Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 51 vizualizări

    Dogmatica Experien Ei Ecleziale Ț: - Karl Christian Felmy

    Încărcat de

    crismg1
    Documentul prezintă viziunile diferitelor teologi ortodocși privind numărul și definiția tainelor. Se menționează că teologia răsăriteană consideră experiența cultică ca izvor al teologiei, în timp ce Occidentul se concentrează pe precizarea conceptelor. De asemenea, se discută importanța Euharistiei în definirea celorlalte taine.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Dogmatica Experien Ei Ecleziale Ț: - Karl Christian Felmy

    Încărcat de

    crismg1
    51 vizualizări2 pagini
    Documentul prezintă viziunile diferitelor teologi ortodocși privind numărul și definiția tainelor. Se menționează că teologia răsăriteană consideră experiența cultică ca izvor al teologiei, în timp ce Occidentul se concentrează pe precizarea conceptelor. De asemenea, se discută importanța Euharistiei în definirea celorlalte taine.

    Descriere originală:

    rezumat seminar

    Titlu original

    5

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Documentul prezintă viziunile diferitelor teologi ortodocși privind numărul și definiția tainelor. Se menționează că teologia răsăriteană consideră experiența cultică ca izvor al teologiei, în timp ce Occidentul se concentrează pe precizarea conceptelor. De asemenea, se discută importanța Euharistiei în definirea celorlalte taine.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    51 vizualizări2 pagini

    Dogmatica Experien Ei Ecleziale Ț: - Karl Christian Felmy

    Încărcat de

    crismg1
    Documentul prezintă viziunile diferitelor teologi ortodocși privind numărul și definiția tainelor. Se menționează că teologia răsăriteană consideră experiența cultică ca izvor al teologiei, în timp ce Occidentul se concentrează pe precizarea conceptelor. De asemenea, se discută importanța Euharistiei în definirea celorlalte taine.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    din 2

    Dogmatica experienei ecleziale

    -Karl Christian Felmy-

    Patriarhul ecumenic al Constantinopolului Ieremia II consider trsturile expunerii


    nvturii ortodoxe despre Sfintele Taine ca fiind urmtoarele:

    - Noiunea de Tain este concentrat pe Euharistia, iar cuvntul grec mysterion, folosit mai
    ales la plural denumete apte lucrri care sunt numite Taine de biserica noastr.
    Raportarea la Euharistie are o importan major pentru clarificarea noiunii de Tain i a
    poziiei ortodoxe legat de numrul acestora.
    - Mai important dect concentrarea pe Euharistie este faptul c nu exist o definiie a ceea
    ce este o Sfnt Tain.

    Astfel tainele au mai nti de toate svrite i abia apoi au aprut refleciile asupra lor,
    teologia rsritean considernd experiena cultic ca izvor al teologiei, pe cnd Occidentul este
    mai interesat de e preciza idei privitoare la anumite noiuni. Numrul de apte taine este comun
    ambelor biserici, neexistnd diferene legate de acest fapt nici la conciliul unionist de la Lyon din
    1274, dei au aprut unele diferende n secolele urmtoare, mai ales din cauza lipse unei
    mpriri metodologice clare a tainelor i a celorlalte acte i ritualuri sfinitoare n cr ile de cult.
    Numrul de apte are o mare nsemntate simbolic, fiind prezent de peste ase sute de ori n
    Sfnta Scriptur, dar dup ce numrul de apte preluat dup Lyon s-a impus deja, a existat o bun
    perioad o neclaritate privind lucrrile sfinitoare care s fac parte dintre aceste apte taine.
    Teologia ortodox de coal recunoate numrul de apte, fixeaz exact ce anume trebuie
    considerat tain, iar apoi definete forma i materia tainelor. Materia la botez este apa, iar forma
    este reprezentat de cuvinte. Astfel s-a procedat i cu definirea celorlalte taine. S-a ncercat
    abandonarea sistemului scolastic de definire a tainelor astfel S. Bulgakov definind tainele ca
    lucrri sfinitoare n care sub un semn vzut se mprtete n chip nevzut un anumit dar al
    Duhului Sfnt. Viziunea printelui Bulgakov cuprinde teoria dreptului divino-uman n biseric,
    potrivit cruia rnduielile a cror ntemeiere nu poate fi dovedit c s-a fcut de Hristo direct,
    chiar unele ndoielnice, pot trece ca fiind autentice.
    Dei n general exist posibilitatea unei limitri, cel puin teoretice, la printele Bulgakov
    apare o tendin de a extinde numrul tainelor, un exemplu fiind i interpretarea lui Schmemann
    care vede Euharistia nu ca o singur tain, ci ca o niruire de taine, o tain a adunrii, a
    mpriei, a iubirii, a cuvntului, a celor credincioi, a aducerii, a jertfei, a mul umirii, a Duhului
    Sfnt, a mprtirii.
    Printele Afanasiev vede Biserica i Euharistia ca fiind identice, astfel amndou sunt
    trupul lui Hristos, Biserica vine dup euharistie i abia prin aceasta devine trup al lui Hristos,
    euharistia cuprinznd n sine toate tainele deoarece prin ea Biserica devine Trup al lui Hristos, nu
    invers. Botezul, Mirungerea, Preoia i Spovedania sunt taine tocmai prin raportarea lor la
    Euharistie i privesc individul mai ales n relaia cu biserica, nu mprtesc doar un dar
    personal. Preoia l aeaz pe individ n capacitatea de e svri Euharistia nsi, Cununia
    binecuvnteaz legtura brbatului cu femeia sa i le permite s participe la Euharistie, iar prin
    Maslu Biserica se roag ca cel bolnav s primeasc n continuare Euharistia. Tainele izolate i
    lipsite de Euharistie rmn izolate i nendeplinite.
    Slbiciunea acestei poziii este aceea c ncearc s raporteze definirea tainei nu printr-o
    formul proprie fiecreia, ci prin raportarea la Euharistie, fiind nevoie de o raportare clar la
    experiena cultic a bisericii pentru a dezvoltat astfel o teologie a Tainelor orientat dup
    experiena de care viaa bisericii ortodoxe nu se poate rupe.

    S-ar putea să vă placă și