia sa de catre hotelieri. In cazul unor asemenea bunuri
raspunderea hotelierului este supusa dr comun, respectiv el va raspund ept
culpa sa in disparitia cutiei de valori sau pt viciile acesteia, dar nu mai in limita a
de 100 de ori pretul pe o zi de cazare.
In leg cu bunurile introduse in hotel, depozitarul poate exercita un drept de
retentie pana la plata de catre client a pretului serviciilor hoteliere. Dr de
retentie nu se exercita asupra documentelor si efectelor personale fara valoare
patrimoniala.
Confera titularului care il exercita un privilegiu dreptul sau va fi satisfacut cu
preferinta din pretul obtinut la vanzarea silita a bunurilor introduse in hotel,
vanzare care poate fi ceruta de hotelier in exercitarea creantei sale plata
pretului serviciilor hoteliere.

IV.Sechestrul conventional
-este depozitul prin care 2 sau mai multe persoane incredinteaza unui tert numit
administrator sechestru unul sau mai multe bunuri mobile sau imobile in privinta
carora exista o contestatie sau incertitudine juridica, cu obligatia pt acesta de a le
pastra si a le restitui celui recunoscut ca titular al dreptului.
Spre deosebire de depozitul obisnuit, schestrul conventional poate avea ca ob si
imobile, de asemenea, in mod esential exista cel putin 2 persoane care au
calitatea de deponent, obligatia de restituire fata de fiecare dintre ei fiind afectata
de o cdt. Intotdeauna in cazul in care cdt s-a ideplinit fata de unul dintre
deponenti, in mod necesar ea este neindeplinita fata de toti ceilalti.

Exemple: A si B au un litigiu privind un bun pe durata litigiului bunul poate fi

pastrat de un tert
Ctr de escrow o banca tine o suma de bani pe perioada unei incertitudini
juridice, care poarta asupra titularului dreptului de a pretinde restituirea acelei
sume de bani, urmand ca la eliminarea incertitudinii suma sa fie platita
titularului astfel confirmat.

135
Efectele sechestrului conventional:
-administratorul sechestru are in plus fata de depozitarul obisnuit dr de a
incheia si acele acte de administrare pe care le presupune conservarea
bunului, iar nu numai actele de conservare stricto sensu.
-mai mult, in cazul in care conservarea bunului nu este posibila sau daca
instrainarea lui este necesara din orice alt motiv, adm sechestru poate cere
autorizarea instantei pt a vinde bunurile aflate in sechestru.
-administratorul sechestru este intotdeauna remunerat, cu exceptia cazului
in care partile au convenit expres contrariul. Pe langa remuneratie, el are dr de a
pretinde rambursarea cheltuielilor de conservare, precum si despagubiri pt
pierderile pe care le-a suferit din cauza bunurilor date in depozit.
Debitorul tuturor acestor obligatii este acela dintre deponenti care in urma
eliminarii incertitudinii juridice va fi confirmat in calitate de titular al drepturilor
asupra acestora (de regula al dr de proprietate). Pana la solutionarea
incertitudinii care afecteaza dr, in principiu adm seschestru nu poate fi liberat
de obligatia sa de a pastra bunul.
!!!Exceptie 2141(2) => adm sechestru va putea fi totusi liberat de aceasta
obligatie, daca sunt de acord toti deponentii, prin urmare restituirea anticipata a
bunului dat in depozit se poate cere numai cu aplicarea regulii unanimitatii
deponentilor. Chiar in absenta unui asemenea acord, art.2141(2) lasa sa se
inteleaga ca adm seschestru poate cere instantei ca pt motive temeinice sa
dispuna liberarea sa de obligatia de a pastra bunul. In lumina dr comun al ctr de
depozit, asemenea motive temeinice presupun expunerea adm seschestru la un
prejudiciu serios decurgand din pastrarea bunului, ca urmare a unei imprejurari
pe care nu a putut-o prevedea la incheierea ctr de sechestru.

Curs 17gen..plm :-?? ...Luci Mihai

CONTRACTE ALEATORII
CONTRACTUL DE ASIGURARE
NOTIUNI INTRODUCTIVE
- sunt incheiate doar de asiguratori; functioneaza potrivit unor reglementari
speciale; corespund conceptului de profesionist din NCC;
- sediul materiei: art 2199-2240 C.Civ.; art 146 L71/2011; contractul de
asigurare este supus legii in vigoare la data incheierii politei de asigurare, a
certificatului de asigurare ori a notei de acoperire, dupa caz; sunt documente
care constata in forma scrisa incheierea unui contract de asigurare;
- in plus fata de C.Civ. exista si alte reglementari aplicabile: L 136/1995 privind
asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile ulterioare; L 32/2000
privind societatile de asigurare si supraveghere a asigurarilor; HG 1194/2000
privind unele masuri in legatura cu asigurarea obligatorie de raspundere civila

136
pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule; L 503/2004
privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare; L 260/2008
privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor
de teren sau inundatilor, republicata in 2011;
- importante reglementari imbraca forma unor acte normative emise de comisia
pentru supravegherea asigurarii - organism component al administratiei publice
centrale, in subordinea Guvernului;
- in materia asigurarilor avem anumite concepte, notiuni speciale; exista din
acest punct de vedere o anumita independenta a acestei materii fata de restul
dispozitiilor din dreptul civil, administrativ etc.; se poate vorbi de o tendinta de
constituire a unei ramuri independente a dreptului asigurarilor; avem o institutie
foarte bine consolidata in materia asigurarilor si care slujeste niste interese
economice importante, care indeplineste niste functii importante.

I. Definitii legale
1. contractul de asigurare: art 2199(1) C.Civ;
2. asigurator = entitate (de obicei o societate) obligata sa plateasca anumite
sume de bani, denumite indemnizatie de asigurare, ca urmare a realizarii unui
eveniment anume prevazut in contractul de asigurare;
- in Romania, activitatea de asigurare poate fi exercitata de societati de asigurare,
de reasigurare, sau de asa-numitul broker de asigurare, care pot functiona
numai cu autorizatia administrativa prealabila emisa de comisia de supraveghere
a asigurarilor; in aceasta privinta exista reglementari foarte stricte comparabile
cu cele din materia functionarii bancilor;
3. asigurat = persoana fizica/juridica care intra in raporturi juridice cu
asiguratorul, prin incheierea contractului de asigurare;
- de regula, asiguratul are si calitatea de parte in contractul de asigurare si este
chiar titularul interesului ce este asigurat, ori este persoana asupra careia poarta
asigurarea; in sfarsit, este, de regula, beneficiarul indemnizatiei de asigurare;
aceasta este situatia tipica;
- totusi, potrivit art 2199(2) C.Civ., uneori in acest mecanism intervine inca un
personaj, si anume contractantul asigurarii, care este distinct fata de asigurat;
- contractantul asigurarii = persoana care incheie contractul pentru asigurarea
unui risc privind o alta persoana, ori pentru bunuri sau activitati ale unei alte
persoane si care se obliga fata de asigurator sa plateasca prima de asigurare;
- intre aceste personaje, uneori mai poate interveni si o alta persoana, si anume
beneficiarul asigurarii = terta persoana careia, in baza contractului sau a legii,
asiguratorul urmeaza sa ii plateasca indemnizatia de asigurare la realizarea
evenimentului prevazut in contract, la ivirea asa-numitului caz asigurat; in
ipoteza in care contractul este incheiat in favoarea unui asemenea beneficiar,
contractantul care are si calitatea de asigurat se mai numeste si stipulant al
asigurarii; ex: un parinte se asigura pentru cazul mortii sale in favoarea copilului
sau (indemnizatia se va plati in temeiul contractului de asigurare si nu in temeiul
mostenirii);
- alt personaj: persoana cuprinsa in asigurare = persoana a carei
responsabilitate civila fata de tertii pagubiti e acoperita prin asigurare; nu are nici
calitatea de asigurat, nici de contractant, nici de tert beneficiar, nici nu trebuie sa

137
plateasca prime de asigurare; aceasta e situatia conducatorului auto, care nu
estesi detinatorul acelui vehicul, care produce un accident prin utilizarea
vehiculului cuprins in asigurare, dar a carui raspundere civila delictuala fata de
tertul pagubit este acoperita de asigurarea contractuala obligatorie de raspundere
civila pe care nu el a incheiat-o, pentru care nu el a platit prime de asigurare si
care priveste un bun care nu ii apartine; la prima vedere acest mecanism asigura
avantaje soferului, dar de fapt asigura avantaje victimei, pentru acoperirea
pagubelor.

II. Conceptul de risc asigurat (pericol asigurat)

- cuvantul risc are un alt inteles fata de acela din dreptul comun; in cazul de fata
este un eveniment viitor, posibil, dar incert, care este anume prevazut in
contract, eveniment la care sunt expuse bunurile ori patrimoniul, sau viata ori
sanatatea unei persoane; riscul poate fi spre exemplu un incendiu, sau o
inundatie, un cutremur; data mortii, nu moartea insasi; eventualele despagubiri
datorate tertilor; asigurarea se incheie in vederea acoperirii consecintelor negative
produse de aceste evenimente viitoare, posibile, dar incerte;
- incertitudinea poate sa priveasca insasi producerea evenimentului; alteori, insa,
incertitudinea consta intr-un termen incert, ex: data mortii; in functie de
momentul in care se produce moartea exista sanse de castig sau de pierdere
pentru fiecare din partile la asigurare (asiguratul moare mai repede - pierde
asiguratorul);
- riscul = eveniment viitor, posibil si incert; de aceea nu exista risc valabil si deci
contractul nu produce efecte daca evenimentul s-a produs deja mai inainte de
inceputul asigurarii, ori daca producerea evenimentului convenit este pur si
simplu imposibila (ex: ipoteza asigurarii de supravietuire pana la varsta de 150
de ani);
- in ipoteza in care evenimentul contractat nu indeplineste aceste conditii, potrivit
art 2205(1) C.Civ., contractul de asigurare se desfiinteaza de drept; textul nu
foloseste expresia de nulitate sau reziliere, ci desfiintare! ;)
- in legatura cu riscul asigurat se poate intampla ca evenimentul contractat sa se
realizeze, dar prin fapta intentionata a asiguratului (ex: asiguratul se sinucide
intr-o asigurare de persoane asupra vietii); pentru o asemenea ipoteza exista
reguli speciale, ce vor fi analizare in detaliu ulterior; ideea este ca nu avem intr-o
asemenea situatie un risc care sa indeplineasca conditiile de valabilitate in
contractul de asigurare, fiindca nu a actionat hazardul;
- potrivit art 2203 C.Civ. - informatiile privind riscul - persoana care contracteaza
asigurarea este obligata sa raspunda in scris la intrebarile formulate de asigurator,
precum si sa declare la data incheierii contractului orice informatii sau imprejurari
pe care le cunoaste si care sunt esentiale pentru evaluarea riscului; daca
imprejurarile esentiale privind riscul se modifica in cursul executarii contractului,
asiguratul este obligat sa le comunice in scris.

III. Cazul asigurat (sinistrul) = evenimentul asigurat, in considerarea caruia s-a

incheiat contractul si care s-a si produs; este cazul pentru care s-a facut
asigurarea;

138
- importanta cazului asigurat este foarte mare, fiindca din momentul producerii
cazului asigurat se naste obligatia concreta a asiguratorului de a plati
indemnizatia de asigurare.

IV. Obiect al asigurarii = ceea ce s-a asigurat;

- poate fi un bun sau despagubirile date de asigurat ca urmare a raspunderii sale
civile pe care si-a asigurat-o, sau un atribut al persoanei (viata, sanatatea
acesteia).

V. Interesul asigurarii
- imbraca nunate diferite in functie de categoria de asigurare;
- intr-o clasificare fundamentala asigurarile sunt de bunuri, de persoane si de
raspundere civila;

a) in cadrul asigurarii de bunuri, interesul asigurarii = dauna efectiva evaluabila

in bani pe care asiguratul o poate suferi in caz de pierdere sau de degradare a
bunului pe care si l-a asigurat;
- la asigurarea de bunuri, pozitia de persoana asigurata poate fi detinuta numai
de catre persoana care are un interes legitim patrimonial pentru conservarea
bunului respectiv si care ar suferi un prejudiciu in cazul pieirii sau deteriorarii
acelui bun;
- aceasta rezulta din art 2215 C.Civ.: asiguratul trebuie sa aiba un interes cu
privire la bunul asigurat (interesul pentru conservarea bunului respectiv);
- dar interesul legitim nu apartine numai proprietarului, ci poate apartine si
uzufructuarului sau titularului altui drept referitor la acel bun, sau creditorului
care are o garantie reala asupra acelui bun; in acest caz pot fi incheiate asigurari
multiple asupra unuia si aceluiasi bun, fiindca interesul asigurat este diferit.

b) in cazul asigurarii de raspundere civila - art 2223 C.Civ.

- interesul in acest caz consta in evitarea micsorarii patrimoniului asiguratului
sau si a altei persoane cuprinse in asigurare, ca urmare a angajarii raspunderii
lor civile fata de terte persoane pagubite prin fapte ilicite.

c) in cazul asigurarilor de persoane - art 2227 C.Civ.

- interesul asigurat nu prezinta importanta, deoarece indemnizatia de asigurare
este datorata independent de existenta vreunei daune;spre exemplu, daca se
produce evenimentul, familia nu va trebui sa faca dovada asigurarii pentru a
incasa indemnizatia;
- totusi se poate intampla sa se incheie asigurarea privind o alta persoana decat
contractantul care a incheiat asigurarea;potrivit art 2228 C.Civ, asigurarea in
vederea unui risc privind o alta persoana decat aceea care a incheiat contractul
de asigurare este valabila numai daca a fost consimtita in scris de catre acea alta
persoana.

VI. Suma asigurata = suma maxima in limita careia asiguratorul este obligat sa
plateasca indemnizatia de asigurare la momentul aparitiei cazului de asigurare;

139
- in cazul asigurarilor de bunuri, suma asigurata nu trebuie sa depaseasca
valoarea reala a bunului la data asigurarii; intotdeauna suma asigurata este mai
mica decat valoarea reala a bunului asigurat;
- in cazul asigurarii de raspundere civila, suma asigurata se stabileste prin
conventie, sau la asigurarile obligatorii - prin hotarare a Guvernului, deoarece
cuantumul pagubei care eventual ar fi produsa tertei persoane nu poate fi
cunoscut;
- la asigurarea de persoane, suma asigurata nu este limitata; aici este vorba
despre viata, despre sanatatea omului, despre capacitatea de munca - dpdv
patrimonial sunt nepretuite; suma asigurata se stabileste prin negociere.

VII. Prima de asigurare = pretul care se plateste in cadrul contractului de

asigurare (remuneratia pe care o primeste asiguratorul in schimbul asumarii de
catre acesta a riscului);
- do ut des - e un contract oneros, nu pentru ca primesc indemnizatia de
asigurare, ci pentru ca primesc obligatia asiguratorului de a-si asuma riscul;
- intre prima de asigurare si suma asigurata trebuie sa existe o corelatie, o
proportionalitate; nu se pot percepe prime de asigurari foarte mari pentru
suportarea unor riscuri care sunt minime, iar daca se percep, daca se pretind
asemenea prime de asigurare de catre anumiti asiguratori, piata fie ii va elimina,
fie va regla prin negocieri un cuantum corespunzator;
- trebuie sa existe o asemenea proportionalitate intre prima de asigurare si suma
asigurata, deoarece, desi asigurarea este un contract aleatoriu, ea nu este un
pariu, in care una dintre parti sa castige si cealalta sa piarda; nu este un joc de
noroc, ci este un contract al carui mecanism economic se intemeiaza pe
observatii economice de natura statistica (calcului probabilitatilor, aplicarea legii
numerelor mari);

VIII. Indemnizatia de asigurare (despagubire sau suma asigurata)

= suma de bani pe care asiguratorul o achita asiguratului la survenirea cazului
de asigurare;
- asigurarile se impart in asigurari de daune (de bunuri si de raspundere civila) si
asigurari de persoane;
- in cazul asigurarilor contra daunelor, indemnizatia de asigurare se mai
numeste si despagubire si se plateste in limita sumei asigurate, nu mai mult
decat suma asigurata;insa numai pana la concurenta daunei de asigurare, adica
nu poate depasi valoarea de asigurare a bunului;
- in cazul asigurarilor de persoane, indemnizatia de asigurare este pur si simplu
in limita sumelor asigurate, asa cum s-a negociat, nefiind vorba de daune;

IX. Dauna de asigurare (paguba de asigurare)

= prejudiciul suferit de asigurat in urma realizarii cazului asigurat;
- la asigurari se au in vedere numai prejudiciile efective suferite de catre asigurat
(damnum emergens), nu si beneficiile nerealizate (lucrum cessans);
- notiunea de dauna asigurata este aplicabila numai la asigurarile de daune, nu
si la cele de persoane.

140
CLASIFICAREA ASIGURARILOR

1. Asigurari prin efectul legii si asigurari contractuale

- asigurarile contractuale se nasc si opereaza numai ca urmare a incheierii unui
contract;
- dimpotriva, in cazul asigurarilor prin efectul legii, raportul de asigurare exista
chiar si in lipsa unui contract de asigurare;
- in momentul de fata in Romania nu mai exista asigurari prin efectul legii; insa
prin efectul decretului 38/1952 ? privind asigurarile de stat, existau asigurari
prin efectul legii pentru anumite bunuri, in cazul anumitor riscuri, si anume
pentru asigurarea constructiilor in cazul incendiului, al cutremurului, al
inundatilor, etc.; de asemenea existau asigurari prin efectul legii pentru anumite
categorii de animale detinute in proprietate; in cazul constructiilor, in momentul
in care constructia avea pereti si acoperis incepea sa functioneze asigurarea;
- aceasta clasificare nu mai exista; in Romania, toate asigurarile sunt
contractuale.

2. Asigurari facultative si asigurari obligatorii

- uneori incheierea contractului este doar facultativa si alteori, prin exceptie, este
o obligatie legala;
- in asigurarea facultativa, raporturile dintre asigurat si asigurator, drepturile si
obligatiile dintre parti se stabilesc prin contractul de asigurare; dimpotriva, in
asigurarea obligatorie, raporturile de asigurare se stabilesc tot prin contractul de
asigurare, numai ca ambele parti au obligatia legala de a incheia contractul sub
anumite sanctiuni prevazute de lege, iar drepturile si obligatiile partilor care
rezulta din contractul astfel incheiat sunt si ele prestabilite prin lege;
- in acest moment - dispozitiile art 2213 C.Civ.: asigurarile obligatorii se
reglementeaza prin legi speciale; asadar, dispozitiile din C.Civ. cu privire la
contractul de asigurare sunt doar subsidiare, fiindca daca exista o lege speciala
prin care se instituie asigurari obligatorii, contractul respectiv de asigurare va fi
supus in privinta continutul sau acelor dispozitii speciale si numai in
completarea dispozitiilor din C.Civ. cu privire la contractul de asigurare in
general;
- potrivit art 4 din L 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile, ale carei
dispozitii au fost masiv abrogate prin NCC, singura varietate de asigurare
obligatorie este asigurarea de raspundere civila pentru pagube cauzate prin
accidente de autovehicule; in cuprinsul acestei legi sunt dispozitii precise cu
privire la partile contractului de asigurare, la drepturile si obligatiilor lor si
incetarea unui astfel de contract;
- !!!situatie speciala: asigurarea bunurilor care se incheie in mod obligatoriu
la solicitarea vanzatorului sau la solicitarea celui care a acordat creditul; ex: se
incheie un cvc cu privire la un bun; sunt anumite bunuri pentru care anumiti
comerciantii incheie contractul in anumite conditii, spre exemplu cumparatorul
sa isi asigure acel bun in caz de pieire sau deterioare, pentru ca in acest fel, daca
bunul piere inainte ca cumparatorul sa fi platit ratele, sa se poata incasa
indemnizatia de asigurare, care sa constituie obiectul executarii silite pentru

141
vanzatorul care nu a apucat sa incaseze toate ratele; ex: chiar si la cvc cu plata
integrala, daca s-a facut un imprumut la banca, banca poate impune incheierea
unui contract de asigurare cu privire la bunul cumparat pentru cazul in care
cumparatorul nu va putea plati rata la banca si banca nu va putea sa isi exercite
garantia asupra bunului cumparat din cauza pieirii acestuia -> aceste contracte
raman contracte facultative, nimeni nu obliga prin lege pe cineva sa incheie
aceste contracte; asigurarea e impusa de catre persoana cu care se negociaza, ex:
contractul de asigurare cu banca.

3. Asigurari de bunuri, de raspundere civila si de persoane

- art 2214 C.Civ.;
- asigurarea de bunuri - anumite bunuri, ex: autovehicul;
- asigurarea pentru raspundere civila - art 2223 C.Civ.;
- asigurarea de persoane - art 2227 C.Civ.;

Pe langa cele 3 feluri de asigurari, C.Civ. mai adauga si asigurarile de credite si

garantii si asigurarile de pierderi financiare, care sunt reglementate intr-o
sectiune distincta, prin art 2221 si 2222.

4. Asigurari directe, coasigurari, asigurari mutuale si reasigurari

a) asigurarea directa
- raportul de asigurare se naste intre asigurator si o alta persoana fizica/juridica
care este asigurata;
a1) coasigurarea
- este o forma de asigurare directa; art 2239 C.Civ.;
- asiguratul contracteaza cu doi sau multi asiguratori, iar obligatia platii
indemnizatiei de asigurare se imparte intre acesti asiguratori, fiecare asumandu-
si doar o cota-parte din risc;
- la coasigurare, raporturile de asigurare sunt distincte, chiar daca s-a incheiat
pentru intreaga operatiune un singur contract, un singur instrumentum, la care
participa asiguratul, precum si toti coasiguratorii;
- prin coasigurare, la asigurarea de bunuri nu trebuie sa se ajunga la o
supraasigurare, adica sa se plateasca o suma totala asigurata cumulata care sa
fie mai mare decat valoarea bunului asigurat, sau decat cuantumul raspunderii
civile delictuale in cadrul asigurarii de raspundere;
- coasigurarea nu trebuie sa fie confundata cu asa-numita asigurare mutuala;
a2) asigurarea mutuala
- se realizeaza intre mai multe persoane supuse unor riscuri similare si prin care
toate partile contractante, care sunt asociati in aceasta asigurare, se obliga la
plata unei prime de asigurare, in vederea constituirii unui fond comun prin care
se va acoperi suma asigurata conform conventiei dintre asociati;
- fiecare dintre parti are concomitent calitatea de asigurator si asigurat;

b) reasigurarea
- art 2240 C.Civ.: reasigurarea este operatiunea de asigurare a unui asigurator,
in calitate de reasigurat, decatre un alt asigurator, in caliltate de reasigurator;

142
- asiguratorul este supus el insusi unor riscuri;
- in asigurarile de bunuri - asigurarea de constructii pentru caz de cutremur; se
produce un mare cutremur => asiguratorul trebuie sa plateacsa niste sume
imense catre asiguratorii sai => risc foarte mare => asiguratorul se asigura el
insusi la un alt asigurator => alt contract de asigurare = reasigurare;
- art 2240(2) C.Civ.: prin reasigurare se produc urmatoarele efecte:
reasiguaratorul primeste prime de reasigurare in schimbul carora contribuie
potrivit obligatiilor preluate din contractul de reasiguare la suportarea
indemnizatiilor pe care reasiguratul le plateste la producerea riscului care a facut
obiectul reasigurarii;
al doilea efect: reasiguratul cedeaza prime de reasigurare in schimbul carora
reasiguratorul contribuie potrivit comunicatelor preluate prin contract la
suportarea indeminzatiilor pe care reasiguratul le plateste la producerea
evenimentelor prevazute prin contract; reasigurarea nu stinge obligatiile
asiguratorului si nu stabileste niciun raport juridic intre asigurat si reasigurator;
- NU!!! trebuie confundata reasigurarea cu coasigurarea; in orice caz,
reasigurarea se realizeaza independent de vointa asiguratului; consimtamantul
sau nu este necesar, nici drepturile nu ii sunt afectate prin aceasta operatiune,
prin acest contract aleatoriu de reasigurare;
- art 2241 C.Civ. - retrocesiune - prin aceasta operatiune, reasiguratorul poate
ceda la randul sau o parte din riscul acceptat => o re-reasigurare a
reasiguratorului.

DISPOZITII COMUNE PRIVIND CONTRACTUL DE ASIGURARE

- se aplica tuturor contractelor de asigurare facultativa; de asemenea, aceste
dispozitii comune se aplica in completarea dispozitiilor speciale din legile speciale
referitoare la contractele obligatorii de asigurare;
- in C.Civ., pe langa aceste dispozitii comune exista dispozitii pentru fiecare
categorie importanta de asigurari: pentru asigurarea contractuala de bunuri, de
raspundere civila, de persoane; de asemenea exista o sectiune speciala pentru
asigurarea de credite si garantii si pentru asigurarea de pierderi financiare;

A. Incheierea contractului
- art 2200 C.Civ. - contractul de asigurare trebuie sa fie incheiat in forma scrisa
ad probationem; contractul de asigurare este valabil, chiar daca nu imbraca
forma scrisa, dar in caz de litigiu nu poate fi invocat; contractul nu poate fi
probat cu martori, chiar atunci cand exista un inceput de dovada scrisa; se poate
insa intampla ca documentele de asigurare sa fi disparut prin forta majora sau
caz fortuit si sa nu existe posibilitatea obtinerii unui duplicat; in acest caz,
potrivit aceluiasi text, se poate face dovada prin orice mijloc de proba a existentei
acestor documente in forma scrisa si a contintului lor, dar numai dupa ce se face
dovada pierii acestora in aceste conditii speciale;
- art 2200(2) C.Civ. arata ca in mod tehnic incheierea contractului de asigurare
se constata prin anumite inscrisuri, si anume prin polita de asigurare (care se
elibereaza in cadrul asigurarilor de persoane) sau prin certificatul de asigurare

143
emis si semnat de asigurator (se elibereaza in cadrul asigurarilor de daune) sau,
in sfarsit, prin nota de acoperire emisa si semnata de brokerul de asigurare;
- in vederea incheierii contractului de asigurare, persoana care doreste sa se
asigure trebuie sa faca o oferta de contract, care se numeste declaratie de
asigurare; ea trebuie sa raspunda in scris la anumite intrebari ce ii sunt puse de
catre asigurator; aceasta rezulta din art 2203(1) C.Civ.;in raport cu continutul
declaratiei, asiguratorul decide daca merita dpdv comercial sa incheie acea
asigurare; daca se decide sa se incheie contractul se trece la redactarea
contractului in forma scrisa: polita de asigurare, certificat de asigurare sau nota
de acoperire;
- momentul incheierii contractului nu trebuie sa fie confundat cu data de la care
incepe suportarea riscurilor de catre asigurator; ele nu coincid; daca nu s-a
convenit data, asiguratorul nu suporta riscurile inainte de data cel putin a primei
rate din prima de asigurare, fiindca principiul este ca nu exista risc fara plata
anticipata a primei; deci asigurarile nu se fac pe credit;
- art 2206 C.Civ.: asiguratul este obligat sa plateasca primele de asigurare la
termene stabilite in contract; partile pot stabili ca plata sa se faca integral, ori in
rate; daca nu s-a convenit altfel, plata se face la sediul asiguratorului;
- dovada platii primelor de asigurare revine asiguratului.

B. Riscul asigurat
- trebuie sa fie determinat cu precizie in contract; de aceea asiguratul este obligat
sa raspunda in scris la intrebarile ce i se pun;
- art 2204 C.Civ. - declaratiile inexacte si reticenta facuta cu rea-credinta - in
afara de cauzele generale de nulitate a unui contract, contractul de asigurare mai
este nul si in caz de declaratie inexacta ori de reticenta facuta cu rea-credinta de
catre asigurat cu privire la imprejurari care, daca ar fi fost cunoscute de catre
asigurator, l-ar fi determinat pe acesta sa nu isi dea consimtamantul, ori sa nu il
dea in aceleasi conditii, aceasta chiar daca declaratia/reticenta nu a avut
influenta asupra producerii riscului asigurat;
- art 2204(2) C.Civ. adauga ca totusi declaratia inexacta sau reticenta
asiguratului a carui rea-credinta nu a putut fi dovedita nu poate sa atraga
nulitatea asigurarii;
- riscul acoperit trebuie sa fie independent de fapta intentionala a asiguratului
sau a altei persoane determinate; art 2233 C.Civ. - producerea cu intentie a
riscului asigurat: a) sinuciderea asiguratului in termen de 2 ani de la incheierea
contractului de asigurare; b) in cazul in care riscul asigurat a fost produs cu
intentie de catre asigurat.

Cazul asigurat - art 2207 C.Civ.

Denuntarea unilaterala a contractului de asigurare - art 2209 C.Civ.
Subrogarea asiguratorului- art 2210 C.Civ.
Opozabilitatea contractului - art 2211 C.Civ.
Cesiunea asigurarii - art 2212 C.Civ.; (2) e posibil ca o societate de asigurari sa
cedeze catre o alta societate de asigurari portofoliul sau de asigurari total sau
partial => nu e nevoie de acordul asiguratului pentru ca ar fi o nebunie :>

144
Continuare by Mr Dinca~American boy:
Termenele de prescriptie in materia asigurarii 2519(2) dreptul la actiune
intemeiat pe un raport de asigurare sau de rasigurare se prescrie in termen de 2
ani termen special care inlocuieste termenul general de 3 ani.
Toate celelalte dispzotii referitoare la prescriptie raman aplicabile si in materie de
asigurari, cu exceptia termenului.
!!! Este necesara aplicarea cu atentie a acestei dispozitii, avand in vedere ca
textul vorbeste de dr la actiune intemeiat pe un raport de asigurare nu toate
actiunile care se depun materie de asigurari sunt prescrise inauntrul acestui
termen, ci doar acelea care infatiseaza un dr intemeiat pe ctr de asigurare.

Curs 15

CONTRACT DE RENTA VIAGERA

Notiune:
Art.2242(1) prin ctr de renta viagera, una dintre parti numia debirentier se obliga
sa efectueze in folosul uneia numite persoane, numite credirentier, prestatii
periodice constand in sume de bani sau alte bunuri fungibile. In privinta acestei
definitii, in cuprinsul sau numai debirentierul este calificat ca parte, in conditiile
in care, insa, pt credirentier este utilizata notiunea persoana acest lucru nu
semnifica faptul ca credirentierul n-ar putea sa fie parte in ctr de renta. Se poate
intampla, insa, ca acesta sa nu fie parte contractanta ci doar beneficiar al rentei
viagere.
Spre deosebire de VCC, in NCC textul vorbeste despre prestatii periodice care pot
sa constea nu doar in sume de bani, ci si in alte bunuri fungibile.
Acest text cuprinde o definitie care este aplicabila atat rentei viagere cu titlu
oneros, cat si rentei cu titlu gratuit. Aceste doua moduri de constituire sunt
reglementate de 2243.
2243 oneros in schimbul unui capital de orice natura, sau cu titlu gratuit
fie inter vivos, prin donatie, sau fie mortis cusa prin testament.
Cel mai adesea renta viagera se constituie cu titlu oneros in schimbul unei
contraprestatii de orice natura, care este un capital. Acest capital poate fi un
imobil (se transmite un drept asupra unui imobil). Capitalul, care este
contraprestat de catre credirentier poat consta chiar si intr-o suma de bani, sau
in alte bunuri mobile.

Cateva precizari privind persoanele implicate intr-o operatiune juridica de renta

viagera:
2242(2) renta viagera se constituie pe durata vietii credirentierului, daca partile nu
au stipulat contrariul, adica daca partile nu au stipulat constituirea rentei pe
durata vietii debirentierului, sau pe durata vietii unei terte persoane determinate.
A se obliga fata de B sa ii platesca lui B o renta viagera pe tot timpul vietii lui C,
tert.
Asadar, avem intotdeauna:
1.un debirentier intotdeauna parte in ctr, avem intotdeauna

145
2.un credirentier, care poate sa fie parte in ctr, sau poate fi un tert beneficiar
si
3.putem avea o persoana cu care debirentierul incheie ctr de renta viagera, fara
ca aceasta persoana sa aiba concomitent si calitatea de credirentier.
1651- dispozitiile prezentului capitol, privind obligatiile vanzatorului se aplica in
mod corespunzator obligatiilor instrainatorului, in cazul oricarui alt contract avand
ca efect transmiterea unui drept, daca din reglementarile aplicabile acelui ctr, sau
din cele referitoare la obligatii nu rezulta altfel.
prin efectul lui 1651 dispozitiile de la vanzare referitoare la obligatiile
vanzatorului sunt aplicabile si instrainatorului din ctr cu renta viagera acest
lucru se va petrece numai in cadrul rentei cu titlu oneros, credirentierul fiind cel
care in schimbul rentei viagere transmite un capital, cum ar fi bunoara imobilul.

Natura prestatiilor constituind renta viagera este stabilita prin negocieri. Cat
priveste cuantumul exista libertatea de a contracta.
In aceasta privinta nu sunt aplicabile regulile privitoare la cuantumul dobanzii,
in ipoteza in care s-ar considera ca printr-un ctr de renta viagera cu titlu oneros,
in cadrul caruia capitalul constituie o suma de bani, ne-am afla in prezenta
imprumutarii unei sume de bani, ce ar urma sa fie restituita prin etape periodice.
Inaplicabilitatea regulilor privind dobanda in cadrului unui atare ctr, rezulta din
faptul ca acesta este un ctr aleatoriu, unde si daca ar fi vorba despre o dobanda,
acea suma de bani se plateste nu in schimbul folosintei capitalului, ci cu titlu de
contraprestatie cu cuantum aleatoriu fata de capitalul transmis.

Din definitia ctr rezulta ca renta consta in prestatii periodice supuse

libertatii contractuale.
2248(1) - in lipsa de stipulatie contrara, ratele de renta se platesc trimestrial in
avans si sunt indexate in functie de rata inflatiei.
Renta se poate constitui in favoarea uneia sau mai multor persoane 2245
(constituirea in favoarea mai multor persoane).
Si calitatea de debirentier poate apartine mai multor persoane. Se ridica
problema (in ambele situatii) daca avem obligatii conjuncte sau indivizibile?!
Raspunsul rezulta din 2245 acesta este singurul text care stabileste
indivizibilitatea, in rest ramane aplicabila regula generala cu privire la
divizibilitatea obligatiilor, cu atat mai mult cu cat aici este vorba despre
efectuarea unei plati constand intr-o suma de bani ob divizibil. Potrivit lui 2245
avem indivizibilitate activa, in sensul ca oricare dintre credirentieri poate sa ceara
debirentierului executarea integrala a obligatiilor, iar plata facuta unuia dintre
credirentieri il libereaza pe debirentier fata de toti cr.
In acesta materie nu exista indivizibilitate pasiva, intrucat nu avem
un text similar care s-o prevada expres.
2244 conform acestuia renta viagera poate fi constituita pe durata vietii mai
multor persoane, urmand ca in acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, obligatia
de plata a rentei sa inceteze la data la care decedeaza ultima dintre aceste
persoane.
Renta viagera se poate constitui prin contract sau prin acte mortis causa.

146
Ctr cu titlu oneros este aleatoriu, deoarece exista sansa unui castig si riscul
unei pierderi, cel putin pt una dintre parti, sansele depinzand de un element
viitor si incert acesta fiind durata vietii credirentierului.
Ca regula, renta viagera este un ctr consensual. !!!Totusi, atunci cand
capitalul este transmis de catre credirentier este un imobil, urmeaza sa aplicam
regulile cunoscute cu privire la transmiterea bunurilor imobile. Daca este un teren
forma autentica. In ipoteza in care se transmite dr de proprietate asupra
capitalului, art.1651 ne spune ca sunt aplicabile mutatis mutandis
reglementarile de la vanzare, inclusiv in ceea ce priveste caracterul translativ sau
netranslativ al vanzarii.

Renta viagera cu titlu gratuit:

2243 (1) renta constituita cu titlu gratuit este supusa regulilor proprii ale
actului prin care se constituie. Act de donatie se vor respecta regulile de forma
si de fond de la donatie
EXEMPLU: A convine cu B ca pana la sfarsitul vietii lui B sa-i plateasca lui B o
suma de bani, necerand nimic in schimb ctr de renta viagera cu titlu gratuit.
Atunci cand renta se constituie titlu gratuit, ea nu mai poate avea caracter
aleatoriu. In asemenea situatii, renta viagera este pur si simplu o liberalitate. Aici
nu exista sansa de pierdere sau de castig, ci exista certitudinea ca beneficiarul
rentei viagere va primi suma de bani sau cantitatea de bunuri fungibile ce se va
plati in mod periodic.
Renta constituita in favoarea unei terte persoane 2243 (2) atunci cand
renta viagera este stipulata in favoarea unui tert, chiar daca acesta o primeste cu
titlu gratuit, acel ctr nu este supus formei prevazute pt donatie. Acest articol are in
vedere donatia indirecta o liberalitate efectuata prin intermediul unui alt act
juridic decat donatia.
1011 in cadrul donatiilor indirecte, pt valabilitatea acestora este necesar sa fie
respectate doar conditiile de fond, nu insa si cdt de forma.

Conditii de valabilitate:
2246 din acesta rezulta ca nu se incheie in mod valabil ctr de renta viagera prin
care se stipuleaza ca renta este constituita pe durata vietii unui tert care era
deja decedat in ziua incheierii ctr.
2247 este lovit de nulitate ctr prin care s-a constituit cu titlu oneros o renta pe
durata vietii unei persoane, care la momentul incheirii ctr suferea deja de o
boala letala o boala din cauza careia chiar a decedat destul de repede dupa
momentul constituirii rentei viagere 30 de zile. Desi textul nu o spune aceasta
dispzitie se poate aplica numai daca se dovedeste ca debirentierul avea
cunostinta de existenta acestei boli care putea fi letala. Daca o persoana
bolnava, chiar si de o boala letala, si care a decedat inauntrul termenului de 30
de zile din alt motiv in aceasta situatie nu putem aplica dispozitiile lui 2247.

Efectele speciale ale ctr de renta viagera:

2248(1) ratele se platesc trimestrial in avans, ca sa asigure subzistenta si sunt
indexate cu rata inflatiei

147
2248(2) atunci cand credirentierul decedeaza inauntrul trimestrului pt care s-a
facut plata in avans, debirentierul nu poate pretinde sumele proportional
corespunzatoare
2249 pt credirentier exista o garantie ca i se va plati renta platita cu titlu oneros
la fel ca si la ctr de vanzare 1783
2252 debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind restituirea
capitalului este situatia in care ctr s-a constituit cu titlu oneros +
credirentierul traieste foarte mult
-debirentierul trebuie sa accepte pana la final ctr incheiat
148 LPA raman aplicabile si ctr de renta viagera prevederile referitoare la
impreviziune!!! se poate face reviziuirea ctr in cdt impreviziunii

Sanctiunea neexecutarii obligatiei de plata a rentei viagere:

- Se poate cere executarea silita a ctr impotriva patrimoniului debirentierului,
chiar si atunci cand renta s-a constituit cu titlu gratuit
In plus, astfel cum rezulta din 2251:
- Se poate solicita chiar si rezolutiunea ctr de renta viagera, in cdt speciale
atunci cand renta este cu titlu oneros, credirentierul poate solicita
rezolutiunea, in cdt in care debirentierul nu depune garantia. Credirentierul are
dreptul la rezolutiune, atunci cand debirentierul refuza executarea fara
justificare.
Daca s-a obtinut rezolutiunea, in lipsa de stipulatie ctr, debirentierul nu poate
cere restitutio in integrum pt platile deja facute anterior rezolutiunii

Insesizabilitatea rentei:
Pot creditorii credirentierului care a incasat renta sa urmareasca aceasta suma
de bani?! :-??
!!! Numai renta viagera cu titlu gratuit poate fi declarata
insesizabila prin contract. Daca in schimbul rentei debirentierul a obtinut
un capital, o asemenea clauza este ineficace 2253
Si atunci cand o asemenea clauza este valabila, tertii nu vor putea sa
urmareasca renta decat in limita care excede ceea ce ii este necesar
credirentierului pt trai
Prescriptia termenul general de 3 ani + curge cate un termen de prescriptie
pt fiecare rata
Deoarece renta are caracter viager, dreptul la incasarea acesteia nu este prescris
???

CONTRACTUL DE INTRETINERE

-sub regementarea NCC este un ctr numit. Anterior, nu existau reglementari

dedicate ctr de intretinere.
Anterior, ctr de intretinere era supus reglementarilor genrale, cu aplicarea in
anumite situatii a unor prevederi din ctr asemanatoare.
148
2254 -2263

Notiune:
2254(1) prin ctr de intretinere o parte se obliga sa efectueze in folosul celeilalte
parti, sau al unui tert prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii pe o anumita
durata.
Aceasta durata poate fi intreaga durata a vietii persoanei intretinute, sau un
termen determinat.
2254(2) instituie prezumtia ca acest ctr se incheie cu caracter viager pe
toata durata vietii creditorului (daca nu se precizeaza durata sau partea la ca
durata vietii careia se refera)
Obligatia de intretinere se poate institui cu titlu oneros sau gratuit
A incheie un ctr cu B prin care ii transfera proprietatea unui imobil, iar B se
obliga sa efectueze prestatiile necesare ingrijirii si intretinerii lui A
2257 alin final: clauza nescrisa
2256(1) aplicarea regulilor de la renta viagera 2243-2247 se aplica in mod
corespunzator textele care se refera la modurile de constituire a rentei viagere
si la caracterul divizibil/ indivizibil al obligatiilor + 2249 se aplica la ambele ctr
referitor la garantia legala + 2251 rezolutiunea in cazul nedepunerii garantiei +
2252 irevocabilitatea ctr in cazul in care acesta a devenit impovarator

Caractere juridice:
-in principal: constituirea cu titlu oneros
-ctr aleatoriu
-este sinalagmatic
-prin intermediul sau se poate transmite proprietatea
-este un ctr numit
-spre deosebire de renta viagera, care in principiu se constituie consensual, art.
2255 ctr de intretinere se incheie in forma autentica pt protejarea viitorului
creditor al intretinerii, pt ca acesta in vederea incheierii ctr transmite din
patrimoniul sau un capital + aceasta persoana trebuie sa participe la o procedura
de autentificare in fata unui oficial ii semnaleaza importanta gestului pe care il
face

Cand este ctr cu titlu gratuit, ctr de intretinere este de fapt o donatie si va
trebui sa se incheie in forma autentica ad validitatem, nu numai pt ca este o
donatie, ci pt ca aceasta operatiune este reglementata de 2255. Mai mult, chiar
in ipoteza in care intretinerea este stipulata in favoarea unei terte persoane,
astfel incat mecanismul juridic este o donatie indirecta, trebuie sa prevaleze
aceste dispoztii, care impun ca orice ctr de intretinere sa se incheie in forma
autentica, iar nu prevederile art.1011(2)!!!

In comparatie cu renta viagera, in toate cazurile, atat pt intretinerea constituita

cu titlu oneros, cat si pt cea constituita cu titlu gratuit, in temeiul lui 2257(2)
oblg de intretinere este indivizibila, daca nu s-a prevazut altfel.

149
Una dintre consecintele indivizibilitatii neexecutarea obligatiei fata de
unul dintre creditorii intretinerii poate atrage rezolutiunea intregului ctr,
iar nu doar pro parte.
Prestarea intretinerii este o obligatie de a face/ renta viagera obligatie de a face
Renta viagera este transmisibila/ drepturile creditorului intretinerii nu pot fi
cedate

Delimitare fata de ctr de vanzare cumparare:

-daca aceasta instrainare s-a facut numai in schimbul intretinerii, este clar ca
avem un ctr de intretinere, iar nu un ctr de vanzare
-in schimbul intretinerii + unei sume de bani se instraineaza dreptul de
proprietate asupra unui bun este necesar sa se identifice care este scopul
principal urmarit de catre parti (care este obligatia principala?) proces sinuos,
deoarece e foarte greu sa se faca o comparatie intre, pe de o parte, suma de bani
pe care urmeaza sa o primeasca creditorul si intretinerea.
Ctr va fi de intretinere daca prestatia in bani reprezinta mai putin de din
valoarea bunului instrainat, iar in caz contrar va fi ctr de vanzare.

Delimitare fata de donatie, atunci cand intretinerea se constituie cu titlu

oneros:
Uneori se constata la moartea beneficiarului intretinerii ca valoarea bunului pe
care l-a instrainat este mult mai mare decat valoarea intretinerii. In aceasta
situatie, mostenitorii transmitatorului bunului au interesul sa se ajunga la
calificarea acestei operatiuni ca liberalitate a carei reductiune poate fi ceruta, in
limitele necesare spre a nu li se fi incalcat rezerva.
Nu poate fi vorba despre o liberalitate, intrucat ctr este supus efectelor actelor
aleatorii.
Ctr de intretinere nu poate fi confundat nici cu donatia cu sarcini, deoarece
sarcinile impuse dobanditorului sunt intotdeauna inferioare valorii bunului donat
si partile actioneaza cu intentia de a fi sau de a primi o liberalitate.

Efcetele ctr de intretinere:

-1651
-deb oblg de intretinere are obligatia de a acorda intretinerea in natura, in cdt
prevazute in ctr, urmand a se aplica regulile privitoare la obligatiile de a face
intuitu personae deb nu se poate elibera de executarea acestei prestatii in
natura, oricat de oneroasa ar deveni pt el si chiar si daca s-ar oeferi sa restituie
bunul pe care l-a primit in schimbul intretinerii prestate

Ce se intelege prin intretinere? 2257

Locul executarii intretinerii atunci cand cele doua parti au locuinte distincte
intretinerea se executa la domiciliul creditorului

Incetarea contractului de intretinere: 2263

-ajungerea la termen, pt ca se poate intampla ca acest ctr sa fie incheiat pe o
perioada determinata. Simpla ajungere la taremen atrage incetarea ctr.

150
la decesul creditorului intretinerii, atunci cand ctr este incheiat viager, sau
atunci cand decesul se produce mai inainte de ajungerea la termen, ori atunci
cand nu exista nici o dispozitie in ctr cu privire la acest aspect
Decesul debitorul intretinerii, daca nu s-a prevazut altfel, nu atrage incetarea
ctr de intretinere, intrucat obligatia asumata de debitor are caracter patrimonial
si se transmite prin mostenire.

printr-o forma de revocare speciala 2260 este vorba despre o revocare

care este solictata de catre terte persoane, nu de catre una dintre parti, ci de
catre persoanele care potrivit legii au dreptul de a cere sa fie intretinute de catre
partea care a incheiat acest ctr in calitate de debitor al intretinerii. (Copiii sau
parintii debitorului)
Aceste persoane pot cere revocarea ctr daca prin efectul ctr se ajunge la situatia
in care acestor persoane nu li se poate asigura intretinerea, cel putin in ceea ce
priveste alimentele.
Aceasta revocare poate sa fie ceruta de catre cei indreptatiti la intretinere,
chiar daca nu exista vreo frauda din partea debitorului.
Alin.3 jud trebuie sa analizeze fiind confruntat cu atare cerere de revocare,
daca nu cumva nu e necesar sa se decida mentinerea ctr si debitorul contractual
sa fie obligat sa asigure alimente persoanelor fata de care are obligatia legala de
intretinere

prin rezolutiune rezolutiunea poate fi ceruta de catre oricare dintre parti

reszolutiunea poate fi numai judiciara intr-o asemenea ipoteza, sau in ipoteza in
care rezolutiunea se cere potrivit dreptului comun, cand obligatia de intretinere
este neexecutata fara justificare
-alin.5 daca se dispune rezolutiunea, debitorul in culpa nu poate obtine
prestatiile deja executate
-dreptul la actiunea in rezolutiune se transmite mostenitorilor
-rezolutiunea nu se poate cere pt motivele de la 2261

2261 este un text care nu face decat sa cristalizeze concluziile la care se

ajunsese deja in doctrina si jusrisprudenta pe VCC
-primirea in nat a intretinerii nu mai poate continua din motive obiective
(debitorul inceteaza, iar mostenitorii nu se mai inteleg cu creditorul, creditorul se
muta in alta localitate) instanta poate dispune si inlocuirea intretinerii prin
echivalent
Daca sunt indeplinite aceste conditii, instanta poate sa dispuna inlocuirea
obligatiei de intretinere cu o obligatie de plata a unei sume de bani.
2261(2) instanta poate dispune majorarea/ diminuarea sumei de bani daca
imprejurarile s-au schimbat intre timp

Lg 17/2000 asistenta sociala a persoanelor varstnice art.30, 34 daca o

persoana varstnica instraineaza bunul in schimbul intretinerii, atunci autoritatea
tutelara a Consiliului local are obligatia sa-i presteze intretinere in caz de
neexecutarea a ctr de catre debitorul obligatiei.

151
 JOCUL SI PARIUL

-se impart in 2 categorii -2266 permise de autoritatea competenta/ nu sunt

permise de autoritatea competenta

Atunci cand este vorba despre jocuri si pariuri care s-au desfasurat pt ca intr-o
forma sau alta a exista o autorizare a autoritatii competente, partile au
posibilitatea introducerii unei actiuni in justitie. Pt celelalte jocuri si pariuri,
art.2264 prevede . Cel care castiga un joc sau un pariu nu se poate adresa
instantei solicitand instantei sa-l oblige pe cel dator sa-si execute obligatia.
2264(3) datoriile nascute din ctr de joc sau de pariu nu pot fi folosite in diverse
operatiuni juridice

Dispozitii speciale pt competitiile sportive -2265 acestea dau dreptul la actiune

acest regim favorabil nu li se aplica si celor care obtin profituri de pe urma
unor astfel de pariuri privind competitiile sportive
2266 exista autoritati competente care organizeaza si supravegheaza
organizarea de pariuri
Pt jocurile de noroc exista monopolul statului

Pt anumite categorii de operatiuni bancare, regulile privind jocul constituie

dreptul comun.

CONTRACTUL DE TRANZACTIE
Notiune:
2267 tranzactia este ctr prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in
faza executarii silite prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi, ori prin
transferul unor drepturi de la una la cealalata.
De esenta acestui ctr este scopul partilor de a preveni sau de a stinge un
litigiu. Nu este necesar ca litigiul sa fi inceput deja la data incheierii ctr, este
suficient ca din perspectiva partilor, dr in legatura cu care tranzactioneaza sa
aiba caracter litigios, adica potentialul de a genera in viitor un litigiu, tranzactia
avand ca obiect tocmai impiedicarea lui. In schimb este necesar ca litigiul sa nu
se fi incheiat. Litigiul se considera incheiat la pronuntarea hotararii judecatoresti
definitiva si irevocabila (dupa 01.02 doar definitiva), iar in cazul in care aceasta
este executorie, la data executarii silite a hotararii sau la data prescriptiei
dreptului de a cere executarea silita.
Tot de esenta ctr de tranzactie este reciprocitatea concesiilor pe care partile si
le fac. Notiunea de concesie este o notiune larga care include: renuntari la
drepturi, recunoasteri ale dr celeilalte parti, transferuri de dr dintr-un patrimoniu
intr-altul. De esenta ctr de tranzactie este ca intre concesiile dintre parti sa existe
reciprocitate (concesiile celeilalte parti sunt cauza). Concesiile nu au ca ob numai
dreptul care are caracter litigios.

152
Este de esenta tranzactiei ca ea sa aiba ca ob si dr litigios, dar tranzactia poate
naste, modifica sau stinge raporturi diferite de acelea care fac obiectul
litigiului dintre parti.
De exemplu: A emite pretentii cu privire la un bun aflat in posesia lui B. A si B
pot incheia o tranzactie prin care A sa renunte la pretentiile sale in schimbul
obligatiei lui B de a-i plati o suma de bani. Reciprocitatea concesiilor este de
esenta ctr de tranzactie si il diferentiaza pe acesta de desistare si achiesare.

Desistarea are 2 forme: renuntarea la drept si renuntarea la judecata ambele

forme presupun ca acela care a introdus o actiune pt valorificarea unui drept al
carui titular se pretinde reunta fie la acea actiune, fie la insusi dreptul subiectiv
pretins.
Achiesarea presupune recunoasterea pretentiilor adversarului. In caile de atac
renuntarea si achiesarea pot imbraca forme specifice: renuntarea la introducerea
caii de atac, sau achiesarea la hotararea pronuntata de instanta anterioara, hot
ce are caracter potrivnic celui care achieseaza. Efectul este consolidarea efectelor
hot atacate care dobandeste astfel caracter definitv (si irevocabil).

Caracterele juridice:
-tranzactia este un ctr esentialmente sinalagmatic
-fiecare parte urmareste un avantaj patrimonial ctr este cu titlu oneros
-partile cunosc intinderea efectelor juridice pe care si le asuma prin tranzactie,
astfel incat ctr este comutativ, chiar daca inainte de tranzactie, datorita litigiului,
acest drept avea caracter incert. Prin tranzactie, incertitudinea nu este creata, ci
inlaturata.
-caracterul consensual pt validitate, ca regula, tranzactia nu este supusa nici
unei cerinte de forma. Aceasta regula necesita o delimitare si o exceptie:
Delimitarea: desi ad validitatem tranzactia nu este supusa nici unei cerinte de
forma, totusi pt a fi dovedita, ea trebuie constatata printr-un inscris. Cerinta se
impune indiferent de valoare pt ca legiuitorul a incerca sa previna situatia in
care necesitatea de aproba tranzactia suscita un litigiu mai dificil decat acela pe
care a incercat sa-l stinga.
!!!Exceptia: 1244 ctr care transfera sau constituie dr supuse inscrierii in CF
sunt supuse formei autentice ad validitatem. Aceasta norma are pt tranzactie un
caracter mai exceptional decat vanzarea. Tranzactia nu constituie sau transmite
drepturi, ci consolideaza drepturi preexistente.
Se au in vedere doar situatii exceptionale in care se constituie sau se transmit
drepturi reale.
In practica, tranzactia se poate incheia in 2 conjuncturi distincte:
-fie extrajudiciar
-fie judiciar

Ctr de tranzactie se incheie judiciar, atunci cand in fata instantei de judecata

sesizata cu cererea care solutioneaza litigiul solutionat prin tranzactie, partile
consimt in legatura cu aceasta.
Tranzactia este extrajudiciara in toate celelalte cazuri.

153
Atunci cand partile consimt la tranzactie in fata instantei de judecata, instanta
trebuie sa constate consimtamantul lor, sa inceteze solutionarea procesului si sa
pronunte o hotarare judecatoreasca numita hotarare de expedient (litigiul nu se
solutioneaza pe baza judecatii instantei, ci pe baza consimtamantului partilor).
Aceasta cuprinde in dispozitivul sau ctr de tranzactie integral. In consecinta, ea
are caracter executoriu, iar daca partile si-au asumat obligatii, acelea pot fi
executate silit pe baza hotararii. Instanta care ia act de consimtamantul partilor
pt solutionarea litigiului care i-a fost dedus actioneaza in limitele competentei
sale de drept public, astfel incat hotararea prin care se constata acest
consimtamant are valoarea unui act autentic. Daca partile incheie tranzactia prin
reprezentant in fata instantei, iar pt tranzactie este nevoie de forma autentica,
atunci avocatul are nevoie de procura speciala in forma autentica.

Conditiile de validitate si nuliatea ctr de tranzactie:

Cdt referitoare la capaciatea de a contracta
Cdt referitoare la scopul contractului + consimtamant

Capacitatea de a contracta:
Ctr de tranzactie este un act de dispozitie, prin urmare el nu poate fi
incheiat decat de parti avand capacitate deplina de exercitiu. Mandatul
trebuie sa fie special ;), daca se incheie prin mandat!!!

Obiectul tranzactiei este legat de cdt capacitatii pt ca se poate face tranzactie

numai in legatura cu drepturile de care partile pot dispune. Prin urmare nu pot
face ob tranzactiei drepturile personal nepatrimoniale, dreptul la pensie
alimentara, starea si capacitatea persoanei, bunurile inalienabile. In ceea ce
priveste dr personal nepatrimoniale se poate tranzactiona cu
privire la dr la reparatie nascut odata cu incalcarea acestora. Nu
se poate face tranzactie pt executarea unui ctr lovit de nulitate absoluta, decat
daca s-a tranzactionat asupra nulitatii absolute insesi, altfel, tranzactia pt un ctr
lovit de nulitate absoluta este ea insasi nula absolut. Dimpotriva, este valabila
tranzactia privind efectele nulitatii absolute obligatiile de restituire sau
eventualele daune datorate de catre parti in urma incheierii unui ctr nul.
Tranzactia pt executarea unui ctr anulabil poate fi anulata doar la cererea partii
care la data tranzactiei ignora clauza de anulare a ctr initial.

Cauza tranzactiei:
Cauza imediata stingerea unui litigiu sau preintamplinarea lui
Cauza mediata este concreta si variabila, iar atunci cand se incheie in fata unei
autoritati publice, aceasta are obligatia de a verifica daca din manifestarea de
vointa a partilor nu rezulta ca ele urmaresc un scop ilicit sau fraudarea
intereselor unui tert, de regula ale creditorilor.
Ex: intr-un proces de divort intre un sot care era inculpat pt savarsirea unei
infractiuni de delapidare a unei sume de ordinul milioanelor de lei noi, sotul si
sotia au prezentat o tranzactie cu privire la partajul bunurilor comune, din care
rezulta ca toate bunurile revin sotiei. Instanta a refuzat sa ia act de tranzactie,
considerand ca scopul acesteia este incalcarea instereselor statului.
154
In cazul in care notarul sau instanta constata ca tranzactia vizeaza fraudarea
intereselor unui tert, el/ ea trebuie sa refuze autentificarea consimtamantului la
tranzactie.

Consimtamantul la tranzactie:
-in principiu tranzactia este supusa acelorasi cdt de consimtamant ca orice alt ctr
prin exceptie: nu se poate cere anularea ctr pt eroare de drept cu privire la dr
litigios care a facut ob ctr sau pt leziune. Eroarea asupra cuantumului
prejudiciului in legatura cu care s-a tranzactionat nu poate determina anularea
tranzactiei, inrucat este o forma a leziunii. In schimb, eroarea asupra naturii
prejudiciului in legatura cu care s-a tranzactionat poate conduce la anularea ctr.
Tranzactia incheiata pe temeiul unui inscris fals este lovita de nulitate. De
asemenea, tranzactia incheiata asupra unor drepturi la care se refereau anumite
inscrisuri pe care una dintre parti le-a ascuns fata de cealalta sau pe care un tert
le-a ascuns cu stiinta uneia dintre parti poate sa fie anulata la cererea partii de
care inscrisurile au fost ascunse. Daca partile au tranzactionat asupra unui
proces terminat si una dintre ele nu a cunoscut acest aspect, ea poate cere
anularea tranzactiei pt eroare.

Nulitatea poate fi invocata, chiar daca tranzactia a fost constatata prin hot de
expedient. poate fi atacata hotararea de expedient prin caile de atac sau un
nou proces.
Tranzactia este prezumata indivizibila, ceea ce face ca, prin derogare de la
dreptul comun, nulitatea sa fie prezumta ca totala, iar nu ca partiala.
Daca in legatura cu una dintre cauzele unei tranzactii se identifica un motiv de
nulitate, se prezuma relativ ca acea clauza a fost det pt consimtamantul la
intregul ctr, astfel incat nulitatea se va aplica tranzactiei in ansamblul sau.
Prezumtia poate fi rasturnata doar printr-o stipulatie contarara.

Efcetele ctr de tranzactie:

4 reguli care definesc efectele ctr de tranzactie:
1.orice tranzactie produce efcete extinctive, intrucat prin ea partile urmaresc
sa stinga un proces sau sa inlature caracterul litigios al unui drept. Ca urmare,
daca tranzactia se incheie in cursul procesului, acesta va inceta. Daca tranzactia
se incheie inainte de inceperea procesului, atunci prin efectul tranzactiei partile
pierd dreptul la actiune, care ar avea ca obiect cosolidarea drepturilor prin
tranzactie
2. de regula, efectele tranzactiei sunt declarative tranzactia nu transfera
dreturi si nu constituie drepturi noi ci consolideaza drepturi preexistente,
drepturi care isi pierd caracterul litigios. In consecinta, tranzactia va produce de
regula efecte retroactive. Tot de aceea, atunci cand are ca ob dr supuse inscrierii
in CF, tranzactia insasi nu este supusa unei asemenea inscrieri. Cel ale carui
drepturi au fost recunoscute nu este considerat succesorul in drepturi ale celui
care le-a recunoscut, de aceea acesta din urma nu datoreaza celuilalt garantie
ctra evictiunii sau ctra viciilor.

155
3.Prin exceptie, tranzactia poate produce efecte translative sau
constitutive de drepturi. Aceasta exceptie nu vizeaza chiar dreptul litigios
ci alte drepturi decat acesta, pe care partile le transmit sau le constituie in
schimbul renuntarii la dreptul litigios. In aceste situatii de exceptie, daca
tranzactia vizeaza constituirea sau transferul unor dr imobiliare, ea este supusa
formei autentice, iar drepturile in cauza sunt supuse inscrierii in CF. Efectele se
vor produce numai pt viitor, iar dobanditorul drepturilor va fi considerat
succesorul cocontractantului sau garantie ctra viciilor + evictiunii. Daca dr
nou constituite sunt corelative unor obligatii, atunci neexecutarea acestor
obligatii poate fi solutionata cu rezolutiunea ctr de tranzactie, ceea ce are ca efect
renasterea caracterului litigios al dreptului in legatura cu care partile au
tranzactionat, precum si a drepturilor la actiune privind acest litigiu.
4. Toate efectele tranzactiei sunt relative aplicatie a principiului relativitatii
efectelor ctr si are drept consecinta regula ca efectul retroactiv al tranzactiei
declarative nu poate fi opus tertilor si nu poate afecta dr dobandite de acestia
inainte de incheierea tranzactiei. De asemenea, atunci cand victima unei fapte
ilicite tranzactioneaza cu autorul faptei, aceasta tranzactie nu poate fi opusa celui
ce raspunde pt fapta autorului, astfel incat litigiul poate continua intre victima si
acesta din urma, care va putea fi condamnat la plata unei sume inferioare celei
convenite ptin tranzactie.
In cazul in care tranzactia este menita sa fraudeze dr creditorilor, acestia o pot
ataca cu actiunea pauliana. De asemenea, s-a aratat in doctrina ca tranzactia
poate fi simulata ori sa puna capat unui proces simulat, caz in care tertul
interesat de buna-credinta poate sa introduca actiunea in declararea simulatiei si
sa opteze pt a se folosi de adevarata intelegere a partilor.

156