Vazduhul, Tudor Pamfile PDF

N.MMELigni....Man/.. -11.M.SatalM4 ..I.
NSLUSX1
F1CFADEMIA ROMANA
Dt._ VIETITT1 POPORULUI ROMAN

,
CULEGERI SI STUDII
XXVIII
VA7DuhuL
DUPA CREDINTILE POPORULUI ROMAN
DE
TUDOR PAMFILE
SEDINTA DELA 6 FEVRUARIE 1915
BUCURESTI
LIBRARI ILE SOCEC & Comp., C. SPETEA, PAVEL SURU.
LEIPZIG VIENA
OTTO HA RRASSOWITZ GEROLD & Comp.
1916
.........
3Fx e vs.1 2 laai.
.....
www.digibuc.ro
DIN VIEATA POPORULUI ROMAN :
II.
III.
flora din Cartal, de Pompiliu Parvescu, 1908
I.
Cimilituri romiingti, de T. Pamfile, 1908
Poezii populare din Maramures, de Tit. Bud, 1908. .
IV. Cantece uraturi, de AI. Vasiliu, 1909
L. 3.
II 1.
l
5.
V. Din literatura populard, de N. Pasculescu, 1909
VI. focuri de copii, de T. Pamfile, 1909 .... .. .
.
VII. Sarbatorile poporulai, de C. Radulescu-Codin si D. Mihala-
6.
1.
die, 1910 1.
VIII. lndustria casnica la Romani, de T. Pamfile. Premiul
,,Neuschotz" din 1909, 1910
IX. Hore i chiuituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 ,, 2.
X. Legende, traditii i amintiri istorice, de C. Radulescu-Co-
din, 1910 1.50
XI. Sarbatorile de yard la Romani, de T. Pamfile, 1911 . . 2.
XII. Cantece de lard; adunate de T. Pamfile, 1913. 4.
XIII. Boli leacuri la oameni, vile si paseiri, dup datinile
credintile poporului roman, adunate din com. Tepu,
jud. Tecuciu, de T. Pamfile, 1911
XIV. Cantece populare romanesti din Comitatul Bihor (Ungaria).
culese si notate de Bela Bart* 1913 5.
XV. Vremuri intekpte. Povestiri i legende rmanesti, culese
de D. Furtuna, 1913
Agricultura la Romani, de T. Pamfile, 1915 5.
XVII. ingeml romanului, povesti si legende din popor, culese de
C. Ii4ilescu-Codin, 1913 .^ 4.-
XVIII. Povesten419;Ni de demult, dupa credinfile poporului roman,
II/Pa'iifTIF, 1913 2.
XIX ,Virbatorilge tPomani; Sarbatorde de toamna fi Postal
" d4chihulgr, de T. Pamfile, 1914 2.
XX. Sarbdtorili'2a Romani : Craciunul, de T. Pamfile 3.
XXI. Superstifide poporului romaa, de G. F. Ceausanu. Premiul
Adamachi din 1913, 1914 4.
XXII. Collude din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914 . . . 2.
XXIII. Cavinte scumpe. Taclale, povestiri legende romanesti, culese
de D. Furtun, 1914 1.50
XXIV. Cromatica poporului roman, de T. Pamfile si M. Lupescu, 1914 2.
XXV. Diavolul invrdibitor al lu,nii dup credintele poporului ro-
man, de T. Pamfile, 1914 1.
XXVI. Ceral podoabele lai, dupa credinfile. poporului roman,
de T. Pamfile, 1914. II 9.
Creding i superstifii ale poporalui roman, de Artur Gorovei 5.
www.digibuc.ro
AMDEMIA ROMANP1
DIN vow POPORULUI ROMAN

CULEGERI 51 STUDII
XXVIII
VAZDUHUL
DUPA CREDINTILE POPORULUI ROMAN
DE
TUDOR PAMFILE
EDINTA DELA 6 FEVRUARIE 1915
BUCURESTI
LIBRARIILE SOCEC & Comp., C. SFETEA, PAVEL SURU.
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ GEROLD & Comp.
1916
www.digibuc.ro
DIN VIEATA POPORULUI ROMAN :
I. flora din Cartal, de Pompiliu Piirvcscti, 108 L. 3.

II. Cimilituri romanesti, de T. Pamfile, 1908 1
III. Poezii populare din Maramures, de Tit. Bud, 1908. .
IV. Cantece i urdturi, de Al. Vasiliu, 1909 5.

V. Din literatura populard, de N. Pasculescu, 1909 ,, 6.
VI. pearl* de copii, de T. Pamfile, 1909 1
VII. Sarbdtorile poporidui, de C. Midulescu-Codin si D. Mihala-

che, 1910 .
V III . Industria casniai la Romani, de T. Pamfile. Preminl

,,Neuschotz" din 1909, 1910 10.
IX. !lore si chiuituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 1911 2.
X. Legende, tradifii si amintiri istorice, de C. Rdulescu-Co-
din, 1910 1.50
Xl. Sat-Moritz de vaili la Romani, de T. Pamfile, 1911 . . II 2.
XII. Cantece de fard, adunate de T. Pamfile, 1913. 4.
XIII. Boll si leacuri la oameni, vite pdsdri, dupd datinile
credintile poporului roinn, adunate din corn. repu,
jnd. Tecucin, de T. Pamfile, 1911
XIV.
XV.
culese si notate ne Bla Bartk, 1913
Vremuri Infelepte. Povestiri i
. .....
Unfree populare romanesti din Comitatul Bikor (Ungaria).
legen de ilimnesti, culese

5.
'de D. Furtunk 1913

iforicultura)a. Romani, de T. Pamfile, 1915 5.
XV C InorryLromanului, povesti i legende din popor, culese de
GYhdetlescu-Codin, 1913 4.
XVIII. Povestea"lumii- de demult, dup credintile poporului roinfin,
de T. Parnfiie, 1913 2
XIX. Sarbatocileia Romani; Sdrblitorile de toamnd si Postul
CHiciunului, de T. Pamfile, 1914 2.
XX. Slirbettorile la Romani: Crdciwud, de T. Pamfile . . . 3.
XXI. Superstifille poporului roman, de G. F. Ceausanu. Premiul
Adamachi din 1913, 1914 , 4
XXII. Collide din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914 . . . 2.
XXIII. Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri i legende romanesti, culese
de D. Furttufa, 1914 1.50
XXIV. Cromatica poporului roman, de T. Panifile si M. Lupescu, 1914 2.
XXV. Diavolul Invrdlbitor al htmii, dup. credintele poporului ro-
nin, de T. Pamfile, 1914 1
XXVI. Ceram si podoabele lui, dupa credintile poporului rom(in,

de T. Pamfile, 1914. . .
X XVII. Credinfi si superstifii ale poporu:ui roman, de Artur Gorovei 5.
www.digibuc.ro
Lucrarea aceasta este menit s ajute la 1ntocmirea acelei mari
kaane a lunzii, a0 cum se poate zugrvl dupa datina, credinta
i povestirea poporului roman (1).
Imrrtirea cuprinsului s'a fcut dintr'un punct de vedere cu
totul practic, i deci, lu afara de orice consideratiune tiintifica,
astronomica sau meteorologickcare nu ne privete.
(1) Planul de Neill 1-am dat in Povestea lanai de demult, p. 4.
www.digibuc.ro
PARTEA I.
VAZDUHUL
1. Vzduhul, dup inchipuirea poporului roman, este golul

dintre pamnt si cer, pe unde umbra. si ,,bat" vnturile, unde
plutesc norii cei ce aduc ploaia sau ninsoarea dupa vrerea lui
Dumnezeu, iar Cate odata cu amestecul duhurilor necurate cari
uneori au o putere covrsitoare.
Se mai numeste si zdzduh, zzduf (1) sau zeiduh (2) ; aceste
cuvinte Insa, de cele mai multe ori se leaga de partea de deasu-
pra a acestui gol, Hind sinonime cu Ina ltul cerului, seninul, se-
ninul cerului sau cerul ; ,,din vazduh", Inseamna. ,,de sus", ,,de
foarte de sus".
Despre aer Isi dal sama orisicine, dar numele i-I cunosc nu-
mai cei ce stiu carte; II cunosc din miscarea lui, si prin urmare
de ajuns este dac-1 numesc vnt (3).
Unii socotesc vazduhul ca o piedica nazuintelor omenesti de a
ajunge la cer, i prin urmare la Dumnezeu, cnd Dumnezeu
dinadins a Indepartat cerul de pmnt, ca sa scape de unele su-
prari cari i le pricinuiau oamenii : ,,Pe pmnt, umba omul In
fel si chip, si mai iute, si mai Incet; sub apa se varI; pe sub
pmnt nu se 'nspaimnta, da'n vzduh nu poate, ea n'are pe ce
sa se sprijine!" ,,Asi, cum nu poate ? Da nu-1 vezi cum sboara
cu toroiplanele (4) ? Unul, In Bucuresti, ci-ca s'a prins c'o aduce
scrisoare dela Dumnezeu : a Inceput, ask sa. Indrepte comdia ceea
spre cer, si s'a dus si s'a tot dus, paria cnd Dumnezeu i-a zis
(1) C. Radulescu-Codin, 0 searnd de cuvinte din Musce4 C.-Lung, p. 80.
(3) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
(3) De aid zicala : onnnca viint", celor ce n'au ce man&
(4) Porecla aeroplanului dat din pricina greutatii pronuntkii, dar V in
batjocura.
T. Pamfile, l'azduluil. 1.
www.digibuc.ro
2
ho!"; l-a facut ghem si gramada, si I-a izbit de pmnt! Pofteas-

ca acuma, si mai suie-se!" (1).
Numai lagerilor din cer li-i slobod sa strabata vzduhul pre-
cum si sufletelor celor raposati, cari totus au a se opri in cele
douazeci si patru de vdmi ale wizduhului tinute de diavolii call
au ramas spanzurati acolo, dupa izgonirea lor din cer (2). Incolo,
cu vrerea lui Dumnezeu, nimanui !
2. Despre starile de capetenie ale vazduhului, se va vorbl pe
larg inteun capitol urmator. Aici vom da cteva credinte cu pri-
vire la schimbarea vremii, adica a strii vazduhului, ceeace in-
semneaza de multe ori numai schimbarea In reiu, adic stricarea
vremii.
Vremea se schimb cnd:
Bufnita cnta prin luna Fevruarie,semn de primavara timpu-
rie (3).
Clinele se tvleste; e semn c vremea se va mua, adica ge-
rul va conteni (4).
Cerul va fi senin spre miazazi ; e semn ca vremea se va In-
band (5).
Ciocrlanul isi va ls ciocul pe spate ; se va moink va fi
m ol osag (6).
Ciorile, linistite si intocmite in crduri, vor infra seara in sat (7);
(1) Ion Creangd, II, p. 282 : ,,Ne bate Duinnezeu, c prea ne ludm la ma-
sura cu el, ca nu ne-ajunge cA vorbiin pe srma, ca bate telegrame pe sarma,
acii, mai umbra si ca paserile lui Dumnezeu. De, eu unul, nu zic ba [
ca-i 114 dar iar ma 'ntorc si zic : prea mare ni-i rasul si batjocura de Cel-de-
sus !".
(2) T. Pamfile, Povestea lumii de demalt, p. 66 : ,,Dracii cari au limas In
vazduh s'au apucat de au facut vdmile vdzdalzulai, unde opresc sufletele oarne-
nilor cari rnerg la cer; ii opresc la vama. La vam, sufletele mortilor dau fapte
bune; daca nu prea au fapte bun; dau hainele cari li se dau de pornana 'Ana
la patruzeci zile, si daca nu se pltesc de \Tama nici cu atata, mai dau si pa-
raua dela deget, care li se pune cand mor. i dad. nici cu astea nu se pot plati
de draci pentru pacatele lor multe, apoi dracii opresc sufletele si le trimit la
iad".
(3) Gorovei, Credinfi si superstifii, Bucuresti 1915, p. 378.
(4) I. A. Zanne, Proverbele Romdnilor, IX, p. 389.
(5) $ezdtoarea, 1V, p. 120.
(6) Gorovei, Credinfe, p. 381.
(7) Cred. Rom. din corn. Ciuresti, jud. Tutova, impart. de d-1 G. V. usrlea.
www.digibuc.ro
3
altii spud c vremea se schimba and ciorile vor sbur in toate

prtile caraind si vajaind, iar de stau linistite, vremea se indreap-
t (1).
Cocostlircil vor sta pe ses ; e semn ca vremea se va incalzi (2).
Cocopl va cant stand inteun picior (3), va cant mult ziva,
ceeace se socoteste ca o prevestire ca vremea se va muia, va
fi molosag (4),va canta seara (5), In spre atriurg, ceeace a-
rat a de va fi frig, se va mui vremea, iar de va fi moale, se
va IASI frig aspru (6), sau va canta de cu noapte, pana a nu
se lumin de zitt, ceeace se crede a fi un semn de vreme
buna (7).
Curcabdul va aparea seara spre rasarit (8).
Florile vor mirosl frumos si usor (9).
Focal pe vreme frumoasa nu va arde: semn c vremea se in-
ellzeste, sau face a moina (10).
Funzul va navall din soba In cask dupa unele credinte (11),iar
dupa altele se va ridich drept In sus (12).
G4tele vor face ca si cum s'ar scalda ; acesta este semn c
frigul se va mui (13).
Greierii vor cant (14).
Helgile cu blnile negre se vor arta pe la sfarsitul iernii,
semn de primvara timpurie ; dad vor avea blani albe, iarna se
va prelungl Inca (15).

(2) ..,Sezegoarea, IV, p. 119.
(3) P. Papahagi, Megleno-Romdnii, I, P. 92.
(4) S. Fl. Madan, Sdrbdtorile la Romtini, p. 120.
(6) E. Voronca, Datinele fi credinfele poporulut romn, Cernauti 1903, p. 437.
(7) 5ezdtoarea, VI, p. 29.
(8) Madan, Sdrbdtorile, I, p. 120,
(9) Ibidem,
(10) Gorovei, op. cit., p. 381.
(11) Sezeitoarea, VI, p. 34.
(12) Ibidem.
(13) lbidem, p. 35.
www.digibuc.ro
4
Luna va fi ngrddit, adid va ave un cerc alb imprejur (1),,

sau, dupA altA credint, va strAluci curat (2). DupA alte credinter
dad luna plin va fi curat i nu va ave pete vinete sau tar
calan rou Imprejur, e semn de vreme bun; dad. va ;Iva
2-3 cercuri Imprejur, va fi vreme urta sau va plou (3).
A/lag-aril vor sburcl (4).
Mezta se va spAl (5), se va culd In mijlocul casei sau pe
prag (6); dad va dorml pe pat, mta face a cald (7); dad.
eade In fereast sau se uitA la uA, face a vreme bunA (8), i
tot a cald face dad se linge i se uit spre fereastA (9); dad_
se linge i se uitA spre sobk prevestete vreme rea (10), ca i.
cnd se va vArI In sobk In cotruta ori va fugi prin casA (11).
Mieii vor sburdk i aceasta va fi un semn pentru Indreptarea
vremii (12).
Mort, de viseazA cinevk Insemnead ca a doua zi vremea se
va maid, adicA va fi moinA (13).
Negurile vor cAde jos i se vor 141; aceasta prevestete cA.
cerul se va inseninA (14).
Oile, ger fiind, nu vor mnd cu poftA ; aceasta va fi un semn
c vremea se va mui ; dad vor mnd bine, ca de obiceiu dud
este gerul aspru, este semn cA frigul va mai clAinui IncA mult
vreme (15).
Picherea va cArcAi e o prevestire ck vremea se va schimbA
tocmai dupA trei zile (16).
(1) Cred. Rom. din corn. V1Asineti, jud. Dorohoiu, imprt. de d-I D. Furtun'a..
(2) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 12G.
(4) Cred. Rom. din corn. Ardeoani, jud. Bade, impart. de d-1 D. I.Procopie-
(6) Sezdtoarea, VI, p. 43.
(7) Ibidem, IV, p. 120.
(8) Ibidem.
(9) Cred. Rom. din Bucovina, impIrt. de d-1 P. Cirsteam
(10) Idem.
(11) Cred. Rom. din com. Tutcani, jud. Covurluiu.
(12) Sezdtoarea, IV, p. 120.
(13) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu.
(14) Marian, Srbdtorile, I, p. 121.
(15) .Fezdtoarea, VI, p. 45.
(16) Cred. Rom. din com. Schinerri, jud.. Tutova, Impart- des d-nii frati Cahu-
www.digibuc.ro
5
Pie lea il va manch pe orn (1).

Pitigoii vor cant& veseli 'in luna lui Faur (2).
Porcul va umbl cu paie In gura. (3).
Rndunelele vor sbura pe sus (4).
Seri le vor fi senine sau uscacioase (5).
Soarele, dupa un card de zile urlte, va rasri frumos; acea-
sta arata Indreptarea vremii (6); dup alte credinte, va straluci
senin sau se va add inapoi (7).
0 sprincean lurninoasa se va vede la apus; e semn Ca vre-
mea se va Indrepta. (8).
Stele le vor pare mai mari ca de obiceiu, sau mai apropiate
unele de altele (9).
Tara le vor iesi dimineata arnandou din cuib (l).
Vulturii vor sbura lin (11).
Vremea se va stricd, adica, din linistita cum era, se vor isca
Jurtuni, din cald se vor las geruri, ploi si ninsori, din frumos
se va face urlt, va vremu (12), daca :
Boii se vor Incura (13); de se intampla aceasta pe vreme fri-
guroas, se va moina (14); daca broscdie boii, moineaza. (15).
Broastele vor iesi prin ograda (16) sau vor Cann. Inainte de
Alexii (17).
Caii vor sta intorsi cu spatele spre gard (18), tacuti si Ingan-
.durati (19).
(1) Cred. Rom. din coin. Ardeoani, jud. Bacau, Impa'rt. de d-1 D. I. Procopie.
(3) Ibidem.
(4) Marian, Sarbdtorile, I, p. 120.
(5) Ibidem, p. 120 1.
(6) Seziitoarea, IV, p. 120.
(7) Cred. Rom. din com. Catane, jud. Do 1j, Impart. de d-1 St. St. Tutescu.
(8) Zonne, Provtrbele, IX, p.. 390.
(10) M-irian, Sdrbdtorile, I, p. 120.
(11) Gorovei, op. cit., p 382.
(12) Sezdtoarea, V, p. 172.
(13) Revista Tinerimea rDindnd , VI, 1-2, p. 94.
(14) Sezdtoarea, 1, p. 126.
(15) Gorovei, op. cit., p. '181.
(16) Cred. Rom. din com Catane, jud. Do Ij.
(17) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 122.
.(18) $ezdtoarea, VI, p. 24.
www.digibuc.ro
6
Ciaunului ii va arde scrumul pe fund (1).

Citzceirlanii vor Oral pe lng cas (2), se vor izbi in fereast (3)1
sau vor tip pe sus. Cnd il aude, Romnul zice despre ciodr-
Ian d
Strig'a cioareci vi-a opinci
Si-a obiele cite cinci !(4).
Cocoarele se vor dltori (5).

Cocoxl va cant ziva, dupa unele credinte (6), sau decuseark
dupl altele (7).
Codobatara va veni inainte de Miezul-presimilor ; acesta va fi
semn de vnt si zpad; dad va veni dup Miezul-presimilorr
vremea se va imbunk (8).
Fumul va veni inapoi pe horn (9) sau se va imprsti pe
pmnt (10).
Funinginea va arde la gura cuptorului (11) sau pe pirostii ;
unii zic atunci c. se bat Tiganii" (12).
Furnicile i vor face musunoaie sus pe paiele de iarb,semn
c ,,iarna va fi geroas" (13).
O4te1e vor sta cu clontu 'n pene; acesta este semn de frig (14).
Haina, din nebgare de sam, vei imbrd-o pe dos (15).
Horna va hul (16).
Hulzurezul va cnt in pdure (17).
(1) $ezdtoarea, I, p. 17. Zanne, Proverbele, I*, p. 389.

(2) 5eziitoarea, VI, p. 33.
(3) Zanne, Proverbele, IX, p. 389.
(4) Marian, Sdrbiitorile, J, p. 122.
(6) Cred. Rom. din corn. Tatarusi, ud. Suceava, impart. de d-1 AI. Vasiliu.
(7) Revista Tinerimea Rondinei , III, 1, p. 451. $ezeitoarea, VI, p. 29.
(8) C. D. Gheorghiu, Calendaral femeilor superstitioase, P.-Neamt, p. 57.
(10) $eziitoarea, VI, p. 34.
(11) Ibidem, p. 30.
(12) Impart. de d-1 T. Popovici, corn. Zorleni, jud. Tutova.
(14) $ezdtoarea, IV, p. 119.
(15) Ibidem, VI, p. 38.
(16) Ibidem, III, p. 149.
(17) Ibidem, VI, p. 36.
www.digibuc.ro
7
Lenele (1) vor Incepe s umble (2).

Luna va ave tarclan,-un cerc galben,-Imprejur (3).
Mata se va uit pe fereast (4) Hind pe vatrk se va uit In
cuptor (5), se va su pe sob i apoi se va uit spre us (6) sau
se va intoarce cu spatele spre foc (7). Dac se suie In fereast
sade acolo mult, vremea de Indreapt (8). and se laie cu
stnga, vremea se stric ; dac se laie cu dreapta, vremea se In-
drea pt (9).
Mustele umbl In multime mare pe lng foc (10).
Negurile vor fugi In sus (11).
Nourii vor alerg pe cer (12).
Oile vor mnd cu poftk ca i la ger,- chiar fiind vremea
moale (13),-vor sr i vor sburd (13).
Ptidurea va hul (14).
Pifigoii vor tiul pe lng cas (15).
Pored vor umbla cu gunoaie In gurk ca fael strat (16)
vor covitl (17).
Rmele vor Incepe s ias prin ograd (18).
Soarele va rsrl In nouri (19), va apune In nouri (20), sau
(1) Pompilis viaticus, Latr.

(2) Marian, Insectele, p. 229.
(3) $ezcitoarea, VI, p. 38.
(5) .,5ezdioarea, IV, p. 119 i 120.
(6) Ibidem, VI, p. 43.
(9) Cred. Rom. din corn. Catane, jud. Dolj, 1mprt. de d-1 St. St.. Tutescu-
(12) .$ezeitoarea, IV, p. 119.
(13) Ibidem, VI, p. 45.
(16) $ezdtotura, VI, p. 33.
(17) Cred. Rom. din jud. Dorohoiu, imprt. de d-1 D. Furturfa.
(18) Marian, Siirbdtorile, I, p. 122.
(19) .,Fezdtoarea, I, p. 126.
(20) Ibidem, IV, p. 120.
(21) Zanne, Proverbde, IX, p. 389.
www.digibuc.ro
8
apunnd, se va uit inapoi" (1); prin alte prti, dad soarele se

uit Inapoi, se socoteste ca un semn de indreptare a vremii (2).
Strcli vor cnt (3).
Sturzul va tip pe sus (4).
Teinfarii vor umbl prin aer (5).
Urechile te vor mnd (6).
Ursal i strid brlogul in ziva de intiimpinarea Donznului, cu
toate ca inc e frig,semn de desprimvrare ; dad. Ins, cu toate
c. vremea-i frumoas, ursul urrneaz s stea in brlog, primvara
va intrzi (7).
Vitele vor sburd venind dela psune (8); pentru aceasta, cnd
sguesc sau se joaca doi insi trecuti de vremea copilriei, li se
spune de un alful : Astmprati-v, c se strid vremea!", cu in-
telesul care invederat rsare. Dad vitele mugesc si se uit In sus,
este semn de cumpn mare (9).
Vriibille vor tr (10) ; dacA vor CLIt loc de acivare sub stre-
sin, vor prevesti un frig mare (11); dad se vor scAld In colb,
vor face a vreme bun (12).
In deosebi, semn de frig- sau frig mare, va fi dind :
CcUinele vor fi rupte Inainte pe Ziva-crucii : vor fi curnd
geruri" (13).
jezrul va fi din imbielsugare (14).
Jiganille vor n'vali la sate (15).
Jepuril vor venl de asemenea prin sate (16).
(3) Revista Tinerimea Roman?! , VI, 1 2, p. 90.
(4) Marian, Sarbatorile, 1, p. 122.
(7) Cred. Rom. din corn. Ardeoani, jud. Bacau, Impart. de d-1 D. I. Pi ocopie
(8) Marian, Sdrbatorile, I, p. 122.
(Q) Zanne, Proverbek IX, p. 389.
(10) Ibidem.
(11) Ibidem.
(12) Ibidem.
(14) Ibidem, p. 380.
(16) Idem.
www.digibuc.ro
9
Focul va fAsAl pe vatr (1).

Mustele i furnicile vor ie inainte de Sf. Alexie (2).
Mdfa se va vArI In sobA, In cuptor, va sgreptAra la us (3)
sau va sgAri rogojina (4).
Peste vor visA oamenii (5).
Pirostiile se vor nro In foc (6).
Scorusele se vor face multe, cand flare s fie strasnicA iar-
na" (7).
$oarecii vor fi In numAr neobisnuit (8).
Vara va fi cAlduroas (9).
Pornenim aici urmAtorul mijloc ca sA se curme gerul,,,gerul
cel mare, cnd crapA ouAle corbului, gerul Bobotezii sau gerul
lui Marcociu": s insiri la rand notrA oameni plesuvi dintr'un
sat, si sA le spui pe nume cum ii chiamA; dacA nu-s de-ajuns In-
tr'un sat, sA urmezi panAl a nouA, nurnArand cti n'ajung, plesuvii
din alt sat (10).
In deosebi, semn de vreme blind sau prone frumoasd va fi cnd:
Ape le curatoare vor hul plAcut si lin.
Broastele vor cnt (11).
Bucatele puse pe mas. se vor petrece In intregime.
Cane le se va culc pe ornat.
Ceata ,,se va lAse, va cAdeA.
Ciocdrl a va sta tupilata la pAmnt (12).
Fereasta va asudd, se va aburi (13).
Focal nu va arde, iar altii Il vor vis.
Ginile vor umblA pe ploaie.
Liliecii vor iesi In numAr mare.
(2) Gorovei op. cit., p. 368.
(3) Midenz.
(6) Ibidem.
(7) Ibidem, p. 380.
(9) Idem.
(10) Idem.
(12) Idem a celor din jud. Covurluiu.
(13) Idem a celor din com. Tepu.
www.digibuc.ro
10
Meifa va dormi pe pat.

Nourii, dup ploaie, se vor ls jos, cAutnd, par'd, s ating
pmntul.
Pe,Ftii vor sri dup musculite.
Roua va dcleh groas, inainte de deplinul asfintit de soare.
Soarele va rsri frumos.
Vitele se vor linge una pe alta, sau i vor linge botul, picioa-
rele ori trupul (1).
3. La acestea, adogAm alte credinte cu privire la strrile vz-
duhului
Dad la Boboteazii vremea va fi moale, oamenii vor fi slabi
peste an (2); dac va fi geroasa, dup iesirea cu lordanul se va
mui, si se va InAspri dad, dup alte credinte, vremea a fost mo-
lo$agii (3); dup alt credint, dac vremea este frumoas, vara
va fi Imbielsugat In pane i pe#e (4).
Luna Fevruarie inghiat dad gseste desghetat, i desghiat
dad gseste Inghetat (5).
Vremurile geroase sunt prielnice snttii ; in deosebi peste
vark nu vor fi boliti nici la oameni, nici la vite si nici la
paseri (6).
Cum va fi vremea la Mucenici, Mdcinici, Patruzeci de Mace-
nici, Patruzeci $i patru de Mucenici, Patruzeci de Sfinti sau
Sfinii, as va urna s fie vremea toat primvara (7), numai
patruzeci de zile (8), sau numai patruzeci i patru d zile dui-A
aceast srbtoare (9).
Cum va fi vremea la Stratenie, 2 Fevruarie, ash va fi toat
vara (10).
(1) Cred. Rom. din jud. Pentru cele fr izvor, a se vedti Gorovei,
op. cit., p. 370-2.
(2) Candrea, Desusianu, Sperantl, Graiul nostru, 1, 1906, p. 535.
(4) Gorovei, Credinfi si superstitii, p. 20.
(5) Cred. Rom. din jud. Tutova.
(6) Cred. Rom. din jud. Tecuciu.
(7) C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 55.Marian, Siirbtorile, II, p. 155.--
Proverbele, IX, p. 390.
(8) $ezdtoarea, III, p. 44.
(9) Cred. Rom. din jud. Tutova. Marian, Stirbdtorile, II, p. 155.
(10) Voronca, op. cit., p. 930.
www.digibuc.ro
11
Cum va fi vremea la Bunavestire, as va fi la Pasti (1).

Cum va fi vremea la Florli, ash va fi la Pasti (2).
Cum va fi vremea la Sinzion Stillpnicul, as va fi tot anul (3)..
De va fi la Ovidenie senin, vara va fi secetoas si aduroas ;
dac la aceastg srbgtoare va fi vnt, peste an vor fi bolisti #
inoarte chiar (4). Prin alte pgrti Ins se zice c ntocmai cum va
fi vremea In aceast zi, ash va fi tota iarna (5).
Cum va fi vremea la Cuvioasa Paraschiva, as va fi pang la
Sf. Dutnitru (6).
Dad la Creiciun va fi cald, va fi frig la Pasti (7).
Cum va fi vremea In cele patru zile dup kind noud, a va
fi Intreaga lung: (8).
Cnd Vinerea e vreme bung, Duminic va fi rea, si invers (9),
Cad , vremea de Vineri nu tine" (10).
Pe vreme rea, nu se rune closcd, deoarece se crede ca nu
ies puii (11).
Dad buburuza (12) sboar de pe deget, cnd cinev umbl
cu dnsa si o pune pe deget,este semn de vreme bun. Dad
nu sboarg, vremea nu va fi bung. (13).
Dad vremea rea Incepe inteo Siimbdtd ori trite() zi de sect
va tineh mult astfel (14).
4. Vom Inchei aceste sire cu dou povestiri din cari, una las
s se Inteleag cg aceste credinte au mult temeiu de a fi crezute,
iar alt, dimpotriv, le crede WA nici o legtur cu adevrul.
Intaia sun precum urmeazg. :
nDoi prieteni din copildrie merseser pe la scoli In stringtate si
(1) Marian, StirMtorile, 11, p. 223. Voronca, op. cit., p. 933.

(4) Cred. Rom. din com.Tutcani, jud. Covurluiu, ImpArt. de d-1 I. 0. Zugravu.
(7) Cred. Rom. din corn. Schineni, jud. Tutova, Imprt. de d-nii frati Cahu.
(9) Cred. Rom. din corn. Catanele, jud. Dolj.
(10) Idem.
(11) Cred. Rom. din com. Zorleni, jud. Tutova, ImpArt. de d-1 M. Lupescu.
(12) Coccinella septempunctata L.
www.digibuc.ro
12
invtaserA carte pan la brau, adicA se fAcuserl burdufuri de car-

te. DupA ce isprvir de invtat, se intorceau acasA cu gand sA
procopseascA pe toat lumea. Unul er cetitor de stele si altul
doctor. Dar fiindcA erau cam perpeliti, sfat fcurA ei si se hotA-
Ail sA nu tneargA de-a dreptul In mijlocul cetAtii, ci sA inceapA
a procopsl mai Intaiu pe mrginasi, dela cari sA capete cte eel/a,
cu care sA se mai intoleased si ei. Ash hotArlrA, ash si fAcurA.
TraserA la casa unui mArginas. Acolo gAsirA numai pe femeia
casei. BArbatul ei er la camp sA adune niste coceni de porumb
pentru nutretul vitelor. Ei cerur sA-i gAzdueasa Intre acestea,
cum erh si cant In de searA, iatA cA soseste si omul femeii dela
camp. li spuserA siretenia.
Omul primi s5.-i gAzdueasc, si fiindc auzise cA sunt niste pro-
copsiti, le astern in casA tot ce av mai bun pentru culcare,
iar el se culca pe prispA, afar, infAsurat in gheb si in cojo-
cul lui.
Para a nu se culch, femeia casei gAti procopsitilor niste jumAri
din catev ouA, le dete nitel lapte si nitel untisor, iar pentru bar-
batu-sAu ilea o mAmilligA d'alea Infricosatele, si i-o puse dinain-
te, cu un celiac de fasole, fiindc erh in post. MancA omul cu
poft, fiindcA erh flAmInd si trase o donicioarA de apA, de-i tros-
niau tn echile.
In vrernea aceasta procopsitii iesir pe afarA. Astronomul, ui-
tandu-se pe cer, zise:
Ce frumoasA vrerne o sA avern maine!
Doctorul 11 asculth cu ochii bliojditi, apoi zise si el :
Vezi pe ornul acesta? PanA maine n'o sA mai fie intre cei
vii. Are sA crape. VAzutu-l-ai tu ce a mancat si cum a mancat ?
Apoi intrarA in casA ca sA se culce.
Pan a nu adormi ei, intrA si tAranul si zise :
NevastA, ia hai sA adunAm ale trancandi de pe afarA, sa le
dam pe langA casA, cA mie mi se pare cA la noapte o sA ningA !
Procopsitii cand auzirA, se InfundarA de ras, insa tAcui A.
Se culcarA cu totii si adormirA. Peste noapte, cant pe clind In-
cep a can& cocosii de ziuA, tAranul intr In casA si scoal pe ne-
vastA sA facA focul la sobA.
Doctorul zise tovarsului sAu :
Aceste sunt semne cA nu-i este bine ! AiureazA destept. Mai
steapt nitel si vei vedea. CA are s crape !
www.digibuc.ro
13
In vremea aceasta tranul ie afar-A si se intoarse cu o crosn

bun de lemne. Pt s incarce bratul de lemne, pn s. vie In
cas, ninsoarea 11 albise, cci ningeh ca In mijlocul iernii.
Cnd 11 vzur procopsitii plin de ninsoare, o mlcir.
Tranul fc focul si se puse s se incAlzeascA; femeia se scu-
lase si luase furca. Ea lucr si el i spune snoave pe lng foc..
Nici cA aveh de end s crape.
Dup ce se lumin de ziu i vzur c neaua este mare
tranul cu voie bunk procopsitii 11 Intrebar:
Cum se poate, ii zise doctorul, c n'ai nici pe dracul, dupl.
ce asear ai mncat un cenac de fasole, o rnmlig intreag
ai but o donit de ap ?
laca, bine, rspunse tranul, muncesc toat ziva i seara vin.
flmnd ; totdeauna mniinc ash. M'am obisnuit cu felul Asta de-
mncare i mi-e bine, sunt sntos, multumesc lui Dumnezeu!
Asta, bine,Ii zise astronomuldar de unde ai stiut tu c.
are s ninga ast noapte ?
lat, cnd m intorceam dela cmp, am vdzut o scroafd
care adund pale si le ducat la culcusul ei. Aceasta este cel mat-
nemincinos semh de ninsoare !
Aide, m, Incolo, zise astronomul ctre doctor si atingn-
du-1 cu cotul; aci nu e treab, ea' nu pltim ct o ceap dege-
rat unde i porcii sunt astronomi!" (1).
lat si a doua povestire care se opune celei de pn aici :
nCi-c er odat intr'un sat un orn care, cnd se nemeri s
fie cevh mai asta se'ntmpl mai In fiecare zi,mer-
gnd pe ulita satului i vorbind ash cu el insus, strigh 'n gura.
mare :
De boier nu m tern, pe Dumnezeu nu-1 cred i iapa mea
e mai cuminte dect popa!
Si azi, i mni, i poimni, tot spunnd el ash mereu, ajung
vorbele lui odat si la urechile boierului, care, pentru a puta
afl intelesul acestor vorbe, chem pe orn la dnsul si-1 IntrebI
rstit, dup obiceiul boieresc :
Dar bine, m, ce tot strigi intr'una, pe ulita satului In gura
mare ?
Ce s strig, cucoane! Nu strig nimica! la vorbesc
(1) P. Ispirescu, Pove#ile unchiaplui sfiltos, Bucure0i 1907, p. 313 6.
www.digibuc.ro
14
cum vorbesc toti oamenii cnd merg pe drum, dupA ce au pus

.o leac mai mult pe-o parte. CA cloar gura omului ii slobodl.
Cine-o poate oprl ?
Ask vrea sA zid. acuma te fad c nu stii?
$i unde se rdcdclue$te boierul, si-i trage douA palme, de-i trec
scntei verzi pe dinaintea ochilor, omului.
lartA-rnA, cucoane, cA doarA, pAcatele mele, dac'am aruncat
si eu o vorbA la un chef, socot cA n'am fAcut nimAnui nid un
TALL PentrucA, ce supArare poate fi cnd spun cA ,,de boier nu
mA tern, pe Dumnezeu nu-1 cred si iapa mea ii mai cuminte de-
cat popa?".
Cum sA'ndrAznesti tu, mA, sa spui in vileag, cA nu te temi
de boier? Da cine-i mai mare aici in sat ? Nu eu ?
Ba dumneata, cucoane, esti mai mare ; par'cA eu neg ? Fe-
reascl Dumnezeu de una ca asta. Da de boier de ce m'as teme,
clad' n'am pentru ce ? Ce, ti-s dator cu cevA ca sA mA tern de
dumneata ?
Boierul, gndindu-se la vorbele din urmA ale tAranului, si vA-
znd intelepciunea lor, zise :
InteadevAr, aici mi se pare cA poate sA ai o leacA de drep-
late. Dar cum poti sA spui cu atta nesocotintA cA nu-1 crezi pe
Durnnezeu ?
E hei, cucoane, d'apoi tot din pAtite vine si vorba aSta, nu
din chef ori din cine stie ce. CA. mai anii trecuti mi-am fAcut si
cu, ca tot gospodarul, odatA in vieata mea, un cojoc mndrut
care m'a tinut un pore ingrAsat (1). Fudul, eu, cnd 1-am imbrA-
cat intAia oarA ca sA m1 duc cu el, sA mA mndresc, cum II o-
biceiul Romnului,m'am pornit sA m duc la un hram intr'un
sat vecin. Erd vreme frumoasd, $i de uncle sd-mi treacd prin
gad cd Dumnezeu are sd se "Wink a$d dintr'o datd? and colo,
pe la jumAtatea drumului, numai ce se porneste un vnt c'o ploaie,
cl ne avnd unde sA mA adApostose, imi ud cojocul kite*
chip, cA nu mai face dou5. parale. MA uit la cojoc, mA uit si'n
sus la Dumnezeu, si mA'ntorc apoi acasA, fArA ca mAcar sA gust
din praznic. Apoi, n'am eu dreplate, cucoane, cnd spun cA pe
Dumnezeu sA nu-1 crezi ?
(1) A dat pe el atitia bani cti a luat pe un porc tngrpt.
www.digibuc.ro
15
Ba mi se pare ca aici ai mai mult dreptate. Da ia s ve-

dem acum de ce iapa ta ti mai cuminte ca popa, c asta, drept
sa-ti spun, chiar n'o Inteleg !
D'apoi iaca, cucoane, fata cinstit i nu va fie cu bgnat,
cum vine i vorba asta. Eu cumparasem iapa care-o am, un ha-
ram naravw cnd da cu picioarele de apa, par'c'ar fi dat de foc.
Smunci Inapol i nu vrea nici in ruptul capului sa treaca
Azi ah., mni a,I, tot am luat-o eu cu binjorul, doar-doar oiu
dmoli-o 5i-oiu face-o sl-i lase nravul. Dar ti-ai gsit ! Ea-i ti-
ne nravu'nainte. 0 data ma mniiu eu, imi ies din sarite i-i
trag o mama de bataie, ca n'o puteam tine; a fugi prin balta.
delatunci nu-mi mai face marazuri i trece prin apa ca pe us-
cat. Da pe cinstitul parintele nostru, cu greu rigrav, cu toate
cele aspre, nimeni nu 1-a putut desnarvl ! Apoi n'am eu drep-
tate sa zic ca iapa mea-i mai cuminte dect popa ? " (1).
(1) Impart. de d-1 C. Teodorescu, inst., Roman.
www.digibuc.ro
PARTEA
VANTUL
1. Vntul.
1. Cu ce prilej s'a izvodit Intia data vntul pe lume ? In a-

ceasta privint, povestirile ne raspund In mai multe feluri.
Prin Bucovina se spune ea la inceput, Dumnezeu, dup ce a
facut lumea, i-a dat lumina, punnd soarele pe cer i nscnd
pe Domnul Hristos. Insa, tot atunci, traind si paingfinul cel eau
la inima si pizmuitor al lumii, s'a apucat si a Inceput Intin-
d pnzele lui prin copaci, ca doar-doar lumina soarelui nu va
pute sa rasbata pna la oameni, ca acestia sa traeasca In intune-
ric i astfel sk se dede la tot soiul de nelegiuiri. Dar Dumne-
zeu, ca s zadarniceasca faptele cele rutacioase ale necuratului,
a fcut vlintul, ca prin bataia lui srt rupa pnzele painganului,
si lumina soarelui s poata strbate In voie WAWA la oameni (1).
Tot prin aceste parti se aude si a doua povestire:
Dup ce Dumnezeu i diavolul au facut lumea, ns'apucar sa
Imparteasc soarele, luna i stelele. Cu stelele, a zis Dumnezeu,
ca sa fie tot ask : sa le numere. Dar, sau ca se pune In dreptul
stelelor vreun nour, sau ca II apuch ziva, si au ramas nenumarate.
Iar mnie i sfada cu Dumnezeu !
Inca luna i soarele nu si-au fost Impartit.
Dac crezi c te Insel, alege tu singur pe care vrai,i-a zis
Dumnezeu.
Eu Imi ieau soarele,zice diavolul.
Fie si askzice Dumnezeu ; a mea va fi dar luna i cu ea
voiu rndul, iar tu cu soarele vei ave de lucru.
Dar soarele tare 'II frige pe diavol, cad el ave de lucru cu
dnsul. De focul acela, unde sa se ascunda ? A alergat sa. se as-
(1) Voronca, op. cit., p. 396-7.
www.digibuc.ro
17
cunda in mare, dar Dumnezeu a Iuat apa. Se ascunda in nisip

dar tot il frig&
A inceput a alergi pe pamant, doar s'ar racori; si alerand, 1i
fa:ca. vnt. Ash a vazut ca e bine; si si-a facut doua aripi, facand
cu ele \rant peste toata lumea.
Fratele su, Dumnezeu, 1-a Invatat sa taie fiecare aril-A in
doua si s le infiga In cele patru parti ale plmantului, cad sin-
gure vor face vant Intre ele si va fi mai bine.
Diavolul a facut.cum 1-a invatat si astfel s'a facut vntul"(1).
A treia povestire ne spune ca. la Inceput, smnand Dumnezeu
siimnfa, aceasta ,,nu cresta de loc", cada gramada, si prin
urmare nu pute sa. rasara. Vazand acest mare neajuns, Dumne-
zeu i-a spus lui Sf Petra:
Petre, trebue s dam vnt samantii, ca &I se imprstie si
In chipul acesta O. poata creste.
Astfel s'a nscut v4ntul i cu chipul acesta samanta a putut s
creasca.
jidanii au vrut sa precupeteasca cu vantul, au vrut sa-1 cum-
pere dela Dumnezeu, dar Dumnezeu i-a alungat :
Du-te, Iud ! Ce ? Vrai sa-mi vand norocul ?"(2).
Prin btala lui, vantul curata rugina de pe grane, ne spune
a patra povestire, 7- si numai astfel acestea pot creste si rodl.
Odata un Sfant a cerut voie lui Dumnezeu ca sa poarte singur
rostul pnilor Ir. curgere de trei ani. Dumnezeu i-a ingaduit ce-
rerea, dar In niciun an panea n'a iesit gustoasa: er amar din
pricina raginii (5).
A cincia poveste ne arata vntul ca o faptura a lui Dumnezeu
menit s racoreasca pamaniul si s-1 curate de toate cele rele si
spurcate:
,Zice a sunt vnturi rele, cari dau peste can Si pot sa-1 mu-
teasel, sa-1 ologeasca, sa-1 imbolnaveasc, dar el,vntul cel a-
deviirat,nu-i vinovat. Vantul nu-i rau; numai duce multe rele.
Descantatoarele ce descanta, ce desfac, nu dau desfacatura pe p-
dure si pe copaci, ci dau pe vant, si vantul, peste cine da cu
(1) Voronca, op. cit., 147.,
(2) Ibidem, p. 404.
(3) Ibidem.
T. Painfile, Veiviuhal. 2.
www.digibuc.ro
18
acele rutti, boala sau raul de acela se prinde. Din pricina aceasta
se intampl ca .0. se bolnveasa adesea i cel nevinovat" (1).
Prin jud. Do lj se spune c vantul este fcut s mane nourii
dela un cap al pmntului acolo unde e nevoie de ploaie (2).
Prin unele prti se crede c. nu Dumnezeu este izvoditorul
vantului, ci altcinevA, niste dukur4 necurate cari sufl, si cari
prin aceasta, mor s nimiceasa pmantul. $uflarea acestor duhuri,
se chiama vat (3).
2. Cine are in sarn . rostul vantului si cup este clansul purtat?
P. ptnantqj acesta, catu-) el dq mare, sunt undeva visteriite
Ontului. Inteo- bogurd mare cat toate zilele, Cum ar fi o vizuin
de bursur. c'o gui ca de Wan-, in pmant, salslueste vantul.
Cura ies el de acolo, ar fi in stare s rstoarne targuri intregi,
s smnlg stejarii cei mai btrani i s sta.nga toat suflarea de pe
fata prnantului, dad ar fi rsat in voie, s-si faca mendrele dup
pofta lui.
Dar lui Dumnezeu i s'a fcut min.' de noi: dac a vzut ea'
zidirea lui are putere mare, a pus un 'lager la gura visteriei, Ca"-
ruia nu i-a dat nici mai mult, nici mai putin treab\ deck s
mai miste aripele ca s mai potoleasc furia prea, mare a van-
tului (4).
Dup alt- credint, int1411 loc nelmurit, sta vantul, de uncle la
vremea cuviincioas les pe o gaur pe care o snpravegheaz o
baba" oarbel (5). Cand nu trebue s bat varitul, gura st astu-
pat cu un ghem. and sunt furttini pe ptnant, baba cea oarb

(2) Cred. Rom, din corn. Catartele, jud. Doll, Irnprt...de d-1 t. St. Tutescu.
(3) I. Otescu, Credingle.tdranului roman despre ter si stele, 1907, p. 72.
(4) Cultere din com. Grrnesti, jud. Dorohoin, imprt. de d-1 Ivi. Barbu.
(5) L. Saineanu, Basmele Romdnikr, 1891, p. 979: byntul autropomorfizat re-
vine si Inteo poveste italian In care figureazA o casa dei venti, -Tcas a vntu-
rilor,In mijlocul find prpstii, pztu de la Voria, Ya mandre dei venti. Voria,
mama vntttrilor, cum intr In cask iice:
f Baona sera, mamma
Benvemdi, ! Oine-ati Nenit, tiiloriTAspunde mama bor.
Inteun basm ligur intlnim le vent Boa, cannibal mark.--
In basmele rusesti Vichor e rapitorul fetelor de Irnprat, precum In mitologia
greac Boreas rpeste pe fecio. ara Erithya i rffansport n cuprinsurile Inghetate
ale Imprtiei sale".
www.digibuc.ro
19
pierde ghernul i pand. cand II gseste si pune ghemul la loc,

vntul viscoleste lumea (1).
Prin jud. Botosani se zice c nvntul se porneste dela margi-
nea lumii. Acolo nu-s oameni, ci numai cloud babe surde cu
dou ghetne In man. and desfac ele ghemele prind a le da
drumul, vntul porneste puternic, hafn de manios. Atunci oame-
nii (2) strigl la babe nu mai dati di umul"-, iar ee fac [semnj ma-
poi din mn i zic:
Las, las, ca-i dam drUfnul ! dau drumul, pentruc-s
surde".
Prin jud. Brila se spune cA vntul este tint de un mos chior.
Intr'un butoiu, de unde-i d drumul atunci dud se supr pe
lume (3).
Prin Oltenia se crede ca vdnturile sunt pzite de un mosneag
care le tine gura astupat cu un somoldoc. Cnd mosui nu ne-
mereste gura, vnturile bat cu manic peste lume (4).
Tot astfel se crede i prin prtile Moldovii de sus.
Vantul are o bort pe unde ies, si la borta ceea pzeste un
vnz chior cu un sumuiag de fan. Cnd cade cteodat sumuia-
gul jos si el nu-1 poate gsi, vntul scap i umbl cate dou
sAptmni prin lume, pance gseste omul sumuiagul i 11 a-
sttipi
Vntul e voinic tnr i alearg, da mosneagul Ii astup borta
cu sumuiagulli (5).
Prin jud. Tutova se crede ca vntul este tinut. Intr'un fluier de
atre un mos. Fluitrul, avnd mai multe guri, vntul
mosul se trudeste mult pn cnd nimereste gaura fltfieruIui;
pana atunci vantul colincl pe unde vrea (6).
Prin jud. Tecuciu se spune c vantul ar fi un fiku tare iu-
abet, i cu dragostea lui fce mult ru oamenilor. Odat ur s-
rac s'a plans lui Dumnezeu c 1-a trntit jos cu fina i i-a
risipit-o, lsandu-i copiii nemancati. Dumnezeu I-a pus la po-
preal i i-a lsat numai o gaur pe inde s se uite si el prin
(1) Ebimologicum Magnum Romaniae, p. 274.
(2) Cari oameni? Poate c unipersonal :
(3) Academia Romnd, Ms. no. 3418, p. 391 v.
(4) Cred. Rom. din coin. Catane, jud. Dolj, Imprt. de d-I St. St. Tutescu.
(5) Voronca, op. cit., p.398.
(6) Cred. Rom. din corn. Zorleni, Impart.1de d-1 T. Popovici.
www.digibuc.ro
20
lume. La gaura, ca sa-i atina calea c'un wmuiog, a pus chiar

pe sAracul cAruia i se risipise fina. Astfel, vnturile nuli maii
pot face chefurile cleat atunci and saracul 4i mai rasucqte
cate o tigara: atunci pune dopul jos i vntul o pornete nauc-
peste lume. lama 'MA 4i face de cap, cAci sracul, de frig, ve--
nic scapa wmuiogul din mAnA (1).
Prin alte prti se crede ca vantul este ornduit de Sf. Simion.
Stlpnicul, cel ce tine cerul i ptnntul. Vntul st Inteo bute
i de acolo ii dA drumul Sf. Simion cnd socotqte, i atAt cat
socotqte dnsul.
Cu privire la Sf. Simion i la vnt, iatA o povestire moldove-
veneascA :
Se zice ca el,Sf. Simion,a avut un copil i a murit. El,.
de jale mare, s'a mniat pe Dumnezeu i n'a vrut s dea drumul
vntului In lume. Zicea:
Mi-ai luat tu copilul meu, n'am sa dau nici eu la lume
vnt!
Ce 1-a rugat Dumnezeu, ce a trimis pe alti Sfinti, darA tot nu
vol i pace!
Nu m'a ascultat el pe nime cnd 1-am rugat sa nu-mi iea
copilul, n'am s-1 ascult nici eu!
Am se fcuse pe lume, ca nu mai puteau teal oamenii de ne-
curatenii i de boll, caci vntul e ca a sciilicitoare : curt to-
tul. A venit pan la atAta, ca a trimis Dumnezeu pe toate do-
bitoacele, pana i pe paseri, la el.
Vine rndul i cocowlui; merge i el.
(1) Cluegere din com. Tepu. Acestea Intreges: povestea ,,Borta vantului"
scrisa de M. Eminescu, care Incepe astfel (Ion Creangei, II, p. 171) :
Era un orn sarac, sarac, si ava o multime de copii. Acii, era In vremea
foametii, s'i el a muncit o saptaman pe un caus de graunte. Apoi s'a dus la
rasnit cu ele. Dui-A ce le-a rsnit, a iesit afara cu causul cu Mina. Si s'a pornit
o furtuna mare, si i-a luat toata faina din ails. Da el strasnic s' a maniat.
Nu m las eu, ash., cu una, cu doua!
Si facii un sumuiag de paie si porneste.
ll intreatd un orn :
Unde te duci, curnetre ?
MI due a astup borta viintului, ca mi-a luat faina din cams.
Da unde-i nimeri-o ?
Unde o fi, acolo ma duc...."
www.digibuc.ro
21
De ce nu dai drumul vntului, Sfinte Simioane, cAci uit-te

ce rau e pe lume?
Nu dau, pentruca mi-a luat Dumnezeu copilul ; am sa-i fac i eu!
Ara'! ce posnas mai esti ! Pentru aceea nu-i dai drumul ?
Da mie cati copii mi-a luat Dumnezeu! Daca as sta eu s ma
maniiu ca dumneta, ce-ar mai fi ! Dara mie nici nu-mi pas!
Daca moare unul, fac altul in loc!
iea un puiu suceste capul.
Vezi ce-am facut ? Jaca azi fac altul si !Ana In trei sapt-
mni vei vedea ce puiu am sa am ! Ia ash fa i dumneta!
Sf. Simion se uita la cocos si incepe a rade:
CA bine zici ! Pe nimeni n'am ascultat, dar pe tine am sa
le ascult !
$i a luat si a dat drumul la vant. De sapte ani de zile vnt
nu fusese prin lume, cat a jelit el copilasul lui ! $i de aceea,
cnd moare cineva, se jeleste sapte ani si pe urmA se uita.
Dumnezeu, dupa ce i-a facut cocosul treaba asta, 1-a chemat
la dnsul i i-a zis:
Pentruca mi-ai fAcut tu un astfel de bine, IV dau dela
Tnine ca s poti tinea patruzeci de femei, i prin sat sa umbli !
$i de atunci e cocosul asa de voinic" (1).
In sfarsit, dupl alte credinte, purtatorul vanturilor este lada,
'Sfantill care, pentru acest cuvant, se serbeaza la 19 lunie (2).
Acel locas al vntului, care uneori se crede a fi pamantul, de
uncle iesa pe o gaura (3),fireste, este foarte departe: ,la capatul
lumii"; portile acestui locas se deschid la vremuri legate de a-
numite rosturi, cum cetim intr'o colinda :
La porfile vdntului
Vine Mama Pruncului (4);
Dupa Mama Pruncului,
Dumnezeu,
Vine si Ion Stantill ;
lar dupa Ion Stantid,
Vin toti sfintii de-a randial (4).
(2) C. D. Gheorghiu, Calendarul femeilor superstifioase, p. 76. Revista pen-
fru istorie arheologie filologie, I, 2, p. 388.
(3) Academia Romand, Ms. no. 3418, p. 174 v.
(4) Maica Domnului.
(5) T. Pamfile, Crdciunal, p. 81.
www.digibuc.ro
22
k
3. Ce infatisare are vc2ntul ?

pup o credinta botosaneana vntul este un copU facut de.
o fata de Imprat, fara Arbat, ci numai ash, din visi Cnd
nscut, Dumnezeu a mers i 1-a botezat i i-a pus numele Ion
Veintul. Apbi a mers Dumnezeu trite() padure, unde stj ea seade
Intr'un copac un smu i i-a cerut sa.-i dea copacul. Smaul
dat, i Dumnezeu aducnd pe Ion, 1-a pus In copac, cu voia lui,
1-a cercuit cu cercuri de fier, lsAndu-i o rsufltoare si 1-a arun-
cat In mare. Si el acuma umbla purtat de valuri. Si pe rasufl-
toarea ceea sufla, cci altfel, de-1 lsa as, nu mai era lume: pa-
mntal ar fi rsturnat" (1).
Dup alte credinte, pe cari le Intlnim atta prin Bucovina,
ct i prin Moldova, vntul este un flctu frumos i sburdalni
care traeste In vazduh Cu mama lui. El este neinsurat; totus, de
cnd e Iumea, cauta sl se Insoare, fara ca sa poata izbuti. Cnd
alearg prin lume,atunci cnd noi zicem c nbate vntul", um-
bla dup insuratoare, iar cnd osteneste,cnd nu bate vntul
pe lumt,vntul seade acasa, se odihneste cauta de gospo-
drie, ca orisicare om, pn ce 11 apuca din nou tuia (2) insura-
torii.
Alergnd prin lume In lung si'n lat, vntul atimeste .multe.
Adesea se sgrie prin parii gardurilor sau se inteapa in spinii
lor. Pentru aceasta se crede ca nu este bine sa ascutim parii gar-
durilor la amndoul capetelef ci numai la acel ce infra In pa-
mnt. De asemeni se zice ca nu este bine sa punem mrcini
pe gard. Cnd suiera tare, atunci el tipa, c se Sgarie". Pe un
orn care-si face gardul din spini, Dumnezeu nu-1 primeste.
nC'enu.gi, gunoiul, sa nu se arunce in vnt. El zice:
Nu destul ma'nspinez, ma sngerez .eu, da ei 'Inca imi arun-
ca cenusa. i gunoiu In ochi, s nu vad pe unde merg"? (3).
Tot ca sa nu se incurce calea vntului, femeile nu trebue sa.
umble despletite pe afar, caci este un mare pcat. Vntul adu-
ce prea multe foloase omului, si de aceea nimeni nu trebue s'a."
i se puna In. cale. El poarta nourii de ne aduce ploaia, el ma-
,
(1) Voronca, op. cit., 397.

(2) Dora, ildbicianea, patima, ditrdura.
(3) ,,Spune [vntull acolo unde stau [femeile de vorbil grbtorile, la utr
loc". Academia Romng, Ms. no. 3418, p. 74 v.
www.digibuc.ro
23
sloatele pe pduri si rnri, ca s nu strice slimilkturile, el ne.

racoreste fata, vara, cnd arsita soarelui ne prleste si ne arde, el
poart cornine pe mri i curta vazdubul de rutti; el suna
clopotul pus de Alexwzdra klachedon deasupra dealurilor, In cari
stall mnchisi Cpcnii, ce vor iesl la vremea de apoi (1); pe a-
ripele. vantului se ridick sufletele rposatilor spre cer, 4a raiu lorir
la iad, pankce ajufig la Vamile vzduhului.
Pentru toate acestea, vantul se socoteste a fi sfnt (2).
O povestire inoldoveneasca ne spune urmtoarele, In legatura
cu cele de mai sus :
,Vantul e sfant, mcar c e Insurat. Odata A mers fratele fe-
meii vantului la sor-sa, cand el nu era acasa. El s'a speriat ca
va veril varitul va rupe In bucti. De frica 1-a pus intr'un
dulap. l cand a venit, a zis c miroasa a ceva strin. Femeia
i-a spus a Inceput nirnerd, da, pe 'Irma i-a spus ck e
fratele ei, i 1-a scos de acolo. El a stat cat a stat de vorb i pe
urma a spus c se culcal Ca-i tare trudit. 4 artat cum erk de
sgariat sl plin de sange, i blstarna pe oamenii ce pun spini pe
gard i fac, deasupra parii ascutiti" (3).
Prin jud. 13otosani 5e spune cA vtintul este omu( lui Dwane
zeu, i dud Dumnezeu se trial-lie asupra lui, l sbuciuna pe fata
parnntului. Deci e mare phicat pentru cel ce ocar4te vantul,
se ntelege usor pentruce : pentruc prin acea ocar se supra
Cel ce 1-a oinduit a se sbucium, ca pild pentru lumea p-
rnantUlui (4).
t,
Vntul nu trebue blstamd,r, cci cine l va blstrnk la moar
tea lui va ave parte de ploaie 0 de vtint, astfel c oamenii nu-1
vor putek duce usor la mormnt.
Altora, dac vor blsttia vtintult li se vor Intampl alte n
cazuri i nenorociri.
(1) Pe larg In T. Pamfile, Povestea lumii de demalt, p. 35 6.

(2) oVntul e sfnt; e tare bun. Pe dnsul e tare pcat s-1 blstmi. Ba nc
clack vezi. c vjftie tare si e furtun, s te rog-i la Dumnezeu s-1 tierte, c el
tare se rupe prin garduri i crendi, dal trebue s-si facd slujba lui"3 ',Fe vnt
sh nu-1 blastmati, cA e tare pcatt ca. el la mare munc. El e slujbas: trebue
s-si fac slujba lui. A adormit o leack si a doua zi, pn 'n ziuk iar sculat
s'a dus,
(3) Vorcinca, op. cit., p. 406.
(-I) Cred. Rona. din corn. Mnstireni, culegere de d-1 l. Furtunl.
www.digibuc.ro
24
,,0 femeie, in Moldova, a blsttnat vntul,spune o poves-

ire; dintr'aceast pricink ea si brbatul ei au zcut o var intrea-
g, ,,din senin", ba incl i un copil le-a murit.
Pe alt ferneie a duat-o vntul cu doi copii, cum se jucau,
cu merisoare".
Cu cutitul, In vnt, nu trebue nimeni s se rsteasck pentruc
vntul, care nu se vede, este injungheat, i aceasta este un .mare
pkat: ,,injunghem un suflet de orn lsat de Dumnezeu spre bi-
nele i folosul lumii".
Astfel de mari greseli se intmpl des, si prin urmare poves-
tirile nu vor lipsi:
,,Un orn a vrut s vad odat pe vnt. Tot alera dup
sul, si nu-1 pute vedek si de ciudk a aruncat cu cutitul du-
p el.
Merge omul la pdure, si vede un foc,er noapte,si la foc
un mosneag, care i crpi pielea i cAmesa; iar cutitul lui er
infipt in pulp".
Alfa povestire spune c omul, dup ce a aruncat cutitul, a ve-
nit acas i s'a culcat. Un orn s'a cerut noaptea la dnsul, la
dormit, i in opinca IHi er cutitul. Omul 1-a cunoscut i Maul
i-a zis ca s nu mai arunce ct va t.r dui-A Ant, cki Meld e
tel mai bun om din lume.
Omul s'a rup-at de iertare, i vntul 1-a iertat.
Vntul are curti, femei i Odat un orn imbltik
copii.
vntul Ii tot Imprsti pnea ; omul a dat cu cutitul dup vnt.
Odat a mers la vnt in pklure, s'a rtkit si a ajuns la curtile
lui. Femeia vntului se tema s nu-1 rup si 1-a ascuns. El a zis
c miroas a carne de orn. Si abi dup ce i-a fgrluit c nu-i
va face nimic, I-a artat. Vntul 1-a cunoscut i i-a spus cA de
cnd i-a aruncat cutitul in sold, de atunci e schiop.
Un altul intlnind aup aceea pe vnt in pldure, i punndu-
se jos ca s mnnce, i-a zis:
Poftim la mask vntule!
Ai noroc, i-a zis vntul, c m'ai poftit la rnas ; dar altfel
er vai de tine ?
Si a chemat pe orn s-i scoat cutitul din picior.
Un orn fce cApiti si vntul le rsturra. El a aruncat In vnt
cu un topor. Mergnd la pdure, a vAzut lumin la o cas; s'a
www.digibuc.ro
25
uitat pe fereasta si a vzut un mosneag cu barba Ora in p-

mnt. Cu barba s'a acoperit si barba si-a asternut.
S'a rugat sa-1 primeasca, sa doarma, si a vazut toporul sub
pat.
Ai avut noroc,zice vntul,ca eram atunci cu void bura,
si ti-am luat numai toporul, dar dac te luam si pe tine si te
izbiam de copaci prin padure !
Un om vntur si nu ave vnt cnd ii trebui. Omul 1-a su-
duit si a aruncat cutitul in el.
Mergnd In pdure, a vzut pe vnt seznd jos cu o ran la
coasta.
Ce s-ti fac ?a zis el omului pentru aceasta? Dac vrei
s nu te stric, slujeste-m jumatate de an. Alta treaba nu ai de-
cat, cnd voiu fi trudit si ma voiu culcA pe hat, tu s pazesti, si
and vei vede c vine alt vnt, atunci sa ma scoli: sa ma tragi,
sa ma trai cat vei pute!
Omul 1-a slujit.
Zice ca tare se bat cnd cl un vnt peste altul !" (1).
Dupa o povestire bucovinean se spune ca vntul a avut 12
feciori i cnd vntul, cu toti feciorii lui porni peste lume, se
parea ca pmntul este gata sa se piarda. Dumnezeu, vzndu-1
as de primejdios, a fcut ce-a facut, si cei 12 feciori ai vntului
au murit. Pentru aceasta vntul s'a mniat si n'a mai btut du-
i-A aceasta trei ant incheiati, astfel ca Nude au Minas moarte,
dupa cum am vazut, din pricina ruginii.
Dupa ce au trecut cei trei ani, Dumnezeu 1-a chemat si i-a
zis :
De ce te-ai mniat? Nu stii ca cei 12 feciori ai tai sunt In
imparatia mea ? Ei stau aici in tot binele : tu mergi si fa-ti
slujba !
Auzind acceasta, vntul a pornit din nou s umble, dup cum
ii era datoria.
Dupa unele credinti, vntul are doi feciori cu cari, la sfrsitul
lumii, va sufl laolalta cenusa parnntului care va fi ars, spre
a-1 las curat, cum a fost la inceput (2).
Dupa alta povestire, vntului, care odata a avut dotal aripi
(1) Voronca, op. cd., p. 405 6. $ezilloarea, V, p. 139-40.
(2) T. Pamfile, Sjarqitul lumll, p. 61.
www.digibuc.ro
26
si din cari Dumnezeu i-a luat una fiindcA er prea de temut;

nimeni nu i se lmpotriveste pe pAmnt, nici astzi, nici la sfArsitul
lumii. Totus :
SfArsitul lumii are sa fie cu vnt. Atunci are sa fie vntul as
de mare, e va face una, dealul cu valea, i toate celea se vor
prpdi. Da haul va fi ash de tare, ea va pune piciorul In maluf
mAiii si nu se va da aruncat, nu-1 va puteh dobort vntul. A-
tunci el va zice:
Ei, ea' tare am fost ! Cum n'am stiut eu mai inainte ea am.
ash putere! Pe mine ma bAte si copilul cel mic, dara, sA fi sti-
ut eu de puterea mea, 11 luarn intr'un corn si cine stie unde 11
aruncam !" (1).
DupA. o credintA, vntul, prea supus la poruncile lui Dumne-
zeu, sta in al treilea scaun, sub scaunul Ziditorului, care ti spune
cand trebue sA bat si cAt de tare anume.
Doamne ! zice vntul cte odat,eu nu mai pot; rnA Ina-
dus !
Dumnezeu atuncea ii porunceste:
Sloboade piicla !
Cnd pe vnt It mnncA pielea, se uitA iar la Dumnezeu,
Dumnezeu 1i strigA:
Sloboade ploaia!
Cnd e frumos si bine, vntul zice:
Ar trebui s dAm acum o leacA de vnt !
$i Dumnezeu Ii ing-Adue :
Sloboade, dar potrivit, sa_ fie treaba cum se cade! (1).
La acestea adAugAm urmAtoarele credinte:
Unii spun CA vntu-i duhul lui Dumnezeu (2);
Altii ca-i pindul lui Dumnezeu;
Altii ca-i Sfantul Ion.
Ziva e vntul; asta o stie toatA lumea, dar noaptea se face
flAcAu, si femeie".
DupA unele credinte, vntul umbl clare pe un cal Intearipat;
(1) Voronca, op. cit., p. 401. 2.

(2) Sau : ,,Vntul e duhul Jul Duninezeu i mania lui e Mama-pddurii".
www.digibuc.ro
.27
dac se intampl s deoache pe cinev, descntecul de deochiu

zice :
...De te-a deochiat vntul,
Sa i crape calul,
Sa rarnAie pede tru... (1).
Tot astfel, dup alte credinte, vntul ar fi un unchias nzdra-
van, care colincl lumea tot calare pe un cal Intearipat. Vznd
multe in clatoria lui, el se mill cteodata, si prin urmare poate
s deoache. De aceea, in descntecele de deochiu, este blastamat
dnsul ca orisicare deochetor, ca si mai sus:
De-o fi deochiat de vint,
Sa-i pice. aripele... (2).
Plin Banat se crede c vantul este o hal sau balaur mare
care sufla numai pe o nare de nas, cAci de ar sufl pe amndo-
u, ar prpd tot pmntul (3).
4. Vntul bate cteodat mai domol, mai incet, mai poto-
lit; de-abi trage, de-abi olore,51e; cnd i cnd nte lovesc ari-
pele lui, palele lui", de-abi ujueste, cum zice cntecul:
Bate tainted, ujueste.
Mindra'n deal se odihneste... (4);
de-abi aburd (5) sau abareazd vlurle dulci, cum iars zice un
cntec :
Bate vdatal valarle,
Si-rni aduce-un dor si-o jele...(6);
de-abi foe$te, cnd i se zice, in glurn fbit4.
Atunci vntul e vesel, are inim butf.
Cnd i are suprrile lui, veld, arid, este furtunatec, cum
face iarna, cnd, de frig, i este inima rea, si cum face cnd.
vede vreo nedreptate sau alt lucru care nu-i place (7).
(2) Vieata literarii, I, no. 11.
(3) Gorovei, op. cit., P. 385.
(4) I. P. Reteganul, Clziuiturt, Gherla 1898, p. 24,
(5) Familia, XXVI, p. 6. AI. Viciu, Glosar de cavinte dialectale din gra-
ial viu al Ardealulai, p. 15.
(6) El. Sevastos, Ciintece moldovenesti, p. 48 si 79.
(7) Voronca, op. cit., p. 402 3: Vintul de aceea face citeodata as1 furtuna
c poate in casI se face huiet, ludeste pe cineva care nu-i vitiovat. Atunci el e
mnios si bate tare de rninios ce-i, pentru pdcat, c doar e pdcat a supAr de-
geaba pe cinevh".
www.digibuc.ro
28
DupA o credinta moldoveneasck vntul trebue sA dea intr'o zi

ocol pAmntului : atunci merge potrivit de repede. Cnd Insa se
IntAmplA si mai zAboveste prin unele locuri, ca s-si isprveascA
seara ocolul, trebue s'o iea mai repede.
Pentru aceasta vntul merge ash de net, c nici nu-1 simti,
iar alteori o iea prea nebuneste, atunci cnd bat furtunile (1).
5. Vntul este nevAzut.
Numai copilul pra la sapte ani 11 poate vedek dad Ins este
pAzit si nu i se d sA mnnce ceaxi i usturoiu.
Prin unele prti se crede c chiar omul in vAstr ar pute.
vad vntul, dac s'ar ferl si n'ar mnd ceapA i usturoiu, a c5.-
ror pelil se pune pe ochiul omului taie astfel din ve-
clere (2).
Prin alte pArti se zice c ceapa i chipeirusii mncati Impiede-
cA vederea vntului.
Prin altele se spune cA dacA o femeie ingreunat n'ar mnd
ceap toat vie* ei, dacA ar naste o fatA care nici ea n'ar
copilul acestei fete ar vede vntul.
Prin altele se crede cA. cine doreste sA vadA vntul, sA se fe-
reascA mAcar un an, sA nu mnnce pelicioarA dela ceapa (3).
Prin jud. Tecuciu, se spune cA pelita oului se pune, la omul
care mnnd ou, pe lumina ochiului ImpiedicA de a vede.
vntul. Cine nu mnnd ouA, vede vntul; copiii 11 vAcl, dar nu
se pricep sA spun cum este acesta.
Prin jud. Muscel se crede cA cel ce nu mnnd Lunia ceapl
usturoiu trei ani de-arndul, poate veda comoara vaturilor (4),
poate d o confuzie pentru thmcrile vntului (5).
In sfArsit, prin Bucovina se spune cl ori cine ar pute vedeA
vntul, dacA In curgere de sapte ani n'ar mnd usturoiu si n'ar
spune visurile cari le visead noaptea (6).
(1) Cred. Rom. din corn. MnAstireni, jud. Botwni, impdrt. de d-1 D. Furtund.
(3) Voronca' op. cit., p. 413.
www.digibuc.ro
29
Astfel, ca o fiint ce nu se poate vedek vntul este cimilit

Ce trece pe sub soare si nu face umbra ? (1).
Ce sboara pe sus si nu-1 vezi ?
Ce-i In !liana
si-i minciuna ?
Ce trece prin vama
$i nu se baga'n sama ? (2).
6. Binefdtoarele frisusiri ale vntului au dat nastere la o su-
m de povestiri indestul de bine cunoscute.
lath una care arath dusnihnia dintre soare i vnt :
uSoarele s'a luptat cu vntul,voi ca vnt sh nu mai fie. L-a
chinuit tare, l-a tras pe roata morii si voi sh-1 prhpdeascd, sa
rmie soarele singur. Atunci Maica Domnului i-a spus soarelui :
Ai vzut cofh Mil toart? Ai vhzut cash Mil de feresti?
Si tot ash mai departe.
Ba n'am vhzut,zice soarele.
Dac n'ai vhzut, apoi tot ash nu se poate lume Ma
vnt !
$i i-a dat drumul vntului, dar l-a rupt budti, c a zis Dum-
nezeu, ca sh fie numai ct trebue, sh nu fie ash de tare, ch. fe-
reasch Dumnezeu, ce putere aveh. Nrui ziduri, case.
Dumnezeu l-a fost trimis sh. fad. poduri, dar ce folos, ch nu
l-a Mat soarele.
$i asthzi, de ce se pune la poduri si la case, ca sh tina, safle-
te? Lui fi dau, diavolului [de vnt]. CI friainte oamenii tot zi-
diau si zidiau, si se strich tot ce se Mc& Pe urm le-a venit In
minte sh-i dea si lui cevh si arna au pace" (3).
A doua povestire ne arat deasemeni fritietatea de care se
bucur vntal fath de soare i
nUn orn zice ch. odath a intrebat pe femeia lui:
Ti-s drag' eu tie, femeie ?
Tare-mi esti drag !
Cum ti-s de drag ?
Ash ca vntul cel din postul Smpietrului !
Ce vorb-i asta?
(1) N. Pasculescu, Literaturd populard romnd, p. 104.
(2) A. Gorovei, Cimiliturile Romnilor, p. 396 397.
www.digibuc.ro
30
5i trosc! o palma femeii ! Femeia a si ramas moarta pe loc.

Ramne el singur cu copiii, munceste, chinueste. lata at vine
vremea prasitului; er tocrnai prin postul Smpietrului. Er o
.a.sa de mare fierbinteala, ca nu mai pute rabd; tot i terge.
sudorile.
Trage un vntisor lin pe lnga dnsul, si indata i-a fost mai
usor, ,s'a racorit.
Ei, zfre el,bine a zis femeia mea, biata, i eu am orno-
rit-o! Eu n'am stiut ce bun e vntul In postul Smpietrului !
Totus, cteodata, prin ploaie, care se zice cri-i a lui, Soarele
rsbeste viintul si-1 potoleste:
rOdata, soarele, Liza si vntul au avut rasboiu inaintea lui
Dumnezeu. Luna zice ea ea e mai mare, dar Sf. Soare i-a zis:
ask de ce cnd luminezi tu, nu se vede sub gard,
ea se poate ascunde cineva,dar cand luminez eu, se vede
peste toata lumea ?
Vntul e rasboinic. El a venit mare, vajiiind, si a zis CA el e
cel mai tare. Atunci soarele i-a raspuns:
Esti tare si rastorni lumea, nu cevh, dar atata pana nu sunt
.eu; ian sa dau eu nurnai o ploaie, si te faci indat crlig!" (1).
A patra povestire ne arata legatura dintre veint i foc, la care,
mai trziu, s'a alipit i SI. Hie.
llie e neam cu vntul si cu focul, sunt veri.
Zice c s'au fost pornit vntul cu focul, sa-si cerce puterile.
15i Dumnezeu. vznd primejdia, a poruncit lui Sf. Ilie:1
Ian du-te tu, hie, i le iesi inainte, s nu fad vreo pozna!
Da Sf. Ilie s'a facut tovaras cu dnsii. Atunci Dumnezeu i-a
luat o mna si-un picior, Ca de-1 lash as. tare, cum er, cu van-
tul i cu focul, fereasca Dumnezeu ce faceau" (2).
A cincea povestire ne arat intaietatea vntului fata de ger :
nA fost un om si o femeie; el dve o mama, dar baba ceea
tare-i mncA pe dnsii, si mai cu sarna p,! nora-sa.
Ce s fac ommul? Se apuc i o duce la padure, doara. va
(1) Voronca, op. cit.,p. 401 : Si as-i ca vntul, fie furtuna ctit de mare, cum incepe
ploaia, se linistete. Genii e om bun, clad e uscat. Atunci, lama, poti merge
uncle vrai, numai s nu fie ploaie i vtint. In Martie, n'a inghetat o femeie sub
fereqsfra, la o cas" ?
(2) lbidem, p. 402.
www.digibuc.ro
31
degerh. 0 arnageste ca el merge sa taie lemne. Se duce si lea-

g o scara de un copac, s sune. Baba si-a facut Uil foc si
seda
Vine gerul :
Buna vrernea !
Multamesc !
Da nu te temi, Inba, ci te-oiu deger?
Ian fugi de aici, prostule; eu de tine sa rna tern ?
Se duce gerul si vine vntul.
Buna vremea, matusa!
Multamesc!
Da nu te terni c'oin da un vant ?
Lasa, nu mai da, domnule, ca eu mai vreau sa traesc !
S'a dus vntul si se Intalneste .cu gerul.
Ce ti-a zis, tie? Intreab vntul.
Mi-a zis : ,,prostuie ! de tine sa ma tern"?
Ba mie mi-a zis : ,,domnule, mai lasa-m sa tresc !". Vezi
ca' eu sunt mai tare
Se trece aceea.
Alta data merge feciorul omului aceluia, ash ca de vreo cinci-
sprezece ani, In padure, si taie lemne numai in camesa. Gerul se
sloboade pe jumatate. El nu se sperie. Se sloboade pe trei parti
de tare. El tot nu se teme. Se sloboade tot, da baiatului nu-i
pasa.
Vine vantul si zice
Vezi, da ian s alignesc eu numai o !
Cum a alignit, baiatul apuca cojocul.

Stai, sa mai slobod, zice vntul gerului, ea' are sa se im-
brace si cu sumanul!
Biatul, chiar, hat ! sumanul, se Imbraca se incinge peste
brau.
Da, asteapta sa mai suflu odata, ea ai sa vezi ca Indata
fuge acas !
Mattil leapda totul, i, la fuga!
Am, vezi tu cat de tare esti, ca tu nu i-ai putut face lui
nimica, da eu, numai o leaca sa mai suflu, gata aici pe drum!
A suflat, i baiatul a picat mort.
www.digibuc.ro
32
Gerul s fie cat de tare, da clack' nu-i vnt, nu-ti pas. Da vant,
dac este la ger, mAcar cat de putin, atunci te arde" (1).
In sfArit urmAtoarea povestire nu-i deck o contopire a uno-
ra din cele de mai sus; ea este cunoscut sub numele de nsoa-
rele, !fatal si gend . In loc de soare, avem cldura.
n 0 fat dela tail, frumoas i isteat nevoie mare, se Intalne.-
te pe un drum cu trei flck, cari ii spuser eke trei :
BunA dimineata, fat mare!
Fata, care cunosc c cei trei flck erau unul vntul, altul
ciildura i al treilea gerul, rspunse la bunadimineata lor :
MultAmesc la unul din voi !
Si 1i cut de drum. Flcii Ins se oprir In drum i trice-
pur s dispute Intre ei, cruia anume i-a multmit fata. FlIcAul
ciddurd spuse:
Mie, cAci tie dnsa a de-oiu prinde-o vara la munca cam-
pului, Ii rscoc creierii In cap, de o fac s cad jos la pmnt
Intins moart.
Ba mie, zise flcul ger, cAci tie fata, CA de-oiu prin-
de-o iarna pe drum, o fac de intelenete de frig, de rAmne moar-
tA butean in drum.
Dar vntul, mai ImpAciuitor, zise :
Stiti ce ? Haideti s'o IntrebAm pe ea, cA dup vorba voas-
tr, par'c fiecare ati ava dreptate. $i eu cred cl i eu a avek
drepttile mele s cred c mie mi-a multumit.
Toti se invoesc la aceast propunere i luandu-se dup fat cu
totii, i iutind paii, o ajunser. Si until din ei o Intreb cui a
multamit ea. Fata rspunse c vntului.
CAldura fi zise :
Las, te-oiu prinde eu la var, pe camp !
Dar fata fi ti vorba i fi rspunse scurt :
Nu-mi pasA ; numai vntul s bat !
Gerul, la randul lui, Incep i el s-i zicA :
Te-oiu prinde eu la iamA I
Dar i lui fata fi ti tot a de scurt vorba, rspunzandu-i i
lui :
Nu-mi pas, numai vntul sA nu bat !
(1) Voronca op. cit., p. 400.
www.digibuc.ro
33
Si pled, i ii lasa pe flci s mai dispute intre ei, daca vor

mai ave poftl" (1).
In Bucovina, varianta acestei povestiri suna astfel :
,,0 dat mergeau trei oameni : soarele, genii i. viintul. Trece
un om pe din partea vantului i zice:
Buna ziva!
Dup ce a fcut omul cativa pai, intreaba soarele pe tovarii
lui: .
Ni-a zis omul acesta ,,buna ziva".

Ni-a zis,raspunde vantul.
Da oare caruia din noi trei ?
Mie,zice vantul.
Soarele zice :
Ba mie.
Gerul :
Ba mie!
Haide inapoi i 1-orn intren !
Haide ! .
Se duc ei i-1 intreab, i omul spune ea vantul era din par-
tea lui i. el vantului i-a spus.
Nu mi-ai spus mie ?zice soarele.
Nu!
Las, c'a venl el vara ; ti-oiu art eu !
Nici mie ?zice gerul.
Nici dumitale !
Ateapta dara pan la iarn, i vei vedd ce am s-ti fac
eu! -
N'ai grij nici de unul, nici de altul,zice vantul ; cat voiu
fi eu pe langa tine, nu-ti va fi nimic !
Vine iarna i omul merge in padure dupa lemne. Da er un
ger, ca i-au fost inghetat picioarele. El incepe a umbl s se in-
calzeasc. Gerul incepe a-i inghet tot trupul omului. Atunci un
vantior cald trece pe lang dansul. El prinde la inima, desbraca
cojocul i-1 prinde a bate, ca s'a fost bgat gerul in el. N'a avut
gerul ce face i a ieit. Acu-i ell cald cum se cade.
(1) 1. Otescu, op. dt., p. 72 3.La fel si In St. St. Tutescu, Taina eiluia,
Piatra-Neamt 1906, p. 24-5. Intercalatal in povestea Voinicul WI tatiu de
Ispirescu, cf. L. SMneanu, Basmele, p. 657.
T. Pamfile, Vaduhul. 3.
www.digibuc.ro
.34
Vine vara si el ies la prsit. Unde nu dIt soarele o fierbintea-

la! Omul gandi c1i lesina, nu altcev. Atunci a trecut un vanti-
sor racoros pe MAO dnsul si Indat si-a venit In fire.
Vezi ?ziie el femeii,tot mai puternic e vntul ; bine a
zis el a sa nu m tern !" (1).
Povestirea aceasta o Intlnim si la Macedo-Romni (2).
Intr'o variant lAnteana, vntul, soarele si luna se Intlnesc
cu un Tigan.
intr'alta, moldoveneasel, intr si alte amnunte, nu Indestul de
bine legate. V. Alexandri o versific, artfind c o fat, dintre cei
trei, isi alege mire pe vnt, cu toate amenintrile celorlalti doi :
Nu-mi pasa, mndre Soare, de focul arzator,
Cat mi-a sufla In fatl un vant racoritor;
Nici de-al tau frig ntt-mi pasa, o gentle de ghiata,
Cat vantu'n miezul iernii nu mi-o sufl in fatal
Povestirea aceasta o Intlnim si la Ru,i ; cu alte amestecusuri,
o au si popoarele orientale (3).
7. Vntul se mai Intlneste si In multe alte povstiri, din cari
'Isar, cu toate c nu intotdeauna lirnpezi, unele din Insusirile
soarelui.
Dintre acestea, urmen Intitia, unde este vorba de Insurtoa-
rea soarelui, precum si despre vieata lui casnic :
nUn mosneag si o bab aveau o fat si trei feciori. Fata er
acum sttut si nimeni nu veni s'o cearl ; si ei eratt tare sup-
rati c nu se pute mrit.
Intr'o zi merge mosneagul s-si caute un ginere. Mergnd el
prin o pdure, trece cev pe deasupra capului si-i zice :
Moyle, dai fata dup mine ?
Dar fiindc n'a vzut pe nimeni, nu i-a dat nici un rspuns.
Mai merge mosneagul pnce cl de niste curti mari ; da In-
tr'Insele nu er nimeni. Se intoarce Inapoi,
Vine acas si spune babii cum l-a intrebat, dar n'a vzut pe
nimeni. Baba fi zice :
(1) Voronca, op. rit., p. 399 400. Varianta i din jud. Braila (Graial nostril,
I, p. 254).
(2) P. Papahagi, Basme aromdne, p. 335-6: Vimtal, dzerla gi soarle.
(3) L. Saineanu, Basmele Romnilor, p. 996 7.
www.digibuc.ro
35
De ce n'ai spus cA o dai ?

Merge mosneagul a doua zi, [si vntul] il intreaba iar ash.
Mosneagul spune c'o dA.
Noaptea vine cinev si bate la usa. Nu vrea nimeni s deschi-
: mosneagul Halite pe baba, baba pe feciori, feciorii pe fatA,
fata merge si deschide. Atunci vntul a luat-o si a dus-o in pa-
laturile lui.
Asteapta cei din cas pe fan', asteapta, dar ea nu mai vine.
DupA vreo sase luni porneste feciorul cel mare s'o caute. Mer-
gnd prin codri, da de palaturile cele deserte i intra. Acolo era
sorA-sa. 0 intreaba el cum traeste si cum se afla, si ea li spune
cA bine, numai nu stie cu cine treste, cA atta vine, la miezul
noptii, mnnca, i fara sa vada pe cineva, se &ice.
Fratele su a mncat i s'a culcat. Pe la rniezul noptii vine vntul:
Bine ai venit ! Ce mai faci, cumnate ? zice el flacaului.
tii ce ? FA-mi o treab. Du-te in grajd si iea calul mat de a-
colo, da-i o dimerlie de jaratec i du-te la podul de aramd. Ca-
lul nu va vol sa treaca, se va da inapoi, darA tu da-i cateva.
ghionturi 5i el va merge.
Cum s'a facut zited, a luat cumnatul sau calul, dar s'a temut
sa-i dea jaratec, 5i i-a dat cArbuni stansi. Au pornit spre podul
de amnia, dara calul nu a voit sa mearga si s'a tutors inapoi.
Pe urrnA a mers acasa la parinti si le-a spus ce a vazut.
S'a dus fratele cel mijlociu, darA si acela a fAcut tot asa.
Porneste 5i cel mic. Acela era mai prost intre ei, dar era nAs-
dravan. El a dat calului jaratec si a pornit la podul de aramA,
a trecut peste pod pe ceea lame, ca sa asculte ce se vorbeste a-
colo. Acolo erau fel de fel de pomi i feldefel de paseri. Une-
le ziceau :
Ferice de noi,
Si de noi,
$i de cei ce ne-au fcut pe noi !
Da altele ziceau :
Vai de ndi,
$i de noi,
Si de cei ce ne-au falcut pe noi !(1)
Mai incolo doi mosnegi se sfdiau cu unul mai tnr. Unul
zice ca e a lui lumea, da cel mai tnr, ba, ca e a lui, cA lui i
se dau oamenii.
(1) Cf. Pamfile, Cend i podoabde lui, p. 117, 126, 133, 135 6 i 142.
www.digibuc.ro
36
Cum a auzit el acestea, s'a dus triapoi i a adus veste cumna-

tului sat. Atunci vantul i-a zis : .
Cei doi batrani erau unul: Dumnezea i unul Sf. Petrea, iar
cel mai Vanr era dracul care zicel cA lui i se dau oamenii. Pa-
serile ce ziceau ca-s fericite erau copiii cei morti botezati, dar
cele ce ziceau ,,vai de noi i de noi", erau copiii cari mor ne-
botezati !
De atunci vantul s'a facut out, pentru treaba ce i-a fcut-o .
cumnatul sau i au trait fericiti" (1).
Acestei povestiri moldoveneti, ii urmeazA varianta bucovineana :.
Era un orn sarac care ave trei fete. Merge el inteo zi in
padure, da cineva il striga :
Moule, moule ! li da fata cea mare dupa mine ?
El tace. Vine acas i spune babiL Baba ii zice :
Cand ti-a mai spune aA., sa-i zici i tu : ,,Daca eti om de
cojoc, voiu da-o, dar daca nu, mai in fund te afunda !"
Merge moveagul iar la padure i iar aude. li spune a0 cum
a zis baba.
Sunt orn de cojoc,a zis acela.
Apoi dar vino i ti-o iea !
Inteo seara, cum stau ei la masa, vine un vajait i un Vint,.
stange lumanarile i se deschide up. and aprind lumanrile, fata.
cea mare nu-i. Prang ei, plng, dar dela o vreme au mai ui-
tat-o. _
Inteo zi, face fata cea mijlocie un cuptor de placinte i por-

nqte s'o caute pe sor-sa. Merge ea, merge i o gsete. Sors-sa.
Fde in raiu. Se bucurar ele. Sora-sa o iea i-i arata totul ce e in
raiu : mere de aur,merele cari au fost date aici de pomana,
i alte lucruri, dar ii spune:
Sa nu cumva sa furi ceva, ea' mai mult nu poti intra, i pe
drum sa nu spui la nimeni ce ai vazut, ca tot ai sa uiti.
Da ea, in loc s'o asculte, a facut tocmai cum n'a trebuit.
Merge cealalt. A dus-o i pe dansa i i-a artat prin toate
partile i i-a spus i ei cum sa se poarte, sa nu fure nirnic i s.
nu spuna pe drum la nimeni, dar a sfItuit-o cA, cum va ajunge
acas, sa fad un praznic mare, i atunci sA spuna tot ce a va-
zut.
(1) Voronca, op. cit., p. 405 7. Cum se vede, 1ncheierea e cam tulbure.
www.digibuc.ro
37
Aceasta a ascultat, a facut praznicul i pe cnd spunek a venit

un vnt mare si-a stns lumnrile luat-o i pe ea In raiu" (I).
A doua povestire, care se aude prin Moldova de Sus, araa chi-
-pul curn vntul a rasprtit un nevoias druia ii. luase fnul din
apit. Ea suna precurn urmeaza :
nEr un om sarac, cu o multime de copii. DA Dumnezeu c-i
mai face femeia un copil. El iea cumtru pe un oar i acela ii
d o falce de cmp anat.
Omul a cosit si-a pus in capiti, da vine o vntoaicei mare si i
le iea. Se duce el mnios la cumtrul sau :
Uit-te ce mi-a fcut vntul, cumetre ! Eu, fnul acela II vin-
(team si ma hrniam !
Da eu ce-ti sunt vinovat? Poate n'are finul noroc. Du-te la
-vnt ; ce vii la mine ?
Se duce omul la vnt si a douazi ajunge la casa lui. Vntul
-nu er acask numai mii-sa, o serpoaicei mare, Incoltacia de sobk
care, cnd intinde mna, ajunge de-o prjina.
Ce-ai venit aici ?-11 Intreba mama vntului.
lat cum si iat spune omul.
Ascunde-te de graba ca vine feciorul meu ; sa nu te ga-
seasca !
Da pe afarl se auzi un vjit.
Cum intr vntui In cask Incepe a Intrelik :
Mam, pe aici miroas a om parnntean !
Nu-i nimic, dragul mamii, numai omul cela ce i-ai luat ca-
pitele : zice ca-i srac i tu mai tare 1-ai !
vntul,par'ca numai lui i le-am luat ? De ce

n'au venit ?
Pe urma s'a imbunat vntul si a zis mne-sa sa-i deie berbe-
cal cel ce scuturei bani.
Merge vntul iar la trebile lui, ii scoate mama vntului un ber-
bec i i-1 da, dark' ti spune sa nu zic pn acas uscutura-te,
Ierbece !"
El leaga berbecul cu brul si se duce, pana ajunge la o
Da Dumnezeu sta sus pe deal cu Sf. Petrea i se uitau ce va face.
Infra In grla ceea si zice:
Scutur-te, berbece ! .
41) Voronca, op. cit., 407 8.
www.digibuc.ro
38
Cnd a inceput berbecul a se scutur si au Inceput a curge

la galbeni, el s'a prins cu mnile de cap.
StrAnge-te, berbece !
Si berbecul a stat de scuturat.
A luat din banii ceia ce a putut si a mers Wand a Innoptat. A
ajuns la o crAsmA.
Iaca, jupine, am un berbece ; sA-1 pui inteo caEA curatA,
dar sA nu-i zici cumvA nscuturA-te, berbece!".
Jidovul, bine cd a auzit. and dormi omul, se duce cu jup-
neasa si zice as. Cnd au vAzut attia bani, cum curgeau, s'au
spAriat.
Vai de mine va fi, cA amus ne gseste omul !
Berbecul, dud a auzit nva fi", a stat. Ei au ascuns berbecul
acela si i-au dat alt berbece In loc.
AcasA, strigA omul sA mAture ograda, cA au sA vadA ce n'au
mai vAzut,
and ii zice berbecului sA se scuture, berbecul face :
Beee !
Taie omul berbecul si-1 mnncA.
Merge iar la vnt si vntul li dA o masA, sA zicA nmas, in-
tinde-te", dar omul pAteste tot ca si cu berbecul.
A treia oarA Ii cr o mdciucutA, 0' zicA dA, mAciucutA !"
Merge el cu mAciucuta pnA la grlA si zice:
DA, mAciucutA !
Dumnezeu cu Sf. Petrea se uitau de sus. and a inceput m-
ciuca a da In el, a fost uitat de spaimA cum sA zicA sA steie, si
tocmai pe urmA si-a adus aminte, cnd er mAr.
Se duce la Jidan si-i spune sA nu zicA ncIA, mAciucutl!" Jida-
danul merge noaptea cu jupneasa si zice :
DA, mAciucutA !cnd a tnceput a-i bate si a-i ucide !
Omul sti si tce.
MA rog dumitale, ti-oiu da de toate, numai nu ne omort E
Cnd a auzit aceasta, a oprit mciucuta. A luat el berbecul si.
1-a legat de bru dinapoi, si masa In cap, da maciucuta In mnd..
Si cnd le-a adus acas. la copiii flAmAnzi, au avut ce vedea!" (0_
DupA a treia poveste, vntul Insoard un flAcAu :
(1) Voronca, op. cit., p. 411 2.
www.digibuc.ro
39
Un out a blstamat pe bAiatul lui cal atunci s se insoare,

cnd I-a Insura vntul, ca el nu-I va mai insur.
Am, biatul crescuse, era holteiu trecut si nu se puta. insu-
11. Porneste el in lume si se intalneste cu un orn.
Unde te duci ? il intreaba omul.
Ma duc in lume ; poate ma voiu intalnl cu vntul, s rnI
insoare, CA iat cum m'a blastamat tata.
Si-i spune. Omul cela ell vntul.
Suie-te in spate la mine si tine-te bine, ea' am sa te duc
pe o toloac mare; acolo vei vede oameni cata frunza si iarb
si vei vede si o fata cu stergar pus costegt, dela unfr In spre
bru. Aceea-i ursita ta. Sa o ieai.
Se suie el In spate la \dint si-1 duce pana la locul unde i-a
spus si acolo 11 las jos. El merge si gaseste fata, si-i spune s
mearga cu dnsul, ca e partea lui.
Eu voiu merge, zice fata, dar tu s nu-mi banuesti nici
odata cand voiu face ceva, ea mai mult n'ai sa ma ai. Sa ma
lasi s fac ce voiu vrea eu !
Dupa aceea s'au suit amndoi in spatele vntului, si vntul i-a
dus la printii lui, acas. Acolo s'au insurat si au avut un copil.
DA Dumnezeu ca rnoare tata omului nustru. Da nevasta, ask
plngea si ash boci, de nu stiai ce-i pe lume. Moare si copilul
lor. Atunci incepe a bate in palme, a rade, -a chiul si a cnta,
cat put&
El s'a maniat si i-a zis :
Tata a fost orn batrn ce si-a trait traiul, si and a murit,
tu ai bocit si te-ai frnt, da la copilasul nostru, ca a murit Ursa
de vreme, tu cnti ?
La tatal tau de aceea am plns,zice ea, ca, sa fi vazut
cum 11 rupeau dracii, cnd ii luau sufletul; iti er mai mare mila!
Da la copilul nostru au venit o multime de ingeri de I-au luat
si drept la Dumnezeu l-au dus, si de aceea sunt vesel si cant.
Dar pentru aceea, ca tu nu ai tinut cuvntul meu in sam cum
te-am rugat eu, acum trebue s mal duc.
Ramai snatos !
Si s'a dus! (1).
In sfarsit dupa a patra poveste, vntul, in chip de cal, ajuta u-
www.digibuc.ro
40
nui. voinic sA sAvrseascA minunate ispravi. Aceasta sunA precum

urmeazA :
A fost un impArat si ave trei feciori.
Intr'o searkspre ce zi va fi fost aceea, le-a spus el sA se
culce si a douazi sA-i spue visurile ce vor vis.
Unul a visat cA va fi impArat.
Bine,zice tatAl sAu,tu chiar ai sA fii ImpArat!
Altul s'a visat intr'un oras, negustor.
Tu, sA faci lui Durnnezeu o biserica si Iti va da si tie im-
pArAtie.
Da al treilea s'a visat pe un munte cioban la oi, c'un harap-
nic de douAzeci de chite de cnepl in mna.
Tu ai sA fii diner, a zis tatAl ski, si mai mult sA nu-I
vAd in ochii mei. Chiar IndatA luati-I si-1 duceti In pAdure, de-1
olnoriti; numai inima si degetul cel mic sA mi le aduceti acum
dela el!
L-a dat unei slugi (2). Acesta a luat un cane sub straiu, si pe
Mat, si 1-a dus. In pAdure a tAiat cnele si i-a scs inima iar
bAiatului numai degetul i-a tAiat si 1-a Mat acolo.
BAiatul s'a dus peste hotar si a dat de un mosneag orb ce
pste o multime de oi.
Buna ziva mosule! Nu mA-i primi cioban la oi ?
Ba de ce nu! SA trAesti, drgul mosului! De-mil tocmai
vor ave oile mele stApn. Dar iea sama bine, in lanul cel de
grti si cel de mAlaiu sA nu intri, cA va venl blilaurul si-ti va
lu ochii, ca si mie, si te va orbi.
N'oiu uitk mosule, dar du-te acasA si adA-mi doulzeci de
chite de cnepk sA-mi fac un harapnic!
Mosneagul a alergat la babA si i-a spus:
NW babk tocmai acum avem la oile noastre stApn. Avem
cioban !
I-a adus cnepa si bAiatul si-a fAcut harapnic ; apoi a intrat
in lanul de mAlaiu.
BAlaurul cu dou capete a venit. BAiatul a invluit biciul de
vreo douA ori si cnd 1-a invrtit in jurul unui cap, i 1-a rete-
zat din loc.
(1) In text : nunui lacheu".
www.digibuc.ro
41
Un cap iti las,zice el,sa-mi spui unde-s ochi m6ului

i ai bunicai.
Ochii mosului sunt la el acas, afara pe poli, da ai ma-
tusii In cas, pe polita. Si [se pot bpi cum au fost, daca se vor
-tinge cu] untul lor.
I-a taiat voinicul i cela cap si a venit acas voios de-a spus
la mosnegi ce isprav a facut. Apoi luand ochii i ungandu-i cu
tint de acela, i-a pus la amandoi In cap si au vazut (1).
Mosnegii aceia erau Sf. Mihail i Sf. Ana. Se ieau ei inteo
2i si se duc la bisericI In targul unde era tatal baiatului imparat
si-i dau de grija ca ori unde s mearg, numai in cutare odaie
s nu intre, c va fi vai de el.
El tocmai acolo a intrat si a gasit un cal, dinainte c'un ciubeir
de fdratec i unul de apei, mncnd. Calul acela era vntul.
Ei, stapane, zice calul, la tatal tu acasa este mare parad;
se marit surorile tale cele doua, mari; vei vedea vor a-
duce mosnegii veste, iar In ceea Duminca vom merge si noi!
adiatul a iesit degraba, i mosnegii, cand au venit, n'au cu-
noscut c'a fost el acolo. Ei i-au spus ca pe Duminica viitoare
-tatl sau a poftit toti tinerii sa vie, si care se va pute sul pe
muntea neagrei, dupa acela va da i pe fata cea mica.
In Duminica viltoare, mosnegii i-au dat calul, i i-au dat trei
felii de paine i trei creitari s dea la trei poduri, la niste mos-
negi flendurosi, sa-i dea straile lor.
Aceasta era pe cea lume. El a fcut as si a cpatat dela unul
straie, dela altul o palarie rupt si dela al treilea un ham de
cal fenduros bicuisca de teiu. Ash gatit, s'a dus la paradl
intre feciorii de'mparati. Fiindca era poftit, l-au lsat.
Toti s'au incercat sa se suie, dar n'au putut. El a dat biciu ca-
lului cu batul acela si a fost tocmai de-asupra. A trebuit ca Im-
paratul sa-I pofteasca in palat i sa-i dea i lui o odaie ca i la
ceilalti i grajd pentru cal. and a intrat, a si dat maim cu ser-
vitorul i acela l-a cunoscut. Seara, in odaia lui, s'a fcut o lam-
p ce pltea toata imparatia imparatului, si el, Imbracat tot in
nun Mosnegii l-au lost Imbracat. Inaintea lui s'a fost facut pane
din graul cel mai curat si vin din panea ce-a fost dat la cesitori
(1) Variantl in T. Pamfile, Graial premarital., p. 121 i urm.
www.digibuc.ro
42
Finga pod. $i el bea i manch, iar calul lui a mers la marei-a

adus cincisprezece cal din mare, cari c4ntau ca lutarli.
Vazand slugile, au alergat la Imparat i i-au spus. A doua zi
Imparatul I-a adus de mana Inaintea Imparatitei (1) s-i dea fata.
El a luat-o de manA, i viind l'a mama lor a zis:
Acest pantece ni-a purtat i din pieptul acesta arnandoi am
supt. Oare se cuvine s se iea sora cu frate?
$i-a aratat Ituparatului degetul. Imparatul 1-a crezut, i-a cazut In
genunchi i i-a pus coroana lui de Imprat pe cap, lasandu-1 pe
dansul In loc.
$i a fost ImpArat i este .5i In ziva de azi. El totuna traqte i
cat lumea va fi, [va tral]. El ade pe un pat de aur i sub On-
sul este o ap de aur. La el a fost .i Alexandra Machedon sa
se spele cu apa ceea, doar ar tral. $i el i-a zis:
Hotarnicule, papicule, creminalistule! Te-ai apucat i-ai
masurat cu p4i pamantul i-ai pus hotarele, pentru ca oamenii
dela hotara sa se bata, s se ucida, sa umble In judecati i sa
Infunde creminalurile. CA dela Dumnezeu nu er ah., ci, cat cu-
prindea omul pamant i cat putek atata lucr i se hrani. $i-ai
pus cate dottasprezece oca de fier pe manele i picioarele ares-
tantilor! Dar va venl o vreme ca va fi un Imparat a carui I'm-
parateas le va ridica.
5i iata ca s'a implinit! N'a ridicat Imparateasa noastra dela
arestanti fiarele? (2).
Dar lui Alexandru i-a zis :
Ce-ai venit? Ce, gandeti ca vei tral mult? La patruzeci
de ani ai s mori.
-5i a0 a fost. El a murit pentru hotarnicie, ca.' a masurat p-
mantul i a pus fiarele pe hoti, cad pe daqii Dumnezeu i-a tri-
mis 01 omoare. Pentru aceasta Dumnezeu I-a pedepsit (3).
(1) In text : uimprAtiei".

(2) De bunA sama ea avem de a face cu o credintd popularA In atotputernicia
capetelor incoronate. Nu tim dacA desfiinprea fiarelor in penitenciarele bucovi-
nene se atribuie impArAtesii Elisaveta. Pomenim c la noi succesiva scurtare a
serviciului militar activ se crede a se dator feluritelor inttimplari fericite din
sfinul familiei regale, cum de pilell ar fi n4erile de prunci : ,,Act, dacA o mai
face principesa un biet, se aude cA are sA mai ierte tin an din milifie!".
(3) Voronca, op. cit., p. 409 -11.
www.digibuc.ro
43
11. Vnturile.
I. Cel mai npraznic dintre feluritele soiuri de vnturi este

vntul turbat (1) care bate ntocmai deasupra", foarte sus, pe
sub noufi $i pe deasupra bor.
Prin jud. Botosani se crede ca vntul turbat este cald (2).
Dup o credinta din jud. Olt $i Buzau, viintul turbat s'a iscat
nu mult dupa ce Durnnezeu a ridicat cerul mai sus de curn se
aflh la 1nceput, din pricina femeii unui orn, care a murdarit cerul
cu necuratenia unui copil.
Barbatul femeii, lundu-si de toate cate socoti ca va aveh
nevoie, din viettile pamntului $i din lucruri, a pornit s se ri-
dice la Dumnezeu 'in cer. ni a mers $i a tot mers astfel mult
timp, Dana ctre mijlocul drumului sub cer. Aici Insa ii te$1 Ina-
inte ucigii-l-crucea.
Unde te duci?
Nu-i treaba ta!
Pe cine cauti?
Cata.-ti de drum $i cara-te mai iute !
E$ti un artagos!
Ba tu esti un viclean $i un rau !
Si cu, ntu e$ti", nba tu esti", se luara sdravan Ia ceart !
Diavolul scoase atunci din traista lui balaurul $i sarpele na-
prasnic, ursul, scorpia blastmat, calul furios, captina de orn, si
pe toate le svarll imprejurul omului, ca sa-I inspaimnte.
Ornul Irma nu se inspiitinta, $i fgra sali piarda cumpatul,
ca doar Romnul nu se sperie cu una, cu dou, se incaiera la
lupt vitejeste cu dracul,atat de viteje$te, Ca dinteun fleac de
trnteal, se fcu sub cer o vijelie mare, ca si azi dureaza acolo
sus, $i va dui-A In veci acea vijelie, pe care noi o numim vn-
tul turbat, pentru ca ori ce sburatoare ajunge !Dana la acest vnt
(1) Totus cetim In Voronca, op. cit., p. 398. ,,Pe lume sunt trei vnturi : will-
ful acesta al nostril, care poartd si nourii, apoi viintal tarbat care e mai dea-
supra si la care, cum ajunge vre-o pasere, indat5. turbd. Pan la el numai do-
t-at-lama se suie, dar cade mort la plimnt; si al treilea e soimal, as se nu-
meste vntul cel mai de sus care e si pe cea lame, de-asupra noastki. Acolo.
copacul si orice creste kite() zi ct ar creste la noi inteun an".
(2) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 87 v".
www.digibuc.ro
44
turbeazA pe loc i cade moart; i ofice lighioan mnnc din-

tr'insa, turbeaz si ea" (1).
Inteadevr e o credintia obsteased aceasta, c paserile, cari in
sborul lor ajung pn la vntul turbat, ametesc si cad jos. Ast-
fel pteste, de pild, i eiocrlia, ibovnica soarelui, care s'ar urc
'Ora la dragul ei, claca n'ar fi vntul turbat (2). Cane le care o
mnnd, dupa ce cade jos rnoart, turbeaza (3).
Cnd bate vntul turbat, mai ales primvara, In luna lui A-
pril (4), oarnenii ca i celelalte animale, fac niste ceifei sub limb,
cari dup 40 de zile se suie in cap, si vietatea turbeaza (5).
Pe Sf. Filofteia se zice c un vrtej a luat-o cAutat s'o ri-
dice la cer. Vrtejul a ajuns ins numai pn la vntul turbat
de unde a scpat-o, astfel c Sfnta, ale crei moaste se afl as-
tzi la Curtea-de-Arges, a czut moart la pmnt (6).
Vntul turbat nu trebue s se confunde cu vnturile rele, ca-
ri-i poart cte o dat numele lui, i cari bat pe jos (7).
2. nVnturile rele sunt niste vnturi insotite de duhuri necura-
te", de cele mai multe ori de lele. Aceste vnturi bat numai
anumite locuri, i dac se intmpl ca prin acele parti dau peste
oameni, ti vntuesc, adic Ii innebunesc, ii mutesc, le ieau vreo
mn sau vreun picior, cu alte cuvinte, nu-i las nteferi i in-
tregi".
Aceasta se intmpl nu numai cu oamenii, ci i cu tot soiul
de animale. Si peste dnsele dac dau vnturile, le vntuesc
astfel dobitoacele ieau cmpii si se tot duc (8).
(1) Otescu, op. cit., p. 46. $eztoarea, V, p. 142: Vntul turbat sufla sus,
.deasupra vantului istuilalt. La el nu ajunge decat cioctirlia. and ea da peste
vntul acesta, se coboara jos, turba si dnd peste ea un cane, o mananca si de
Ja ea se umplu i dobitoacele celelalte i chiar omul. Vntul turbat nu sufl
niciodata pe pamant, ca de-ar sufl, numai oameni i dobitoace turbate ai
vede.4".
(2) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud.Tecuciu.Acad.Rom., Ms. no. 3418, p.76.
(3) Cred. Rom. din cont. Catanele, jud. Dolj, Impart. de d-1 St. St. Tutescu.
(4) Acad. Rom. Ms. no. 3418, p. 175 v".
(5) Ibidem,I p. 44 v".
(6) R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 91.
(7) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 29, cred, din jud. Botosani : ucand turba
vre-tm cane, a dat un vnt turbat peste el".
8) $czeitoarea, V, p. 142. Voronca, op. cit., p. 404: ,,Sunt paturi rele, cari
dart peste our si pot sA-1 nutteasca, sA-1 ologeasca, sa-1 Imbolnaveasca, dar el,
1vantul cel adevaratj, nu e vinovat".
www.digibuc.ro
45
Pentru ca omul s se fereascI de ele, cnd pleac la drum,.

trebuie s'l aib asupra lui trei ctei de usturoiu (1).
Prin jud. Romanati se pare c' vnturile rele se mai numesc i'
vnt mare sau vnt turbat,cel ,,care intlnqte pe om In cale-
i-1 imbolnvete" (2).
Vnturile rele bat mai ales iarna. De aceea nu este bine s ia-
s omul pe aceast vreme pe cmpuri, cAci 11 imbolnvesc i,.
.Doamne ferete, II culc la pat". DacA ins, nu se poate altfel
i trebuie s mearg, omul acela trebue s aib la dnsul ustu-
roiul pomenit mai sus, ca s fie ferit de orice nenorocire.
La singular, se pare c i se zice i vat rdu. ,Inteo noapte, spune
cinev, hodiniarn afar numai cu cmaa pe mine ; i am simtit
un vnt rdu ; i cnd m'arn sculat, m dura capul" (3).
3. Furtuna e numit i fortund, hald (4), vntoasd (5) sav
vntoaicd. .Atunci cnd sufl vntul tare, iarna 'sau vara, acela_
nu-i vntul, ci vntoaica, femeia lui. E mnioas pe dnsul, c
el nu sufl destul de tare, i de aceea se duce ea in locul lui._
Vntul e mai potrivit ; el sufl mai cu chibzueal, dar ea, Doam-
ne ferete !" Dui-A.' altii, vntoaica este sora vntului. .Vntul e
tare, dar sora lui, vntoaica, e i mai amarnia El, cnd se os-
tenete, vine acas i atunci merge ea in locul lui" (6).
Prin unele prti furtund se chiarn nurnai atunci cnd vntut
este insotit de ploaie, tunete i fulgere (7).

(2) D-r Daniil lonescu si Al. I. Daniil, Culegeri de desciintece din jud. Ro
manali, II, 1908, p. 196. .
(3) Candrea, Densusianu, Sperantl, Graiul nostril, I, p. 240 ; credint din,
jud. Vlasca.
(4) R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 65, 73: ,,furtunl groaznicA".Culegere
din corn. Catanele, jud. Dolj, impart. de d-1 St. St. Tutescu, Ditlionarul limbir
romine, la cuv. Ibidem, I', p. 696: Furtunii i se zice.1 mai demult bard, aria,.
burand, bortind.
(5) $ezdtoarea, V, p. 171: ,,vnt foarte mare". ./dem, 140 : vnt care rupe
copacii, stricA stogurile si descopere casele.
(7) $ezeitoarea, V, p. 140.
www.digibuc.ro
46
Prin Ardeal, vremea cu furtuna se chiam vreme tare; atunci

clopotarul satului trage dopolul intr'o dung (1).
and este insotitil de omt, furtuna se chiarn i vifor (2), vi-
farnitd, vilibrnitei (3), givbrnifd (4), ghihbrnifei, Rhivbrnitcl,
gigal (5), givar, sbeirgda, sprgclu (6) sau vbcot (7).
Macecio-Rominii ii zic zof: furtun strasnic (8).
and pornesc furtunile, se zice c vntueste, ca si mai sus,
pentru vnturile rele; duhurile rele rscolesc vnturile si le por-
nesc (9); furtunile, ca si viirtejarde, sunt jocurile lelelor (10).
Credinta aceasta o intalnirn la Bulgari (11) i Ucraineni (12).
Vntul cei ce sfarm,cd poate s-ti iea i casa, acopereman-
tul, acela e necuratal. Acel vant, s. vezi dumneta ce face la p-
dure! Prin cmp, pe aici, nu este [ash de grozad c tot merg
preotii yam cu procesia i sfintesc cmpurile, stropesc mcar
unde si unde. Dar prin pdure par'c mai stropeste cinevA? Co-
pacul, cu rdcina ct de groas,il scoate din pmnt si-1 rs-
toarn cu vrful in jos. Pe acela se destoeste el. Si crengile
copacii Il bat pe vnt unul de altul".
Prin alte parti se crede c uhalele sunt oamenii... [ale cArorj
(1) Francu, Candrea, Romiinii din Munti apuseni ai Transilvaniei, p. 112.
(2) Facem aceastd apropiere cu una din zeitatile slave dupd Istoria Rosilor de
Miron Costin (cf. M. Gaster, Chrestomatie romiind, II, p. 51) de pe la jumatatea
veacului XVIII: ,,AI treilea [idol era] Pozvizciti, pre car& unii il chierna Poh-
vint, altii Vihor, marturisindu-1 pe Dumnezeul vazduhului, al vremii bune si al
vremii reale". Cf. aici, p. 18, nota 5.
(3) Este si-o zina care se chiatti jilzoroasd sau Vdatoasd (Marian, Levu-
dele Mairii Domnalui, p. 331).
(4) I. Creanga, op. compl., Bucuresti, p. 427.
(5) $eziitoarea, II, p. 229.
(6) Uricarial, X p. 407.
(7) Francu, Candrea, op. cit., p. 107.
(8) L. Sdineanu, Basmele Romdnilor, p. 743.
(9) M. Pdsculescu, op. cit., p. 385.
(10) Cred. Rom. din cont. Tutcani, jud. Covurluiu, Impart. de d-1 I. 0 Zugravu.
(11) A. Dozon, Chansons popalaires kulgares, Paris 1875, p. XXII si 318:
De unde vin atatea vanturi ?...
Nu-s vanturi...
Ci lude i Sarnovile,
Cand pulberea se ridica pe drurnuri,
Cand se rdsboesc ntre ele...
(12) Revue des traditions populaires, IX, p. 424: Cand dracii se bat intre clAnii,
se tidied furtun ; atunci oamenii sunt paralizati satt indemnati s-si fad. sarnd".
www.digibuc.ro
47
suflete... se transform in vnturi, si se scoala, unul dintr'o par-

te, altul dintr'alta, de se bat cu mult putere, astfel CA se drtun
case, se desrdacineail arbori, etc. (1).
Cnd se isc furtuna Inainte de ploaie, nu-i curat. In furtun
este diavolal care porneste cu mnie impotriva lui Dumnezeu,
dar Dumnezeu II Infrnge nu tirziu, trgnd in necurat cu tunul
pnce-1 ingrrnadeste inteun colt, unde il i trasneste (2).
-Prin jud. Dolj intAlnim credinta c futunile se datoresc unor
balauri numiti ale, ce se isca pe cer in timpul ploii. ,,Unde se
intalnesc dotal ale, incep a se bate si drm tot ce intmpin in
calea lor ; astfel desrdcinez arbori, dau jos patule si cosare,
ieau carale ce se afl la lucru si le duc departe.
Se zice cA altele se fac din oamenii cari au duh necurat si cari
In timpul furtunii se cula adormind un somn greu. In acest rs-
limp sufletul celui adormit, facndu-se old, se duce de Imarnpi-
n pe cealalta al, care este sufletul altei fiinte din alt localitate
apoi se bat amndoua. Locul uncle se bat alele, i localitatea
celei invinse, sunt supuse furtunii si sufere mult de grindine (3).
Furtunele, ci& sau fr ploi, se pornesc mai ales atunci cnd
s'a fAcut vreo moarte de om (4), cnd cinev fcut singur
sama (5), cnd ,,a pierit un suflet de om",cum cred Megle-
no-Romnii (6), cind ,,s'a fAcut vreo pozn" (7), cum ar fi
1) Dictionand rcmane, la cliv. hold.

(2) Voronca, op cit., p. 403. Ibidem, p. 404: ,,Cind e furtuna mare, Dom-
nezeu dupa necuratul se arunca si-1 face vrtej uncle-1 gaseste, iar alteori cl cu
tunul In el". Cred. Rom. din corn. Tepu. jurl. Tecuciu : Dumnezeu, fiind zilnic
suparat de duhurile rele, caut s le prpdeasch. Chnd aceast manie ajunge la
culme, toat firea se sbiirleste,furtunile se pornesc; cerul se Innoureaz i duhurile
caut s se ascunda. Atunci tuna.
(3) Gorovei, op. cit., p. 14 5.
(4) .$ezdtoarea, V, p. 140. Idem, VI, p. 44. Cosmulei, Datine, cmdinti fi
superstitii aromanesti, Bucuresti 1909, p. 47 : Cnd se ridic un vnt mare,
s'a faptuit o crirna, un omor, etc.
(5) Marian, Siirbittorile, I, p. 116. Cred. Rom. din cont. MnIstireni, jud.
Botosani, Impart. de d-1 D. Furtuna. A celor din corn. Ardeoani, jud. Bactt,
imphrt. de d-1 D. 1. Procopie. Madan, Ilzmormantarea la Romani, p. 348.
(6) P. Papaltagi, Megleno-Romanii, I, p. 98.
(7) $ezdtoarea, VI, p. 63.
www.digibuc.ro
48
de pild, gresala unei fete mari (1). Vnturile rele, o numire

a furtunilor, ca i cea de vnturi mnioase,sunt acele cari bat
cnd se primejdueste cinev ; atunci necuratii huesc, trosnesc,
tstoarra copacii In pdure;... diavolul... se bucur a a aptat
un suflet" (2).
Prin unele prti din Transilvania se crede c'd trebue s fie
sapte vocote pe an, iarna mai ales; dac acest numr nu se sfr-
seste iarna, rmsita de vijelie se deslntueste vara. Prin urmare,
oamenii se bucur cnd vocotele se isprvesc arna, cAci vara
nu vor mai fi suprati in muncile lor (3).
Mai ales vara, muncitorii se ingrijesc ca s nu-i apuce furtu-
nele, de pildk cu poloagele de secertur i cu brazdele de fn.
nestrnse. De aceea, cnd vd nori venind despre miazzi, stiu
c peste putin se va .strni i furtuna (4), i prin urmare se gr-
besc s-si orndueasc munca.
Se poate sti din vreme dac vara va fi furtunoas. Un semrt
pentru aceasta este si acesta: crdul de cocoare ce vin dela v-
ratec si merge spre iernatec (5) este mic, iar cocoarele sunt Im-
prstiate (6).
Am pomenit c furtunele se isc din pricina duhurilor necu-
rate ;cte o dat ele sunt trimise i ca o pedeaps pentru cei ce
lucreazA unele srbtori, cum ar fi Vrtolomeiul (11 Iunie) sau
In ziva de luck (10 si 20 lunie) (7). Pentru furtuni, aceste srb-
tori trebuiesc pzite cu nelucru. Tot spre a fi feriti de furtuni,
prin unele prti din Transilvania se serbeazA de Romni joia In-
tia de dup Pasti, cea din sAptmna albl i cea de dupl Ru-
(1) Culegere din Ardeal, ImpArt. de d4 P. Ug14 : ,,and e vnt mare, vifor,
vara, se zice cA este vre-o fatA mare care a conceput, ori s'a spinzurat vreun
om. Cosmulei, op. cit., p. 46 : and timpul e frumos, cu soare i pe neateptate
se schimbA In vat, frig ori ploaie, sA titi cl un copil s'a aruncat 11 prApastie".
(3) Frncu, Candrea, op. cit., p. 107.
(4) .Fezdtoarea, IV, p. 102.
(5) Din acestea rezultA cA viiratecul ar fi spre mia7A7i, unde este venic yarn-
iar iernatecul, spre miazAnoapte. E prea cu putin(A o confuzie. Viiratec i ier-
natec sunt locurile unde vreazci, petrece vara, -r sau ierneazd, cinevA. Deci
vAratecul cocoarelor, pentru Ora noastrA, este spre miazAnoapte i iernaticul
spre miazAzi.
(7) Codin, Mihalache, op. cit., p. 73.
www.digibuc.ro
49
salii (1). Prin Bucovina se serbeaza spre acest scop Vineria din
saptmna luminat (2), ziva de Sf Varvara i Dochia (3). Prin
alte parti se serbeaza i Circovii de iarnei (16,17 i 18 lanuarie),
ca sa nu fie vifore (4).
Daca o barzei i'i face cuibul pe casa unui om, pe opronul
sau gardul sau, In anul acela, acel om, pe Inga Ca va fi ferit de
furl, dar nici furtunile nu-i vor stria. ogarele (5).
Prin Bucovina ze zice CA nu-i bine s melite sau s perk
gospodina pn la Ispas, ca s nu se starneasca furtunile (6).
Ca sa se potoleasca o furtuna deslantuit, prin Macedonia se
pune sub streina casii o pirustie pe dos, iar deasupra ei se a-
Faza un on rn dela Joi-mari (7).
In tail, tot spre acest scop, i mai ales cnd furtunile sunt in-
sotite de ploi mnioase, se pun pe foc miltisoare,flori de sal-
cie dela Florii,cu credinta ca.. fumul acestora va imprati fur-
tunile (8).
Prin Bucovina, cnd se apropie de sat vreo furtuna mare a-
mestecata cu grindina, se iea crucea pasta i dndu-se in cruci
cu dnsa asupra grindinii, se zice :
Precum s'a schimbat aluatul in cuptor i a luat alta forma
i fat, a s se schimbe i furtuna care vine; i precum cu
crucea se pot apar toate relele, a sa se apere i piatra care
vine. Acestea sunt cuvintele lui Dumnezeu, pentru ca Isus Hristos
s'a rstignit pe cruce!
Fcndu-se aceasta, se crede c furtuna cu grindina se depar-
teaza de sat (9).
In sfarit, uneori se pune sa ard Inaintea icoanelor lumna-
rea dela Pati (10); alteori se aprinde teinalie, caci de tamale fu-
ge necuratul pornitor al furtunii (11).
(1) Marian, Sdrbdtorile, III, p. 162.
(2) Ibidem, p. 166.
(4) Ion reangd, VII, p. 25.
(5) .Fezdtoarea, XI, p. 52.
(7) P. Papahagi, Din literatura pop. a Aromnilor, p. 339.
(9) Ibidem, p. 83 4.
(10) Ibidem, p. 84.
T. Pamfile, Vdzdulud. 4.
www.digibuc.ro
50
Furtunile mari, impresionnd prin stiaciunile cari le fac, sunt

insemnate de biltni prin crtile vechi, alturi de cutremuri, in-
tunecirni de soare sau lunrt si alte ,,cumpeni" mari :
s fie, zice o Insemnare,di cnd au fost fortun mari
la Sfintii Mucenici, foarte cumplit, ct n'au mai rmas oi ; si
ciobanii au murit. Si spre stiint s'au insmnat, 1797 Mart
9" (1).
,,La anul 1838 Noemvrie 13 au inceput o iarn foarte gr
au tinut pti la 1839Fevr. 15 ; i atunci au mai furtunat o zi
o noapte...
La anul 1839 lunie a dat o mare furtun in acest oras
13
lad], a stricat multe dughene, a rupt morile de vnt si a rupt
pomii de prin grdini" (2).
4. Vrtejul, la pl. viirtejuri vrteaje (3), numit i bblbo-
Hi (4), volvurii, vrticu sau vrtecu$, este vntul care, invrtindu-
se cu vrful In pmnt iar plnia In vzduh, se lrgeste din ce
in ce mai mult. El este intotdeauna stpAnit de diavol, cAci ne-
curatul se afl pururi In mijlocul lui (5). De vrtejuri, prin
urmare, trebue s se fereascI orisicine, pentruc pune dracul
ate odat mna pe cel prins, intr apoi Inteinsul si nu mai
ies toat vieata. oameni nu sunt cu dracu'ntrInsii !" Aceas-
ta o doresc dracii mai ales cu copiii cari-s slabi i nepriceputi !
,,Cnd II vezi cA se aproie, s scuipi i s fugi (6).
De cele mai multe ori Ms nu trebuie Cnd este
vrtej, dracul face rmsag cu Maica Domnulai. Atunci, dracul
zice crt va gs ap iar Maica Domnului zice a nu va gsi. Dac
scuipi, dracul arat scuipatul Maicii Domnului si Maica Domnu-
lui, pe lnga cA te drueste necuratului, dar se si mnie (7).
(1) Miron Costin, II, p. 32.

(2) I. Antonovici, Documente blirMdene, I, p. 351.
(4) Cred. Rom. din corn. Catane, jud. Dolj, impirt. de d-1 St. St. Tutescti.
(5) Cred. Rom. din corn. Varfu-cmpului, jud. Dorohoiu, 1mprt. de d-1 D.
Urzia: Dad vezi un varticus, fereste-te, necuratul. Acad. Rom., Ms. no.
3418, p. 110, cred. din jud. Botosani : Viirtemul nu-i Out curat.
(6) 8ezdtoarea, V, p. 142. ldem, VI, p. 62 : Cnd vezi un vArtej, fugi de
el, cd d peste tine si nebunesti.G. F. Ceausanu, Superstifide poporului romdu,
p. 239.
www.digibuc.ro
51
Altii spun ca ramaagul acesta 11 face nu Maica Domnului, ci

Dumnezeu i cu diavolul, zicnd acesta din urma ca va scoate
apii din piatr, ci-ca oamenii Is pietre". Omul, cnd vede vat--
tejul, sa strige nhuidea !", ca sa nu ramie dracul pe Dumne-
zeu (1), sau nho!", ca sa se risipeasca (2).
Prin unele parti se sriga Vrtejului, avnd ochii inchii (3) :
Pat ! pt! bolbora (4).
Prin unele parti se zice ca, scuipnd, faci semn diavolului ca
sa vin s te iea.
Chitia necuratului se gasete In vrful de con, format din colb.
Dac cineva poate sa ridice colbul tocmai pe jos", ar pu-
te pune man pe acea tichie, care are darul sa faca pe orisicine
nevazut, daca o va pune in cap (5).
Prin Bucovina, vrtejurile de toamna, cnd nu se pot veda
din pricina ca pmntul este urned, fail pulbere, se numesc
viintoase ; oamenii le zic insa, nu pe nurnele lor, ci frumoase,
frum4le.
Frumurlele sunt toamna; atunci e nunta dracului, se insoar
un fecior de drac. Vine a un vnt i rupe frunzele de pe po-
puoi i se invrte cu o frunza pana la cer. Frunza aceea e mi-
reasa, zic oamenii in rs. Un astfel de vnt daca trece peste un
orn, cnd il gasete dormind, il ologete, ti iea puterile, 11 strain-
ba. Copiii ocarasc pe mireasa i chiuesc de fuge diavolul cu
frunza aceea in vrf cine tie unde... Vntoasa iea jupul intreg de
strujeni, toate frunzele cad i numai una o ridica in sus. Oa-
merni, cand vad vrtejul, inteadins se uita s vada care frunza
va ramnea mireas.
Mama, daca blastama copilul cnd e mititel, vntoasa il iea. 0
-femeie zicea in una la copil :
Umfl-te-ar vntoasele !
Si 1-au ridicat pe sus, cum p4te vacile, i 1-au isbit Intr'o
rpa, de a murit" (6).
(1) $ezdtoarea, II, p. 194.

(2) Idem, III, p. 122.
(3) Revista Tinerimea Romtind , III, I, p. 450.
(4) St. St. Tutescu, Taina dlaia, p. 94.
(5) $ezeitoarea, VI, p. 26.
www.digibuc.ro
52
Cine nu vrea sa aiba de-aface cu vntul, i face cruce

lasa sa se duca. Sunt insa oameni indrasneti cari merg I-Ana a-
colo c prind pe dracul din vrtej. Prinderea lui se face stu-
pind in vrtej de trei ori i legand cu un bricinariu (1) trei no-
duri indesate.
Cnd vrtejul trece, ramai cu dracul legat de bot, ca i cum
ai tinea un cal de capastru. Atunci, de stii cum, si de esti orn
purtat in lume, II poti face pe dracul sa te Imbogateasca, fr sa
fii al lui. De nu, te pacaleste.
0 data, peste un om patit i purtat in lume, (IA un vrtej. El
prinde pe dracul cu bricinariul. Dracul intra la tocmeala cu o-
mul ca ce sa-i deie, sa scape? Omul ii cera s nu se amestece
in trebile lui, nici el, nici cornpratii lui, sa nu mai vie prin me-
leagurile acelea cat va fi lumea, nici el, nici ceata slugilor lui,
s aiba voie a scoate de la pieire trei suflete. Dracut cra-
p de dun' si se rug de om sa. nu-I chinueasca cu fleacuri de
acestea, ci mai bine sa-i dea doi saci de galbeni. Omul nu pri-
ml, ci trai pe dracul sa-I dud. la biserica, sa-1 calugareasa De
tearna sa n'o pata cu omul, se leaga sa tina cele trei cereri ale
omului, i de-atunci, prin meleagurile acelea nu mai vezi rautati
miselii.
Alta data dete un vrtej i peste un orn mai lacom i mai ne-
purtat in lume. El stia cum se prinde dracul din vrtej si... nu-
mai ce-i prinde. Dracul fagadul omului doi saci de galbeni ca
sa-i dea drumul i omul,lacomia se vede cA povtuit ask
primi darul dela drac. Cum s'a vazut dracul slobod, pe ici i-a
fost drumul, iar omul, cnd a cautat in saci s vada galbenii, a
gsit gainati de gaina (2).
Pe cine 1-a apucat vrtejul, pna la anul moare (3) sau rartfa-
ne pocit (4).
Femeile, pe vremea ghilitului pnzii, trebue sa se fereasca .sk
nu le iea vrtejurile pnza intins pe pajiste, cad o astfel de-
(1) Bricinariu se chiarn ata ce o petrec tannii prin bata iztnenelor si a

cioaricilor.
(2) $ezdtoarea, V, p. 141 2.
(4) Gorovei, Credinfi, p. 352.
www.digibuc.ro
53
panzh, dad. s'ar Intrebuinth, ar aduce moartea celui ce ar purth

rufh fAcuth din acea pnzh (1).
Prea multele vrtejuri se socotesc a fi. un semn de secet (2).
Ca sh nu bath vrtejurile, In ziva de Izvorul Tmduirii nu se
deapan, crezndu-se ch duph cum ,,se invrte vrtelnita, astfel
se vor invrti i vnturile i vor aduce ploi i furtuni" (3).
Credintele in duhuri necurate ce shlsluesc in mijlocul vrte-
jailor le aflhm si la alte popoare, cum sunt Francezii i Slavii de
sud (4).
5. Vnturile cari nu sunt trecute in rndul celor de mai sus
se numesc in mod obisnuit vnturi, mai tari : nvnt, nu glu-
mh", ori mai potolite : adieri, reveneli (5), aburealii, boare, cum
/ice cntecul :
Colo'n varful muntelui,
Jos In poala codrului,
Subtire boare trga.
$i un brad se clatin... (5),
vntisor, vntulef sau vntuf. Intelesul acestor cuvinte reiese de
,,cele mai multe ori dela fraza ce le cuprinde. Astfel : ,,trage un
puiu de vnt" sau, ,,s'a scornit un puiu de vntisor" (6), insemnea-
2 c bate un vnt tare.
6. Sunt foarte multe numirile de Vnturi locale, chrora, cu greu
li se poate arht thria si directia dincotro bat. Astfel, avem :
Aburelul este un vnt care de-abi adie.
vnt de miazAzi, care aduce ploaie (7).
Gornedgul, vnt dela deal (8), adid dela apus, cnd prin acele
prin ,,la deal" se intelege rshritul sau miaznoapte,dup
cum la rsrit sau la miaz noapte, se intinde regiunea dealuri-
lor pentru acea localitate.
Cosava este un vnt dela vale (9),

(2) Seziitoarea, IV, p. 119.
(4) Ceausanu, op. cit., p. 233 5.
(5) $t. St. Tutescu, Taina dluia, p. 108: reveneald, adiere usoara de vint.
(6) $ezdtoarea, V, p. 140.
(7) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 243.
(8) I. Boceanu, G1asar de ruvinte din fad. Melzedinti, p. 11.
t(9) Ibidem, la .cuv.
www.digibuc.ro
54
Duneirinful este vntul ce bate dela sud, de &Are Dunre (1)..

Pentru alte localitti, acest vnt se numeste cainar sau austru (2)-
Blteiganul este un vnt de rsArit (3); pentru unele prtir
bltganul se numeste i muntean (4) ; bdIttigal e nvntul cet
mare", prin FAgAras (5).
Bltdretul este un vat de baltA,de este de ce-
le mai multe ori cald. Prin jud. Arges, despre dnsul se spune-
cA nscoate boabele" (17), adid grbeste cresterea boabelor in
spice.
jlnita este un vnt rAcoritor (7), dar i nrece" (8).
Siesul, e un vnt nuscat, care pAtrunde iarna pAn la os
care bate cnd e gerul mai cumplit" (9).
Critniful, poreclit i utraistii-goalci" prin jud. Arges (10), bate
iarna dinspre rsrit i miazAnoapte. Cu privire la crivt, prin
jud. Tutova se aude urmAtoarea povestire:
A fost odatA un impArat care avel patru feciori cu cari tri
in castelul lui pe vArful unui munte. Feciorilor le dAdeh drumul
pe rnd ca sA ias la plimbare. 0 datA dAdii drumul i criva-
(alai, unul din cei patru feciori. Acesta insA, in loc s umble do
mol, s'a apucat de stricAciuni, a desgolit case, a drmat copaci,
a rsturnat tot ce a intAlnit, as cA. dupA crinsul iti er mai mare
jalea sA privesti. ToatA munta omului era imprAstiatA pe cm-
puri iar omului Ii veni sA-si iea lumea'n cap de sArAcie.
ImpAratul, tatAl lui, vAzAnd aceasta, I-a mustrat, la odrit,
chiar zice-se cA I-a i ciodnit, dar de geaba. Feciorul acela de-
vnt, cum cApt invoke dela tatAl sn, fAce paland toate la.
pAmnt, astfel cA, vzndu-1 impAraful fArA ndejde dea se indrepth,
(1) Boceanu, op. cit., la cuv.

(2) Dic/ionarul limbii romne, la cuv.
(3) Idem, I', p. 466.
(4) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 160 i 264 vn.
(5) Dig. 1. rom., P p. 465.
(6) Acad. Rom.,Ms. no. 3418, p. 10.
(8) Al. Viciu, op. cit., p 54.
(9) Frincu, Candrea, op. cit., p. 105.
(10) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 10.
www.digibuc.ro
55
oprit s mai ias la plimbare cnd va vol el, ci i-a ingduit a-

ceasta numai iarna, cnd nu se afl nimic pe cmpuri.
De atunci criveitut bate numai iarna (1).
Ceilalti trei frati ai vntului, despre care prin jud. Muscel
se zice c dac bate la Boboteazii, arat timp bun, par a fi
vnturile de miazeizi, reiseirit i apus (2).
Agostrul, poate cA austrul sau cilinarul (3) pomenit mai sus,
prin jud. Muscel este numele vntului de miazzi. Dac agostrul
bate la Boboteaz, prevestete timp ru (4).
Prin jud. Botoani se numesc vnturile dup natiunile dincotro
vin; astfel se zice vnt dela Rus sau dela Moscal, vnt dela
Ungar, vnt dela Neam( i vnt dela Turc (5). Vntul dela
Cazac (6) sau Cazacul (7) va fi cel de rsrit.
Alte ori se boteazA cu numele regiunii. Vreinceanul va fi van-
tul ce bate de eltre Vrancea (8), iar cnd acestea vor lipsi, se
va zice vnt dela deal, dela vale, din sus, din jos.
nDela Dumnezeu sunt trei frati vanturi : unul mai mare i
mai tare ; acela e rece de te trece. Vntul mijlociu, care trebue
la vnturat, acela e i cel mai bun. Al treilea e cel de vark
care de abia alignege, de pare ca-ti d sntate".
De multe ori Ins numrul vnturilor se socotete a fi mai
mare :
Vnturi sunt doueizeci ,Fi patru : unsprezece sunt sub vntul
turbid, i dousprezece sunt deasupra acestuia (9).
Vnturi sunt doueisprezece: cte luni In an, attea i van-
turi ; fiecare lun. ii are i vntul ei".
Dintre acestea :
uVntul de Martie e vnt tnr, cu furtuni, vnt iute, vnt ce
arat primAvara ;
Vntul de Aprilie e i el vnt tnr, Vint de mugur. El este
ca s Impneze codrul, pomeitul. El curata totul. In Aprilie te
simti a de uor i sntos, par'c ai sbur.
(1) Culegere din com. Zorleni, huprt. de d-1 T. Popovici.
(3) Acad. Rom. Ms. no. 3418, p. 38 vu.
(5) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 38 v9.
(6) Ibidem, p. 28 v.
(7) Ibidem, p. 74 v.
(8) Ibidem, p. 391 v.
(9) Ibidem, p. 243 v0 244.
www.digibuc.ro
56
Vntul de Maiu, de lunie, e vnt de roach, vnt de poame ;

Vntul de lulie, de August e vnt mai btrn, de strns ;
Vnturile de Septemvrie, Octomvrie sunt vnturi bogate ;
Vnturile din postul Craciunului si din Cslegi, dacA nu vor
ave credint atunci, isi fac pe utn ale lor [mendre]".
Si se adaogA :
,,Vnturile cele de primvar sunt pentru ca s desfac mugu-
rul, s InfrunzeascA pridurea iar cele de toamn, s dea frunza
jos, s desfrunzeasc, s usuce" (1).
Cele dousprezece vnturi ale vzduhului, la sfrsitul lumii,
dupce pmntul va arde, vor incepe s bat, ca s adune ce-
nusa Intr'o grrimad mare (2).
Ill. Semne de vnt.
Btaia vntului se cunoaste dup unele semne de mai inainte,

lucru care i are pretul su, cAci omul i poate lu msurile sale
pentru ca aceast bataie s nu-i aduc pagube. Aceste semne
sunt :
Cnd soarele apune Inteo roseat (3) sau cnd nourii ce Incun-
joar soarele la apus vor fi rosi (4).
Cnd dimineata se va vede o roseat In pragul rsritului (5).
and luna va fi incunjurat de cercuri (6).
Cnd curcubeul este mai mult ros (7).
Cnd oile se bat si se isbesc cap In cap In perdele (8).
Cnd se Incura caii (9).
Cnd milta serie rogojina sau levicerul de pe pat (10) ori
sare si se joac prin cas (11).

(2) Pamfile, SfilrOul lumii, p. 59.
(3) Cred. Rom. din 1-Fintgti, jud. Dorohoiu, imprt. de d-1 N. V. Hintescu.
$ezdtoarea, IV, p. 119. Idem, V, p. 140. Marian, Sdrbdtorile, I, p. 119.
(5) Marian, Siirbdtorik 1, p. 119.
(6) Cred. Rom. din corn. Tutcani, jud. Covurluiu, impart. de d-I L O. Zugravu.
(7) Cred. Rom. din corn. Trupti, jud. Botoani, Impart. de d-I C. A. Atanasiu.
(8) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 121. Gorovei, op. cit., p. 369.
(9) Cred. Rom. din com. Catane, jud. Dolj, impart, de d-I St. St. lutescu.
(10) Ion Creangd, III, p. 44.
www.digibuc.ro
57
Cnd cnt. ciocrliile uvrjmas",rnult (1).

Cnd rndunelele sboard pad. In nouri, incet (2).
Cnd cntA strcii (3).
Cnd cnt cocosii seara (4).
Cnd cocoarele, vulturii i alte pseri rpitoare se desprind din
ireag si spnzur In vzduh (5).
Cnd huesc albinele i in tirnpul noptii In prisac (6).
Cnd te mnnc trupul fr pricin.
Cnd huesc teiciunii In sob (7).
Cnd visezi peste (8).
Cnd te ustur urechile (9).
Cnd visezi cal alergnd (10),cai albi sau cal roibi.
Cnd visezi sarpe (11).
Cnd visezi soldafi (12).
Cnd se plimb vlvdtaia pe fierosteie i vase (13).
Cnd tiuie focal (14).
Cnd sburd vitele (15) si se boloncesc, cnd se mn la ap
sau cnd se intorc,semn de furtund mare,ca i cnd mugesc
se uit in sus (16).
Cnd nourii se rosesc la apusul soarelui.
Cnd fulgrerd fllad, ca 'lumina dela un foc grozav,semn
(le ploaie (17), ca si cnd fulgerl iarna (18).
(1) $ezdtoarea, IV, p.-119.
(2) Marian, Seirbdtorile, I, p. 119.
(3) Cred. Rom. din cotn. Catane, jud. Dolj, Imprt. de d-I St. St. Tutescu.
(4) Idem : Cnd or cnta cocosii decusear, se stric vremea ; bate 0/dal
inai ales i plou.
(5) Marian, Siirbiltorile, I, P. 121.
(6) Ibidem, p. 119.
(8) Idem.
(9) Marian, Siirbiltorile, I, p. 121.
(11) $ezdtoarea, V, p. 140. Idem, VI, p. 61. Cred. Rom. din com. Trursti,
jud. Botosani, Imprt de d-1 C. A. Atanasiu.
(12) Cred. Rom. din Vicovul de sus, Bucovina, imprt. de d-1 P. CArstean.
(13) Marian, Siirbiitorile, I, p. 121.
(15) Idem a celor din cont. Rosiesti, jud. Flciu.
(17) Ibidem.
(18) Ibidem, P. 381.
www.digibuc.ro
58
Cnd vrbille stau multe pe gunoiu si ciocotesc,semn de viscol.

Cnd codrul vueste tare (1).
Cnd norii in timpul verii stint ca berbecii (2).
Vntul, dac'a" bate la Seunti, nsemneaz c va urmA s bath.
ease sAptmni (3).
De foarte multe ori ins` vntul se pune in legtur cu ninsoa-
rea s'au cu stricarea vremii ; prin urmare, semnele dup cari po-
porul nostru crede c vremea se va schimb, vor fi si pentru
pornirea vntului ; de pild, cnd porcii duc gunoaie in gull, ca
s'a'-si fac strat, este semn de givornifd mare (4).
IV. Credinte mrunte i allele.
1. Daeal va bate vntul la Crdciun, anul va fi rLi, adial va fi

secetos (5).
Dac va bate la Mucenici, stupilor le va merge r'u in acel
an (6).
DacA crivAtul va bate la Boboteazd (7) anul va fi mnos (8);
dac' va bate lin, s se uite omul sI vadd din ce parte va bate,
cAci in acea parte se vor culch pnile (9), adick se vor pled
in acea parte (10). Despre crivdf si agostru, s'a mai vorbit.
and vntul sufl fcnd sgomot afar, se zice a el atunci
vorbeste despre cei morti (11). .
Vntul care bate dela rsrit aduce zloatd sau sloatd, adia
vreme rea, z'Apad (12).
(1) Gorovei, Creding p. 381.
(2) Ibidem.
(3) Cred. Rom. din. corn. Gorunesti, jud. Valcea, impart. de d-1 C. M. Po-
pescu.
(4) Cred. Rom. din Manastireni Botosani, impart. de d-1 D. Furtund.
(7) Ion Creangd, VI, p. 306: pLa lordan, seara, se spala toate pacatele. A-
tunci in ajun, da Dumnezeu drurnul la toti Ingerii, sa faca cine si ce-o vrea :
Noaptea asta-i a voastra. Faceti-va si voi odata de cap!
de obiceiu e vnt in seara aceea!"
(8) Zanne, Proverbek, IX, p. 275.
(9) Familia, XXVI, 6.
(10) T. Pamfile, Agricultura la Ronald, p. 118 9.
(11) Revista Tinerima romdmi", III, 1, p. 451. Zanne, Proverbele, IX, p. 278.
(12) Cred. Rom. din corn. Mnastireni, Impart. de d-1 D. Furtunl
www.digibuc.ro
59
Dad cinevA ridic un parpe dela pmnt, bate vntul dui-A a-

ceasta ase sApttnni MCA curmare (1).
Cnd bate vntul mult, s'a spnzurat cinevl (2).
Asupra vntului, cine se urineaza, se zeiprote (3).
Cnd bate vntul, nu este bine s se puna cloga pe ou, dci
nu ies puii (4): rtnn oule limpezi (5).
Dac iarna sunt vnturi multe este semn c anul va fi bogat,
mai ales In porumb (6).
Vntul udin jos",dela miazzi,aduce ploaie (7).
2. Am artat, cnd a fost vorba de furtunei, ceeace se crede
r este bine de fcut ca aceasta s Inceteze. Adogrn aici d
pentru ca vnturile s nu WTI cu mnie i s adud stridciuni
tarinilor, prin unele Orti din Banat, in ziva de Lunia mot-Nor,
a doua zi de Duminica Tomii,preotii ies cu litii In tarin i far
rugAciuni (8).
Prin jud. Do lj, oamenii se feresc s jurnuleascl iarba cu mna,
ca s nu bat vntul (9).
3. In cntecele de lark vntul, ca un dltor, duce i aduce
ceeace starea sufleteasd a cntdretului poftete :
Celui instreinat i-aduce dor dela ai si :
Bate, vnte, printre munti,
Ada-mi dor dela OHO ;
Bate, vnte, printre brazi,
Ada-mi dor 1 dela frati ;
Bate, vnte, printre flori,
Ada-mi dor dela surori (10) ;
(1) Revista, ,,Tinerintea romncI", III, 1, p. 448. Cred. Rom. din Vrata-
Mehedinti, Impart. de d-nii O. i T. A. Apostol.
(2) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 110, cred, din jud. BotoFni. Gorovei,
op. cit., p. 351.
(3) Capata blenoragie.
(4) Cred. Rom. din com. Zorleni, jud. Tutova, impart. de d-1 M. Lupescu.
(8) Marian, Sirbittorile, III, p. 170.
(9) Cred. Rom. din corn. Catane, jud. Dolj, impart. de d-1 St. St. Tutescu-
(10) El. Sevastos, Untece mo1dovenefti, p. 80-1.
www.digibuc.ro
60
'Sal:
Bate, vnte, si rsbate,
Tuturor le-ai fcut parte
$i din sorA si din frate,
Nuinai mie rea dreptate ;
Bate vntul vlurle
$i-mi aduce dor si jele
Dela locurile mele,
Dela mam, dela nene,
Dela frati, dela surori,
Dela grAdina cu flori;
Dela surori, dela frati,
Dela grdina cu brazi,
Deia mosi, dela unchesi,
Dela grdina cu per/1,
Dela grdina cu ruji,
Dela dragele mdtusi ! (1).
Sau :
Bate, vntule, prin munti,
Add-mi dor dela parinti ;
Bate, vnt, si printre brazi,
Add-mi dor de l'ai mei frati ;
Bate, vntule, prin flori,
Ad-mi dor dela surori...
Bate vntul, iarba culc,
Dorul mndrii mA usucl;
Bate vntul, iarba scoal,
Dorul mndrii m omoard ! (2).
Un neajit suspinil:
mult m'ntreabl sfeintul ',ant
CA mi-a prins fata pmnt !

(2) Ion Creangli, VII, p. 309.
www.digibuc.ro
PARTEA III.
NOURII.
I. Nourii i pcla.
1, Nourii sau norii, sing. nor, /duff, nbor (1), diminut. nourl,.
nor* (2), noura, la Macedo-Romni nihr (3), se fac sau se ti-
died din ap, din ,,aburii" cari se desprind de pe fata apelorr
vara mai ales, lucru care se vede foarte bine dimineata, inainte
de rsritul soarelui : acele scame subtiri cari plutesc de-asupra
albiei rului, Ora cnd vremea se'nalzete, pn cnd se ridia
apoi sus. Atunci se alctuesc nourii. Praiele, bltile i rurile n'ar
mai pute niciodat s hrneascI multimea nourilor din lume.
Cei mai multi se vor ridic deci, de pe fata mrilor, din marea
neagrii", din ,,marea cea mare", in care se vars toate apele de-
pe pmnt (4). De-acolo, dela marea de cAtre miazzi, vin toti
nourii".
In popor se Intelege venica evaporare a apei din coaja pmn-
tului. Da apa ce vine din ploaie ? Apoi ea, st ce st, rank' cnd
vine vntul ori soarele de o rsbate i apoi mai toat se preface-
in aburi i se ridicI 'n slava cerului, de se preface In nouri. Nu.
(1) Vino], Graiul din Vdicea, p. 96.

(2) I. Pop Reteganul, 125 chimituri, Gherla 1904, p. 15.
(3) P. Papahagi, Basme aromdne, p. 660.
(4) Cunostiinte1e georgrafice fiind foarte rAstrnse In popor, vom Inte1ege-
de ce prin com. Tepu, jud. Tecuciu, se zice a toate apele se varsA in Briheciu,.
Brihecial (Berheciul) se vars in Brlad,
Brladul se vars In Siret,
Siretul In DunAre,
Dunrea in Mare,
[Si Marea] sfarit nu are !
www.digibuc.ro
62
-se vede ? Apoi s-ti spun eu de ce nu se vede : nu se vede pen-

tru cA lucrul se face cu Incetul, cu Incetul ; apoi, chiar dac s'ar
face mai cu multul, nu s'ar vede din pricina cAldurii. Iaca, din-
tr'o oal care fierbe : iarna, se vede cum se ridic aburii, dar vara
nu se vAd. $i tot as cnd rsufl omul : iarna se vAci aburii, da
vara, nu".
Mai de mult,si poate cA prin unele locuri i astzi,se cre-
-cleh Inteo vietate suprafireasa numit sorb, care sorbiti apa din
mare si din rauri ca s hrneascA nourii. Acel sorb sorbih cte
odat ash de mult ap i ash de lacom, cA trgeh. In .gura lui
broa$te, ba chiar i balauri, cari apoi, cdeau pe pmnt, odat.
cu ploaia, atunci cnd uplou cu broaste", cnd turnA cu cofa",
ori ucu gleata" (1).
Nourii au felurite Inftisri. Unii sunt subtiri, albi, cetosi ; altii
sunt desi, albi prin unele parti, negri prin altele. Unii ca acestia,
dac se vAd vara mai ales, se chiam corcoldni (2). Alti nouri
sunt ca niste rme, lungi i subtiri si se numesc gene, sing. gea-
ei se ivesc mai ales spre rsrit i apus (3). Nourii albi-gal-
beni cari se desprind de pe pdurile de brazi, la suflarea vntu-
lui, si mai ales dupa ploi, se numesc mand (4).
,,Sunt Ins oameni cari-i cunosc stiu cari-s de ploaie
cari-s de ninsoare, cari-s de umbr i cari-s de altceve. Nouri,s-
tea (5) se cunoaste cu greu.
Unii nouri merg ,,In sus", adic spre miaznoapte (6); acestia,
prin unele prti, se socotesc a fi un semn de ploaie. Prin Buco-
vina, dimpotriv, se socotesc ca un semn de ploaie atunci cnd
nourii merg In jos (7), cnd use zice c' merg la cumetrie, s se
imbete", ramnnd ca la intoarcere, cnd par rasfirati, lumea s-i
socoteascA o fi beti (8).
Nelegindu-i de curentele din vzduh, poporul crede c uneori
nourii pot merge si ismpotriva vntului, ceeace se zice cd este
(1) $ezittoarea, III, p. 122.
(2) Boceanu, op. cit., p. 7.
(3) Culegere din coin. Tepu, jud. Tecuciu.
(4) Saiitoarea, VI, p. 21.
(5) Marian, Sdrbiitorile, 1, p. 249 : ,,cnd e insurat".
(6) Zanne, Proverbek IX, P. 344: ,,cnd inerg nourii spre rniazdnoapte are
sa ploaie i are sd viscoleascd.
(7) Credinp bucovinean.
(8) Voronca, op. tit., p. 909.
www.digibuc.ro
63
un semn de ploaie (1). Acest lucru se IntAmplA, dui-A unele cre-

dinti numai 'Aril. la Sf. Me. Dela aceastA zi inainte, nourii vor
merge cu vnturile (2).
Cate o datA nourii merg foarte repede; atunci se zice cA alear-
aceasta se socoteste a fi un semn de vreme rea (3).
De nouri se mai leagA i urmAtoarele credinti :
DacA va fi nour la Crdciun, anul va fi bun, adicA Imbielsugat (4) ;
tot acest lucru prevesteste i maim de care se vorbeste mai sus (5).
Cnd nourii au o coloare trandafirie, prevestesc vreme bunA (6).
Cnd nourii sunt rosi, la apusul soarelui, aratA cl peste putin
se vor iscA vnturi (7), furtuni (8).
DacA nourii vor fi galbeni, si tot spre apus, este semn de
ploaie (9).
Cnd se Incretesc ca valurile, nu plota (10).
BunA prevestire de ploaie se socoteste i atunci cnd se va
observA o geand numai la apus ori la rAsArit (11).
In legAturA cu ploaia, care Cate odatA nu este doritA, insem-
nAm i aceastA credintA : nCu o nui, dacA vei scoate o broascAl
din gurA de sarpe, dac vei face semn cAtre nori, sA se despAr-
-teasei, se despArtesc" (12).
Cntecele de tarA fac din nouri fiinte cAltoare, pe care le 'n-
treab si cArora le dau solii :
Frunz verde de harbuz,
Vin doi nourai din sus,
Cu veste i cu rAspuns
Dela puiul, cA s'a dus ! (13).
(1) Zanne, Proverbek IX, p. 344 ; cnd merg nourii asupra vntului, are sA
ploaie i are sA viscoleascA".
(2) Cred. Rom. din corn. MAnAstireni, jud. Botopni, impArt. de d-1 D. FurtunA.
(3) Zanue, Proverbek IV, p. 344.
(6) Marian, Stirbeitorile, I, p. 120.
(7) 5eziitoarea, VI, p. 26.
(8) Marian, Siirbittorile, I, p. 121.
(9) I bidem, p. 119.
(10) Creel. Rom. din corn. Albeti, jud. Botopni, impArt. de d-1 O. Rotundu.
(13) $eziitoarea, XV, p. 41.
www.digibuc.ro
64
2. Prin jud. Tecuciu, cnd zarea pare fumurie astfel c impie-

dec vederea lmurit a lucrurilor Indeprtate, se zice c este cea-
td, lucru care se datorete vaporilor de ap din atinosfer. Ceata
se chiam de foarte multe ori i negura, nourul lsat pe p-
mnt. Negura se mai chiam i negurifd (1), pdcld (2), basta-
rd (3), boaghe (4), barhaiu sau buhaiu (5), burhdeald (6), ba-
rd (7), bdrnd (8), bdstind (9), mocirld (10), bungineald (11); Mace-
do-Romnii 1i zic andard (12).
aznd pe vremuri reci,toamna i iarna, cnd nu bat vntu-
rile, pcla st mai ales noaptea ; une ori st i zile 'ntregi. Popo-
rul o cimilete foarte nimerit cnd zice:
Ce trece prin varnd
5i nimeni n'o bagd 'n samd?
Pe cea vale adncita
Vine mierla 'nzovonit (13).
A scdpat Doamna cheile
5i se 'nchise tarile (14).
Am o vacd surie,
Vine din pustie,
Cuprinde luncile
Cu brncile (15).
Am un mo bdtrn,
Cu capul ici
5i cu picioarele peste Prut (16).
(I) In Ardeal.
(2) Voronca, op. cit., p. 889 : e femeie".
(3) Etym. magn. Rom., p. 2658: ceatd primejdioas pentru sdrnndturi.
(4) C. ladulescu-Codin, 0 sana de cuvinte din Muscel, p. 10.
(5) Al. Viciu, Glosar, p. 24: uneguri de toamnd".
(6) Dict. 1. rom., I', p. 696.
(7) lbidem.
(8) Ibidem.
(9) Ibidem, p. 708.
(10) Culegere din corn. Zorleni, jud. Tutova, Impart. de d-I M. Lupescu.
(11) Vrcol, op. cit., p. 90.
(12) P. Papahagi, Basme aromtine, p. 525.
(13) N. Pisculescu, op. cit., p. 77.
(14) Ibidem, p. 90.
(15) Gorovei, Cimii1urile p. 237.
(16) Ibidem, p. 71.
www.digibuc.ro
65
Semne prevestitoare de negurk poporul nostru cunoate mai

multe. Astfel :
Dac iarna st docarlia pe cmp, pitulat la pArnnt, vremea
se va muik va fi moink moleag i vor dde pclile (1).
Cnd se adunA mai multe vrbii la un loc (2).
Cnd cnt cocoii decuseark se vor ls. negurile (3).
Fiind suplatoare mai intotdeauna prin umezeala i rkoarea ei
,,care te Otrunde pri la mAduv", poporul a n5scocit mijlocul
de a izgoni negura. Astfel, cnd ea tine mult, unii purl o tivda
'in foc, creznd c astfel fknd, vor alungi.-o (4). Altii, tot spre
acest scop, pun pe foc o tigaie (5).
De neguri, pe lng acestea, se mai leag i urmMoarele cre-
dinti :
Cnd negura se lasA. jos i se Intinde pe esuri, se socotete a
fi o prevestire c vremea se va inseninA (6), sau, cum se mai
zice :
Cnd se las ceata jos,
Este semn de timp frumos (7).
Dad negura este deasA i intunecoask se crede c aduce ploa-
ie ; prin alte prti se crede c negura care se ridick aduce ploaie (8).
Negura de toamn este un semn c strugurii se vor coace
bine.
Negurile alburii se socotesc ca semne c yremea se va face
frumoasI (9).
De va fi pcl." in ziva de Anul noui vor fi boli peste an (10).
Dac este paclg. la Intanzpinarea Domnglui, oamenii de prin
unele prti nu searriAra gran peste an, temndu-se cl nu se ya
face (11).
(1) Culegere din cotn. Tutcani, jud. Covurluiu, imprt. de d-1 I. O. Zugravu.
(4) .Fezdtoarea, II, p. 194.
(5) Zanne, Proverbele, I, p. 342.
(6) Marian, Sdrbdtorde, I, p. 121.
(7) Zanne, Proverbek, I, p. 28.
(9) Ibidem, p. 120.
(11) Marian, Sdrbdtorik, I, p. 247.
T. Pamfile, Vdidelzul. 5.
www.digibuc.ro
66
Dac In ziva de Bunavestire ceata se iea inainte de rAsAritul

soarelui, timpul va fi devreme, adic verdeat, din pricina ell-
durii timpurii, va da colt ingrabl (1).
Pcla ce cade la Sf. Gheorghe prevesteste un an mnos (2).
PAcl de va ave cinevA in ajunul logodnii lui, se va bucuti
de tot bielsugul si de toatA voia cea bunA in vieatA 13).
Il. Promoroaca.
Promoroaca se mai numeste si promoarii,. burei (4), buracci, po-
leiu (5), chichi (6), chidie, chiciuriii brumd, road inghefatei (7)
sal' sturei. Verbul corespunzAtor este a brumid, a brumez, a stu-
r (8) sau stur (9), cari se IntrebuinteazA rar in locul expresi-
unii a bate bruma.
Promoroaca se face mai Ales iarna din negura inghetat ce se
prinde de ramurile copacilor, de garduri, de feluritele rmsiti de
plante de pe pmnt, de haine, de prul vitelor, de sprincenile
si mustetile oamenilor.
Cnd pomii au prea multA promoroacA, se zice ca-s incdrcafi.
Promoroaca, in ajunul Bobotezii, prevesteste rod in pomi (10),
precum si sloat in toate peste an, daca pomii vor fi indeobste
IncArcati de promoroaa peste iarn (1,
An roditor prevesteste si promoroaca ce cade la Anul nou (12),
ca si aceeace se lasa la Ovidenie (13) sau ori ce alt 2i mare (14).
Ca si la pAclA, promoroaca din ajunul unei logodne prevestes-
te fericirea cAstoriei care va urtnA (15).
(1) Marian, Sdrbdtorile, II, p. 223.
(3) Idem.
(5) R-Codin, Mihalache, op. cit., p. 6.
(6) Dictionaral limbii romdne, I', p. 696.
(7) Al. Vasiliu, Ceintece fi urdturi, p. 206.
(8) G. Madan, Suspine, p. 47.
(11) Ibidem, p. 116.
(12) Cred. Rom. din Bucovina, impart. de d-I. D. Dan.
(13) Sezdtoarea, VI, p. 22. Zanne, Proverbele, IX, p. 273.
(14) Cred. Rom. din com. jorasti, jud. Covurluiu, impart. de par. I. C.
Beldie.
www.digibuc.ro
PARTEA IV.
ROUA SI BRUMA.
I. Roua.
Despre road, poporul romn are credinta cl aceasta cade din

vzduh, Inteamurg, ca o foarte subtire burA de ploaie, hi chip
tainic, avnd menirea sl addore,sA ajute, verdetii PAmntului
.ca sA creascA, mai ales noaptea i pe vremuri secetoase.
DupA ,,grosimea" rouAi, agricultorul romn i dA sama de ne-
voia care o au smndturile de ploaie.
Cnd este rOul, se zice ,,pe rouA" sau ,,pe rota nescuturatr.
Ea se iea, se tidied' dupAce se ridicA i soarele ; poporul crede
aceasta se intmpl repede i In intregime,
Ca spuma de mare,
Ca roua de soare.
Poporul o cimileste :
'Cercelqul Doamnei
Din fundul mArii.
lar cAderea i ridicarea ei :
MA suiiu pe scarA,
Cheile-mi picarA,
Luna le vAzurA,
Soarele le luarI (I).
Pe vremuri de secetA, muncitorii de cmp se roaa fui Qum-
nezeu i pentru road, care, mai ales cnd e egrogsd, pretueste
ct o ploaie. IatA povestirea norocului adunAtor de rou
fost o babA care ave casA i trAi foarte bine : st&ApatA
(1) N. PAsculescu, op. cit., p. 98.
www.digibuc.ro
68
ziulica pe cuptor, si oamenii veniau la dnsa sa. imprumute bani

si sa se sfatueasca. 0 fetita ce o sluji, ii zice lute() zi :
Ce bine ti-i dumitale, mtusa !
CA as.1 mi-i norocul !Ii raspunde ea.
Doamne, cnd ti-as vede eu norocul, sa stiu cum e !zice
fata.
L-ai vede : du-te mni si-i du mncare in camp, si-1 chia-
m sa vie, cA va yea
A douazi baba o invat cum sa fad. mancare in trei ulcle
tnititele, sa. dud. in camp pe ogorul ei si sa-1 strige :
Noroace, noroace, vino incoace si vei mnch !
Fata ii fad' ash si norocul a venit ud tot de roua ce o lad de
pe toate cmpurile si o aduce pe cmpul babei ; sl pnea la
tog er proastii, numai la ea frumoasd si at spicele plecate In jos".
Mai trziu, baba a al-Mat si fetii chipul cum sa-si vada noro-
cul: al ei nu erd gel (1).
and nu cade roua, se crede a au luat-o strigoaicele, pentru-
ca oamenii au uitat pe Dumnezeu (2).
Cnd se naste un copil cu noroc si din cinste, cade rota mula (3).
Ca si mai sus, dad in ajunul logodnii cuivA, se lasa rota, este
o prevestire pentru acei ce se logodesc, a vor teal in multum ire (4)
Dad. este rota la Sf. Gheorghe, este o prevestire ca anul va
fi hallos (5). Roua stansa in aceasta noapte este folosia in multe
vraji (6) ; astfel, cine se va spal pe fata cu dnsa, sau se va VA-.
van prin ea, va fi ferit de boli peste an si nu va face pete pe
fata (7).

(2) lbidem, p. 866.
(3) Ibidem, p. 931.
(4) .Fezdioarea, VI, p. 21.
(5) Idem.
(6) Gorovei, Credinti, p. 290.
www.digibuc.ro
69
11. Bruma.
Bruma sau chida (1) se socotqte a fi rota care inghiat, ca o

prevestire a frigului ; ea se va cimili, deci, ca si roua :
Vine mosul pe portit
$i isi scapd o cheita.
Vine luna si n'o iea,
Vin stelae si n'o iea,
Vine soarele si-o iea.
M suiiu pe-un scaiu,
Cutitul 1mi scdpd:
Luna-1 vdzii si nu-1 lud,
Soarele-1 vdzit si-1 hid' (2).
Ce naste cu luna
$i piere cu soarele?
Pe-o mguri md urcaiu,
Cutitul din teacd-1 scdpaiu;
Luna nu-1 vdzil,
Soarele-1 lud (3).
Bruma va fi timpurie dac ingheat la Patruzeci de sfin(i $11
apoi, patruzeci de zile dup aceast srbtoare ; cu alte cuvinte,

toamna va fi scura (4).
Deasemeni bruma va buma de vreme, dac se rup dlinile.
Prin Bucovina se zice c nu este bine a le rupe inainte de Ziva
Crucii, ca s nu se lase gerurile, vestindu-se, fire0e, intaiu cu
bruma .(5).
2. Cntecele de tail nu uitil bruma ucigtoare a verdetii :
Struguras bdtut de brume!,
Ca copilul fail muma;
Struguras btut de piatrd,
Ca copilul fait tatd.
(1) Candrea, Densusianu, Sperantd, Graid nostru, 1, p. 131.

(2) Gorovei, Cinuliturile, p. 32.
(3) N. Pdsculescu, op. cit., p. 74.
(4) Marian, Sdrbdtorile, II, p. 154 5.
(5) Sezdtoarea, XV, p. 14.
www.digibuc.ro
70
Sau :
Frunzulit ghioreA,
A foculu-i dragosta. (1);
Mai bine sA fi murit
De cand erarn copil mic,
CA plecaiu dela rilmnic (2),
LAsaiu rmnicu 'nflorit,
Si 1-am esit vestejit
Si de chichi' npaclit (3),
ca si Ennnescu in
Vezi, rndunelele se duc,
Se scutur' frunzele de nuc,
S'aseazet bruma peste vii
De ce nu vii, de ce nu vii?
(1) In text: ,,A focului este dragostea".

(2) Vale.
(3) Candrea, Densuvanu, Sperant, op. cit., p. 131.
www.digibuc.ro
PARTEA V.
FULGERUL, TRASNETUL, TUNETUL.
I. Fulgerul.
FiindcA fulgeral, fulgeratul sau fulgerdtura se vede intaiu i

apoi se aude mai Intotdeauna tunetul, e firesc lucru ca i popo-
rul s le pun in leetur ; de aceea multe credinti privitoare la
fulger, se vor referl i la tunet.
Astfel, fulgerul va fi socotit ca o lumin pe care Dumnezeu
i-o face, ca s lumineze vAzduhul intunecat de nouri *i be ne-
curati, ca sa afle locul uncle se ascunde dahal cel rdu. ,,Dumne-
zeu scapard, cum scapar i omul cnd voqte sli aprind lu-
mnarea" i de aceea fulgerului i se Mai zice i scdpeirat. Ca verb
unipersonal : fulgerd, scapdrii ! .
Macedo-Romnii, la fel cu noi, numesc fulgerul ascapirare, iar
cnd il vd, spun cl ascapird (1).
Cnd Sf. Ilie este cel ce urmre$te pe necurati, el scapr ca
sa-i urmilreasc necuratii (2). De aici s'a nscut cimilitura tras-
netului, a fulgerului :
SAgeata 'rnpratului
Sparge casa dracului (3).
Tnddric lemn uscat,
Lumineaza 'n 1 arigrad (4).
Dac tunetul este tropotul cailor sau duruitul drutii lui Sf. Hie,
care, poate, umbl prin cer cum umbl oriicine pe pmint, ful-
(1) L. Sdineanu, Basmele Romailor, p. 539.

(3) Gorovei, Cimiliturile, p. 156.
(4) N. Pasculescu, op. cit., p. 83.
www.digibuc.ro
72
gerul va fi socotit ca niste scntei ce ies din piatra lovita de pot-

coavele cailor lui (1).
Biciul lui Sf. Ilie, fiind de foc, fulgerul se vede, prin urmare,
atunci cnd Sf. Ilie i va indernn caii cu acest biciu de foc, ca
sa mearga mai repede (2).
DupA alte credinti, fulgerul este socotit ca orice scaparare, ase-
meni celor de pe pamnt. Prin urmare, cnd fulge'rk fie Dum-
nezeu, fie Sf. Ilie sau Sf. Petra, scapAra ca sa-si aprind luleaua! (3).
Cnd se crede ca Sf. Ilie sau Sf. Petru urmresc pe diav ol,
,cnd prin urmare tuna i fulgerk ca i la tunet, omul trebue sa
i faca semnul crudi, ca s fugA dracul de dnsul i astfel sa
nu fie trasnit. Aceasta credinta are acelas inteles cu urrnAtoarea :
,,cnd fulgerA de-aproape, s'apropie fartuna... ; la fiecare fulgerat
sa faci satnnul cracii de trei ori i sa zici :
Doamne, fereste de rnoarte nApraznica !" (4).
Aceasta iese din faptul ca furtuna, de multe ori, este intovara-
sita de tunete i fulgere.
and fulgera, nu este bine s stai in usa casii (5).
Prin Bucovina se crede c atunci cnd fulger i tunk nu e-
ste bine sa stai la fereasta, nici sa te uiti pe fereastk primej-
die sa nu fii lovit ,,de fulger" (6).
Prin jud. Ilfov se. crede c atunci cnd fulger intia data, este
bine s ieai niste gunoaie de jos, s le pui In apa i sA te lai
cu ele, ca s te scapi de fulgenituri sau pecingini In cap (7).
Prin alte parti, se crede ca este bine ca paiele s fie luate cu
ochii inschisi ; lutoarea se zice a este buna pentru tamaduirea
durerii de cap care pare a se numl deasemeni fulceraturei (8).
Prin jud. Covurluiu cnd fulgera intiu se crede el este bine
ca s te freci cu tarna la ochi, ca sa nu te mai doarl ochii (9).
ate odat fulgerul nu se vede pe cer ca o fAsie luminoasa,
dreapta ori colturoask ci ca o lumina, i aceasta, fie cA fulgerA in-
(1) P. Papahagi, Megleno-Romnii, I, p. 96.
(2) 1, Otescu, op. cit., p. 76.
(3) $ezeitoarea, VI, p. 34.- Zanrie, Proverbele, IX, p. 311.
(5) Ibidem,
(6) Gorovei, Creding P. 114.
(7) Cred. Rom. din coin. Afumati, jud. Ilfov, jmpArt. de d-1 S. P. Colib4.
(8) $ezdtoarea, 11, p. 194. Zanne, Proverbele, IX, p. 310.
(9) Cred. Rom. din corn. Varlezi, jud. Covurluiu, impart. de d-1 I. N. Wile-
zeanu.
www.digibuc.ro
73
tre noufi ascunsi de altii, fie mai ales ca fulgera dincolo de ori-
zont, ,,la poalele cerului". Despre acesta se crede ca este fulgerul
indepartat sau fulgerul vremurilor cnd de obiceiu nu fulgera :
iarna, primavara timpurie si toamna trzie. I se zice mai cu sama
scprat, i cei vechi insernnau acest lucru, ca o 1ntmplare mi-
nunata. :
411818, Oct. 20, la 6 ciasuri din noapte, s'au aratat lumina de-
spre apus, si pa urma luminii, tunet" (1).
Cnd scapara din senin, este senin de ploaie.
Despre fulgerul de iarna se crede ca prevesteste o vreme rea (2).
Despre fulgerul partii de apus a cerului se zice ca prevesteste
fartwza (3).
Cnd fulgera si tuna mult in luna lunie,vara va fi nouroasa (4).
Fulgerul dela cornul caprii se crede ca aduce ploaie (5).
Fulgerul de toamna se socoteste ca un semn a vremea va fi
secetoasa (6).
Fulgerul de noapte prevesteste ca cerul se va InseninA (7).
Il. Trsnetul.
1. Trsnetul, numit si fulger, iar de Macedo-Romni sfulgu,

de unde verbul sfldzir (8), este un fulger intmplat intre un
nour, sau Intre cer si pamnt, este sageata de foc care se vede
Insotita de sgomotul scurt si asurzitor care se aude atunci cnd
Dumnezeu sau Sf. Hie lovesc pe diavol (9), dupa ce au vzut unde
este si sub ce chip se infatiseaza.
Aceasta credinta s'a nascut, fireste, Inainte de a cunoaste popo-
rul ca mijloace de a ucide dela departare, pusca sau tunul de
astzi. Pe atunci, cunoscndu-se piatra care lovi si sageata care
(1) Academia Romn, Manuseripte romdnesti, I, p. 423.

(3) Ibidem.
.(4) Gorovei, Credinfi, p. 379.
<5) Zanne, Proverbele, IX, p. 310.
(6) $ezelloarea, VI, p. 62.
(7) Convorbiri literare, XLII, vol. II, p. 955: se insenIneaza nourii".
(8) P. Papahagi, Basme aromiine, p. 695.
(9) Gorovei, Creding p. 107: Sf. Die la ziva lui umblii pe cer si caut pe
diavol s-1 trasneasca, ca sd scape lumea de ispit.
www.digibuc.ro
74
strapunge, trsnetul s'a asamuit acestor doua lucruri, cari s'au in-
chipuit, in mana celor atotputernici, a fi de foc. Deci dimba teas-
netului" este socotit a fi mai rar ca o sageatk de fier, pe cari
oamenii, fie la munca ogoarelor, fie la alte sapaturi sau prilejuri,
le-au gasit in pmant. Se intelege, pietrile cu asemenea infatiOri
nu vor lipsi iar sageti, ca rmiti istorice, se vor afl in multe
prti.
Si Ruii cred c este piatra treisnetalui cum ne arata un
manuscript romanesc de pe la jumatatea veacului XVIII, la locul
unde vorbete ,, de idoli" :
,,Intii au ridicat un idol mai mare anume Peran, dumnezul
tunetului, al fulgerului i al norilor celor de ploaie, inteun deal
innalta langa .riul Buriul, dup asminarea omului. Trupul lui er
varsat de argintil, urechile de aur, picioarele de fier i in miini
tinea o piatr aseamene cu piatra trsizetalui, cu robinuri i cu
aifrax [ce iaste piatra In chipul focului] Inpodobit" (1).
Figura alaturata ne-arata asemeni ramaiti,suliti, sgeti i
gsite In comuna Tepu, jud. Tecuciu, despre cari ,,lumea proa-
st." socotete c sunt frame din trasnetul lui Dumnezeu.
0 astfel de sageat, cand cade din cer, se afund la noua start-
jeni, de unde incepe sa se ridice spre fata pamntului In fiecare
an cu cte un stanjen, a c dupa noted ani, sgeata ajunge dea-
supra (2).
Aceste sgeti, dup gasire, se folosesc intre fiarele ce alctuesc
frigrile cu cari se descant de sgeteitarti i alte boli (3). fun-
ghial se tmduqte spland o astfel de sageata in trei ape i
(land celui bolnav ca sa bea apa ce se dobandete spland ru-
gina fierului (4). Prin unele parti se pastreaza ca amulet la gat,
aducator de noroc, infurandu-se in frunze mirositoare de dam-
bratmic, inteo pungulit de postav ro (5).
(1) Gaster, Chrestomatie ronuind, II, p. 50 1.

(2) G. Ceausanu, op. cit., p. 71. Credinta aceasta o au si Germanii. La dnsii
'frisk se spune cd sdgetile ies afard dui-A 7 ani, dela cei 7 stnjini de adncime
uncle ajunseserd; cf. cu privire la alte neamuri, tot acolo.
(4) G. Ceausanu, op. cit., p. 73.
(5) Ibidem, p. 72.
www.digibuc.ro
75
Despra cea mai bun. cremene de scprat se crede a fi rma

s dela trsnet (1).
Fig. 1. Vrfuri de arme vechi socotite a fi limbi sau sdgeti de irdsnet.

An sptmna sfintelor P4i, nu e bine ca muierea s coas,
cci atunci 1mparte Sf. Ilie trsnetele" (2).
www.digibuc.ro
76 -
Trasnetul, ca i tunetul, este cu att mai puternic, cu cat Dum-

mezeu sau Sf. Hie este mai mnios cand sageteaza pe diavol i
cu cat diavolul este mai battle. Despre Sf. Hie se mai spune
c atunci and trasnqte, isbqte cu un picior ; mai Inainte isbi
cu doua, dar Dumnezeu i-a luat unul, cci se teme s nu pra-
pdeasca. lumea (1).
FiinCLde_tmilte_ori Inscrtite de fitattrA, se Intelege de rtjutfil-
nim i aici credinta ca trsnetele i fulgerile se pornesc atunci
cnd cinev ii curma singur vieata (2).
Prin unele parti, se spune ca fulgerul este.,,prpele din noufi" ;
rse poate gonl cu batul de alun, dupa cum nici arpele de pe
pamnt nu se atinge macar de cel ce are un bat de alun" (3).
2. Diavolul,i de altfel toate duhurile rele pe cari mania lui
Dumnezeu ori a Sfntului Ilie le urmarete,ne tiind cum sa sca-
pe, se preface de multe ori, daca nu intotdeauna, in felurite
vietati ilucruri, creznd ca astfel ceretile i sfintele priviri vor
-trece pe lnga dnsul, fr sa-1 bage de sulfa. Se inrala insa,
(1) Voronca, op. cit., p. 866. Mai pe larg, vezi aceste imprejurri in T. Pamfile,
Siirbdtori la varii, cap. Sf. lije. I. Otescu, op. cit., p. 76: ,,Dupd credinta
tArdneascd, Sf. llie urmreste prin cer spiritele rele, pe diavol, primblandu-se
pe nourii cerului, cu cai, trsurd i biciul de foc. Tuneful e huruitul roatelor
trasurii i tropotul cailor Sfntului lIje, cnd caii o ieau mai repede la goand
prin noud. Child fulgerd, Sf. !lie ameninta caii cu biciul sat' de foc, ca s-si
iea avnt caii. De aia dupd fulger urmeazd imediat i tunetul. lar cand triisne$te,
atunci Sf. file a lovit e diavol cu sgeata. Lumina e mai mare la trsnet dealt
la fulgerul simplu, cdci sageata e mai iute asvarlit dect amenintatul biciului,
e mai plina de foc, iar fulgend sunt vrfurile din sgeata aruncat astfel.
Diavolul incoltit, ca sd scape de urmrirea Santului 111e, caut s se ascund
In ce ii ies inainte : cm, via, pom, casa sau orice alt lucru,, dar Sf. Ilie tot 11
vede ash ascuns si tot trdsneste dupa el, si ash frsneste si fiinta ori lucrul in
care s'a ascuns diavolul. De aceea, cnd fulgerd, oamenii ii fac cruce ca sA nu
se apropie diavolul de ei i sd fie si ei trantiti odat cu diavolul".
(2) Marian, Inmormiintarea, p. 348.
(3) G. Ceauseanu, op. cit., p. 73.
www.digibuc.ro
77
cAci Dumnezeu sau Sf. Hie descopere pe necurat. Ei tiu cA dia-

volul se poate preface In cne (1), in nztei (2) i la urma urme-
lor chiar In orice animal i orice lucru, cum ar fi pomul i ca-
sa (3). Dintre copaci, cel in care se ascunde mai ales necuratul, e-
ste carpenul (4), lngl care, prin urmare, ornul nu trebue sl stea_
ca sA nu fie trAsnit (5). Dracul se mai ascunde i sub rchitii (6).
&eland, deasemeni, este un copac sub care uneori se acioazA.
necuratul.
Sub teiu poti sta, cA.-i sfnt.
uLemn trAsnit nu se pune la casI (7) deck dacA se scrie o ru-
gAciune i se pune In lemn :
Eu laud numele Domnului, da tu pe cine lauzi?" (8).
DacA prin Oltenia se zice cA nu este bine sA stai In pragut
casii cnd tunA (9), trebue sA se inteleagA cA acolo, de obiceiu,
pe vreme uritA se aciAposteste cnele i poate cA i mta, daa
nu este In casA. Deasemeni pe ug sau pe fereast deschisA ca-
utA diavolul sA intre in casA, spre a scAp de trAsnet. Pentru a-
ceea pricinA, nu trebue sA stea cinev pe asemenea vreme lngA.
horn (10).
(1) Cosmulei, op. cit., p. 48 : Cdnele, il gonesc din casd dud plota, ca sa.
nu atraga trasnetul. Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu. Zanne, Prover-
bele, IX, p. 38: Hand tuna si trasneste, sa gonesti de pe lingd tine mata ori
cnele, a se bagi necuratul in ei si te trasneste Sf. Ilie".
(2) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu. G. Ceausanu, op. cit., p. 74..
(3) Cosmulei, op. cit., p.46 : Fulgerul cind cade pe o casa ori pe un arbore,
sa stiti ca acolo a fost dracul ori vreun smeu. Zanne, Provcrbele, IX, p. 380-
(5) $ezeitoarea, VI, p. 35.- Zanne, Proverbele, IX, p. 285.
(6) Voronca, op. cit., p. 791. Cred. Rom. din com. Alinastireni, jud. Boto-
sani, impart. de d-1 D. Furtuna: ,,De ce ne facem cruce and trdsneste ? Pen-
tru a Sf. Ilie da atunci strasnic rasboiu cu uciga-l-crucea, care, ca s scape
cu zile, se Vail ori intr'un copac, ori intr'un dobitoc, ori inteun om, ori in ce
apuci si el. Si ask cand Sf. Ilie rapde sigeata dupa ansul, farmi si prapa-
deste copacul ori omul ori dobitocul, in care s'a silsluit necuratul. De aceea, M-
c:and sf. cruce, noi alungam pe oaspetele ista nepoftit si cu chipul ista, scapam
de sageata lui Sf. Ilie, care-i foc si para impotriva cornaciulai.
(7) Gorovei, Credinfi, p.326: Lemnul atins de trasnet, nu e bine sa se foloseas-
c la zidiri si cu deosetoire la case.
(9) Cred. Rom. din jud. Dolj, impart. de d-1 N. I. Dumitrascu.
(10) Voronca, op, cit., p. 791.
www.digibuc.ro
78
Diavolul se poate ascunde $i in bisericd, dar Dumnezeu nu se

induplec, ci trsneste i biserica. Odat chiar, diavolul a spus lui
Dumnezeu :
M voiu preface in due, In mat !
Si Dumnezeu i-a rspuns :
Si eu te voiu ucide!
M voiu preface In bisericU
Si eu voiu sfrma-o, iar oamenii vor ridic alta ind mai
frumoas.
Dar m'oiu ascunde In orn !
Si eu Il voiu ucide $i-i voiu aduce sufletul de-a dreptul in
raiu (1).
In toate se poate preface $i ascunde diavolul, fr numai in
cruce howl nu ; de aceea omul trebue sg.-si fad necurrnat sem-
nul crucii, ca sA fugl diavolul dimprejurul lui, i astfel sA fie fe-
rit de trAsnet (2).
3. Cnd tun i fulgerk nu trebue sA alergi, ci strngi
Lhainele pe lng tine ca sI nu intre necuratul $i s'a" ti se lipeas-
,d de trup.
SA' nu mergi pe mijlocuI drumului, ci mai pe o margine, dci
rte'ntalnesti cu diavolul care merge pe mijloc (3).
ziva de Boboteaz, cnd strigl Chiraleisa, s nu fie nici o
tcotreant sau petec de pnz pe-afar, s ascunzi totul in cas,
tdci diavolul se ascunde sub ea, $i atunci la casa ceea trAsne--
te" (4).
(1) Se si crede cA cei morti prin trAsnet ii au toate plcatele iertate, Astfel
ide oameni, In cari s'a ,incuibat diavolul, nu pot scApA cu nici un chip. Despre
o ferneie din Tecuciu se povesteste cA trsnetul a urmArit-o pe horns& pe sub
,pat si a ajuns-o in cuptor, unde se ascunsese de frica trsnetului.
(2) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.$ezdtoarea, Ill, p. 80 1:
Dracii ncnd aud pe Sf. Hie cu cAruta, fug de se prApIdesc si se pitula mai
mult pe dui-A cdni, i se via in capre. De aceea, In vreme de vifornite O. nu
lasi cni si capre pe-alAturi, nici sd stai pe la strAmtori, pe unde poate sA
-treacI vreun drac pitulat acolo, i cAnd o trAsnl pe dracul, te trAsneste i pe
'tine. Dracul fuge mai mult de carpen; de aceea nu e bine sA pui la casA lemn
de carpen ori sA te aciolezi sub carpeni In vrerne de vifornita. In vifornita e
.bine sA stai la luminisuri si mai bine sl te plou, decAt sA te duci la adAposturi,
cA tot la adAposturi trag i dracii. In vreme de vifornitA sA-ti faci des cruce
.cA Dumnezu a zis lui Sf. Ilie cAnd i-a dat biciul sA trsneascl pe draci Ilie,
in toate sA dai, dar In cruce noud sA nu dai!...0
,(4) Ibidem, p. 794 5.
www.digibuc.ro
79
Nu e bine st to$i Duminica, sA injugi boii sau sA lucrezi cevA,

.c tot ce faci e lucrul dracului i te trAsneste cnd te-o apucA
ploaia undevA (1).
0 casA, care se aprinde de trAsnet, nu se mai poate stange,
cAci focul de trAsnet nu-1 inAblisA deck laptele dulce (2).
Credinta aceasta o aflm si la Ucraineni (3).
Pentru ca sA fie feritA casa, i prin urmare toti cei dinteinsa
de trAsnet, se crede cA este bine ca seara la Vinerea mare, cAnd
se intorc oamenii dela bisericd (4), sA vinA cu lumAnArile aprin-
se, sA incunjure casa de trei ori i A fad pe fiecare perete cAte
o cruce (5).
Pentru trAsnet sA infigi barda cu coltul In pragul cel cu totul
din afarA al casei ; astfel fAcAnd, ploaia mai conteneste i fulgeri-
le se stImpArA (6).
SA pui roata ea:m(11 pe casA, ,,sA nu detune" (7).
SA faci cruce cu cutitul in coaja pinului, cum obisnuesc pAs-
toni macedo-romAni (S).
SA aprinzi in casl rAmAsitA de tmiiie din bulgArul care s'a a-
prins Joi seara, inainte de Pasti, de 12 ori in vremea celor 12
evanghelii (9).
SA aprinzi in Cas lumaizatea dela aer i dela Inviere (10).
SA pui sub stresinA mtitiori de sal& dela Florii (11) sau sA
(3) Revue des traditions populaires, X, p. 421
(4) Dela Donmul Hristos". Altfel Vinerea mare este sArbAtoarea Cuvioasei
Paraschiva, 14 Octombrie.
(5) C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 59.
(6) Cred. Rom. din com. Boureni, jud. Dolj, Imprt. de d-1 N. I. Durnitracu.
(7) Voronca, op.,, sit., p. 785.
(8) Cosmulei, op. cit., p. 53.
(9) Gheorghiu, op. cit., p. 58. E o grepall vAditl totg dud se scrie : in
timpul celor 12 liturghii".
(10) Ibidem, pi. 59.
(11) Voronea, op. cit., p. 1054 i 806.Ceau$eanu, op. cit., p. 73 : ,,Salcia nu
nutnai cnd se pane ca Improor la Sf. Ghecwghe, ci totdeauna e aparAtoare de
trAsnet. Mladita ,(!le salcie dela Florii o tine tAranl dui-A icoanA si totdeauna,
vara, cnd e furtunA, iea mIdditA de dupa icoanA i o pune In mijlocul casii,
ca s'o fereascA de trAsnet. Multi umbll incin$i tot anul peste mijloc, pe piele,
.cu o cununA de mac:14e de slcii dela Florii, pentru al& i penttu mucStur de
arpe. De aici, credinta se raportA la fulger, numit In descntece prpe, nu la
prpele adevrat".
www.digibuc.ro
80
aprinzi salcie dela Florii care a stat facutA cercuri la icoane (1)..
Alteori aceti mtiori se aruncA in foc ca i teial dela Dumi-
nica mare (2). Unii tAmeazA i cu tAmie dela Florii (3).
Cnd ai inel in deget i-i vremea rea, s nu sudul, cA te tea's-
nete (4).
In Transilvania i in Banat se afutn. cu frunze de paltin dela
Ispas (5).
Urzica (6) i sanzienile (7) apArA i ele casele de trAsnet.
Celui ucis de trAsnet, i se iartA de Dumnezeu toate pAcatele
pe lumea cealaltA merge de-a dreptul in raiu, cum s'a mai pomenit.
In credinti intalnim de multe ori trIsnetul laolaltA cu tunetul
i fulgerul. Astfel se zice : cnd trAsnete i fulgerk sl nu stea ci-
nevA IngA vre-un cane sau pisicd cAci diavolul se ascunde In
pArul lor i se poate Intmpa sA trAsneascA i pe cei dimprejur.
Asemenea, sA se InchidA uile, ferestele i sA se astupe cahla, ca
sA nu intre necuratul in cas (8).
Cel ce vrea sA fie ferit de trAsnet, trage clopotele la Pati (9).
SArbeazA nMarfia de trsnet", adicA Martia din intia sAptA-
mn a Paresimilor (10), ziva lui Ion fierbe-piatrd (25 Maiu), foia
Intaia de dupA Pati, foia din sgptAmna albA, Nedeia, jolie de

(2) Voronca, Studii in folclor, 1, P. 9.
(3) Idem, Dati,ie, p. 806.
(5) Marian, Siirbittorile, III, p. 336.
(6) Ceauseanu, op. cit., p. 73: Urzica este socotitA cA poate s apere de
trAsnet. Ea se poartA ca amulet, mai ales de tineri, In ziva de Sf. Gheorghe".
(7) Ibidem. In ajunnl SAnzAenilor tranii culeg florile numite sAnzAene
le arunci seara pe acoperisul casei, de obiceiu fAcute cununi. Ca i urzica, au
puterea de a IndepArti fulgerul ; tocmai de aceea se pune pe acoperis, pe lo-
curi fate, ca i salda pe stAlpii cei mai ilalt ai portii sau ca urzica in vArful
armindenului: paratrisnete ale poporului. ShnzAenele aruncate pe casA In bu-
chete ori in cununi, se lasA acolo toatA vara".
(8) Gorovei, Creding p. 106,
(9) Marian, Siirbeitorile, Ill, p. 144,
(10) Semn de cinstire lui Serafim lonescu, BArlad, 1914, P. 66.
www.digibuc.ro
81
dup Rusalii (1), Reipotinul (a treia Marti de dupa Pasti) (2), Vi-
neria mare i o saptamana dupa Sf. (lie (3).
Prin Bucovina, unii cresc in gradin iarba tunului numita si
borsisor (4).
and trasneste langa tine, ca s nu ramai cu fricii, sa bei apa
in care ai starts crbuni din copacul trasnit (5).
4. and vrea Dumnezeu, trsnetul n'are numai cleat nevoie
de nouri si de sageata. El poate veni si din senin, cum spune
blastmul :
Trasni-te-ar din senin, sa te trasneascal
Aceasta este una din osandele cu cari Dumnezeu pedepseste
pe cei prea rai :
N'ai vazut cum cade omul din picioare ? 11 trcisneste Dam-
nezeu din bun si curat senin !
HI. Tunetul.
1. Despre tunet, tun (6), durat (7) sau bubuit (7), pe care
Macedo-Romanii il numesc bumbunidzare, cu verbul a hind,
a tiara, a bubui, i unipersonalul bumbuneadzd (9),poporu
roman crede c are mai multe pricini.
Prin unele parti se crede c este sgomotul produs de mersul
lui Sf. Hie. ,,Tunul e foarte bun ; el Pazeste omul si tarina [care
este] mama noastr. Domnul Hristos merge inainte, da Sf. llie
vine in urma cu tunul.
Ilie,ii zice Dumntzeu,daca mergi cu mine, bate mai tare
din picioare !
Si atunci se aude mgi tare tunInd!" (10).

(2) Cred. Rom. din corn. Catane, jnd. Dolj, Impart. de d-1 St. St. Tutescu.
(4) lb41em, p. 87.
(6) T. Pamfile, Siirbdtorile de yard, p. 3 i 206.
(7) Marian, Legendele Maicii Domnulai, p. 286.
(8) In Oltenia, Imprt. de d-1 N. I. Dumitracu.
(9) P. Papahagi, Basme aromdne, p. 553.
(10) Voronca, op. cit., pe 802.
T. Pamfile, Vizcluhul. 6.
www.digibuc.ro
82
Altii spun ca este sgomotul carului lui Sf. Ilie, cand porneste
dupa diavoli (1).
Prin unele parti se zice ea tunetul este tot sgomotul unei ca-
rute, insa aceasta este a Sfntului Petru, chelarul raiului; mai a-
les cand tuna toarnna, poporul zice ca Sf. Petru se Intoarce dela
camp, cu carul plin cu popusoi (2).
Prin alte prti se crede ca tunetele sunt vaietele duhurilor rele
pe cari Dumnezeu cauta s le nimiceasca. In aceasta goan, se
pornesc furtunile nprasnice i frmntarile nourilor, and vz-
duhul se'ntuneca si cand Dumnezeu, ca s dea de urma diavoli-
lor,dupa cum am vazut,scapara, ca s-si fad. lumin Inaintea
ochilor, si apoi da cu tunul. Tunetul este deci urletul diavolilor
vtamati. Tunul lui Dumnezeu poate sa fie la fel cu tunurile
otirii noastre.
Ca si Dunmezeu, mai des Ins, tunul acesta Il manueste i Sf. Me,
cel mai neimpacat dusman al celor necurati (3).
Tunetul se numeste, ca i tunul, pu,sca. nCu pu.Fca aceea
Dumnezeu In tot anul blagosloveste lumea, i ce picura din pus-
c, aceea avem ; i Indata tsi scrie,Insernneaza hi care tail are
s fie pane i In care nu, care orn are s moara, cine are s se
nasca, ce are sa. pteasca" (4).
Langa aceasta credinta bucovineana despre tunul lui Dumne-
zeu, se alipeste aita care ne zugraveste tunetul ca nun biciu Im-
podobit cu flori" (5).
(1) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu.- I. Otescu, op. cit., p. 76: ,,Sf.
lije urmareste prin cer spiritele rele, pe diavol, plimbndu-se pe nourii ceru-
lui cu cai, trsur i biciul de foc. Tunetul e bubuitul roatelor trdsurii i tropotul
cailor Sfntului Ilie, cnd caii o ieau mai repede la goana prin nori. Credinta
aceasta o aflAm si la Macedo-Romni (cf. Revue des traditions populaires, VIII,
p.284).
Ucrainenii cred ca Sf. Gavril si Si. Gheorghe irnpusca dui-A Diavol: and
tend se deschide, Sf. Mihail blagosloveste cu crucea i Sf. Gavril i Sf. Gheorghe
trag cu tunul i cu sdgeata de piatrd asupra diavolului. Acesta se ascunde a-
tunci sau in om, sau In porn ; i pomul este sflrarnat, i casa este arsA i omul
este ucis, dad. Sf. Gavril a ochit bine ; altfel, se vede cl Sf. Gavril. greseste".
Nu lipsesc nici credintile despre Sf. Ilie, ca i la noi (cfr. Revue des traditions
populaires, IX, p. 421).
(3) Cosmulei, op. cit., p. 47 : ,,Cand fulger i tun, Dumnezeu e In lupt
cu
(4) T. Pamfile, Sdrbdtorile de vard, p. 85.
(5) Ibidem.
www.digibuc.ro
83
Dup unele credinti, tunul a fost la Inceput In stapanirea dia-

volului i dela acesta a fost furat de Sf. Me, dupa sfatul i cu
ajutorul lui Dumnezeu, cum arata urmatoarea povestire :
pe lume, necuratul umbl cu tunul fce o multi-
me de pacosti : omor oameni. Atunci Dumnezeu a trimis pe Sf.
Die si i-a zis cum sa se scalde cu dnsul, ca sa i-1 iea.
zice Sf. Ilie,la scaldat, s vedem care va sta mai
mult In apa!
Diavolul a spus ca el poate sta cat mai mult i sa intre cat
de adnc. Cum a intrat i s'a scufundat, Dumnezeu a fcut ghia-
ta deisupra. Da Sf. Ilie iute a iesit si a apucat de pe mal doul
aripi de-ale smului [de necurat] i tunetul, i a sburat. and sa
iasa dracul deasupra, ghiat ! Pana ce a rupt-o, Sf. Hie cu tunul
nu-i ! Fuga dupa Sf. Hie !
Doamne, zice hie, ma ajunge, ca el are sase aripi, dar eu
numai doua!
Dumnezeu i-a zis:
Ai puterea In mni : pune-i un picior pe cap si unul pe
spate si taie-i patru aripi, sa ramaie si el cu dou !
si de atunci dracul a ramas pe jos, si tot se Intoarce cu do-
sul la Sf. Die de ciud; dar Sf. Hie uncle-1 vede, sloboade sgea-
ta sa-1 omoare ; dar diavolul se ascunde i in piafr, si nu-1 poa-
te nimerl. Numai un cioban, cum paste oile i cnt din fluier,
l-a vazut cum a iesit din piatra si a dat cu pusca Intr'Insul. A-
tunci Sf. Hie a trimis pe un "inger sa-1 Intrebe ce vrea pentru
treaba ce i-a facut. El a zis ca putere mare, ca sa se teama
toti de dnsul, spuie de ce moarte va murl. Sf. Hie i-a
dat putere i i-a zis c nu-1 vor omort dect cu gru sfintit de
la douasprezece slujbe, i cu plumb tot as sfintit (1).
Cele mai multe povestiri cu privire la dusmnia dintre Sf. Hie
drac, au ins alta cuprindere :
lat una :
,Se zice c Sf. Ilie a fost orn ca toti oamenii, cu casa i gos-
podarie, i insurat de tinerel, ca sa se adevereasca vorba ceea :
nmncarea de dimineat i Insuratul de tar& nu stria". Nu du-
pa multa. vreme Insa, Ii veni rndul sa se duca la.oaste, sa-si
faca si el dreptul ca orisice crestin, cum ne ducem i noi as-
(1) T. Pamfile, Sdrbdtorde de vard, p. 193 4.
www.digibuc.ro
84
tazi. Si-a lsat nevasta *i copilapl *i s'a pornit departe, departe,.

pentru douzeci de ani incheiati, cat tine armata pe atunci.
A stat acolo *i *i-a facut datoria *i la douzeci de ani a ple-
cat acas. A mers cat a mers, *i cand aproape s intre in sat
iat c se'ntalne*te cu un unchia*. Si unchia*ul cela er diavolur
Buna seara, Ilie !Ii d mo*neagul ; dar ce e*ti a* de ve-
selos ?
Cum s'A nu fiu, mople, dacA toatA lumea par'd-i a mea!
Ii rspunse Ilie.
Hei, nepoate, nepoate, ru faci ca-ti bucuri suflettl, cAcir
grozav de tare ai s ti-1 amr*ti! Mai bine ai nimeri-o s-ti ieai,
lumea in cap *i s te duci intealt parte, deck s-ti mai vezi.
casa !
Dar de ce, mople ?
Apoi, uite ce-i : nevast-ta se tine cu altul !
Cu cine se tine ?
Cu cati s'a tinut pail acuma, nu i-a* pute nurngr, dar
ce-i acuma, ii grozav. DacA vrei, du-te i vezi I
Hie porne*te mai departe, cu capul aprins de manie *i intr in
casA tocmai dup ce se intunecase bini*or. Face a* ca s. nu-L
sitnt nimeni *i trage la pat. Pe pat vede pe nevast-sa ador-
mitA iar la picioarele ei pe altul, un mu, a*A., cam de douzeci de
ani. N'a mai stat mult pe ginduri, sg-i socoteasa anii de and.
a plecat *i sA vadA cam de clti ani trebui sA-i fie feciorul, a.
tras repede sabia *i i-a tiat pe amandoi, pe nevast-sa *i pe fiu-
sAu !
Ce-ai fAcut, Me ?auzl dansul glasul lui Dumnezen, care i
se arAt in fat.
Diavolul m'a in*elat, Doamne ! Iart-m,rspunse Ilie, c-
find in genunchi inaintea Domnului.
Dumnezeu II iert *i-1 ridicA la cer cu sine ; acolo ii dd pe-
satn tunetele i treisnetele ca sAli rAsbune pe diavoli.
Si Sf. Ilie, unde vede cate o clac de drAcu*ori, pune tune-
tul *i fulgerul *i-i detunez ; unde vedea cate o nunt de necurati,.
vreo ingropciune de-a lor, iarA* pune tunetele *i trAsnetele toa-
te asupra lor, ca sA nu mai ramaie unul pe fata ptnantului.
Se imputinau diavolii, nevoie mare, lucru care nu-i prea plA-
ce lui Dumnezeu. De asta luI lui Sf. Hie mana dreapt *i picio-
www.digibuc.ro
85
drept, lsAndu-1 ciung i chiop, iar cu tunetul i fulgerul i-a

spus sl trag numai cnd va gs Dumnezeu cu cale (1).
Acestea se cuprind i In urmtorul sfarit de uratie :
Ilie, Die, Sant-Ilie ce-a facut,
Mare Sant-Ilie, Singur s'a Inspimantat
Ascultd cuvantul meu Ce putere mare i-a dat.
$i fa ce ti-oiu spune eu : dansul a alergat,
Pornqte tuneful tdu, Mina dreaptd i-a luat,
Tunetul tau cel cotit Piciorul drept i-a scurtat.
$i de mine randuit, Sant-Ilie inspimantat
Pornete-mi-1, da-1 pornete De ceeace s'a intamplat,
$i pe draci mi-i fugdrete, In glas mare a strigat :
-Ca ei ce-au fcut, Of, of, Doamne, ce mi-ai dat ?
Din sus, despre rsrit, Maria dreapt mi-ai luat,
De desubt, pe sub pmant, Piciorul drept mi-ai scurtat,
Un iad mare i rotat, Cu ce, Doamne, m'ai lsat ?
De diavoli Intunecat, Dard Dumnezeu a stat
De care singur m'am spdimantat. $i zicand i-a cuvantat :
Me &id auzi, Ilie, Sant-Ilie,
Din putere nasal, De-acuma al ttt sd fie
$i din tun cand a trantit, Tunetul i pietrile (2)
Cerul c s'a scriji:d, Cand or inflorl panile,
Pdmantul s'a prabqit, Ca o bate piatra
Multime mare de diavoli Intr'o zi de yard,
Din iad cA i-a prpdit. sa nu aibd ce mama
Dumnezeu dud a viizut, Inteun an, o (3).
Din Bucovina avem i alte credinti :

uSunt In cer n4te smei, puteri ale lui Dumnezeu. Ei sunt doi
amul la rsrit i altul la asfintit. Cel dela rsrit e de ploaie, de
snanA, cel dela asfintit de secet. Si cnd se face furtun, se aude
tunnd i se vede fulgernd, ei se bat. Atunci sloboade sgetile
cel dela rsrit spre cel dela apus, i vezi pe cer cum unul d
iln altul. DacA dovedete cel de ploaie, e anul mnos ; dacA do-
vedqte cel de secetA, e secetos".
Sau :
nSmeii se bat In cer a de tare, cA curge snge jos i se face
grAmaci Snchegat ; acel snge este bun de orice leac, de afu-
mat omul sau vita. Ei se bat In sAptmna Duminicii mari".
(1) Pamfile, Sdrb.dtorile de yard, p. 185 6.
(2) Piatrd, pl. pietre in cazul acesta Inteleg Romani din Bucovina:. grindina,
aldata",pluralul nefolosit In Moldova.
(3) Marian, Nunta, P. 787. Zanne, Proverbek IX, P. 330 : Cand tuna, pufcd
Sf. Ilie dupd draci.
www.digibuc.ro
86
Si fireste, nu lipseste povestirea :

Smeul sau balaurul s'a vzut acum ctiv ani pe un nour
strasnic de mare, si pe urma a venit prin gazete ca s'a lsat cu
nourul pe un sat si 1-a ras cu totul de pe fata pmntului. De
acolo s'o fi dus cu pohoaiele in mare, ca sederea lui e in mare" (1)
Sau, amestecnd blaurii cu necuratii :
,,Fulgerile, tunetul, de aceea se fac, ca beilaurii se bat. Se In-
tlnesc doi solomonari, ce umbl calri pe Maud, si nu pot
tine blaurii lor, sa. nu se intl. lar trsnetul de aceea este, ca.
trsneste in balauri Sf. lie, cnd poate au fcut cev unui orn
ca balaurul este necuratul (2).
In sfrsit, prin unele parti se mai crede ca tunetul se mai aude
atunci cnd nourii negri si Intunecosi se bat In capete i cnd
din bataia lor cade pe parnnt un fel de spumei bun pentru le-
cuit vatmatura (3).
Despre tunet, in cimilituri, se zice :
Sbiark leu'ntre hotar,

S'aude'n a noua Ora (4);
sau :
Rage buha la hotara
Si s'aude-a noua Ora (5).
2. 13n cnd nu se desprimvreaza bine si nu s'aseazei vre-
mea, nu tuna, caci dac ar tun, parnntul s'ar deschide, iarba ar
da colt i ar creste, mugurii i florile s'ar desface, vietatile ar in-
cepe sa misune in toate partile, i ce primejdie mare ar fi pe
lume, dad dupa ce firea a Inviat, s'ar lash din nou frigul sau in-
ghetul Astfel a hotarIt Dumnezeu tunul ca bun Inceput al pri-
maverii (6).
(1) Voronca, op. cit., p. 804 : ,,Odat se zice a a cAzut un smeu, jos ; zice
ca aveh gura strasnic de mare, chscat, rosie i lunga cat ograda. Si a stat trei
zile si nu s'a urnit din loc. Oamenii au fost fugit, au fost lasat case si tot.
Duhul lui el-A ash de puternic, cl atunci ciind rasufl, tag& toate lucrurile
din casa pe horn, pe feresti i pe ui. Apoi a inceput a se misch si dat Dum-
nezeu c'a venit un ;tour, i Incet, Meet, el s'a Invelit cu nourul acela i s'a ri-
dicat In sus". Parpfile, Diavolul lawiijbitor al lumii, p. 39 44, patru povestiri.
(3) 1. Otescu, op. cit., p.
(5) Culegere din cont. Tepu, jud. Tecuciu.
(6) Voronca, op. cit., p. 787: ,,PAn nu tunA, pmntul este Inchis; cnd
www.digibuc.ro
87
Tunetul de primvarA, pe cnd este Inc omt, se tine de semn

a vara va fi grindind multA (1).
Se poate sA tune si mai de timpuriu, dar faptul acesta se so-
coteste ca prevestire a unor IntAmplri grele : Am vzut o vide-
nie foarte infricosarkscrie cinevA pe ci carte, iarna, In luna
lui Ghenarie, 16 zile, cI au tunat si au fulgerat foarte tare, fi-
ind zpada ca de o palmA ; dup aceea au nins o zpa-
dA foarte mare, de cinci palme, si cutremur au fost foarte rAu.
Tot atunci Moscali au fost prin toate satele... si multe impAre-
cheri mincinoase au fost intru acel an 1829, Ghenarie 16. $i cine
va cetl, sl zicA :
Dumnezeu sA ne fereascA de aman !" (2).
Sau :
.1840 Ghenarie 25 zAle, au tunat si au fulgerat, si multi din
oameni au scos plugurile di au arat la cAmpil. Si, sA fie spre po-
menire, s'au scris di mini, ca cetind cinev, sA sA aducA aminte
si di mini smerit si plecat la toti, iproci" (3).
Ca sA aibA cinevA noroc la peste, la prins peste, cnd tun
intAiu, s5 vre mna in apA (4).
Unde va tun primAvara intiu, acolo va plou intiu (5).
DupA ce tun IntAiu, totul poate sA creascA si s se nascA : mel-
cul chiar, care se soeoteste ca cea mai plpAnd dintre fiintile
de pe lume, isi poate lepAcl cAsuta sa din spate, frA team . de
frig !
De aid credinta cA melcii ies numai dupA ce tun intAia datI (6).
lireanul, insA, dupA ce tunA, nu mai este bun, caci se face te-
ios (7).
Prinfivara se poate incepe chiar dacA ometii nu s'au luat, cnd
tuna, parnintul se desface; atunci toata iarba incolteste, atunci se Incepe a se

ari, ca anti" parnntul e cald".
(1) Gorova, Crating, p. 326.
(2) G. Ciausanu, op. cit., p. 15.
(3) I. Antonovki, Documente blirleidene, I, p. 345.
(4) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. Gorovei, Credinfi, p. 341:
Cand auzi tunind intiia oara anul acela, sd te dai de frei ori peste cap, c'apoi
te faei mrs.!
(0) Zanne, Proverbely IX, p. 380.Gorovei, Credinfi, p. 89.
t7) .,Fezdiocura, XV, p. 43.
www.digibuc.ro
88
iarna a zabovit peste soroacele ei; deci, dad tunetul s'aude cand
omatul nu s'a topit, este semn c peste vara va bate grindina (1),
caci ,,cand tuna intaiu, cat omat apuca Sf. Hie cu tunul, atata
piatr este peste an ; de este atunci omat mult, este si piatra
multa" (2).
In afara de ac.estea, de intaiul tunet se mai leag i urmatoa-
rele credinti :
Dac va tuna Intaiu la Patruzeci de sfinti, vara va fi rodnica ;
daca va tuna. Inainte de aceast zi, va fi neroditoare, cu toate ca
vor fi ploi multe (3). Prin unele parti se crede a fi un semn de
bielsug and tuna primavara de timpuriu (4).
Tunetul aduce rod in camp; prin urmare, incotro va tuna in-
taiu pritnavara, Inteacolo se vor face bucatele din sloata (5) ; to-
tu prin unele parti se zice ca bielsugul va fi In deobste, daca
tuna intaiu spre cornul caprii,spre miazanoapte,prin altele, c
mana anului se arata daca tuna intaiu spre rsarit, iar daca tuna
spre miazanoapte, e o prevestire ca anul va fi rau (6). Prin altele,
aceasta se intampla clack' tuna intaiu spre apus sau rasarit (7).
Dac tuna' dinspre camp, nu de catre padure, peste vara nu
va bate piatra (8).
In ziva in care a tunat intaiu, sa tii bine minte i In acea zi
sa sameni, ca rodeste bine pmantul". uand tuna Intaiu, s tii
In ce zi, i sa sameni bostani, ca se fac multi, dad sameni In a-
cea zi". Alte ori se zice ca intaiul tunet trebue sa gaseasca po-
pusoii i bostand in pmant, ca sa rodeasca frumos peste var (9).
and tun intaiu, sa sframi in grdina o bostnoaicti pastrat
de cu primvar; acea samanta care se scoate din ea, sa se sa-
mene, ca se fac bostanii frumosi si multi (10).
(I) D. Dan, Straja, p. 100.

(3) Marian, Siirldtorile, II, p. 155.
(5) Marian, Sdrbeitorile, 1, p. 116.
(7) Cred. Rom. din corn. Cavasna, jud. Flciu, Imprt. de d-1 G. Polcavnicu.
(8) Voronca, op cit., p. 787.
(9) Ibidem, p. 788.
(10) Ibidem.
www.digibuc.ro
89
Tot atunci trebue s se scuture i copacii din grdin, ca s

rodeasc bine (1).
11Ca s ai man la vaa, atunci cnd tun intiu, s ieai un
Mt de tufei,alun,i s-I vri in pmnt, s-1 lai trei zile, a-
poi s.1-1 pisezi i s-1 dai In mncare vacii, cci atunci cnd tun
intiu, pmntul se umple de toat mana" (2).
Ca s nu te doar copal peste var, nca sa-ti fie capul tare",
.atunci cnd tun intiu s te lovqti sau s te bati In frunte cu
o piatr (3), cu un fier (4) oarecare, cum ar fi muchia toporu-
lui, cutitul sau foafecele i s zici :
Capul ca (acel lucru cu care te bati) (5).
Sau :
Cum e tunul de tare i nu-1 risipqte nimeni, a capul meu
s fie! (6).
Sau de trei ori :
Tunul ca ciurul,
Capul ca fierul! (7).
Sau :
Atunci s rn doar capul, cnd a dure pe piatra asta! (8).
La lipsa de fier i piatr, te poti bate in frunte cu orice (9),
un lucru s zici :
Caput meu ca fierul !
Macedo-Romnii se lovesc, de bun sam c tot in cap, cu
fieral, ca s fie snt4 toat vara, adic pca s fie tari" (10).

(2) Ibidem.
(3) Gorovei, Creding p. 51: La un copil nu se Intresc monk& capidid pina
nu va pute zice piatra".
(4) Cred. Rom. din corn. Schineni, jud. Tutova, Imprt. de d-nii frati Cahu :
,,Cand tura IntAiu, dai cu un fier In cap, sa-ti fie capul tare ca fierul. Cred.
Rom. din corn. Vntori, jird Neamt, Impart. de d-1 A. Moisei. Zanne, Pro-
verbele, IX, p. 380, Ina nu nfir", ci nfier".
(5) Cred. Rom. din com. Tutcani, jud. Covurluiu, Imprt. de d.l I. O. Zu-
gravu.
(7) $ezdtoarea, 1, p. 126.
(8) Cred. Rom. din VacAu, Transilvania, ImpArt. de d.-1 V. Sala.
(9) Cred. Rom. din Transilvania, impart. de d-1 P. Ugli: "Cind atizi prima-
-vara tunnd, cu ce ai, cu aceea sa-ti dai in cap, cl aX vei fi de tare i sniltos
peste tot anul, ca obiectul cutare".
www.digibuc.ro
90
Prin jud. Covurluiu oamenii i fac cruce cu un lucru tare,

no bucat de fier sau cu portofelul",ca s fie sntosi (1).
Prin alte prti se zice cA-i bine s te bati in frunte cu o parer
de argint sau de wir, i la nevoie cu o par oarecare (2), ca sL
ai parte peste an de chtig si noroc de curgenie i sndta-
te (3), si iars, ca s nu te doar capul (4).
Dac esti voios cnd tun Intaiu, vei fi voios tot anul (5).
Fete le mari, cnd tun intiu, pun un ac intr'un sac si apoi se
culc pe el o sAptmn Intreag, dintr'o Marti pn'ntr'alt.
Marti, ca s fie drgostoase flcilor (6).
Prin Bucovina, cnd tun Intiu., se pune o piatrti dup grin-
d ; ea este bun la pregAtirea aburului care va tmdul lase-
lele (7).
Dupce a tunat Intia oar, femeilor le este IngAduit s bat
ccime,sile la pru, cci tunetul Insemneaz c Dumnezeu i le-a
btut pe-ale sale (8).
Cnd tura, femeia s tin cutitul In mn, In sus, lundinarect
dela Pa,W aprinsg, in jur cu buruiene sfintite dela Pasti, flori,
s afume cu ele, c Indat fuge tunul, piatra. Sau s arunce afa-
r cociorva i lopata crucis" (9).
Prin Bucovina se aude urmtoarea rugciune de aprare Im-
potriva tunetului :
Cruce 'n cas,
Cruce 'n masA,
Cruce 'n tuspatru unghiuri de casA.
Sade Sf. Nichita In mijlocul casii
Cu hainele scurte,
Cu sAbiile crunte.
$ade decusearA
Paul 'n cinioarA,
(1) Cred. Rom. din com. Balintesti, jud. Covurluiu, imp Art. de d-1. N. L
Munteanu.
(2) Cred. Rom. corn. Tepu, jud. Tecuciu.
(3) Cred. Rom. din corn. Afurnati, jud. Ilfov, 1mpArt. de d-1 S. P. Colibasi.
(4) Revista Tinerimea romdfdi , VI, 1 2, P. 90.
(6) Ibidem, p. 795.
(7) Cred. Rom. din com. Hangu, jud. Neamt, imprt. de d-1 Gr. Vlad.
(9) Ibidem, p. 805.
www.digibuc.ro
gl
Dela cinioar
Pin' la dintatori,
Dela cinatori
Pand la vedi veacului.
Din sus de casa noastrd, este o bisericuta mititica,
Cu altar
De mdrgritar,
Cu tintirim de tdmdie neagrd,
Acolo sade Ana Sana.
Surorile lui Dumnezeu au icsit
S'au clutat spre sfintit,
S'au cdutat spre amiazzi,
S'au cdutat spre rsdrit.
Au vzut meinicii mdnicdtori (1) la crestini.
$i viind pe-o crrusd,
S'au Intalnit c'o albinuta
$i din albinutd s'd fdcut o turtild de ceard,
Din turtita cea de ceard
S'a fcut o fdclioark;
Fdclioara s'a aprins,
Dumnezeu a 'nvins si-a ris!
Acum.si pururea si 'n vecii vecilor ! Amin ! (2).
Macedo-Romnii, in ziva cnd ,,tun i plou peste msur"

zic c s'a svrit o crip5. (3).
Rack' tud In ziva de Sf. Ilie, seac alunele (4), adicA nu fac
miez, ca i nucile, i ca i alte poame.
Multe din credintile cari pomenesc paza de tunet, privesc mai
mult treisnetal. Astfel :
Cnd land $1 fulgerd nu e bine a se ascunde de ploaie sub,
copaci mari, fiindc acolo se ascunde diavolul pe care Il urm-
rete trsnetul i trsnqte In acei copaci.
and tud i fulger, ceea ce insemneaz i : cnd trtisne,Fte,
s nu tii mt i cne in cas, C s'ascunde necuratul in ei (5).-
3. De indat ce vremea se rAcorete, tunetul nu se mai aude ;
totu, dac tun in ziva de Simion Stalpnicul,este semn c toam-
na va fi lungI (6) ; prin alte prti, tunetul de toamn se soco-
(1) ... dimineata, oameni porniti disdimineatd...
(2) Voronca, op. cit., p. 329 30.
www.digibuc.ro
92
teste a fi un semn bun atat pentru intarzierea neobisnuit a ier-

nii, cat si pentru a arath c vara viitoare va fi secetoas (1).
and tuna sau fulgera iarna, e o prevestire ca va fi o baffle
psau e vreun semn, ceva" (2), o foamete peste an (3).
4. Lumea se Inspaimnt de sgotnotul asurzitor pe care cte o-
data il face tunetul, si care uneori se sitnte si In dardaeala fe-
restrelor. Cu toate a cestea, spaima aceasta se datoreste mai ales
trsnetului care, dupa parerea poporului, urmeaza tunetului, sau
se intampla o data. Chiar Intelesul vorbii a tuna este Imprumu-
tat dela a treisni, sinonime cu a detuna.
Astfel, and se zice:
Cine crede la fecior,
Tune-1, Doamne, WI nor ;
Cine crede la drAgut,
Tune-1, Doamne, din norut (4),
vra sa zica : utreisne#e-1, Doamne" .
Prin urmare, se Intelege usor de ce poporul zice s gonesti
de pe langa tine mata i cnele, cnd tuna si fulgera, caci Iw ei
se baga dracul, i cnd Sf. Ilie Ii sageteaz, poate sa te omoare
si pe tine (5). Tot astfel, de amandoua partite ale Dunarii se cre-
de ca nu-i bine sa stai In usa, la fereast ori sub pom, s nu ai
arme asupra ta si s te intinzi pe burta, ca. altfel te trsneste (6).
Macedo-Romnii cred ca e bine sa mnnci pane (7).
Tunetul, care Inspimnta pe copii In pntecele mamelor for,
cum s'a intamplat si cu Isus Hristos, lucru care face pe femei
-s nasc Inainte de vreme, care seaca nucile i alunele, daca se
aude si In ziva Sf. Petru (8),poate de asemeni ucide si puiul
in oul de sub closc (9). Ca sa fie potolit, se serbeaza Vi-

(2) Voronca, op. cit., P. 790.
(4) I. Pop Reteganul, 125 Chiuituri, Gherla 1904, p. 15.
(5) $ezdtoarea, II, p. 194. Zanne, Proverbek IX, p. 380.
(6) P. Papahagi, Megleno-Romilnii, I, p. 94.
(8) Marian, Sdrbillorile, III, p. 202.
www.digibuc.ro
93
nerea mare (1), tmaind cu tmie care s'a aprins de 12 ori In

timpul celor 12 evanghelii din Joia mare (2) i fcndu-ti sem-
nul sfintei cruci. De asemeni se serbeazA i Procopiile (8 tulle) (3)_
nCine se teme de tun, s apuce atunci bete, paie, ce va gsi,.
de jos, i cu acelea s se afume, c sunt bune de speriat, i mai
mult nu se teme. Paiele celea sunt bune i de junghiu, de sge-
ttur In urechi" (4).
Tunetul, de multe ori, cutremur lumea ca s'o mai abat dia
calea ruttilor, vestind noroadelor osnda ce le 4eapt.
Nu Intotdeauna st In legatur cu ploaia, cum spune i credin-
tile : cnd twi i fulger mult, nu plou" (5) i ncnd tura
sau fulger din senin sau cnd de o parte e nour i fulger, i
de alta e soare, aceasta e a secet" (6).
(I) C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 90.
(2) Ibidem, p. 58.
(4) Voronca, op. cit., p. 788.Cf. aici, p. 72.
(5) N. Pasculescu, op. cit., p. 110.
www.digibuc.ro
ARTEA VI.
PLOAIA.
1. Ploaia.
Izvorul ploii se vede i se Intelege uwr. De pe ape i de pe p-

mnt se ridic de multe ori aburi i neguri, se prefac sus In no-
uri i Hcnd este dat s ploaie, plour. ,Ploaia se face din om-
tul care a intrat iarna In pmnt. Ace la, primvara, ies in chip
de aburi cci vara izgonete iarna afar, din pmnt..."
Ceeace nu intelege toat lumea, este lucrul acesta : de undc
curge cte odat atta ploaie i de unde cate odat plou din
senin"?
$ i,firete, la aceste Intrebri, aceste rspunsuri :
Ploaia se face c Dumnezeu sloboade vine din cer i iea apa
din mare i din iazuri care se preface In cer In nouri, i plou" (l).
nPloaia se face din omt ; imprejurul pmntului este on-1M
mare, care st i vara. Din acela se ridic la cer, i Sf Me II to-
pete cu foc i d ploaie din el, da dracii fac glziaggrindin,
i dau asupra oamenilor, s n'aibA pane, i tot Sf. Ilie o sfar-
m cu sulita" (2).
0 credint foarte rspandit este i aceasta.: ploile s'adap din
,marea cea fr sfarit, care Inconjoarl pmntul din toate prtile.
_Apa din aceast mare, precum i din cele de pe Pmnt, o trage
sau o soarbe In cer, o vietate nevAzut care se chiam sorb sau
sorbal nuirilor. ate odat, sorbul lacom seac ape mari. Cine
nu tie c une ori plou cu broa#e (3) i chiar cu. blauri ! Pri-

(2) Ibidem, p. 793.
(3) Cred. Rom. din com. Catane, jud. Dolj: Broaftele mici cari ies dup
ploi, stint sorbite de nouri din mdri.
www.digibuc.ro
95
cina este tot acest sorb, care soarbe apa cu totul i apoi o ra-
vars pe fata pmntului cu blauri, broate i rme, spre cea
mai mare spaimA a oamenilor (1).
Dap ce Incepe ploaia, ca apa din nouri s nu se isprveasck
incepe s tragd alt ap, din apele curgtoare, curcubeul, dupa
cum vom vede la locul cuvenit.
0 alt credint, deasemeni raspandit este i aceasta : ploaia
care cade pe ptnntul nostru vine din cer, care, i el, este tot o
lata de pmnt, creia noi 1i vedem numai partea dedesubt. Si
in acel cer plou : ploaia aceea parunde prin pinntul cerului
i cnd ajunge tocmai la fund, 1l strbate i apoi incepe s cadA
pe pmntul nostru. In cer, plou dintr'al doilea cer, Inteal doi-
lea plou dintr'al treilea i tot astfel mai departe, pn la al ap-
-telea ori al noulea cer, unde ,,nurnai Dumnezeu tie ce se petre-
ce". Tot astfel, poate Ca.' ploaia de pe pAmntul nostru curge sub
chip de ploaie pe alt pmnt, pe alt lume de sub noi, pentru
care i podica noastrA intins ca o nesfarit fata de mask este
.socotit tot ca un cer (2).
DupA alte credinti, ploaia stA In cer la un loc anumit ; cnd
.vrea Dumnezeu,
Deschide portile,
S curg,I ploitele,
dupa cum vom vede cA indeamn copiii aluianul, ca O. roage
-pc Dumnezeu.
Altii zic c'd apa st rAspanditA pe fata cerului dar nu curge de-
ct atunci cnd trece Sf. Me pe acolo, cu carul sAu. Acest car,
ca sA nu alunece pe bolta cerului, are nite cuie pe inile roa-
telor-, acele cuie guresc cerul i astfel apa poate s ptrund
-prin guri i sA se verse asupra pmntului nostru ca ploaie (3).
Prin jud. Brila se zice c atunci cnd Sf. Petra i'i ud ciola-
nele carului sAu, ca s nu mai scrtie, plou.
Prin Bucovina se zice despre ploi In mai multe feluri:
Smell, balaurii poart ploaia, nourii ; ei se scoboar In iazuri
(1) Zanne, Proverbele, IX, p. 277: Broastele ce se vd dup ploaie stint aduse
de sorb, care, pogorindu-se peste rauri, iea apa Impreun cu broa0e.
(2) Cred. Rom. din jud. Tecuciu.
(3) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu, Acad. Rom., Ms., no. 3418,
p. 244 : Sf. Hie tine cheile ceralui i d ploaie cnd vrea.
www.digibuc.ro
96
si sug ap; din aceea Imprstie pe cer ca nouri si creste ca si

cum ar creste pnea cnd dospeste.
Curcubeul e drumul blaurilor ; pe curcubeu se duc la ap.
De e ploaia srat ce o dau, de au but din loc srat, nu se
face pne. Ei dau ploaie cu broaste si alte cele. Dumnezeu pe
blaur It rndueste s poarte [ploile] si s fac Ecu ele) dup cum
sunt oamenii de buni.
Smeul, balaurul, se face din arpe, dac n'a muscat pe nimeni
doisprezece ani, si n'a vAzut pe nimeni: atunci capta aripi si pi-
cioare si-i smeu. Cnd iesa din pdure, copacii se pleac Inteci
parte si el se ridicl In sus si se duce In nouri. Acolo ei se rn-
duesc cu timid i cu fulgerul, cu ploaia i cu piatra. and se
aud In cer bubuituri de tunete, hurducAituri si nourii se frmn-
VA, sunt ei. Ei urnbll sl omoare pe dracul, i unde-1 vad c se
ascunde, sub vit, sub orn, Il trsnesc.
Smeii, dup ce se ridic, merg la Durnnezeu si zic:
Ac, trebue s prpdim lumea, Doamne, c se fac prea
multe pAcate! Da Dumnezeu zice :
Ina nu, Inc nu !
Ei dau ploaia, ca s prpAdessc lurnea, dau piatrei i viermi" (2).
Prin unele pArti se crede c face mare pcat cel ce trage ctt
pusca pe ploaie (2).
11. Semne de ploaie.
Ploaia o orndueste Durnnezeu cnd vrea, deci cnd ornul nici

cu gndul nu gndeste, cci cine poate ptrunde cu mintea in
tainA lui Dumnezeu ! Cu toate acestea sunt o surn de semne de
ploaie, In care poporul crede cu destul trie.
Astfel se zice a plou cnd:
Albineirelul, cruia i s'a uscat limba, cere ploaie, ,,care apoi si
urmeaz, si el tsi astrnpr setea" (3).
Albinele huesc ziva si noaptea in prisac (4), se scoal dimi-
neat si se intorc curnd (5), pornesc dimineat dup miere, sunt
(5) Ibidem, p. 118.
www.digibuc.ro
97
rAutAcioase, musc (1) si dau ntivalA la urdinis (2). De asemeni

cnd viseazI cinev roiu de albine sburnd pe sus (3).
Apa rece, pus in oal ca sd fiarb la foc, se urcA spre buza
oalii si d In foc (4).
B'd ltile miroas prea tare (5).
Barza Isi acopere puii (6).
Btturile dor MCA pricin (7).
Btrnii se vaitA de sale si de spate (8).
Boul lu Dumnezeu cnt (9).
Berbecii se bat In capete (10).
Broasca festoasci cArcie In balt (11).
Broastele orAcesc si deci cumplit are sA ploaie" (12) ; alte
ori ies prin ogrzi (13).
Buburuza (14) sboarA spre rsArit (15).
Bubusoare ies pe mni (16).
Buraticii, brosticii, broMceii,protocarii, broatecii (17), racatetii
sau reiceineii Cann ca si broastele.
Cali nu mnncA, ci stau Ingindurati (18), cap la cap, cu dosul
spre gard, tcuti (19); alte ori sforAie, trag aer pe nri (20) si of-
teazA (21).
(3) Marian, Insectek, p. 189.
(5) Ibidem.
(6) Etym. magn. Rom., col. 2524.
(7) Zanne, Proverbele, IX p. 273. Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
(8) Frncu, Candrea, Romeinii din Munfii, apuseni, p. 121.
(10) Revista Tinerimea ronuinde, VI, 1 2, p. 91.
(11) Cred. Rom. din com. ZIAtArei, jad. VAlcea, impart. de d-I G. Fira.
(12) $ezdtoarea, IV, p. 119 si VI, p. 51. Cosmulei, op. cit., p. 47. Revista
.Tinerimea ro Wind", VI, 1 2, p. 90. P. Papahagi, .Megleno-Ro man& , 1, p.94.
(13) $ezilloarea, VI, p. 51.
(14) Coccinela septempunctata, L.
(17) Cred. Rom. din corn. Afumati, jud. Ilfou, Imprt. de d-I S. P. Co1iba0.
(18) Cred. Rom. din corn. VArlezi, jud. Covurluiu, Impart. de d-I N. V.
Vrlezeanu.
(19) Zanne, Proverbele, IX, p. 281. Cred. Rom. din jud. Tecuciu.
(20) Ibidem
(21) Cred. Rom. din corn. Frantesti, jud. Dorohoiu, imprt. de d-1 N. V. lintescu.
T. Pamfile, Vlizduhul. 7.
www.digibuc.ro
98
clciele te mnnc. (1),

Caldarea de mmliga arde pe fund (2).
Glade este suprat de musca candid (3), deci caut. s'o prin-
cla i s'o mnnce (4) ; atunci s'aud cnii clan-rind, Alte pH
rup iarba cu dintii (5).
Ceaunul arde pe fund slobozind chiar sic scntei (6).
Cerul este ros, dimineata (7).
Chirostale ard- pe foc (8).
Ciorile se strng la un loc si croncanesc (9) sau sboara im-
potriva vntului (10).
Ciorapii, din gresearg, ii incal pe dos (1.1).
Clostile cloncaesc cu -neastampr, iar puii chiscuie. (12).
Cocosii cnta ziva (13) 1g patul (14) necurmat (115), sau seara de
vreme (16), cu totii deodata (17)1 aceasta o fa ct. fiiudc aud
cer pe Dumnezeu tocAnd pentru ploaie i pentru aceasta ei
vestesc lumea (18) ; alte ori umbl cu coada MsatI 'n jos (19).
(1) Cred. Rom, din corn. Tepu, jud. T ecuciu.

(2) $ezeitoarea, 111, p. 47.
(3) Ilippobosca equina, Latr.
(5) gred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecucip.
(6) .5ezeitoared, 1\r, p. 120. Voroncal op. ciL, p. Cred. Rom. din eqm.
Mnastireni, jud. Botosani, impart. de d-I D. FurLtui i a celor din corn. Arde,
oani, jud. Bacau, impart, de c1-1 D. Proc opie.
(7) Marian? SrbiitorilG I, p. 1Z(I.
(8) Cred. Rom. din corn. fiantesti. jud . bbroh OIUe imparis: .de 4_1 N. V. kin-
tescu.
(9) $ezizioarea, IV, p. 119.
(12) Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecueiu.
(13) $ezdtparea, IV, p. 119.
Cred. Rom. din corn. Tepii, jud. Thcucrtf,
05) Francu, Candrea, Op. cil., p. 121.
(16) Voronca, ope, cit.4 p.f.437.
(17) $ezeitoarea,, VI, p. 20.
18) Cred. Roink disk Tmr Tepti, jad, Tecuiciu.
(19) .Fezdtoarea, VI, p. 29.
www.digibuc.ro
99
Cocosteircii umbl singuri (1) sau bat din btlan (2); dura
alte credinti, se InvArtesc ate doi-trei in aer (3).
Copilul de Vita face din gurita : brr, brr, brr ! i scoate stut i-
tel (4). Se boteaza un copil cu noroc (5).
Cacaveaua cnt toat noaptea (6).
C'ulicii, un fel de pseri,-sboara pe sus (7).
Corbii sboara irnpotriva vntului (8).
Curcubeul se area dirnineata (9).
Ferestrele asudil (10).
Focal nu arde (11).
Fug& (12) se vticl sburand mai multi (13).
Fulgerul se vede in srre capricorn (14), adic cornal caprii (15)
sau spre apus ; cand fulgerd impreistiat, este semn ca va plou
mult (16).
Furnul bufneste inapoi pe horn (17), sau se intinde pe pa-
mant (IS), in loc sa se ridice drept In sus (19).
Furnicile ies (20) In casa (21), misun pe drumuri (22), fac mu-
(1) Sezatoarea, IV, P. 119.

(3) Gormei, Creding p. 376.
(7) Marian, Sarbiitorile, I, p. 118.
(9) Marian, Srbdtorite, I, p. 120.
(10) Zanne, Proverbele, IX, p. 306. Sezdtoarea, p. 119. 114-iriln, Sdrbdtorile,
5, p. 119.
(11) Marian, Sdrbdtorile, 1, p. 119.
(12) Hidrometra paludum, Fabr.
(14) I. Otescu, op. cit., p. 29.
{16) Gorovei, CredinA 1). 377.
(17) Ibidem.
(20) linden:, p. 118.
(22) Cred. Rom. din com. Mintesti, jud. Dorohoiu, impart. de d-1 N. V. 1-13.11-
4escu. Seilitoarea, IV, p. 119.
www.digibuc.ro
100
sinoaie mici, isi scot oule din musinoaie (1), scot tArAna din mu--
sinoiu (2), sau sboar pe sus (3).
Giizlle umbl grAmadI (4) pe ogor, decudimineatA (5), ase
spalA In fcifd" (6), ori se suie In ptul si se ciugulesc (7).
Gaia sau caia (8) tipA In vAzduh.
Gast& bat din aripi In pAmAnt (9), adicA se scaldA In tArA-
nA (10), fac gAlAgie (11), afl stare si astAmpAr" (12).
Geanci usoarl de ceata se vede spre rAsArit (13).
Ghionoaea toac pe osiac, vArf de copac rAmuros, uscat
frA coajA (14). .
Graurii ciripesc pe sus. Ei sunt pedepsiti de Dumnezeu, ca

gaia, ca sA potoleascA setea decAt din stropii de ploaie,.
nu din izvoarele pmAntului, la alegerea cArora n'au ajutat Zidi-
torului, sub cuvAnt cA-si murdresc frumoasele lor picioare (15).
Huhurezii .cnt mult (16).
Licuricii sboarA i strlucesc prin tufe (17).
Luleaua sfArAie (18).
Luna are un cerc stralucit primprejur (19), este cu pAntecele ir
jos, dupA unii (20), iar dupA altii cu burduful In sus,si deci ca
(1) Cred. Rom din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

(2) Idem.
(3) Marian, Insectele, p. 241: Cand se ascund, cand fac musuroaie mari, a-
nul va fi ploios.
(4) V oronca, op. cit., p. 437.
(5) Cred. Rom. din com. Vicovul de sus, Bucovina, imprt. de d-1 P. Crstean...
(8) Valea Tutovii, acela judet.
(10) Cred. Rom. din corn. Boureni, jud. Dolj, imprt. de d-I N. J. Durni-
trascu, si a celor din jud. Tecuciu.
(14) R.-Codin, 0 samd de cuvinte din Mused, C.-Lung 1901, p. 55.
(19) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 119.Ceausanu, op. cit., p. 96.
VO) Voronca, op. cit., p. 929.
www.digibuc.ro
101
coarnele in jos (1), -este plumburie (2) sau, la doud ori trei zile
4clupd lund noud, coarnele Ii stint cam tocite (3).
Mani le asucld (4).
Miita se spald somnoroasd (5), alte ori sburdd (6), iar
alte ori i ascute unghiile de stlpul hornului sau alt loc (7).
Mornitele piscd (8).
Mustele inteapd (9) prea tare (10), suprd cnii fac sd nu-si
mai gdseascd astiimpr (11).
Nasul te mnncd (12).
Negurile se ridicd (13) de pe pdduri (14) sau vin dela ses ; In
acest caz prevestesc ploaie putred (15).
Nourii merg asupra vntului (16) sau spre miazdnoapte (17); alte
ori se adun seara spre apus (18).
Oalele dau in foc, fierbnd (19).
Oile se izbesc si se bat (20) vesele (21), ori se scuturd (22).
Unii viseazd oi negre (23).
(1) $ezatoarea, VII, p. 38. Cred. Rom. din com. Vrata, jud. Mehed.nti,
impart. cre d-nii A. si O. Apostol.
(2) Ceausanu, op. cit., p. 97.
(3) Gorovei, Crean/4 p. 382.
(4) Ibidem, p. 376.
(5) Fifincu, Candrea, op. cit., p. 121. Revista Tincrimca maih.d", III, 1,
p. 450.
(8) Marian, Siirbeitorile, I, p. 118.
(9) Ibidem.
(10) Francu, Candrea, op. cit., p. 121.-Cred. Rom. din jud. Dolj, imi art. e
d-1 $t. St. Tutescu.
(11) Ibidem.
(12) Cred. Rom. din coin. Afurnati, jud. Ilfov, impart. de d-I S. P. Col b i.
(13) Marian, Sarbdtorile, I p. 119.
(15) Ibidem, p. 356.
(16) .5ezdtoarea, IV, p. 120.
(17) Frncu, Candrea, op. cit., p. 121. $ezdtoarea, IV, p. 120.
(18) Gorovei, Oydinti, p. 377.
(19) Ci ed. Rom. din cotn. Tepu, jud. Tutova.
(20) Marian, Sdrbiitorile, I, p. 121. $ezatoarea, IV, p. 119.
(21) Marian, Siirbdtorile, I, p. 118.
www.digibuc.ro
102
Para focului bate in toate prtile (1).

PunuT cnt (2).
Pe,Ftele joac In ap (3) sau se arat in vis (4).
Picioarele te dor (5) ori Iti ard (6).
Pie lea trupului te mnnc (7).
Pietrile asucl, se umezesc (8).
Pisica se spal cu laba 'n jos, cki cnd se spala cu laba 'n
sus, vesteste vreme bunk (9).
cnt . strnsi la un loc (10).
Plantele miroase greu (11).
Ploaia cade cu bulbuci ; aceasta preVesteste puhoaiele (12).
Porcii umbl cu paie gura (13), alearg prin bttur (14) sau
vars 5).
Porumbeii cnt. mult (16).
Prigoriile cnt ploaie", de sete ce le este ; de-aici zicala :
,,se usuc de sete ca prigorica" (17).
Puhoierii sboar In numr mare (18).
Pail se joac (19).

(2) Ibidem, p. 118.
(3) Thidem, p. 119.
(4) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. Sezdtoarea, VI, p. 61.
(6) Cred. Rom. din corn. Tutcani, jud. Covurluiu) irnprt. de d-1 I. O. Zu
gram
(11) Marian, Sdrbtorile, I, p. 119.
(13) Ibidem, IV, p. 119.
(14) Cred. Rom. din corn. Tutcani, jud. Covurluiu, imprt. de d-1 I. 0. Zu
gravu.
(15) Cred. Rom. din corn. Voicesti, jud. Valcea, i'mprt. de d-I I. N.Popescu.
(16) Seztoarea, IV, p. 120.
(17) Cred. Rom. din corn. Catane, jud. Dolj.
(18) Zanne, Proverbele, IX, p. 365: Cnd primhvara sboarg multi puhoieri, e
semn la viituri mari de ploi.
(19) Voronca op. cit., p. 437.
www.digibuc.ro
103
Purcell pisca mai nrau" ca de obiceiu (1) i sar in toate par-

tile; une ori i gasesti Innecati In vasul cu apa (2).
Raze le ies prin ograda (3).
Rndunelele sboara pe jos (4), abi atingnd pamntul (5) 5i
tot pe raga casa (6).
Rafe le taptildiesc cu aripile in pamint, ca i cand ar innoth (7)
sau se scald In teica (8).
Sarea se umezeste (9) : de-asemeni, se jilave5te i lespedea
pe care se piseaza sarea (10).
Scdpiireiri se vad.din senin (11).
Slit/dude din pod, cari, fireste, sunt sarate,Incep a lac/wind,
a se umez1 (12).
Soarele are im prejur un cerc stral ucit (13), este Wrdit sa
,ulerat (14), arde innadusit, cu zaduf, iar seara apune In nouri.
Tot acum nse uita Inapoi" printre nouri (15), par'ca zabo\ ind
putin In pragul apusului (16). Cnd se uit inapoi dupace a
plouat o zi, este semn c ploaia va mai urmA Met (17).
Solnifa cu sare se varsa pe mas fara pricina (18).
Solomiisdrele ies in ograd (19).
Soinnul te abate, te doboara (20), Insi nu poti dormI (21).
(1) Mai ian, Sdbdtorile, I, p. 119.
(3) $ezatoarea, VI, p. 51.
4) Frncu, Candrea, op. cit., p. 121.
(5) Marian, Sarbdtorite, 1, p. 118.
(8) Cred. Rom. din com. Tutcani, jud. Covurlu'u, Imp rt. de d-nul I. O.
Zujavu.
(9) Voronca, op. cit., p. 928. 5ezdtoarea, IV, p. 120. Mlrian, Sarbatorile, p 119_
(10) Francu, Candrea, op. cit., p. 121.
(12) $ezcitoarea, VI, p. 63.
13) Mariln, Sdrbeitorile, I, p. 119.
(14) Goraei, Creding p. 375.
(15) Cred. Rom. din com. Ciurqti, jud. Tutova, de d-1 G. V. Sql ea.
I() Cred. Rom. din com. Tepu, jud. Tecuciu.
(17) Gorovei, Crating, p. 377.
(IS) Ibidem.
(19) 5ezeitoarea, VI, p. 51.
(20) Cred. Rom. din corn. Tenu, jud. Tecuc.u. Vorolc , op. cl., p. 928.
(21) Cred. Rom. din corn. Afumati, jud. Ilfov, unpul. de d-I S. P. CoIlb*.
www.digibuc.ro
104
Stuhul sau pcipuri,sul (1) praie pe ban (2).

Sturzul i alte pasri sboar pe lng cas (3).
Teinfarii sboar In numitr mare, mai ales prin preajma bltilor,
p*And ingrozitor (4).
Tarca sboar ,,cte una din cuib" (5).
Trntorii umbl pe dinaintea copitii (6).
Trenarile vuesc mai tare ca de obiceiu (7).
Trupul te mnnc fr pricin (8).
tniul croncAnete (9).
Grechile te mnncA (10).
U,sa se umfl In tritni, c n'o mai poate deschide gospodarul (I 1).
Vacile trag aer pe nas (12).
Vacile-domnului miuna In mare numr (13).
Vntul bate ,,din jos", dinspre miazzi (14).
Vitae se bat Intre dnsele (15).
Vrbille se scald In colb (16).
Zeip4eala sau zeidafal este de nesuferit (17).
Attea semne ! Si cu toate acestea, i cnd nu vrea Dumnezeu
s ploaie, nu plou ! Mai mult chiar : cte o dat se aude zican-
du-se :
Par'c'ar ploua i nu poate ! ,,Se trudete de ploaie, i nu
poate !"

(2) Cred. Rom. din corn. Milnstireni, jud. Botosani. Imprt. de d-1 D. Fur ti nA
(3) Marian, Insectele, p. 318-9.
(4) Idem, Seirbdtorile, I, p. 118.
(5) Idem, lusectele, p. 189.
( Cred. Rom. din corn. Hilirtesti, jud. Dorohoiu, impilrt. de d-1 N V.
Hantescu.
(7) Cred. Rom. din corn. Podu-Turcului jud. Tecuciu.
(9) $dzatoarea, IV, p. 119. Marian, Seirbatorile, I, p. 121. V ronca, o ).
cit., p. 928.
(10) Cred. Rom. din jud. Vasluiu.
(11) Cred. Rom. din jud. Dolj.
(12) Cred. Rom. din corn. 1-frintesti, jud. Dorohoiu, impart, de d-1 N. V. I-1 In-
lescu.
(14) Idem.
(15) Idem.
(16) Cred. Rom. din com. Afurnati, jud. Ilfov, impar. de d-I S. P. Colib i.
www.digibuc.ro
105
IH. Calendarul ploilor.
Dintre toate llstrile" vzduhului, de bun sam c cea mai de

dpetenie pentru o natiune de rnuncitori de pmnt este ploaia,
.aci dela dnsa atrn In cea mai mare nrsur agoniseala pen-
tru ,,ziva de azi i cea de mni".
Am al-Mat Intealt loc (1) cum caut s ptrund tranul nostru
dumnezeiescul and al Celui A-toate-stiutor i s afle din vreme
semnele de bielsug, cari, fireste, sunt In strns legAtur cu ploa-
ia. 0 singur credint din acele socotinti : ,,Cnd toamna cad
frunzele copacilor de vreme, prevestesc prin aceasta un bielsug
In toate". Aceasta vra s spun a mai ales ploile vor veni la
vreme si bucatele se vor face din prisos. E adevrat iar c ,,nu
numai ploaia ajut cmpulul ; and vrea Dumnezeu, se face p-
ilea pe vreme de secet, daa e menit anul acela s fie cu
bielsug", dar pe acest ,,poate", cine cat s pun temeiu bine In-
-credintat ! ,,Ce-i In mn, nu-i minciun !"
Acest lucru, dorinta de a cunoaste din vreme rostul plo-
ilor, 1-au cunoscut cei ce-au Intocmit calendarele, si de aceea au
artat pentru fiecare lun zilele de ploaie. Acesfe calendare sunt
-cetite i numai rareori sunt artate ca mincinoase :
Azi, uite, scrie ploaie i totus nu plou !
Ei, nu plou ! Apoi daca scrie, trebuie s ploaie ! Dar dum-
niata crezi a tot pmntul este aici unde bAcinim noi ? Prnn-
tu-i mare si trebue s ploaie pe undev !
Citez din nou scrisoarea lui N. Carp, boier din Chisinu, atre
. Carp, cu data din 28 lunie 1837. Acesta, neputlind veni la Sculeni
din pricina ploilor, zice : ,,Cel mult daa In urmare de do zile

ne bucurAm de o vreme mai bun si de contenirea ploilor, aci
a treia zi, asas de dimineat ni se arat lunie In mantaoa lui No-
emvrie cu Intunecarea a tot orizontului si cu ploaie putredd, plin
de toat strckiunea. Toate calendararile le cercetdm $i le criti-
carisim ; acle mincinoasd 'le mai dart cevd meingifere $i nadejde
Insd In zcidar. lar acele ce nemeresc dapd intmplare, de$2 sa vad
cd cuprind in sine adevdrul, ne nzdhnesc $i ne miceljesc..." (2).
Dintre calendarele cari arat strile vzduhului, de bun credin-
(1) Parnfile, Agricuitura /a Romani, p. 8 i urm.

(2) lorga, Studii i dour/node, VI, p. 121.
www.digibuc.ro
106
sunt socotite a fi peek nchi".4 ,,cele bisericesti", cele tiprite

cu slove cirilice. ,,Calendarele jidovesti" iarta's, se zice c ar spune
adevrul.
Se Intelege, lumea se fintreab mai ples dad plou In lunile-
de vara, ceeace insemneaz aproape acelas _lucru cu ,,dad anul
va fi mnos" sau cu anul va fi ploios". Cu privire la a-
cest lucru, la credinta pomenit, adaug cIt anal va fi ploios dad:
Oarnenii se vor ud cu ap inteo loi, dui-A Pasti (1).
Teinfarii vor intr In cash in nurnr mare ,(2).
Va tunA inainte de Patruzeci de sfinEi (3).
Stresinile vor picur la ajunul Bobotezii (4).
Pentru a sti, cu privire ,la fiecare funk de va fi ploioas ori
nu, si anume ct de mult ploaie va dcle, pretutindeni se face
calendarul ploilor cu foile de vapa :
Spre Sf Vasile sau Anal noa, se ieau 12 coji de ceap deo-
potriv de mari, se pune in fiecare foaie cte putina sare,
ctime deopotrivk i apoi, foile de ceap se aseaz pe fereas-
t. Fiecare foaie de ceap, dup ,numrul ce-1 are in sir, poart_
numele unei luni: intia e Ianuarie, a doua e Fevruarie i as
mai departe. A -doua zi se uit cel ce a pus foile de ceap si
vede in care foaie s'a topit sarea mai mult, in care mai putin
si In care foale a ralmas sarea uscat, i dup ceeace vede, tra-
ge sama ploilor. Luna, pentru care respectiva foaie a rmas ca
sarea uscat, va fi secetoask adid iarna nu va ninge, de va fi
luna aceea lun de iarnkvara, nu va plou; luna a crei foaie
se va fi urnezit prea putin, va ave 1)40. ploaie, iar cea in care
se Old chiar stropi de ap, va fi ploioas (5),
(1) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 123.
(2) Marian lnsectele, p. 399.
(3) Marian, Sdrbdtorile, LI, p. 155.
(4) Ibidem, L p. 167.
(5) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. Vororica, op. cit., p. 126.
Marian, Sdrbdtorile, 1, p. 90. R.-Codin, Mihalaohe, Sdrbeitorile poporului, p. 10:-
11Pentru a se veded In cari luni ale anului o sdi fie secetd i In cari plointe,
fac calendar cu foi de ceapd In chiptil urmdtor: Se ieau 12 cdttse (foi) de ceapd
In cari pilne sare. Fiecare lung de peste an e inchipuitd prin eke o foaie de
ceap. Se pun apoi Iritr'un Joe, nici prea uscat, niqi_prea umed i rece. Dimi-
neata, foile cari vor aved In ele mai multd apd provenit din sarea topit, vcr
arth lunile ploioase iar celelalte, lunile secetoase". C. D. Gheorghiu, op. cit.,
p. 4 5. $ezdtoarea, XV, p. 20-1.
www.digibuc.ro
107
Prin unele prti, ace3te foi de ceapa, de bun sarna ca sa mr

se verse,se pun In covata de fain (1).
In lips de calendare si de semne, plugarul se multameste cit
piscarea land, cnd, dupa socotinta lui, trebuie sa se schimbe-
vremea, adica, va plou de va fi fost pan atunci lumina sece-
toasa, sau se vor currra ploile, de va fi plouat pn atunci (2).
IV. Ploile.
1. In curgerea anuLti, vnturile aduc i poart ploile. baca.
Insa atunci cnd sta gata s ploaie, se strneste furtuna, ploaia
se sparie si se duce In alt parte (3).
Prin jud. Dorohoi se crede ca panal la Sf. Ilie ploile dimpo-
triva, vin dincotro pleac vnturile i ca numai dela aceasta sr-
.
baoare inainte, ploile vor fi aduse de vnt (4)

Prin Transilvania se spune c peste var ploile vor veni din acea
parte, Incotro va fi stropit Intaia data.' preotul cu strutul de bu-
suioc la Boboteaz (5); prin alte parti se crede ca vor venl din
cotro au venit cele dintai ploi, prirnavara (6).
Vremea de ploae se chiama. tomoroagd (7), moina (S), talnic (9),
vreme chlsavti (10), vrerne Imbourat.1 (11), vreme de ploaie"r
cand e gata s curga.", nand se Intunecal de ploaie" ; dup a-
ceasta, nourtd se sparsre Inteun loc si ploaie incepe set pice,
s picure.
Dup taria i vremea cat tine, ploile sunt de mai multe feluri
(1) Cred. Rom. din coir. Tepu, jud. Te-uciu.

2) Idem.
(3) Idem.
(4) Cred. Rom. din corn. Viasineti, imdart. de c'-1 D. Furtuna.
(5) Madan, Sdrbdtorile, 1, p. 193 1.
(6) Ibidem, p. 116.
(7) $ezeitoarea, 111, p. 91.
(8) Culegere din com. Zorleni, jud. Tutova, imdart. c'e d-1 M. Lupescu.
1)) $ezdtaurea, v, r.
(10) Culegere din corn. Zorleii, jud. Tutova, imprt. de d-1 M. Lupescu..
(1 1) In plugurlre se iice c cerul este
Innourat,
Imbourat,
Cit n e bine de arat...
www.digibuc.ro
108
Bura (1) burneala (2), buratul, bureala, burul, burnita, burli-

ta (3), rumejuea (4) ploicica, piirpeira sau reipdeala (5) tine pu-
Ain i are stropii potrivit de mari. Dac stropii sunt mici, se zice
cA cerne, cum de altfel se zice totdeauna cnd ploaia este foarte,
subtire.
De obiceiu, ploile cari vin cu picturi mari, i deodat, rbpotele
sau linsele, nu tin mult. Atunci se sparge, se rupe un nour i
ploaia tine pn nourul se isprvete. Cnd apa din nouri se ga-
ete, ploaia std. Cind ins plouti cu besici, cnd plouii eu Mr-
masari, adicA atunci cnd stropii sunt mai dqi i mari, e hide-
1ungat. i se chiam ploaie lungii (6). Semn de ploaie lung
.este i atunci cnd printre picAturi se vede un fel de film, cnd
prin urmare, nplou de-i merge fumul", lucru care se intampl
i atunci cnd nplou de varsa", cnd toarn, toared cu cofa sau
_Marna" cu galeata.
Ploile lungi, vlogul (7), vloIzul (8), ploile vlbhise, ploile ma-
noase, ploile putrede, hciotal (9) sau sodbmul (10),cari nu-s tot
una cu ploile pnzise, -cele cari plou pe o mare suprafat de
pmnt, cari plou peste toat lumea", tin mult i se Intmpl
nd cinevA fkut sam,s'a nnecat (11), s'a spnzurat (12)
s'a fkut vreo rnoarte de om (13), precum i atunci cnd moare
vreo strigoaicii, adic o femeie vrjitoare, de cele ce au coad i
(1) Un cantec cities din Oltenia:
Astazi burr',
Maine bura,
La lelita 'n batatura,
Ca sa-mi creasca de-o rasura,
S'o pule la legatura,
Sa se premeneasca 'n iie
Si 'n rochita ghiurghiulie,
Ca Sa-lni placa numai mie !
(2) Varcol, op. cit., p. 90.
(3) Boceanu, op. cit., p. 20.
(4) Dictionaral limbii romiThe, I' , p. 695.
(5) Culegere din corn. Vanatori, jud. Neamt, impart. de d-1 A. Moisci.
(6) Voronca, op. cit. p. 929,
(7) R-Codin, 0 seamii de cuvinte, p. 76. R.-Codin, Mihalache, op. cit., . 6.
Culegere din com. Tutcani, jud. Covurluiu : Cand ploua vlog (inteuna), i s'ar a
din cand in child soarele, e semn ca are sA mai plcnie, se luminea7a a plo ie.
(8) T. ramfile, Srbdtorile de vara, p. 3.
(9) Wircol, op. cit., p. 94.
(10) Ibidem, p. 99.
(11) Vol onca, op. cit., p. 930.
(12) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 110, cred. botosineana.
www.digibuc.ro
109
cari, dup moarte, se prefac in strigoaice adevrate, spre a vent

si turbur vieata neamurilor lor (1). Cnd plou cu vlog si se arat
soarele din cnd in cnd, este semn cl va mai plota; atunci
nse lumineazei de ploaie" (2).
Ploile mari se numesc puhoiuri, hopoiuri (sing. hopoiu) (3),
mnie (4), Innec, potop sau potoape, prpild, iar in Banat, u-
soiu (5) sau bezburei, cnd se si zice a beibureazd (6). Ele aduc stri-
caciuni mari, rupnd maluri, innecnd si mlind smnturi, si
sunt cu atilt mai primejdioase, cu ct uneori sunt insotite de
piatrei.
Acest soiu de ploi sunt de multe ori insotite de furtuni si sunt
socotite ca semne c s'a spnzurat cinevA (7).
Prin unele prti se crede c cu prilejul acestor ploi ncu draci
si cu acadle ", cad si beilauri sau smei din cer.
nUnii adiveresc chiar a au vzut ; multi o iau drept minciu-
n, dar si multi o ieau intr'adins. In vara lui 1915, cnd s'auzi
despre un sarpe grozav in viile Tecucelului din jud. Tecuciu, s'au
hotrit cativ vntori s-I impuste, dar preotul din Tecucel i-a.
sftuit s s'astmpere, sa nu-i fac nici un ru, cAci sarpele acela_
se prea poate s fie vreun smelt, de care se zice cl e Out s'ai
te atingi.
Smell se las cnd ploul cu piatr. Astfel se crede. prin Tepu-
Tecuciu, prin 1914, c picase unul in pdurea numit ,,Dum:
brava", o pdure mase de grneat, la miazzi de acest sat" (8)..
Cine vrea s fie ocolit de asemeni ploi mari, s trag clopo-
tele la Pasti (9).
Cnd ,,nourii se sparg" inteo parte si las s se vad albas-
trul cerului intealta, se zice c se vede un nochiu" de cer, o
grand de cer, de e lungreat ori lung acea parte,c ,, par'a
(1) Marian, Inmormiintarea, p. 348.
(2) Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
(3) Culegere din Bucovina.Viciu, op. cit., p. 50: In picturi mari".
(4) Culegere din com. Ciuresti, jud. Tutova, Imprt. de d-1 G. V. Susnea:
uploaie cu fulgere si piatr ; vine dela rAsrit".
(5) Calendarul Ligei calturale pe 1911 (articolul: Bufanii olteni din Banat),
p. 96.
(6) Etym. magn. Rom., col. 2287.
(7) Cred. Rom. din jud. Neami, impArt. de d-1 A. Moisei.
(8) Ion Creangd, I, p. 150.
(9) Marian, Sdrlaitorile, III, p. 114.
www.digibuc.ro
110
-vrea s se 1nsenineze" ori s'd se riisbune. Aceasta este un semn

-ca ploaia va sta. Totus, pi in unele pri, cnd vazduhul se hani-
neaza, ftr ca sa se arate vreo geana de cer, se crede ca e o
prevestire ca ploaia nu se va cum-1h ; atunci se zice ca se lumi-
neazii a ploaie, s'asterne de ploaie.
Cnd dupa ploaie licuricii stralucesc si sboara prin ater, este
sernn ca se va Insenina (1)..
Ploaia se cirnileste astfel:
Sus bat tobele,
Jos curg lacurile;
De sus fug de frid,
Jos ma fac nirnica,
Dar ce lucru mare,
Ca'nnec pe oricare! (2).
Chicat'ca,
Marunticq,
I in erzeste
$i nnegreste,
$i pi ieste
$i beieste!
Ce-i subtire ca fuiorul
$i e lung& c fusciorul ? (3).
Vara, cnd vremea este calduroas, ploile sunt un prilej de

joaca pentru copii. Ei isi fac moristi pe unde se scurg Ora-
iele (4), fac iazuri cu tina, se desbraca de camsi, i fugand prin
ploaie, canta:
Ploua,
Mona,
Babele se oua,
Intr'o cofa noua (5).

(2) N. PAscuIescu, op. dt., p. 95.
(3) A. Gorovei, Cintilitard4 a. 2)6.
(4) T. Pamfile, jocuri de copii, H, p. 84.
(5) Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu.
www.digibuc.ro
111
Sau:
PI WI,
Plowt,
b 'e se ou,
Intr'o c,sa r ua,
Fete le dun 'c ,
Flacii mniinca! (1).
Prin jud. VAlcea se cntI. :
Ploua, Do mnc, plotia
Fete le S2 ona,
Baie(ii ca traiaca,
Sa le coVrceasca! (2).
Prin jud. Covurluiu se anti:
Plou,
Ploua,
Iepe'e se oua
Intr'o casa noua,
Cocosii clocesc,
Gansacii ciocnesc! (3).
2. Dup vremea i starea vzduhului dud ploua, insemnrun:
Plot-lid de dimineagi, care nu tine inult, dup cum spune i zicala
Ploaia, dimineata,
Ca hora de babe (4),
i ploaia cu soare, care se Intfimpl atunci crind sunt feie mari
ce cad in Ocate (5) si riimn ingeunate (6), sau and o babci A-
teste o astfel de rusine (7). Tot atunci se zice c isi bate dracul
nevasta (8), e nunta dracilor (9), Ca' isi insoar dracii feciorii (10)
sau c se milrit strigvaicele (11).
(1) Voronca, op. tit., P. 930.
(2) Materialului folcloristice, p. 510.
(3) Culegere din corn. jorasti, jud. Covurluiu, imprt. de d-I P. Gh. Sax in.
(4) Culegere din jud. Tutova.
(5) Cred. Rom. din cont. 'rem jud. Tecuciu.
(7) Cred Rom. din com. Ardeoani, jud. Bacrtu, Impart. de d-1 D. Procop'e.
(8) Idem.
(9) Cred. Rom. din jud. Tutova, dict, de c1-1 A. Negoescu; a celor din
coin. Gohor, jud. Tecuciu, impart. de d-1 V. Beldie.
(10) Ghi/upd, I, no. 11 12, p. 24: Cand plona cu soare, ii maria dracul
fata. Cred. Rom. din cont. Ardeoani, jud. Bacan, imprt. de (1-1 D. Procopie-
(11) Cred. Rom. din Ardeal, impart. de d-1 P
www.digibuc.ro
112
Pe-alocuri ploaia cu soare se socotqte ca un semn de sece-

tei (1).
Megleno-Romnii, cnd vd ploaie cu soare,--con mergi ploa-
ie cu soari,zic c se Insoar Tiganii i deci, cnt mereu:
Si nsoar glaUptili (2).
Tot astfel zic i Macedo-Romnii, aclugand :
Soari cu ploaie,
Ghiffll im pLare,
Dirsira s-lia sare,
adic:
Soare cu ploaie,
Tiganii In targ
Se duser sa iea sare 1 (3)
Despre ploaia cu soare se zice c nu-i bun pentru smn-

turi : ne tot una ca i CUM le-ai opri cu ap. cald" (4).
Dup dnsa cresc ciuperc le (5).
3. Despre vremea anului cnd plouk Insemndm urmtoarele:
Ploaia Inceput intr'o Luni, tine o srittimn; cea de Joi tine
doug. sAptmni (6).
Ploaia din ziva de Sf. Haralambie tine 40 de zile (7).
Tot astfel se crede i despre ploaia care Incepe In ziva de-
Palruzeci de mucenici (8): tine 40 de aile, cte una de fiecare
mucenic. Dup alte credinti, dad. plota In acest zi, este sernn
c va pima i In ziva de Pasti (9). Aceast ploaie este foarte
prielnid. albinelor (10).
Ploaia la Vineria seacii, se socotete ca un semn de biel-
ug (11).
(1) Culegere din jud. Gorj.

(2) P. Papahagi, Megleno-Romdnii, I, p. 47.
(3) P. Papahagi, Din lit, pop. a Arom., p. 190.
(5) Cred. Rom. din corn. Virlezi, jud. Covurluiu, Imprt. de d-1 I. N. Vrlezeanu.
(7) Marian, Sdrbcitorile, II, p. 28.
(9) Marian, Sdrbdtorile, 11, p. 155.
www.digibuc.ro
113
Daca incepe sa ploaie In ziva de Pasti, va plou pana la Ru-

salii (1).
Daca plou la Mosi, In ajunul Duminicii mari, anul va fi
manos (2).
In Postal Santa-Meiriei ploua numai a nins I cnda sfrsitul
Caslegilor de carne, i anume, cte zile ninge atunci, attea zile
ploua In post (3):
Daca ploti In seara de Ovidenie, insemneaz ca tot anul ce
vine vor fi cmpurile Imbiesugate (4); de altfel, ploaia dela zilele
mari se socoteste In deobste ca un semn de an rodos (5).
De seirbiitorile jidovesti trebue sa ploaie. Atunci cnd jidovii
s'aduna si infra la cuscd, se pun pe rugaciuni si nu mnncA de-
cat pasc plamdita cu snge de crestin, un copil pe care-1
fur, 11 pun Intr'un poloboc ale carui doage sunt btute cu pi-
roane, si-1 dau taval ca sa moara copilul, dup ce i s'a scurs
sangele prin Intepturi. Jldovii atunci se roaga pentru ploaie, ca
daca nu plou, unul din ei, In fiecare trg, ntrebue sa crape", sa
moara. Cand plou pe aceasta vreme, se aude :
Ce bucurie trebue sa fie pe capul Jidanilor, c ploua!
Prin unele parti se zice ca Jidovii se roaga la aceste sarbatori
ale ior s nu ploaie, si daca ploua, din fiecare scoalei de-a lor
trebue sa moara unul (6).
Despre aceste ploi, prin Bucovina se spune ca tin 40 de zile.
Ploaia de toamnei Isi are povestirea ei ; inceputul i se pune
In leg-Lull cu manevrele ostasesti.
Odat Dumnezeu i Sf. Petra, umblnd pe pamnt, au trecut
pe langa o ospatarie unde niste catane faceau un teiliiliiu de se
auzi din drum : cntau, beau si jucau WA muzicu,s. Sf. Petru
tinit mortis s vada curn petrec sumenii,chefuitii. Intra asa dar
In cas, dar catanele 11 luar numaidect la bataie, pentrucI
nu vol sa le cnte.
De asta, atunci cnd catanele pleaca la manevr, fetele canta :
(3) Cred. Rom. din Bucovina, Impart. de d-1 D. Dan.
(5) I dem.
(6) Cred. Rom. din Bucovina, Imprt. de d-I D. Dan. Voronca, op. cit.,
p. 930.
T. Pamfile, Vzdulzul. 8.
www.digibuc.ro
114
Plou ploaie CLI bulbuci,

Si tu bade tot te duci!
Tar catanele le rspund:
Eu ni duc, mandrutq rnea,
Ca-i poruncd foarte grea;
De-a olou ploaie cu foc,
atana nu sta pe loc,
Ca-i poruncd 'inparAteascd,
$i trebe s se'mplneasc ! (1).
Prin Bucovina, povestirea ac_asta suna precum urmeaza:
nSf. Petra a capatat odata trei batai de-a rndul.
Dumnezeu, Sf. Petra i Sf Paul tot mergeau, ce mergeau, si
seara veniau de se culcau Intr'o crasma. Sf. Petrea se Imbat
bine. Si pe urtn se trnteau toti trei jos, sa doarm.
Niste catane veniau si ele totdeauna acolo s bea; i zic Intre
dnsele:
Ce cauta batrnii istia aici, prin picioarele noastre ? Ian hai
vom trage unuia o bataie, sa nu mai vie! Apuc-1 pe ist' din
margine!
Acela s'a fost nimerit c era Sf. Petru. li trag o bataie.
A doua zi vin ei iar acolo sa se culce. Sf. Petru zice lui
Dumnezeu, ca sa se dea Dumnezeu la margine, si sa-1 lase pe-
el la mijloc.
Vin iar catanele acolo.
Ce? Tot nu s'au dus aistia? Ian hai si 1-orn bate si pe ista
din mijloc, c eri 1-am btut pe cel dela margine!
$i iar apuca pe Sf. Petru la btut.
A treia sear schimba Sf. Petru cu Sf. Paul: vine el la mar-
gine i Sf. Paul la mijloc.
Vin iar catanele.
Ei, da grosi de obraz Is aistia! Hai si i-om trage si aistuia
din ceea margine 'o bataie, c am pe aistia doi i-am batut; poate
acela va fi mai subtire la obraz!
$i lj mai trag si a treia btaie tot lui Sf. Petru, c, de uncle
er sa-1 bat cinev pe Dumnezeu!
$i as a mncat Sf. Petru trei btai, dar Dumnezeu anume a
vrut ask pentruca el s'a fost imbtat atunci la Woe. Dar pe
(1) 1. Pop Reteganul, Ronuinal in sat si la oaste, Glierla 1899, p. 64-7.
www.digibuc.ro
115
tirm, Petrea a cerut dela Dumnezeu s le dea o r edeaps d-

tanelor. Si Dumnezu le-a dat, d au ploaie la manevre (1).
Tot prin Bucovina se spune c ploile de toamn sunt pentru
lacrmile femeilor cnd li se duc feciorii $i drgutii in ctnie (2).
Cnd plou toamna cu fulgere $i tunete ca vara, este semn
de toamed luna (3).
Dac plou la Crdciun, este semn cA anul va fi mnos.
4. Ploaia nu este dorit ori$icnd, si aceasta, fire$te, se intni-
pl mai ales atunci cnd nu se simte numaidedt nevoie de
-.Musa.
Se intelege, c chiar de va fi lips de ploaie, se vor gsi oa-
Jneni cari s n'o doreasc. In aceast privinfl e cunoscut po-
vestirea cad Dumnezeu a intrebat pe oameni despre cea mai
uimerit zi pentru ploaie si cnd unul nu s'a Invoit pentru Luni,
altul pentru Marti, altul pentru Miercuri, Joi, Vineri $i Smbt,
$i cnd toti fiind invoiti pentru Duminick a auzit pe preot ru-
gndu-se lui Dumnezeu ca nu cumv s fac un pcat a$A de
mare $i s dea ploaie tocmai in ziva cnd prin venirea oamenilor
ia biserick dobande$te $i dnsul gologanii de nevoie!
Mai caracferistid este Ms urmtoare povestire:
Un unchia$ si o rnAtu$A aveau dou fete mritate pe departe :
una dup un &dinar $i alta dup un drMidar.
Inteo zi, fcndu-i-se mowlui dor de fetele lui, porni s le
vad.
Se duse, le vzit $i se intoarse acas.
Acask mtqa il intreb cu nerbd1re.
Ei, ce face cea mai mare ?
Ce s fad! Sntoas'l $i voioask $i numai un lucru o stri-
a'. Are brbatu-su, nu-i vorbk bun roat ca s scoat ap $i
sli ude grdina, dar o ploaie zdravn tot n'ar stria Toat ziva
stau cu ochii pe cer $i se roag lui Dumnezeu s ploaie.
(1) Voronca, op. cit., p. 915 6. Despre aceast btaie, vezi T. Pamfile,.
Silrbdtori de yard, cap. Sf. Petnt.
(2) Imprt. de d-I P. Carstean.
www.digibuc.ro
116
Ei, $i tu ce-ai zis ?

Ce s zic : Sd dea Dumnezeu dap doringi!
Dar cea ?
Cea micA se trude$te cu zor. Se fac pe acolo ni$te castle
minunate, $i-i de lucru, slav Domr.ului. Muncesc cu rvn, bu-
curo$i i veseli, dar team nevoie mare s nu se strice vremea.
Cum adicA ?
Li-i team s nu se spargA cerul i s ploaie. ToatI
ziulica stau cu ochii pe cer $i se ma& Da, Doamne, s nu ploaie!'
Ei i tu ce-ai zis ?
Ce s zic : Sei le dea Dumnezeu dupci dorinfci !
Vra s zicA, una una, i aita alta !
Pi !
Si-acum ce.zici?
Ce sti zic! Dumnezeu va face cam va sti el mai bine ! (1).
La lucrul cmpului ploaia II apuc mai ales pe cel care nu
rnnnc toat ciorba la Meal secului (2). Tot astfel, feineia
care nu mntincti la leisalul seculai de toamn mncarea, va fi
apucat de ploi cu pnzele neuscate pe garduri (3).
Ffinul nestrns In brazd ti-1 plota clack' te pi$c, pe vremea
cositului, furisorut (4) $i dac dormi in ziva de Pcqti (5).
Ploaia la nuntii este, de bun sam, foal te suprtoare pentru
nunta$i dar mai ales pentru cei ce se cAstoresc. Credinta obteas-
c c aceasta se intmpla celor ce mnnc -de-adreptul diti
odd (6) $i nu a$teapt s li se toarne in cenac (7), feciorilor ju-
ni $i fetelor mad cari mlinca de pe gruinazul cuptorului (8),
celor ce hrnesc bine (9), precurn $i celor cari stau
de vorb in pragul caselor. Cu toate acestea, pria unele prti se
(1) T. Pamfile, Firisoare de aur, p. 55-6

(2) Revista Tinerimea romiind , 111, 1, p. 448.
(3) Cred. Rom. din com. Voicesti, jud. Dolj, Impart. de d-1 I. N. Popescu.
(4) Madan, Insectele, p. 229. Furisorul este Pompilis viaticus, Latr.
(5) D. Dan, Straja, p. 98. Voronca, op. cit., P. 930.
(6) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. Voronca, op. cit., P. 161.
Revista HTinerimea romdnd", VI, 1 2, p. 90.
(8) Creci. Rom. din Ardeal, impart. de d-1 P. Uglis.
www.digibuc.ro
117
socoteste ca ploaia la nunt este un sernn de mare noroc pentru

tinerii cari se casatoresc (1).
Macedonenii zic ea' atunci cnd ploua la nunta, se rade Tiga-
nut (2).
La moarte, adica la nmormntare, fiecare doreste, traind, s
aiba vreme bun. Celor ce ocgrasc insa ploaia, cnd plou, celor
crora le pare rau c vor mud, Dumnezeu le da ploaie la Ingro-
pciune. Deasemeni nici o data sa nu bnuesti daca te duci la
botez si ploua, caci atunci, sou copilul, sau nnasul, vor ave ploaie
la ingropciune" (3).
Ca si mai sus, celor ce stau de vorba la petrecerea musafirilor
ori alte ori, in pragul usii, le va plou la ingropciune.
Neplacuta este si ploaia dela splatul rufelor ; nevasta soco-
teste aceasta ca un semn ca brbatul n'o iubeste indeajuns (4).
Deasemeni neplcuta este si ploaia la cositul fnului, care se in-
tmpla din pricina ca unii dorm in ziva de Pasti (5), sau cea de pe vre-
mea treieratului, cnd poate apucA pe oameni cu vravul pe arie ;
aceasta se crede ca vine din pricina ca gospodarii nu-si mnnca
toata ciorba la lasatul postului (6). Gospodinile cari nu si-ar rnn-
c toate bucatele la lsatul postului de toamn, vor fi apucate de
ploaie cu pnzile neurzite (7).
V. Curmarea plollor.
Si ploile, cte o data, sunt foarte suparatoare,toamna; din

pricina c nu se pot face araturile, primavara tot astf el, iar vara,
sau Impiedeca prsitul, sau puti ezeste snopii secerati i strnsi pe
cmpuri de miristi. De aceea, plugarul mai ales, daca se roaga
de multe ori ca Dumnezeu sa-i trimit ploaie la vreme", nu
lipsesc Irnprejurari cnd se roaga ca aceste ploi sa sta., c, Doam-
ne fereste, mai iti vine s le spui o vorba mare!"
(1) Revista Tinerinzea romnd , VI, 1 2, p. 93. Ghilrgul, II, no. 8 10,
p. 47.
(4) Culegere din Brlad.
(5) T. Pamfile, Agricultura la Romftni, p. 157.
7) Ibidem, p. 257.
www.digibuc.ro
118
Dacl aceste ploi suparatoare provin din pricina caderii pe pa-

miint a vreunui Maur din nouri, prin Ardeal se crede c alt
leac nu-i decal sa ceteasca popa ,,din cartea cea veche", pentru
ca balaurul sa se ridice din nou In ceruri, iar nourii sa se risi-
peasca.
Prin jud. Suceava, pentru ca sa inceteze ploile, este obiceiu ca
cinev s fure dela altul o icoand, pe care sa o arunce intr'o fall-
hied. Prin alte parti, tot spre acest scop, se Ingroap o pa-
pusd la incrucisarea unor drumuri (1).
Prin jud. Vlcea se pune sare In foc (2).
Prin Bucovina se arunca in fntana urzicd aprinsa (3).
Prin jud. Neamt se Infige in batatura un topor cu gura in
pamnt (4) ; prin jud. Suceava se pune toporul cu ascutisul in
sus si se zice: ,, cum sta toporul acesta cu ascutisul In sus, as sk
steie si ploaia" (5).
Prin unele parti oltenesti se crede ca este bine sa se arunce in
fntn trei linguri dela trei case Intregi, adic din acele in cari
trIeste barbatul i femeia, sau s se arunce un test dela Reipotinir
r insa ca sa vada acest lucru cinevA (6).
Tot prin acele parti se crede di este bine ca un bdiat cu odd
negri sa se uite pe horn in sus, printr'un mosor, apoi sal su-
fle in foc. Astfel fcnd, ploaia va incet (7).
Altii spun ca acesti copii trebuie sa zica atunci : Albastru [sa
se faca cerul] ca ochi mei !" (8).
Romncele macedonence arunca pirostia in curte i cred ca clack
aceasta cade pe picioare, ploaia va incet (9).
Pretutindeni se crede c ploile nu tinchesc cleat atunci cnd
se arata curcubeul (10), despre care, mai pe larg, va fi vorba mai
departe.
Copiii, intre nenumaratele lor cntece, au unul, prin ajutorui
(1) .Fezeitoarea, VI, p. 51.
(2) Ghihqul, I, no. 5, p. 10.
(4) Cred. Rom. din com. Vnatori, jud. Neamt, Impart. de d-T A. Moisei.
(5) Gorovei, Creding, p. 378.
(6) GhiluquI, no. 5, p. IO.
(7) Cred. Rom. din corn. Catane, jud. Dolj, imprt. de d-1 $t. St. Tutescu_
(8) Idem.
(10) Sezeitoarea, IV, p. 119, i VI, p. 30.
www.digibuc.ro
119
cruia cred ei c pot opri ploaia. Acest cntec, prin uncle prtf
se foloseste ca vraj pentru izgonirea ploii chiar si de cei in
vilst.
lard acest cntec de prin vecintatea Sibiiului :
Treci, ploaie trecatoare,
Ca vine soarele
$i-ti taie picioarele
Cu un maiu,
Cu un paiu,
Cu cdcitila lui Mihaiu.
Sus pe cap,
Dupd cap,
Curge sAnge mohorit ;
DA-mi cAciula
SA prind murga;
Murga a fugit,
Ploaia s'a risipit! (1)
Prin Bucovina, ca s stea ploaia, copiii shied :
St Ai, ploaie cAlAtoare,
CA mAmuca-i vrAjitoare
$i nenica ghiocel (2)
$i ti-a da de sufletel ! (3).
Prin jud. Botosani :
StAi, ploaie,
CA te moaie,
CA te-ajunge soarele
$i-ti taie picioarele! (4).
Sau :
Treci, ploaie cAlatoare,
CA te-ajunge sfntul ware
C'un maiu,
C'un paiu,
Cu sabia lui Mihaiu,
Cu toporul Domnului,
Taie capul omului ! (5).
(1) T. Pamfile, Jocuri de copii, II, p. 103.

(2) Diecel ?
(4) Ibidem, p. 930.
(5) Ibidem.
www.digibuc.ro
120
Prin jud. Suceava :

Treci, ploaie cAlatoare,
CA te-ajunge Sf. Soare
Cu un (1) main,
Cu un (1) paiu,
Cu sabia lui Mihaiu!
Sau :
StAi, ploaie cnrgAtoare,
CA te-ajunge sf. soare
Cu un maiu,
Cu un pain,
C'o bucat de mAlaiu,
Cu sabia Domnului,
Cu cutitul orbului,
Taie capul
Si pune pe-al Domnului!
Acest recitativ este numit desciintec de ploaie ; dup ce se
spune, se aeaz in fata casei un topor cu ascutiul in sus, o
sapd, o cociorvd i o lopatd (2).
Prin jud. Neamt se cni:
Stai, ploaie calatoare,
CA te-ajunge sfAntul soare
Si-ti taie picioarele
Cu un main,
Cu un paiu,
Cu sabia ini Mihaiu,
Cu cutite
Ascutite,
Cu topoare ruginite !
uSe face acest descntec lundu-se trei topoare i un mgt.
Descnttoarea, stand in mijlocul curtii, pune topoarele jos, apoi
lund pe unul, Il invrte peste cap, amenintnd ploia cu toporul
cela i cu cutitul, In timp ce spune descntecul. Apoi implnt
in pmnt toporul in partea despre rsrit.
lea al doilea topor i face tot asemeni, implntndu-1 spre
apus, iar pe al treilea, dupa ce termin ca mai sus, 11 implnt
din cotr vine ploaia.
Tot a se face i cu cutitul" (3)
(1) In text, poate cA din grepla de tipar :

(2) $ezdtoarea, I, p. 186-7.
(3) Materialuri folcloristice, p. 1549.
www.digibuc.ro
121
Prin jud. Tecuciu se zice:

Treci, ploaie trecatoare,
Ca brAnza prin strecatoare,
intelegindu-se c`a. ploaia s se opreasc, dupl cum se opreste
brnza In strecdtoare sau strecurtoare.
Prin jud. Pravova se aude:
Treci, pIoaie treatoare,
CA te-ajunge sf. soare,
Si-ti taie picioarele,
Cu un maiu,
Cu un paiu,
Cu sabia lui Mihaiu! (1).
Iat, din jud. Ilfov, mrturia lui P. Ispirescu :
cnd eram copil i Invtam la scoala dascalului Sterie
Lupescu dela biserica Olteni, mi aduc aminte c ne adunam
cete-cete, de cte 5 ori 6 copii, cnd er nor, rcoare si plou,
unii arnenintam zicnd:
Treci, ploaie, treci,
Cd te-ajunge soarele
Cu un maiu,
Cu un paiu,
Cu aciula lui Mihaiu
Plind de mAlaiu ! (2).
Din jud. Arges:
Fugi, ploaie trecatoare,
C te-ajunge sfantul soare
Cu un tnaiu,
Cu un paiu,
Cu cciula lui Mihaiu
Plind de coji de mlaiu.
Ado, moasa, druga,
SA lovesc pa griva;
Griva cufurit,
Ploaia risipit! (3).
(1) T. Pamfile, jocuri de copii, II, p. 102.

(2) Povestile linchiasului sfdtos, Bucuresti 1907, p. 111-2.
(3) $ezdtoarea, XIV, p. .112-3.
www.digibuc.ro
122
Din jud. Do lj:

nand plou mai multe zile necurmat, copiii, crora li se ur--
te cu atta ap, neputndu-se jud pe-afar, descnt ploaia ca st
stea. Ei ieau in acest scop o nued in mn.4, se duc la o balt
bAtnd apa cu nueaua, zic :
Treci, ploaie trecdtoare, La noud cai,
te-ajunge soarele Caii nechezard,
Si-ti taie picioarele, Lupii alergard,
C'un maiu, Ploaia o mAncard.
C'un paiu, mamd, cu druga,
Cu aciula lui Mieaiu De mulge pe murga;
Plind d'un cos de mdlaiu. Murga cufuritd,
Aruncaiu Ploaia risipitd! (1)
Din jud. Gorj :

Treci, ploaie Cu un paiu,
De namaie (?) Cu cdciula lui Mihaiu,
Ca te-ajunge soarele Plind de coji de mdlaiu,
Si-ti taie picioarele Uscatd de noud ai ! (2).
Cu un maiu,
Sau :
StAi, ploaie curgdtoare, Cu cdciula lui Mihaiu,
Ca te-ajunge soarele Plind de coji de mdlain
Si-ti tale picioarele Uscatd de noud ai,
Cu un maiu, 5i date la zece cai! (3).
Cu un paiu,
Sau :
Treci, ploaie treatoare, La nota cai,
Ca te-ajunge soarele Caii nechezard
5i-li taie picioarele CAnii ldtrard,
C'un maiu, Lupii urlard.
C'un paiu, Ado, mamd, druga,
Cu cAciula lui Mihaiu SA mulgem pe murga;
[Plink' de coji de malain, Murga cufuritd,
Uscate de noud aij. Ploaia risipitd! (4)
Aruncaiu
(I) Culegere din corn. Zdicoi, jud. Dolj, ImpArt. de d-1 1. BrAtulescu. A-
proape la fel In T. Pamfile, paid de ova, I, p. 94.
(2) $evitoarea, VII, p. 17.
(3) Idem, XIV, p. 113.
(4) Materialuri folcloristice, p. 110.
www.digibuc.ro
123
VI. Seceta.
1. Seceta este o pedeapsa a lui Dumnezeu pentru necredinta
si feluritele rautati ale oamenilor, intre cari se porninesc i *omo-
rurile (1). ,,Trei ani de seceta aduc trei ani de boli i apoi alti
trei ani de relsboia" (2).
Din dud In and, seceta-i binefacatoare, cki mai aduce lumea,
la calea adevarului, deschizandu-i ochii asupra cailor ratacite
desertaciunilor lumesti aduse de toata Imbuibarea i huzurul.,,Se-
ceta-i ca si cand un orn gras i lasa sange ; se mai rkoreste-
o leack panA dud iar i se umfl vinele !"
Cate soiuri de ratkiri nu-s pe lume! Unde te'ntorci, unde te
Invartesti, nu Intalnesti tut orn mcar sa-ti spuna ce cugeta! Se-
ceta bantue un an un hotar iii cuprinsul caruia a murit cinev
de moarte napraznica si a fost Inmormntat Iii alt parte (3).
Intre aceste rtkiri se numara i faptul CA preogi au inceput
pe-alocuri sa se tunda (4).
Un cantec de tarA spune :
Puicd, dc uritul
Nu mai ploud. Dumnezeu ;
and da cte-o picAturd,
Bate vntu'n urin' o lund! (5).
Cu privire la binefAcAtoarea Insanatosire sufleteasca ce-o aduce
seceta, se povesteste ca Intr'un rand, Sf. Petra cer voie lui Dum-
nezeu ca s se scoboare pe pamant spre a vedeA ce mai fac oa-
menu i cu acest prilej, s se mai Intalneasca i cu neamurile sale,
despre cari de mult nu mai stia. nimic.
Dumnezeu invol, Sf. Petru ven pe pAmant, i cnd se Intoarse
In cer, Cel-prea-sfnt il Intreba. :
Ei, Petre, cum mai halAdueste lumea noastr ? li mai aduce
aminte de mine ori ba ?
,Mai cA nu, Stpane! Raiul Intreg este pe pmant! Bucatele
s'au fkut cu toata Imbielsugarea i zidirea ta este vesela. Toti beatt

(2) Culegere din corn. Tepu, jud. Tecucitt.
(3) Cred. Rom. din com. AIbeti, jud. Botoani, impart. de d-1 O. Rotundu.
(4) Crintece ale poporalui, II, Vlenii-de-rnunte 1908, p. 13.
(5) Revista Tinerimea romda", III, 1, p. 451.
www.digibuc.ro
124
ospteazA la nunti i cumetrii, iar pe tine demult te-au i uitat!
Bine, Petre ! Ash se Intmpl ate odat!

Dup un alt sir de ani, Sf. Petru cer din nou Ingacluint lui
Dumnezeu, ca sa scoboare pe pamant. Dumnezeu 11 1nvol, dar
Sfntul se Intoarse curnd.
Ce-i, Petre, de gbovisi ash de putin ? 11 intreb A-tot-
puternicul.
Ei, Doamne! Cum puteam s stau mai mult, cand toat lu-
-mea-i trista si thr pic de voie bun? ladul Intreg e pe pmnt,
caci este Upset desAvarsit, de VIA copilul In .sanul maicii sale.
Bine, Petre ; da de mine i mai aduc oanienii aminte, ori ba ?
Doamne, numele tu e vesnic pe buzele lor si ochii lor sunt
pururi ridicati cAtre tine si-ti strigl: uDoarnne, cia-ne, Doamne,
ploaie; fie-ti rnil de noi i ne iart gresalele noastre" (1).
Astfel cred i Megleno-Romnii (2).
Semnele de secet nu lipsesc, i muncitorul de camp, fireste,
atunci cnd nu se arat semnele de bielsug (3), are de ce s se
leam de seceta. Intre aceste semne pomenim:
Jatunecimea soarelui sau a lunii, cutremurile de pilmant, Miens-
tele, isnrosirea cerulai, ivirea stelelor cu coad i a unei multimi
de gndaci, vara (4).
Semnele de var secetoas su nt:
Toamna va tun i va fulger;
Soarele va rsr cu urechi;
Vara vor fi vrtejuri;
Va plou la Vineria mare;
Luna se va arat rosie 1mprejur (5).
Seceta se porneste i atunci cnd se trece cu mortul peste o
.ap (6), cnd s'a Inmormntat de curnd un strigoiu, precum se
crede prin unele prti din Transilvania (7), cnd strigoaicele
fur luceafrul (8), cnd prin anumite parti sunt strigoaice, fe-
(1) T. Pamfile, Agricaltata la Romani, p. 11 2.

(2) P. Papahagi, Megleno-Romni, 1, p. 98.
(3) Cf. Pamfile, Agricultara la Romani, p. 11 i urm.
(7) T. Burada, Innwrmantarea, p. 54.
(8) Voronca, op. cit., p. 865,
www.digibuc.ro
125
mei cu coada, i mai ales cnd aceasta nu se scalda (1), i caul'

copiii se joaca cu smeul.
De cele mai multe ori insa ploile sunt legate de oameni, cari
au interesul sa nu ploaie ; intre aceste soiuri de oameni se nu-
mr cari au nevoie de soare spre a li se uscA cl-
rmida, i cari trebue izgoniti, ca sa inceteze seceta, negustoril
i ficlovii, de pe la trguri, cari vor vreme frumoas pentru face-
rerea negotului lor i cari, pentru Impiedicarea ploilor, se slujesc-
de strigoaice (2).
ieau un burduf, If umplu cu apa_ i If MO Irr
pamnt, facnd foc deasupra. Atunci pornete seceta.
Ca s deslege ploaia, scot burduful i If Inteapa cu Uil piron ; apa
curge cu incetul, caci dac ar vrsa tot burduful, ar Innec lumea
ploile (3).
Alti creimidari pun o femeie de clocete ou i" tot ei o
scoal; daca ar sparge atunci toate oule, iara ar innech ploile
lumea (4).
In afara de acetia, ploile mai pot fi legate i de alti vreijitori
sau solomonari.
Fel de fel de svonuri se aud.
S'aude, zic unii, c In vrful unui copac Malt s'a fost gasit o
babel clocind doted pietroaie. Copacul a fost tdiat din radacin,
i aa baba a picat moarta jos. Pietroaiele au fost asvrlite In
Dunre i ploile s'au deslegat apoi prin partile- acelea !
Zic altii c lnga niste caramidarli s'au aflat trei broaste pri-
ponite de catre nite caramidari, ca s nu-i necajeasca ploile la
lucru; de hided Insa ce broatelor Ii s'a dat drumul, ploile au
Inceput sa' curet.
Altii spun ca intr'un loc seceta a tinut mult, din pricin c pe-
acolo tin ceilugeir a greit cu o oaie.
Prin alte parti se zice ca Damnezeu i s'a atittat unui flcau
i-a spus toate relele de cari sufera pmntuk Elacau acela cu-
treiera acum toate satele i Invat pe oameni ca s se pocdeasca..
El traete c'un ou i c'un pahar de apa pe zi!
(1) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 305 v".

(3) Acad. Rom. Ms. no. 3418, p. 305.
(4) Ibidem, p. 305 v".
www.digibuc.ro
126
'Si pe unde lumea se indreapt, rloua" (1).

Strigoakele, pentru ca sa lege ploile, pun inteo strachina tot
soiul de pane, strica' un ou si fac o turta pe care o acopr cu
canepa. Daca aceasta turtd o till la udeala, plou ; daca o tin la
uscaciune pe cuptor, este secet (2).
2. Ca sa ploaie, fie CA ploaia este legata, fie ca nu, poporul
nostru cunoaste urmatoarele mijloace :
Rornnii din stnga Dunrii aseaza pirostia pe dos (3) sau o
arunca in curte, ca s can' cu picioarele in sus (4).
Cnd se aud cntnd brotdceii, oamenii sA se dea de trei ori
peste cap, spre a nu fi anul secetos (5).
Se omoara broaste (6).
Se stria' rnusuroaiele furnicilor V).
Se fur tiparele Tiganilor cu cari fac caramid si se arunca in
puturi.
Se fura cate o cdrmidd nou, ars sau nearsa, i noaptea sau
(1) I. Otescu, op. cit., p. 75 6: ,,Cat priveste numirea de solomonari, cred

cA vine dela aceea c la taranii Romni intelepciunea lui Solomon, desi mai
nu ar sti s spite bine cine a fost Solomon, e inchipuit ca un ce cu totul ex-
traordinar; si ei cred c Solomon, cu intelepciunea ini, Via ca s domine spi-
ritile rele, cari i se supuneau neconditionat. Pe unele din aceste spirite rele,
Solomon, ca s scape lumea de ele, le-a inchis In sticle, pe dopul arora a pus
sigilul skit si le-a aruncat in fundul mrii, i orict sunt ele de puternice
rele, cnd vad sigilul lui Solomon, nu Indraznesc s scoat dopul sticlii satt
s sparga sticla i s ias afar, mai ales el ele cred ca Solomon treste Inca.
Pe altele le-a inchis in fundul ptnintului i numai cteva, cari au scApat a-
timci lui Solomon sau au scpatat mai In urm cine stie cum din inchisorile
In cad au fost inchise de Solomon, mai sunt libere i fac toate relele, i pe
pmnt i In cer. Aceste credinti asupra lui Solomon le au Ins Mahometanii
mult mai inflorite, cu mari minunatii, adevrate povesti mitice, ba Ind si mai
fantastice i fr vreun substrat In legtur cu fenomenile din natura cum erau
miturile".
(2) Cred. Rom. din Bucouina.
(3) P. Papahagi, Megleno-Romanii, I, p. 98.
(6) Revista Tinerimea romiind , IV, 1, p. 449 si 450. $t. St. Tutescu
P. Danilescu, Monografia com. Catanele, p. 129. Cred. Rom. din corn. Afti-
mati, jud. Ilfov, imprt. de d-1 S. P. Colibasi si a celor din cont. Voicesti, jud.
Valcea, Impart. de d-I I. N. Popescu.
(7) Golovei, Credinti, p. 129.
www.digibuc.ro
127
In revArsatul zorilor, se arund In puturi (1); prin unele prti se

crede c pentru a curmg seceta, este destul daca se iea o e-
rmidg pe furis si dad. se Ingroap (2).
Se aruncg In fntnei, o calla noug, furat (3).
Se arund lingura fig-Ali In fntn, fgrg ca s vadg cinevg (4).
Fete le full dela o femeie Insgrcinat un test (5).
Tot ele, trei la numgr (6),fur dela trei femei bortoase cte
trei linguri cu toartele nouk pe cari le aruncg in fntng (7).
Prin Bucovina se furl noug mgciulii de mac din nou grAdini,
o card noug din trg, se pun mgciuliile in oalg si se aruncg in
fntn; pe cea care a legat ploile, se crede e o detung Dum-
nezeu (8).
Se udg o femeie Ingreunatg (9), o copil pang ce plnge (10),
sou o strigoaidi (11). Prin Bucovina, vornicii scot oarhenii la sal-
dat si dac printre dnsii se afl un strigoiu, ploaia incepe de in-
dat ce strigoiul se viir in apg. (12).
Prin jud. Dorohoiu, dac se aflg laolalt trei femei insrcinate,
si dad una dintre ele udg pe celelalte douk se crede c va
plou indat.
Tot sore acest scop, prin jud. Tecuciu, se crede c este bine
ca sg uzi Tiganii cari-ti ies In cale, atunci cnd vii cu ap dela
fntng (13).
Prin jud. Suceava se toarng apa pe un cline (14).
(1) Ion Creangd, II, p. 271.

(2) Ghilusul, I, no. 2, p. 13.
(4) Cred. Rom. din cont. Voicesti, jud. Valcea, Impkt. de d-I I. N. Popescu
(5) Ion Creangel, II, p. 271.
(6) Impart. de d-I $t. St. Tutescu, com. Catane, jud. Dolj.
(7) Ion Creangd, 11, p. 271.
(9) Candrea, Desuseanu, Speranta, Grain! nostril, 1, p. 315.
(11) Ibidem, p. 860.
(12) Ibidem, p. 859.
(13) Cred. Rom. din cont. Tepu, jud. Tecuciu. Acad. Rom., Ms. no. 3418,
p. 75 v"; cf. mai departe, Paparuda.
(14) Gorovei. Credinti, p. 378.
www.digibuc.ro
128
Fete le mici ii Ingroap ptip*le (1), ceeace credem c este

o form a caloianului, despre care vom vorbi indat (2).
Prin Oltenia se full o direirnid i se ingroap pe furi (3).
Flcii fur toaca dela biseric i o aruncd in fntn (4); a-
cela lucru se face i cu o cruce, cu o icoanit,a Macii Domnu-
lui, de se poate, sau orice alt icoan (5), care se poate da i pe
orice ap (6), ca s turbure apa" (7)-.
Prin jud. Suceava, dac vrea cinev s ploaie, iea o cruce de-
la un mormnt din tintirim, o pune In ru, iaz sau lac, iar peste
dnsa pune ctiv bolovani, i-o las acolo. Gte zile va sta cru-
cea acolo, attea zile va plota. Dac yrea s Inceteze ploaia, iea,
crucea din apd i-o pune la locul su In tintirim (8).
Prin jud. Botopni se full grapa i se arunc in al-A ca
ploaie (9).
Dac se crede c seceta provine din pricina Ingrogrii unui
strigoiu, acesta se desgroap. Prin Transilvania se povestete
cd In Zerneti nite femei au desgropat o fat de curnd ingro-
pat, i-au strpuns ininia cu furca de fier i apoi au Ingropat-o.
din nou cu fata in jos (10).
Prin ale prti se desgroap i befivul de curnd ingropat, i
se d pe ap (11).
Prin jud. Suceava se sgindresc furnicarile.
In sfrit prin unele prti, ploile se leagl i se desleag cu un
bt de alun cu care s'a scos o broasca din gura sarpelui (12).
3. Prin Oltenia, pentru a porni ploile, se -practicI datina nu-
mit uddtoarea. Prin jud Mehedinti, ea se desfur In chipul
umtor:
(1) Voronca, op. cit., p. 931. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 76-7.
(2) C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 76 7: ,,se Ingroapa Opusi In mijlocul
jalaniilor".
(3) Cred. Rom. din com. Catane, jud. Dolj.
(4) Cred. Rom. diu corn. Tepu, jud. Tecuciu si a celor din com. Gohor, a-
celas judet Impart. de d-1 V. G. Beldie.
(5) Voronca, op. cit., p. 931. Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 75 v.
(6) Cred. Rom. din com. Ardeoani, jud. Bacau, lrnprt. de d-1 D. Procopie_
(7) G. Ceausanu, op. cit., p. 204.
(9) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 75 v.
(10) T. Burada, Inmormntarea, p. 54.
(11) C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 76 7.
(12) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 175.
www.digibuc.ro
120
,,Doi flci din sat pleac noaptea tarziu cu o gleat cu ap

pe care o tine, unul, iar celalt, cu unul sau mai multi clopotei,
Ii sdrAncne cnd se apropie de oamenii cari in timpul verii se
culd. afar. Altii se las singuri a fi udati, iar altii nu au timpul
a sdp, cxci cel cu ap toarr4 pe cei culcati, fie fernei, copii,
oricine, $i apoi o ieau iute la sntoasa" (1).
Prig jud. Do lj, datina poart numele de fiereirit i se practic
aproape la fel. lat-o descris din trei prti ale acestui judet
Intia din partea de rniaznoapte:
Cnd Durnnezeu nu plott, flcii se fac fiera.,31 i Dumnezeu
indat. plou. Ei pleac . noaptea, rnute$te, prin sat, cu cldrile
cu apei i noroia, i rnerg acolo unde doarme omul cu nevasta
copiii. Until tidied pe nesimtite cerga pe ei i ceilalti vti$ti!
cu gleata cu ap ; i ornul, fugi i fugi! desfcut, cunt se 01-
se5te; i femeia fugi ! $i ea in alt palte, i copiii fugi ! dup`d ei;
iir din fuga, fiera$ii mai arlind $i ate o mn.le noroiu, de-i
fac ca pe necuratul.
$i oarnenii nu zic niimic, Ci:
Noroc si snltate, ploaie s vie!
$i mai tntotdeauna plotra Durnnezeu" (2).
A doua descriere din corn. Hlnge,ti-nicoiu:
,,Cnd verile sunt secetoase, este obiceiu ca sa se strang mai
multi flci la un loc, de unde pleac In
Flcii i leag de picioare, dedesubtul genunchilor, cte un
clopot, mai cu sam clopote de acele ciobanii la
oi. La veun ceas dupce inserea75., plead. prm sat, $i prin
sgornotul ce fac, atrag atentiunea celora ce au fete mari, spre a
le scoate afar ca s le ude. Acei cari nu vor ca s $i le sCoat,
sunt udati leoard. chiar ii a$ternut, dici de obiceiu \Tara dorm
oarnenii afarV (3).
A treia descriere e din Barca, insemnndu-se c'n alte sate,
cum sunt Bourenii, datina este aproape uitat:
,,Mare sgomot er i atunci, cand Dumnezeu nu vrea s dea
ploaie !
Numai ce vedeai dnacii, oarneni in toat firea, noaptea, in
(1) $ezeitoarea, I, p. 186.
(2) Iinpzirt. de d-1 N. I. DutnitraKft.
(3) Ion Creangel, III, p. 310.
T. PamfUe, Vzduhul. 9.
www.digibuc.ro
130
mijlocul noptii", unii mugind ca boii, altii btnd clopotul dela

biserica, pe cnd altii luau caldri, hrdaie si dau fuga la Das-
natuiu, le umpleau cu apa si apoi tabrau mai intaiu pe Tigani,
iar apoi plecau mai pe la toti oamenii din sat, de alegeau mai
ales pe fete, le descoperiau si le faceau leoarca de apa. Te uitai
bine la ei cum fugeau bietii oamenii, innecati de rcoreala apei.
Dup aceea puneau 'mina pe cark carute, roate, sanii, le luau
tAris si le duceau de le aruncau in Dasnatuiu.
Altrau canii de ziceai ca au tabarit iar Turcii! Auziai oame-
nii soptind in cerga :
I-auzi fierasii!
Si se inchideau In casa!
./kh li se .facea daca dormiau pe-afara!
Si dumineata numai ce vedeai oamenii c se duceau deli
luau carle cu protapele frnt,.., cu leucile rupte, cu rotile pier-
dute si nu nu ziceau nimic! Ba :
Ploaie sa dea Dumnezeu!
Astazi nu se mai vad obiceiuri de astea; numai ca se a-
ud !" (1).
Inca mai pe larg, urmeaza dscrierea datinii pentru partea de
miazazi a jud. Vlcea :
nCnd nu ploua mai mult timp, si cnd seceta, grozava secetk
ameninta holdele, samanaturile, flacaii se vorbesc si se aduna
decusear In curtea bisericii. leau cu ei clopotele dela vite,clo-
pote mai des de fier si mai rar de acioaie (cioaie),si mai ieau
i un hrdau, doua, si garnite, vas de tinichea pentru scos si
carat apksau caldri. Unii se suie in clopotnita si Incep a tra-
ge clopotul si a bate in toaca de fier. Vueste satul de glasul
rnohorlt, sever, neindurat al clopotului si de pitigitul si sfrede-
litorul tipat al toacii. Cei din curtea bisericii, cari au rmas jos,
tin un inspaimntator ism cu clopotele lor de toata maim : une-
le mai mail, altele mai potrivite neme$le, unele stirbe ori era-
pate. Adormitele ecouri ale codrilor vechi si ale adncilor si pre-
lungitelor vai se scutura de coplgitorul lor somn. Satul intreg
este in picioare, si din casa in cask din gura in gura trece cu-
vntul : fierritul!
(1) Impart. de d-1 N. I. Dumitracu.
www.digibuc.ro
131
Canii pun z`duat (1).

Dar vuietul se mai potoleste i doar ecourile ii mai prelun-
gesc agonia. Femeile Thveilesc focul i dup aceasta ultim dato-
rie a zilei, datorie sfnt cAtre focul casnic, ctre lumin (2),
toat lumea atipeste decusear. E var i e lun afar ca ziva ;
lumea doarme in prisp pe paturi fcute din blane puse pe sca-
unele unei snii.
Acum i anii au tcut si nu se mai aude decal rar de tot
ate un tril-linc ! de clopot; e semn c flcii au plecat spre vreo
-fntn. Ei ieau i toaca de lemn asvrle In fantan. Apoi,
voiniceste scot la ap, tsi umplu hrdaiele i cu grnitile ucll bine
toat fntna. Dar In tot timpul cat robotesc, nu greiesc nici un
zuvnt; de Inteles se Inteleg prin semne. and au isprvit la
fntnd, o pornesc prin oni", pela casele oamenilor, cu hardaiele
pline i duse In prng. Cine se Intalneste cu ei pe drum, nu
scap neMut: se face Mil voie paparud.
Ash colind ei satul, cantnd, chiuind i batand clopotele. Se
zbat pe la casele oamenilor i unde gsese culcat pe prisp vreo
lata. mare ori vreo muiere tngr, toarn- cu garnita ap pe ele.
Nu Incape nici o suprare din partea celui ce s'a pomenit udat
cu ap. Inima voios a celui care ud si a celui care este udat,
zduce ploaia cu gleata, Asa merge treaba pan cnd se skin-
izeste de ziud, Cand flci se duc acasa. Cntecele, chiotele, btaia
clopotelor, sunetul dulce al garnitei pline i izbite de gura
dului, jocul aurului Imprstiat de lun pe fata apei,toate Im-
prumut vieat satului mocnit i dau atata farmec drumurilor
pustii, In cat nu-i pan se le poat spune i nu-i cuvnt s le
greasc!" (3).
(1) ,,LatrA Inteuna !"

(2) Se poate. Eu imi amintesc 1ns5. c prin Tepul meu Thvelitul focului se
faceit In copildria mea, dintr'o pricin'a" curat economid: lipsi chibritul pentru
:aprins, lipsiau paiele sau surcelutele pentru atatat, jar dteodatA, chiar de erau,
umeziau i deci nu se mai puteatt aprinde.
(3) G. F. Ceausanu, op. cit., p. 33 4, addogandu-se : ,,Procedeul acesta
magic pentru chemarea ploii nu-i stingher: Il gAsim si la alte neamuri. La multe
-din popoarele salbatice ale Africei, instrttmentele sonore, buciumile i fluierile
magice au rol de cdpetenie In chemarea ploii".
0 fireasd arundtur de ochii,dar prea departe!
www.digibuc.ro
132
4. Ceiluianul(1) este alta datina, care are tde scop s curme se-
ceta. rin 9ne1 f; parti, ea este legat de 9 zii de a treia Marti. de-
dupa Pasti (2), de a nolia Joi 3. Prin altele Ins, cum se Intarnpli
prin jud. Tgociu, ea se Iniieplinesie atunci cnd este secet.
Ramas as-Chi numai ne)sama copiilor firesc este s 9 fi des-
1
cris Intre jocurite copilaresti precum urmeaza, pentru corn. Tenu,

jud. Tecuciuit
Se iea .clisa moale i i se clai cfiipui unui orn cu mnile pe
piept. jApoi se intinde o scanduricq i etete II plat-1g cum, ar
plpge pe ?rice moil) cu sau r lumna'ri. Delaturea scndurii
gRu capetele de lumWri; Cnd slrd bocetele, de pin partea
aceea satului Ince9 sh iina fete si baieti mici cu cte un ca-
petel lumnare i cu ate o oal sau mosoaica. 'Duna ce.l-au
Impoclobit cu frunze i ci pori, Il aduc la o intn, In afarl de
sat.. Scndura e dus de doi baieti, iar al treilea merge Inainte,
avnd n mng un bat qo basm In vrf, Inchipuind steugur
mortului. Delaturile scndurii sunt dou fete bocitoare.
Bocetul este urmtorul:
Etr,
Ene,
CAluene,
Desc`hicleli portitile,
SA curgA
CA de ciind n'a mai plotiat,
Si pAtnntt4 uscat
$i lumea cA s'a "Iturnat.
E-n-e....
Se mai adauga, uncle vine mai bine :

$i pietrile c'au crApat,
$i verdeata s'a uscat,
Si izvoarele-au secat I
Cf. Dictionaral limbii romdne la caloian. G. Ceauseanu, op. cit., p. 86 7.
(2) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 255 : CAluianul se face a treia zi &TA. Pasti, lit
chip de orn, care se ingroapA, si a treia zi, Joi, aceastA Joi se numeste paparadd,
se desgroapA. DupA aceasta se un-'. Ibidem, p. 271 v" si 289: Marti, In ziva de
paparadd, fetele fac di? hit galbep un chip de copil, li pun coji de ouA rosii
14 cap si It ingroap. Joia ce vine II desgroap in zori i il arunc intr'un put
prsit, dup care fac polnank chiam flcii i pornesc hora.
(3) Ibidem, p. 210 v" : La nou Joi dupA Pasti, se face un orn de lutl se in
groapA. in zori zi de cdtre fete, si apoi se face praznic si se udA.
www.digibuc.ro
133
Cteodata, la put se varsa peste el o ciutura de apa si apoi

in cea mai deplina tacere, se duce de aceeasi copii si se pune in
balarii, in buruiene *Mahe, unde i se prapdeste urma. De cele
mai multe ori insa, dup ce a fost bocit, copiii II arunca in put ;
capetlele de lumntiri se lipesc de ghizdle, florile eu cari a fost
impodobit se svrl tot in apti. Apoi copiii scot apa cu ciutura si
lund mosoaicele sau oalele pline, se alunga si se ud ; nimeni
nu trebqie s se supere.
La sfirsit oalele se sparg (1).
Sub numele de caloian, diloian, calian, scaloian, mama piiclurii
sau mama ploii, datina se cunoaste si prin alte parti.
Variante de bocete, in legtura cu slobozirea ploilor :
Caloiene, Sa sloboadd ploile,
Ene, SA curgA ca gArlele,
Caloiene, Zilele
Ene, $i noptile,
Du-te 'n cer si cere Ca sd creascA grAnele!
Sa deschidd portile,
Caloiene, $i noptile,
Ene, SA dea drumul roadelor,
Caloiene Roadelor,
Ene, Noroadelor,
Du-te 'n cer la Dumnezeu, Ca sd fie 'mbelsugat
Ca sa plou tot mereu, Tara toatd,
Zile le Lumea toatd!
Ene, Ca gArlele,
Ene, Noptile
Scaloene, $i zilele
Ene, Si cu saptAmAnile,
Ene Ca s.1 creascA apele,
Scaloene, SA s'addpe vitele
Du-mi-te la Dumnezeu $i sA ude grdiele,
$i te roagd tot mereu, GrAiele si oarzelg,
SA dea drumul cerultu Meiul si fasolele
Ca sa curgA ploile, $i toate legumele
Ploile $i toate porumbistele!
(1) T. Pamfile, focuri de mph, 1906, p. 5. T. Burada, Istoria featrului in

Moldova, Iasi 1915, p. 80 4, cu un chip de lut.
www.digibuc.ro
134
Ene, De pomand cl ti-au (tat

Ene, Ap rnult si vin mult,
Scaloene, Sa dea Domnul ca un sfant
Tinerel te-au Ingropat, Apd multa s ne ude,
SA se facA poame multe !
Ian i, Printre toate vile,
Ian i SA rsaie grnele,
Caliani, Florile,
lea cerului tortile Verdetile,
Si deschide poilile SA creasc fnetele,
$i porneste ploile, SA s'adape vitele,
Curga ca sivoaiele, Fie multe pitele!
Umpre-se praele
Uri bocet, In care nu e vorba de ploaie:

Scaloeni scaloian, Te-a cAtat
Trupusor de dician ; De-a intrebat
Scaloitd, Prin pdurea rarl,
Scaloit, Cu inim' amard;
Trupusor de coconit ;. Prin padurea deask
Ma-ta cA mi te-a catat, Cu inima arsd ! (1).
AdogAm si aceast mrturie, pentru jud. Brila si Ilfov: cinevk

a uvzut pe secetd niste Tiglnusi c'un bot de noroiu, si-i zic eau
_
Da ce-i asta, clluene,
CA de-atta lunga vreme,
Cerul nu 1-ai nourat
Si pinntul s'a uscat ! (2).
Prin jud. Botosani, se pare cl fetele Inchipuesc caloianul prim
niste ppusi pe cari le ingroap la un hotar de mosie, pref-
cndu-se uncle din ele In preoti, cntreti, s. a. (3).
5. Paparuda, numia si pdpdrudd, papalugd, pdpdlu,gd, papa-
rugd, pdpdrugd, babarugd, bdbdruge, dadaloaie, dodole, dodo-
loaie, dodoloiu, indindrutd, grog, iar la Macedo-Romni paparuda,
pirpirund sau dudulet, mime pe care-I poart fata care se face-
(1) T. Parnfile, jocuri de capii, II, p. 5 6. Marian, Sdrbdtorile, III, p..

2138 303.
(2) Candrea, Densuseanu, Sperant, Graiul nostru, I, p. 245.
(3) Academia Rom., Ms. no. 3418, p. 36 '.
www.digibuc.ro
135
paparuda si care de obiceiu este saraca (1), este datina care are
acelas scop ca si caluianiti. Indestul de pe larg descrisa (2), ea
consta In udarea cu apa a unei fete, femei,sau obisnuit a unei Ti-
gance, care-si acopere trupul cu verdeata, ca s nu i se vada
Dimitrie Cantemir o descrie astfel :
nVara cnd este seceta cu primejdie pentru samanaturi, atund
imbraca taranii cte o copila mai tnara de 10 ani cu camasa de
frunze de copaci si de buruiene, si cu toate celelalte copile
copii de vrasta ei, umbla jucnd si cntnd, si cum sosesc la
-fiecare casa, obicinuesc babele si le toarn pe cap apd rece ; iar
cuvintele pe care le cnta ele sunt mai In acela chip:
Papalugo, suie-te la cer si deschide portile sale si ne trimete
ploaie de sus, ca s creasca graul si popusoiul, malaiul si alte ! (3).
Prin Hateg, nvara, cnd e seceta mare, se aduna vre-o doi-
sprezece copii din sat si Imbraca din cap pn In talpi pe un
copil mai zdravan, In frunze din planta numita boz. Cu stlpri de
boz ii acoper capul tot, grumazul de tot, jur Imprejur tot trupul,
picioarele pna sub talpi. Bozul 11 leag cu at de baiat. Baiatul
as este plin de boz de nici nu vede, ci altii il conduc de mn.
Incep apoi de undev si parcurg toate ulitile satului. Mergnd
de-alungul ulitei, toti doisprezece striga din rasputeri pe un glas
Ploaie, Doamne, ploaie,

Cerne cu ciurul,
Toarna cu ciubarul
Pe fantna seaca,
Ne umple cu apa.
Bumburel de argint,
Ploaie pe pmnt ;
Bumburel de aur,
Ploaie din balaur ;
Rodul pinA in pod,
Spicul
Ct voinicul!
(1) P. Papahagi, Megleno-Romaii, I, p. 115.

(2) Marian, Sdrbdtorile, 111. p. 304-26.
(3) Cf. Burada, Istoria teatndai In Moldova, 14 19151 P. 74.,
www.digibuc.ro
136
Mai In fiecare casa iesa cate o inuiere cu o galeata de ap si o

arunca pe boz, apoi darueste bozul cu un ou. Gazda cu fantlina
arund pe boz cate trei galeti de apa din fantan si-1 darueste
cu trei ou" (1).
Tot o descriere a datinii, pentru jud. Mehedinti :
,,In timpul verii, cand sunt secete mad, se Intrebuinteaza multe
rnijloace pentru a porni ploaia; intre acestea sunt paparudele.
Consist Intr'un joc ce se face mai cu sama de Tigani. Pentru
acest scop, cteva fete, mai adesea trei,mai mici de 12 ani, se
desbrad pana la piele, se incing Inprejur In loc de fuste cu
plante verzi, cum sunt bojii, Insirate pe o ata, astfel ca de
la brau 'Ana la genunchi sunt acoperite, iar pe cap poart o
coroana tot de verdeturi. Fetele pleac sub condurerea unei Ti-
gance batrane, prin sat, la fiecare cast' si incepe sa joace Inainte
si Inapoi, In rand si cantand astfel :
Paparudd, ruda, Pinantul sa moaie;
Vino de ma udd, CAnd o da cu plugul,
Cu ulcioru, cioru, SA umble ca untul ;
SA turbure ceru ; CAnd o da cu sapa,
Cu gleata, lata, Sil cure ca apa;
Peste toat gloah; SA se facA granele
Cu gleata plin, Cat bordeiele,
Ploile sA vind; Si porumbele
Cu gleata rasA Cat priljinile;
Ploile sA vars; Drugile
Cu gilleti1e Cat coatele,
Ca sa umple vAile; Spicele
Cu apil de ploaie, Cat palmele!
Tot cu tuturoaie,
In timpul acesta gazda aduce o vadra plina cu apa si toarna

peste paparude, cari, udate cu desavIrsire, continua a juca, can-
tand Inca de cateva ori, apoi se opresc. Conduciltoarea atunci
merge la gazdA, care trebuie sa le druiasca cea
(1) Densuseanu, Graiill din Tara Hafegului, Bucuresti 1915, p. 286 7.
www.digibuc.ro
137
A cutreer mai tot satul, cci rar s'ar gandi cineva de a re

fuzA mijlocitoarele ploii" (1).
Din jud. R.-Srat avem acest cntec:
Paparudd, run, Sa umple patulele,
Vino de te ud, Paparudele !
Ca sA cazA ploile Sa deschideti cerurile,
Cu gletile, Paparudele !
Paparudele ! Sa porneasca ploile,
SA dea porumburile Paparudele !
Ct gardurile, Sa fereasca holdele,
Paparudele! Paparudele !
Ca sa creascA spicele Sa goneascd taciunele,
CAt vrabiile, Paparudele !
Paparudele! Din toate ogoarele,
S sporeascd grAnelc, Paparudele! (2).
Prin jud. imbracat in boji, sare, joaca si
PdpillugA,
Sai, s deie ploile,
SA curgA soroaiele! (3).
Prin jud. Arge$ cnd vin ursari vara, in timp de secetil, des-
.poaie oamenii o Tigancus ca de 9 sau 10 ani, ii leag pe trup
doua-trei rnduri de boji, dup care aceasta joac pe la oarneni
sub numele de paparadii, unde este udat cu apa (4).
Prin jud. Buztur, la sfrsitul cntecului, paparuda adauga:
SA dea Dumnezeu sntate
Si ploae la bucate! (5).
Prin jud. Gorj, la secete lungi, use adura pela sfintitul soare-
lui copiii, si doi din ei se invelesc cu o plant feregii, i lumea
iesa cu apt' i toarna peste cei doi imbrcati". Acesti copii
striga:
(1) $ezdtoarea, I, p. 154 5; in Marian, Sdrbdtorile, 111, p. 303 ct

greseli.
(2) Culegere din com. Popesti.
(3) Candrea, Densuseanu, SperantA, op. rit., p. 251.
(4) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 9 v'.
(5) Ibidem, no. 3419, p. 34 v,.
www.digibuc.ro
133
Paparudd, rudd, SA cure talanti;

Vino de ne ud, De Joi pAnd Joi,
Cu gdleatd, leatA, SA dea noud ploi;
Peste lumea toatd; Unde dai cu sapa
Cu galeata plind, SA cure ca apa;
Ploaie sa ne vind; Unde dai cu plugu,
Cu galeata rasd, Sa cure ca untu;
Ploile se vars, Deschideti portitele,
De Marti pAnd Marti, SA vie ploitele ! (I)
Prin jud. Vlca, pumbl 5-6 fete prin sat. Una din ele e im-
brkat In boji, iar celelalte cu vase cu ap in triaini. Pe papa-
ruda arunca cine vrea; ea salt i celelalte cnta:
PaparudA, ruda, S facern covrigi,
Iesi afar' si udd, Sa dam la calici ;
Cu galeata, leata, Sa facern papusi,
Peste toata gloata. SA' dam la matusi !
Sa sundm cheile, Paparudd, rudA,
SA pornim ploile, Iesi afar' si udd,
Sa creased bucatele; Cu gAleata, leata,
Sa facern colaci, Peste toatd gloata! (2).
Sa dArn la saraci ;
La aceasta datin se refera urmtorul fragment de text rrivitor

la rmsitile pagnesti in datinile poporului romn, adaptare
dup un altul, de pe la jumtatea veacului XVIII, despre ,,Isto-
ria Rosilor".
,,Mai jertfue unii dintru acei inchinatori de idoli i apelor, a-
dec[a] bltilor, izvo[a]rillor, numindul-le si pre acele dumnezei.
Deci unde era apa aproape, ei s'aduna o data inteun an si mer-
g de sl) arunca unei pe altii In apa, iar unde era apa depar-
te, [i] turna ap pe dnii unii altora. Aciasta acum si la unii
crestini vedem facandu-sa, adeca a doazi dupa Pasti, numindu-
s[a] trasul in vale, dintru care tras in vale, prin indemnare diia-
volului sa fac multe sfzi, galcev[i] i batai" (3).
lat acum i fragmentul respectiv, din ,,Istoria Rosilor", partea
,,De idoli" la ,,De udatul cu apa la Pasti" ,,Oare carii din
WA de legile ceale de demult pentru inmultirea roadelor
(1) $ezdtoarea, IX, p. 28 9.

(2) Ghihipl, II, no. 7, p 15.
(3) Academia Romnd, Ms. no. 34, p. 108-9 v".
www.digibuc.ro
139
pamintului, aducea jirtve izvoarelor si iazerilor, iar uneorea si

pre oameni afunda In apa. Prin oarecare prti rusesti Inca si
ptt acum a celui lucru netreabnic de demult i sa innoiaste po-
pomenirea, ca pe vreamea zilii cei luminate a Invierii lui Hs. a-
dunindu-s tineri si bAtrni, parte brbateasca si fameiasc5, until
pre altul dupa aseminarea unii mIngleri oarecriia sa aruncl in
ap; si s intimpleaza celui aruncat In apa, dupa lucrarea dievo-
leasc, de sa 1oveste au de piiatra, au de lemn si rau Is dt
sufletul sau. lara. altii, macar ca nu-i arunca In apa, dara aduc.
apti, Innoind jirtva aceluia drac dupl obicinuilitele sale ceale de
demult, mcar a fac spre obiciaiu de mangliare, iara nu jrtve
idolilor; insa mai bine ar fi si aceasta de nu ar fi" (1).
6. Pe vremuri de seceta se fac procesiuni pe cmpuri, cu ru-
gticiuni pentru ploaie. In Bucuresti se scot moastele Sfntului
Dumitru dela Mitropolie. Prin jud. Arges se scot moastele Sfin-
tei Filoftea dela Curtea-de-Arges; In Iasi, moastele Sfintei Paras-
chiva, si la Suceava, moastele Sfntului loan-cel-nou.
Prin alte parti se poarta din sat In sat icoanele facatoare de
minuni, numite sfinte,,,In cutare sat s'a dus sfnta" , mai in-
totdeauna icoanele Maicii Domnului, cum sunt: Sfnta dela A-
dam acoana Maicei Domnului din mnaistirea Adam, jud. Tuto-
v4, Sfnta dela Floresti (ms. Floresti-Tutova), Sfnta dela Ti-
festi (jud. Roman), Sfnta dela Neamf, Icoana Sfintei Ana din
mndstirea Bistrita, Sfiinta dela mneistirea Magaralui, din
jud. Tutova, s. a.
In afar de aceasta, si fail de a sti daca" se scot in procesiuni
pentru ploaie, mai insemnam intre icoane facatoare de minuni si
lcoana cuvioasei Paraschiva din biserica ce are acest hram din
R -Sat-at, precum si Icoana Maicei Domnulai din mnastirea.
,Dintr'un lemn".
Sfintele se aduc cu trasurile ori cu trenul, fiind insotite de ca-
lugarii, calugritele si preotii lor. In sate, stau noaptea in biserici,
iar ziva se scot In procesiune de preoti multi.
Pentru aceasta, bisericile cu icoane fcatoare de mintini pri-
mesc plata deosebit sau se multumesc cu ceeace se adun in
cutii, cu prilejul inchinrii crestinilor.
Cnd sfintele-sunt luate in alte parti, si prin urmare nu pot
(I) M. Gaster, Chrestornage romda, II, p. 53.
www.digibuc.ro
140
fi aduse la trebuinta, preotii si poporanii 1pr scot icbancle" bi-

sericii lor in procesiune pentru ploaie.
Scoaterea moastelor si icoanelor se face, ca si aducerea sfitde-
lor, numai vara si cand e seceta. Prin unele parti insa esie da-
tins. de a se scoate icoanele a hvorul tiinzeiduirli ori la Mali
minim tnare, pentru ploae peste var i lentru 9ade La
camp" (1).
Une ori, icoanel facnoare de minuni prind niste stropi de
apa pe dansefe, ca o roua; ageta este semn ca ca plota (2).
7. Dup seceta, intaia ploae trebuie sA vie noapteaTpe furis,
ca s n'o deoache lumea (1), mai ales dupal ce 7se trudeste
mult de ploaie",
Pria Bucovina, acest lucru se socoteste a fi o prevesfire de
biittilie (4).
VII. Piatra.
1. Grindina se numcste de obiceiu piatra, ghiatci sau ,s/aa-

la (5); Macedo-Rornnii ii zic grindine sau Rfindina 16). Ea se
crede a fi un mijloc prin care Dumnczeu pedepseste pe oarnent
pentru neascultarile i fAradelegile lor, intre cari se tnimara
faptul ca miele fernei sau fee accurate pun Hod in cap (7). ty-
matoarea insemnare batraneasca ne spune cum Dumnezeu a dat
piatra impotriva p.gnihr pradalnici: 1789, in zioa 1nltrii
D[o]m[rpilui) o mie de pagni s'au lasat hainele si au
plecat pe munti cu gtvid sa robeasca sate in Tara ungureasca....
au dat o piatni cu tunete cu fulgere groaznice, dar ba-
-tut de i-au mai omorit; pe la 7-8 zile, dintr'ansii au Venit batuti
de Dfumnelzeu si Ieinai. Popa loan ot Argi's de la bis..Vladica
au spus si au zis batut D[uinne]zeufli diaurilor", al
crestinilor (8).
(I) T. Pamfile, Agricaltum p. 12 3.

(2) Cred. Rom din com. Tepu, jud. Tecuciu.
(3) rdem.
(4) Voronci, op. cit., p, 700.
(5) Ion Creana op. cowl, ed. 1c06, p. 401-,
(6), P. Papahagi, Basme aromiille,
(7) Voronci, op. cit., p. 150.
(8) Miron Costin, II, p. 13.
www.digibuc.ro
141
uPiatra e a lui Duinnezeu; o Ina t:t Sf. Vie pen'xu poc'dinta

oamenilor, cand pu cred in Dumnezen, card swat rrti i fac p-
cate. Dujmezeu ti pedepseste cu piatr,,ca3s t 1:e foame_e, c

doar cu Wu1 nu-i bate 1" (1).
(1) , r. 7
www.digibuc.ro
142
Piatra se mai d si imrotriva strigoaicelor cari leag ploile,

,clup cum am vzut:
nDumnezeu cu Sf. Hie, de aceea dau grindina; din pricina
strigoaicelor exci se pun impotriva lui Dumnezeu i opresc
ploaia; dar cnd se porneste Dumnezeu cu tunete, cu trsnete,
cu grindin asupra lor, ele nu mai pot tine, scap, si a-
tuncea plou.
La Dumnezeu este un cal i un bou care duce piatra. Cnd o
poart calul, nu e a tare, cAci calul fuge repede i piatra cade
numai ici i colo. Dar cnd merge boul, cAci boul merge incet,
atunci cade mult i e ca nucile.
Pietrarii ins o alung unde vreau ei.
Boul sau calul se roag ca s-i sloboad, c crap, i pietrarul
Si sloboade pe ap, pe drumuri, pe pduri; musai s'o sloboad.
Pietrarul alungl piatra cu furculita, cutitul si lingura cu care a
cinat el in seara de ajun" (1).
Piatra mai bate strigoaicele dirk pricin cA acestea fur lucea-
_Oral (2).
Cnd se intmpl ucideri Intre oameni sau cnd fcut cine-
vA singur sam, deasemeni bate grindina (3): In satul in care se
impusc cineva singur, se omoard, musai s bat pe locurile a-
cele sapte ani de zile piatra, pentru pcatul ce s'a fcut, Cad
Dumnezeu urste fapta aceasta i trimite acolo pedeaps" (4).
Grindina vine si din pricina femeilor i fetelor ticAloase ca nu
crut .sfntul pmnt, c i pun flori pe cap si umbl cu capul
gol, mcar c sunt pctoase (5).
Prin jud. Neamt se crede c dac s'a spnzurat cinev si s'a
inmormntat, si nu a fost desgrogat la trei zile, incep numai de-
ct s bard ploile cu piatr (6).
In sfrsit, de foarte multe ori piatra este fapta diavolului care
2 rmas spnzurat in vzduh, atunci cnd Dumnezeu i-a asvrlit

(2)- Ibidem.
(3) Marian, Sdrbritorile, 1, p. 116.
Voronca, op. cil., p. SOO 1.
(5) Ibidem, p. 801.
46) Cred. Rom. din corn. Vanatori, limpArt. de d-1 A. Moisei.
www.digibuc.ro
143
semintia lui din cer, odata cu pornirea furtunilor, cu cari de

altfel grindina se intovaraete niai intotdeauna.
2. Cu privire la izvodirea pietrii, prin Bucovina mai ales, in-
talnim foarte multe socotinti, pe cari le i dam in urtnatoarele
sire.
Prin unele !Ali se spune c Sf. llie i Sf. Mihail fac piatra.
,,Sf. Ilie ornduqte cu piatra. El ridica ghiata In nouri, de sub
pmant i in cer merg lostopane de ghiata Intregi pe nouri, dar
Sf. lije umbla cu caruta i c'un maiu tot o sfarma, iar Arhan-
ghelul Mihail merge Inainte cu sabia i tot o tae".
Prin alte parti se crede c Arhanghelul Gavriil este acel ce
poarta piatra i rnduete cu tunul (1).
Prin altele se spune ca piatra ar fi a Sfntului Petru: el o
fierbe trei zile, ca s fie mai maruntica i face sa fie insotit de
picturi de ploaie calzi. Acesta, a Sfntului Petru, este piatra a-
devrat i nu grindinei, din care se face piatra adevarata! Sf.
Die face focul i Sf. Petru o fierbe. Pentru aceasta ziva de Sf.
Petru se serbeaza trei zile (2).
In legatura cu aceasta pomenim credinta musceleana care ne
spune ca piatra arde In apa la Precup (3).
Pe-alocuri se zice ea Sf. loan este acel care fierbe pratra (4).
Prin alte parti se spune c luda,cel ce se serbeaz la 19 lu-
nie,oranduete piatra, odata cu furtunile (5).
Blaurii, tot astfel, sunt socotiti ca urzitori de piatra. Blaurul
4care se vede intins pe cer ca o pata neagra, face piatra undeva,
jos pe painfint, intr'o prpastie, i apoi o urea in cer, unde o
sfarma. nand clocotete piatra", blaurii se sparg i piatra se
sfrma. Uneori balaurii sfarma piatra maruntel, dupa porunca
lui Sf. Petru, care o imprtie apoi pe pamnt.
Dupa alte credinti, piatra o da sf. beilaur, cand ii (IA Dum-
nezeu drumul din lant, cnd Ii manios pe oameni. Odata s'a
fost pus sf. Maur pe un nour i a fOst piatra ca nucile. De a-
ceea e pcat a zice: nbata-te mania lui Dumnezeu", nbata-te var-
(2) Ibidem, p. 803.
(5) Ibidem, p. 76. Revista pentra istorie, hrhelogie i filologie, II, I, fasc.
2, p. 389.
www.digibuc.ro
144
ga lui Durnnezeu!",0 ! fereasca Dumnezeu de mania lui Dumne-

zeu!" (1).
Umbland prin toate partile, balaurul imprastie piatra mai ales
-pe uncle i poarta coada (2)
Cand slbeste balaurul, el se vede cazand jos ca ceva negru.
El este acela, in care, dupa alte credinti Sf. Ilie trage cu tu-
Uneori, In legatura cu balaurii, stau i farmazonii sau solomo-

narii.
Piatra o fac farmazonii. Sunt de acei cari ieau bani dela bo-
ieri si dau piatra e mosiile altom. Anurne Invata cum sa faca.
Sunt oameni solomonari cari poarta piatra pe unde vreau, dar
cu piafra, balaurii rnduesc.
Blaurzil e iarpe; daca vzut orn apte ani, el se face ba-
laur. Toti serpii sufla la un loc i fac o rnargica i acela
[care trebue sa se fac balaur], o iea si se suie la car; acolo
slobade piatra si pe dnsul, omul 'care stie,solomonarul, um-
bra' calare.
Odata un solomonar s'a sfiltuit cu Jidatzii, sI bata pnile
menilor, ca sa cumpere dela jidani. Oarnenii au stiut i i-au zis:
Tu vei da piatra pe panile noastre, dar nici tu Sa nu te
scobori de acolo!
El s'a temut, a dat piatra intr'o fntana si a facut Inca doua
stoguri. De cadea he ogoare, numai pamantul rarnanea!" (3).
Prin jud. Botosani se vorbeste deSpre o mare "inglietatd unde
sunt locuri de ghiat cu niste blauri. Daca acesti balauri sunt
descntati de solomonari, ghiata ii strange asa de tare ca-i face
sa. sara In sus, cu ghiat cu tot, s se urce In nouri si de acolo
sa curga pe parnnd in chip de ploaie cu piatra (4).
Fireste ca dela o astfel de fapt, nici dracal nu poate lipsi:
Pe cer se cunoaste care e nour de ploaie si care de ghiatcl.
Sf. Ilie trage nourul cel de ploaie cu un bou, ca sa dea apa
printre piatra. Cate o data, boul acela as de greu mugeste, c
(1) Voronca, op. ed., p. 802.

(2) Ibidem, p. 809.
(3) Ibidem, p. 807 8.
(4) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 110 v".
www.digibuc.ro
145
se aude [Ana' aicea [tunetul], da necuratal trage ghiata cu pu-

tere de foc" (1), adica cu o masin cu aburi.
$i mai departe :
Piatra o fac diavolii cu ciocanele, ca sa n'aiba oamenii pane;
dar daca tin cele nou jai de dupa Pasti, ei atunci n'au putere
a o face, cki In Joile acelea o fac" (2),
Sau :
HIn cer sunt gramezi de piatra : o strng dracii, o fac in chip
de cal, In chip de bou, i pornesc clare prin cer, sa Q arunce
asupra oamenilor, sa-i ucida, sa deie foamete, dar sunt oameni
cari o stiu intoarce dela hotar. Cand e piatra cal, li-i mai usor
de tutors, dar dud e bou, tare e greu, cal da cu coarnele sa-i
Irnpunga pe cei ce voesc s o Intoarc.
Dracii totuna sfarm In cer ghiat si fac piatr. Ei, dac nu
s'ar teme de Dumnezeu, ar turnh-o de odat toata, dar Dum-
nezeu da ploaie si o mai Inceata.
Piatr, ori ca-i pe berbec, ori pe cal, pe porc, nu-s tare rele ;
dar cnd e pe buhaiu e tare rea.
Dracul vine cu piatra pe cal, la pietrar si zice:
Sloboade-m!
Nu te slobod!
Pocneste!
Da Dumnezeu tot umbla cu sageata In urrna lui, de-I trasneste.
Piatra o fac dracii vara, cand e fierbinteala mare; atunci ei se
stilt-1g mai multi la un iaz si sufla pand se face ghiata. Gin*
o sfrma si o ridic in nouri si-o dau pe satul care vor ei.
Sf. Me, de aceea umbla cu tuna!, ca sa-i omoare.
Dac trece ziva lui Sf. Hie, nici tunul nu are atta putere, chi
piatra nu cumpaneste ash tare putere asupra pmantului" (3). .
Sau :
Dup BoboteazA nu se spala climeisile dou saptamni, pentru
Ca apele-s sfintite. Atunci femeile s nu mearga s bath' camesile
la !Jamie, ca din pricina lor e grindina mare si sfaratna pnile
oamenilor. Pentru ca dracul, la Boboteaz, cnd striga preotul
chiraleisa, cade In fundul apelor, cum va bate vre-o femeie cu
(I) Voronca, op. cit., p. 793.
(2) Ibidem, p. 796.
(3) Midem, p. 801 2.
T. Pamfile, Vaduhul. 10.
www.digibuc.ro
146
maiul, la cea dintAi loviturA, el ies in sus, i cAtA ghiat prinde

sub unghii, o duce in cer i din aceea se face vara grindinl" (1).
Dracii se folosesc de sufletul copiilor ingropati nebotezati de
multe ori la fAcutul pietrii :
Piatra o fac copiii, cei pe cari-i fac fetele ingroapA nebote-
zati. DacA nu-i boteazA nimeni cAnd stria se duc de slujesc dra-
cului.
0 fatA a fAcut odat un copil i I-a ingropat sub boz. DupA
ce s'a mAritat, a fcut cu brbatul ei alt copir. Acesta et-A nAz-
drAvan.
lute() zi Ii zice bgiatul mAne-sei :
MamA, eu mA duc sA caut pe frate-meu!
A luat el i s'a dus Ora a ajuns acolo unde fac copiii cei
nebotezati piatrA i a luat i un tovar4 de drum, dar pe tovar-
ul sat' 1-a innecat. Acolo a vAzut cum sfrAmau copiii la ghiatl,
iar un drac mai mare, tot le striga:
Mai maruntel, mai mruntel!
Ce faci frate? I-a intrebat el pe frate-sAu.
Ce se fac! la nAcAjesc! Da mama ce face ? SA-i spui cl
poimAni am s mA duc cu mare alaiu la dAnsa!
Biatul a venit acasA i i-a spus. CAnd a treia zi, numai ce vine
un mar de piatrii i deasupra un cal de argint, acela er bAia-
tul,i cu un dornnivor clare pe dAnsul, dracul, 5i a dat o
piatr, cA i-a sfArAmat toatA grAdina ; n'a avut Did un popimiu
Inestrican ; i la nimeni altul n'a mai bAtut, fr numai la ea. Ast-
fel a rmas sracA, i a murit si ea, cAci nu aveA ce mAncA. $i
tot la draci s'a dus, pentru pAcatul ce a %cut.
Este un loc departe, unde nu lumineazA niciodata soarele ;
acolo fac ei piatra.
Piatra, e pAcat sA o ieai in mAnA sau in gull, cA-i dela dAnsii.
Cine iea piatr in gurA, acela nu are voie s intre in bisericl
apte ani; ah mare pAcat are.
Un orn mergAnd prin Muntiknegri, in Galitia, a dat de niste
bAieti ce tAiau ghiatA in munti. Toti au sArit la dnsul sA-1 ornoare,
dar unul le-a zis:
LAsati-I cI-i nearn cu mine!
$i i-a zis sA se dea la o parte.
Voronca, op. cit., p. 794.
www.digibuc.ro
147
Apoi au ridicat ghiata ct drAmizile de mari, in cer. Dumne-

:zeu o blagosloveste si se face mid.
Piatra, numai atunci bate inteun sat, cnd in satul acela vreo
latA o avut copil i 1-a pierdut i apoi 1-a ingropat undev. Pe
aocul acela trebue sl vie piatra ; ea ucide pArnntul, ii sfarmA,
.ca sI desgroape ce este ascuns inteinsul, sk se arAte la fume ce
s'a fAcut, c nimic nu se poate trece as.
Cnd se face vreo pritnejduirece vnt se strneste ! cnd se
.spnzurA cinev, atunci necuratul porneste cu bucurie cl are
.un suflet, cA e biruitor asupra lui Dumnezeu.
Mt ask i cu piatra ; par'd Dumnezeu ar da pe lume piatrA,
Ian catA ce mndreturi, ce flori i ce roade dA Dumnezeu pe lu-
-me oamenilor ! Oare dupA ce ne-a dat de toate, Dumnezeu ar
weni i le-ar sfArm?
Piatra o fac numai adid diavolii acei ce se fac din
opiii nebotezati: ei sunt cu diavolii la un loc, dar tot nu-s ca
dnsii, dci se chiamA cA-s din trup botezat. De aceea ei pot sA
se ridiee in nouri, nici un necurat nu se poate sUI cu nourii
Th cer, dar cel din copil priiptidit, se poate.
f. Ilie nu ca cu sAgeata in acei draci, dar dA in cei necurati,
cad sunt din necuratul facuti.
Ei fac ghiata in cer sau o ridicA de prin bAlti si o sfarmA mA-
runtel i apoi merg sA o dea pe ogoarele oamenilor, In satul
unde s'au Intmplat pAcatele. DacA, poate, fata n'a fost vinovatA,
dar feciorul a indemnat-o, atunci merge pe ogorul lui. De aceea
se zice In descntece
PiatrA de fatA, ori de fecior, ori de vAdanA (1).
3. Pentru ca sA fie ferite cmpurile cu roade de piatrA, trebue
sA se plzeasd urmAtoarele :
POdgorenii sA lege primiivara ctevA vite din vie cu salcie
dela Florii (2) sau sA ingroape in vie un ou din seara Dommului
Hristos (Vineria mare) (3).
SA se sArbeze ziva de foi mari (4), iar in ziva de Vineria nzare
SA nu se coase nimic (5).
(1)Voronea, op, cit., p. 799 800.
(2) Gorovei, Crednti, p. 142.
(3) Midem, p. 353.
(4) Marian, Sdrbdtorik, II, p. 268.
(5) Gorovei, Credin,ti, p. 356.
www.digibuc.ro
148
La Pasti, cine vrea sl nu fie suphrat de piatr, s traga clo

potele (1) ; cine are vie i vrea A nu i-o bat piatra, A nu cioc-
neasdi ouei in intia Zi a Pastilor 1(2).
Martile i folle dua Pasti, nirneni nu trebue s4i opreasca.
sau "sa-si spele rufele (3).
SA se sarbeze Joule de dup Pasti ; prin unele prti se sarbeaza.
Joia mnthia, prin altele a treia sau a noua ; prin alfel se crede ca.
este bine sa se Ozeasc sa.e Joi, prin altele sapte, iar pin aitele
toate Joile din cincizecimea luminata (4).
Prin Bucovina. se spune c rufele nu trebuie s se spele, set
se aceste Joi (5).
Privitol- la aceste Jo, iat ce se povesteste prin jud. Botosani
,Zice ca a fost un imparat, foian, i acela, cnd a ajuns la sla-
biciune, a lasat cu limba de moarte c acea zi tin care va muri el],,
Wo tina oamenii pentru binele bor. $i in ziva aceea macar s fii
dator, sa nu te duci la lucru, c piatra, de o tii, va bate ogorui
Edealaturi si al lau 'nu va fi btut.
Atunci, in ziva aceea, fierbe mai tare piatra, e mare cumpanar
si de aceea a zis imparatul A\ 'b tinem. Atunci e Bulciul cel mare
e chiama fierberea pietrii (6).
Prin jud. Mehedinti se serbeaza trei Marti, trei foi i trei Sm-
bete de dupa Pasti, una dupa alta (7).
Sa se srbeze Vanghelistul Marcu, 27 A prilie (8).
Pan . pe vremea fnului, femeile read voie s'a mearga cu furca.
in brat', trecnd pe cmpuri, ca bate piatra (9).
S se sarbeze lzvorul teimduirii (10) ; aceasta srbatoare cade-
(1) Marian Seirbtorile, 1II, p. 114.

(2) Cred. Rom. cjin jud. Tutova.
(3) Revista ,,Tinerimea romand", VI, 1 2, p. 93,
(5) Voronca, op. cit., p. 795.Cf. T. Parufile, Sdrbdtorile de yard, P. 2 4.
Zanne, Proverbele, IX, p. 315.
(7) Seam de cinstire lui Serafim lonescu, 135r1ad 1914, p. 67.
(S) R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 63.
(10) Marian, SdrInitorile, III, p. 165.
www.digibuc.ro
149
ineri, in sAptamAna luminatA i deci se spune: Vineria din sAp-

tAmna luminatA sA nu se teasA, cAci cum vei bate cu vAtalele,
ask va bate piatra ; sA nu cosi, cAci cum vei sparge pAnza cu
acul, as va sparge grindina samAnaturile ; i sA nu zolesti rufe,
cAci cum clocoteste uncropul in zolnitA, ash va clocoti piatra (1 .
Prin unele parti se serbeaz zertru piatrA nouA Vineri de dupA
Pasti (2).
SI se sArbeze Vanghelistu loan, 8 Maiu (3).
SA se sArbeze Oheormanal, 12 Maiu:
nIn ziva asta nu se lucreazd nici in amp si nu se pliveste nici
in vie. Mai ales in vie nu se lucreazA, cAci curnd curand se
strneste o ploaie groaznicA cu piatrA, care prApAdeste via, viti.
cu vitA, par'cA ar indemnh-o cinevA.:
Mai jos, Ghem mane,
Ca mai e o vita in vale!
AdicA: tot, tot, sA nu mai rArnaie o vitA zdravAnA!
Ci-ca er bdatA, incak spre Vlasca, un orn bogat putred, care
In ziva de Gheorman, a bAgat vreo 20 de oameni la sapa p -
rumbulu i.
Pe searA, vine, nene, o had, de-i face arie tot ce sApase. Ce
er sa mai faca ? Se uit si el cu mnile in sn cum i !idea
naiba de munculita lui. Dar el de colo ii mai fAceh din cnd
in cnd coraj ca Tiganul :
Pe el, Gheorinane,
Ca mai sunt apte pogoane!
Att porumb ii mai rAmAsese nesApat" (4).
SA nu se depene panA la Ispas (5).
SA se serbeze Ion-fierbe-piatr, 25 Mai, cAci el o fierbe si a
Auce unde vrea (6).
(1) Marii n, Sdrbdtorile, III, p. 166.

(4) lbidenz, p. 65. Cf. R.-Codin, 0 salmi de cupinte din Musrel, p. 34.
(6) Marian, Sdrbatorile, III, p. 333.
www.digibuc.ro
150
SA se serbeze luda, Intre 10 si 20 lunie, Vrtolornelu, 11 Iu-

nie (1) i Precupul (2);
SA se serbeze ziva a doua si a treia dup Sf Petra (3).
Merde sA nu se arunce In sus (4) pAnA la aceastA zi. Tot ast-
fel sl se pAzeascl si din partea altor poame (5).
Mortii sA nu se aduc dintr'alt sat, -s4 nu fie deci trecuti peste
un hotar,atunci cnd s'au spnzurat, Innecat sau au murit de all/
moarte grabnicA, spre a fi Inmormntati in tintirimul satelor In)
cari au trAit, cki grindina, In vara ce vine, va prApAdi necon-
tenit sAmAnAturile de pe mosia in care s'a fkut ingroparea (6)..
4. Pentru oprirea ploilor cu piatrA sau pentru abaterea lor, in-
tAlnim urmAtoarele datini i credinti:
Prin unele pArti se trag clopotele, dela bisericA, cu care chip.
se socoteste cA ploile se vor abate spre alte mosli; aceasta trebue
sA se facA Inainte de a intrA in hotarul satului la a cArui bisericA
se trag clopotele, cAci altfel nu mai poate ave nici o in-
rurire asupra ploii. Prin Bucovina se crede cA nu toate dopo-
tele au puterea de a alung piatra. Pentru alungat piatra se
toarnA anume clopote, cari se sfintesc, si la sunetul cArora fuge
nourul," (7).
SA se Infigl In pAmnt un cutit (8), o sapd sau un topor (9),
punndu-se pe muche putinA sare (10).
Prin jud. Botosani, cnd plou cu piatrA cumpAnA mare
cnd trebue s se infibgii toporul In pragul casii se zice:
Fugi, fugi, ploaie mare,
Ca te-ajunge sfntul soare
C'un maiu,
(1) R.-Codin, Mihalache, op. cll., 73.

(2) Ibidem, p. 79.
(4) Cred. Rom. din com. Ardeoani, jud. fmprt. de eI-1 D. I..Procopie-
(5) Voronca, op. cit., P. 796.
(6) Cred. Rom. din corn. Hntesti, jud. Dorohong ImpArt. de d-1 N. V. I-In
escu..
(S) Revista Tinerimea romiind , 111, 1, p. 120.
(9) $ezdtoarea, III, p. 120. Zanne, Proverbele, IX, p. 315.
(10) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. .Fezdtoarea, Il, p. 194 si XV,
p. 10.
www.digibuc.ro
151
C'un paiu,
Cu sabia lui Mihaiu (1),
Cu toporul Dotnnului,
Hdrsti! capul omului ! (2).
Prin Macedonia, ca sa inceteze grindina, se obisnueste a se
lu pirotia i a sq arund anapoda in curte, dinaintea portii,
punndu-se un clgte pe ea,
Alteori, cnd grinclineadzii grindind,cnd 1ncepe s cada cu
furie, se d cu pu$ca, nca sa se Intoarca, dupa cum se creder
pe vulturul care aduce grindina. Dac vulturul se intoarce, grin-
dina inceteaza indat (3).
nand vezi el vrea sa mnnce un $arpe pe o broascii, sa ieai
un betisor si sa-i desparti, si befisorul acela e bun de alungat
piatra. Uncle ameninti cu el, inteacea parte fuge.
Pentru piatr, toamna, dup Ziva-crucii, care ,sarpe a muscat
pe cinev, rmne afara de pedeaps; pmntul nu-1 primeste
pentru pacatul ce 1-4. fcut. El atunci iesa la drum sa-1 ucid o-
mul, sa-i iea pcatele. Cine a ucis as un sarpe, O. strnga bd-
(ul acela si and vine piatra, sa Incunjure casa de trei ori cu
batul si piatra fuge" (4). -
Prin jud. Botosani 5e zice ca acel bat trebuie s. fie de alun (51.
Se pun pe foc meitipare, flori de salcie, dela Floret (6);
naltii, cnd vad ca se apropie vre-o grindina mare de sat, oras,
sau ce este, spun a e bine sa ieai mtisoare sfintite, sa iesi cu
dnsele inaintea grindinii prace nu apuc aceasta a trece pe
hotarul satului sau al orasului, si se rosteste cuvintele intrebuin-
tate la ajunuri, cnd postescl ca sa se poata opri, si cum ai facut
aceasta, grindina indata apuc In alte parr (7).
Prin Bucovina se folosesc de ctre pietrari ntrei crengi de m-
(1) Este de sigur vorba de sabia Arhanzhelului Mihail cu care iea sufletele oa-
menilor ; cf. Pamfile, Stirbdtorlle de toamnd, p. 77 si urm.
(2) Impart. de d-1 D. Furtuna, corn. Miinastireni.
(3) P. Papahapi, Din lit. pop. a Aromdnilor, p. 340.
(5) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 110 v.
(6) Marian, Sdrbdtorile, II, p. 264.
(7) Ibidem, p. 265.
www.digibuc.ro
152
tisori dela Florii i trei crengi de teiu dela trei Dumineci mari",
dar numai pana cnd platra n'a trecht hotarul (1).
Prin Botosani cu stalprile .)ce se dau tin ziva de Florii, UR
fel de lozie alunge o fata fecioara piatra. Cnd vine
dela biSerica, crenguta s no aduck n casa, dar s o puie afar
sub stresina casei j sai zic un descantec, i cnci 4a vedea nourul,
sa iea creangat -5si In care parte va arnenina ea a cada, inteacolo
sej Intoarce Indat nourul" (2).
Prin Bucovina, unii stiu foloseasc clocoticiul,lemn sfnt,
pe care nici tunetul nu4 loveste,Incingndu-se cu el, i avnd
In mana un bat din acest lemn, cu care 8e poate abate Ipiatra (3).
Prirf uncle prti se cred c'a e bine sa se aprind lumnarea
dela aer, dela ingroparea Domnului Hristos, cad fuge
(4), s se Inconjoare grdina cu lumnarea delA Pasti (53, sa se
pun In cele patru cornuri ale ogorUlti nclfar dela Pasti, s se
afume cu sfintituri dela Pasti, adic ou', pasca s. a. (6).
SA se puna in fereasta au& dela Pcqti, ctun 8b4nuesc Macedo-
Rom in ii (7).
,Cand tuna, femeia sa tin. cutitul in mn, In sts, i lumd-
narea dela Pa#I aprinsat iii ur cu buruiene sfinfite dela
f1ori,i s afume cu ele, ca Indata fuge tunul, piatra. Sau sa
arunce afar cociorva lopata, crucir' (8).
0 data, cncf va li -6raceea, a ars lumea, i Maica bomna-
lui a aruncat cociorva i lopata afar, si numai In local acela n'a
putdt s ard pmntul. Si de pe bucatica Aceea s'a fcut apoi
ptimntul ce-1 avem astazi. Altfel ne-am fi prapdit. De aceea arun-
cal si femeia cociorva si lopata cad e piatr, i atunci grindina
se mai potolepe, cci femeia e pe parfea Maicii bomnului. Si

1(2) Ibidem.
(3) Ibidem, p. 547.
(4) Marian, Sdrbdtorile, Il, p. 305.
(5) Cred. Rom. din corn. tarp, jud. Bac(Ati, imptt. de d-1 C. Oh. Varfolo-
meiu : Lumnarea dela Pasti este bun'l s se ap7ind la grindiu i a alte
pripistnii marl".
www.digibuc.ro
153
de aceea si femeia are dreptatea ei in lume, si barbatul trebue

pe ea s'o asculte, macar cat de putin" (1).
nand e piatrar s arunci afard cociorva i lopatd, cu care scoti
din cuptor nafura, ca sta; uneori ele se pun si crucis; in lipsa de
lopat, se pune miitura i in locul lor, orice lemn, crucis" (2).
Prin jud. Botooni, and bate piatra, femeile inchid usa, dur
ce mai intaiu au asvarlit Zara cociorva i lopata, infignd inn e
eIe toporul (3).
Tot prin jud. Botosani, unii stiu sa alunge piatra cu trei
dite de aim; dou dintr'insele sunt tinute crucis, iar cu a treia
se taie spre partea de unde vine ploaia (4).
Solomonarii sau vrajitorii pot s lege piatra inainte chiar de a
se ivi inteun sat. Solomonari priceputi nu lipsesc. lata aratanile
unui invatator sucevean, din 1893, cu privire la solornonarul Ion
Liciu:
nAcest orn e din R.4ca, unde i are locuinta. El s'a angajat
mai cu toti stenii de pe malul Moldovii, paria." in hotarul jude-
tului Neamt. Fiecare cap de familie trebuie sa-i dea cte 50 bani
in unele sate, ate un franc pe vara. In schimb el se obliga a
peizi holdele lor de grindina. Pe cei ce se opun a platl, Ii arne-
nint.
In Giulesti Meuse angajament cu ate 50 bani de familie. Le
puse si niste conditiuni : s srbtoreasc folle pnti la Sf. lie,
In care zile, mai cu sama, sa nu intinda pnzii pe iarba la soare.
Preotilor le cer s nu sune clopotele la biseria cnd vor ve-
dea o cumptinii, nor cu tupete si trasnete.
A cerut satenilor de i-au aratat margenile larinei lor, i le-a in-
semnat cu niste steaguri inalte de dranita. La implntarea aces-
-tora, spuneau cei ce au fost fata, c i-a oprit a se apropia de el
In acest timp zice incetisor din gura, scotea ceva din traista
dela sold, si repede o implnt in pamntul de pe hotar.
La ce.rintele stenilor de a le arata vro minune de puterea so,
le-a spus:
Sa va paziti, cnd yeti vedea vro greutate, nori cu furtu-

(2) Ibidem, p. 805-6.
(3) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 110.
(4) Cred. Rom. din corn. MAnastireni, impart. de d-1 D. Furttrii.
www.digibuc.ro
154
nh,cg am sh torn piatra pe prund,locul de ima$ dintre sat $i

malul drept aL Moldovii.
Ce groazg strasnich a bhgat... in vgcarul satului !
Cum innourh $i tuna, vhcarul o tuna -in spre sat.
Inteo zi, niste nouri grozav de intunecati, despre muntii dirt
apus, se lash repegior pe de-asupra satului, vrsand ploaia In
doug cu pocnete i. fulgere. Vhcarul, ea $i cuprins de toate boalele,
nici se mai gande$te la vite : le lash $i o iea la shntoasa inspre
sat, chtand schpare. Credeh eh acum a venit timpul sh se acope-
re prundul cu piatra fggduith de proorocul bor. Cum s'a intatn-
plat, ch piatra n'a btut pe locurile acelea, nici prin imprejurimi,
toath vara".
Toate acestea sunt bine crezute. lath si spusele thranilor :
,,La camp, jud. Botopni $i Iasi, uncle merg vara la lucru,
erA un boier cu mosii, $i in tot anul II bgteh piatra, de n'alegeh
nimic. S'a ghsit un solomonar de s'a dus la el $i i-a zis :
Cucoane, sh-mi dai 50 de frani, $i sh-mi faci un ocol mare,.
si las', dad'. ti-a mai bate piatra !
Boierul i-a dat a$. El a pandit cand a venit o zloatii, i i-a
luat In spate o lopath $i-un topor. Ce-a zis din gurg, nu $tiu, dar
atata : a grgmhdit piatra in ocol, ch nu mai tineau gardurile.Cum
o stat, repede cu lopata, de dh inteo parte piatra. Chid dedesubt,
numai da de un bedaur care mai misch din coadh. I-Eat! toporul
$i taie capul blaurului !
Boierul i-a dat cei 50 de franci $i el s'a dus In drumul lui. Si
din vara aceea, n'a mai btut piatra pe mosia boierului" (1).
,,Cine posteste cele trei ajanuri: al CrAciunului, al Anului nou
$i al Bobotezii, are mare putere inaintea lui Dumnezeu si multe
celea poate face : acela poate inturnh $i piatra. Cand vede ch.
vine nourul, sh se desbrace in pielea goal, sh. iea doug aitite,
cate unul in fiecare mang, sh le intoarch cu ascufitul la spate, $i.
mergand, ca si cum ar vrea sh sparie pe cinevA, sh zich :
Ho, Sfinte lie, opreste-ti buhaiul !
$i nourul fuge !" (2).
Astfel postesc pietrarii: ,,La ajunul cel intaiu, face pietrarul a
(1) .Fezeitoarea, II, p. 141 2.

www.digibuc.ro
155
turt din cel Intaiu aluat i pune in ea de toate bucatele ce sunt

pe mas ; ier apoi cu turta in wag i ice :
Poftim, piatrA, la mine, la masA 1 Cum nu vezi tu am p-
nile mele, i n'ai nici o putere, aA. A n'ai putere vara, in cm-
puri, cnd vei ven !
A chiaml el cu turta ceea piatra In trei ajunuri, i apoi vara,
cnd merge la alungat piatra, iea turta intr'o mnA i indgwri"
dela Flora in alta, i tot in una d din mni,o alungl, uncle
vrea el, c are drept: de ce n'a venit atunci cnd a chemat-o ? (1)_
Piatra o leagA pietrarii de ajunul Cniciunului. Toat ziva pos-
tesc iar seara pun pe masA din toate roadele pAmntului. Masa
lor e tarina atunci. lnainte de a se pune la mas, se pun in ge-
nunchi i chiamA A vie piatra, c de nu va veni atunci cnd o,
chiam ei, la varA n'are dreptul A. vie ea. Zic astfel de trei ori
i innoadA noduri pe afci de cnepA uitat pe ogor, i piatra e le-
gatA. Cu acele noduri i cu coasa, merg apoi ei vara i-o alun-
gA descntnd" (2).
In Ostrita et-A un orn ce ti a intoarce piatra. El se leg-A pes-
te trup in crud cu lemn de clocotici i ava o vargI de cloco-
tici in mn. Piatra veniA in chip de bou pAn la hotar i-1 rugA :
DA-mi drumul, cA cap !
Dar el n'o MA. Trebui. numaidedt A. se dud' peste pl-
duri, peste ape, unde o trimeta el. Dad. War fi aVut varga cea
de clocotici In mn, nu 1-ar mai fi intrebat : ar fi bAtut. Dar aAr
nu se puteA. apropi." (3).
Prin unele pArti se crede A sunt oameni cari tiu A alunge
piatra cu bete de alun trimitind-o spre pAduri (4).
5. Pentru Incheiere, adAogrn urmAtoarele credinti :
Dac tund primAvara, inainte de a se fi luat Apezile, este sernm
A peste var va bate piatrA mult. (5).
DacA la P4i ploul cu piatrA, anul va fi mnos (6).

(2) Ibidem, p. 800.
(3) Ibidem, p. 801.
(4) D. Dan, Staja, p. 100.
(5) Sezdtoarea, XV, p. 10.
www.digibuc.ro
156
Cnd plou' intiu cu piatr, prin unele prti din jud. Tutoya
binuesc unii a se mui la cap cu fire din acea piatr, ca s
fie scutiti de durere de cap peste var (1).
,,Png. la Sf. Ilie, piatra merge asupra vntului, dar dup Sf.
Hie, dup5. vnt. Pintra are vntul ei, afar de vntul acesta" (2).
(1) Cred. Rom. din corn. Schineni, impart. de d-nii frati Calm.
www.digibuc.ro
PARTEA VII.
CURCUBEUL.
1. Curcubeul, numit i curcubdu, curcu-boului (1), breml Mai-

cil Domnului (2), braul cerului (3), curuna cerului (4), breml luiT
Dumnezeu (5), braul Cosiinzenii (6) sau brul popii (7), acea
Naframa vargata,
Peste mare aruncatd (8),
este, dup unele credinti, un semn lsat de Dumnezeu c ploaicr
va Incet (9). Aceasta provine poate din legAmantul pe care-
Dumnezeu 1-a fkut cu Noie, dup potop, dac nu cumva att
credinta popular, ct i versiunea biblic, nu vor ava acela
izvor.
lat ce scrie Biblia :
uSi Dumnezeu vorbi lui Noe si fiilor lui cari erau cu dnsul,
zicnd:
i eu, iac eu intresc legArnntul meu cu voi i cu se-
minta voastr dup voi, I cu toate vietuitoarele cari sunt Impre-
turd cu voi: cu paseri, cu vite, cu toate fiarele prnntului cari
sunt Impreun cu voii cu toate cte au iesit din corabie, cu
toate animalele pmntului. Da, eu Intresc leglinntul meu cu
voi, c nu se va mai pierde tot corpul de apa potopului,
nu va mai fi potop, ca s strice prnntul.
(1) Voronca, op. cit., v. 869.
(2) Dictionarul limbii romtine, la cuv.
(4) GhilaFul, I, no. 2, p. 12 : 11Curcubeul e un bru alb, galben si verde cu
rosu : cununa cerului".
(5) $ezeitoarea, I, p. 125. Idem, VI, p. 30. Zanne, Proverbele, IX, p. 299.
(6) Dictionarul limbii romtine, la cuv.
(7) See:You-ma, VI, p. 30.
(8) A. Gorovei, Cimiliturile Romnilor, p. 123.
(9) Sezeitoarea, IV, p. 119. Idem, VI, p.30. Zanne, Proverbele, IX, p. 869.
P. Papahagi, Din lit. pop. a Aronuhilor, p. 193. Ghilupl, I, no. 2, p. 12-
www.digibuc.ro
158
i a zis DtImnezeu:
Acesta este semnul legAmntului care-1 pun eu intre mine
i-i intre voi si intre toate vietuitoarele cari sunt cu voi pentru
toate generatiunile. Eu am pus curcubeal 'nett in nouri i acesta
va fi semn de legyInaint intre mine si intre pAmnt. $i cnd eu
-voiu acoperi pAmntul cu nourl, curcubeul se va arAtA in nouri.
i-mi voiu aduce aminte de legAmntul meu ce este !titre mine
i tine si intre toate vietuitoarele de verice corp; si apa nu se
va mai face in potop ca sl piard tot corpul. $i arcul va fi in
-nouri si eu 11 WI/ vedeA pe el spre a-mi aduce aminte de eter-
nul legAmnt care este intre Durnnezeu si Intre toate vietuitoa-
Tele de verice corp care este pe pmnt.
$i Dumnezeu zise lui Noe :
Acesta este semnul de legArnnt pre carele 1am IntArit in-
tre tot corpul care este pe pAmnt" (1)
De aici fireste iesA credinta pe care o intAlnim aproape la
toate poparele crestine, care aratA cA curcubeul este semn cA nu
.va mai fi un al doilea potop.
Mai numeroase sunt InsA alte socotinti cari dau curcubeului
alte obArsii. Foarte multe intlnirn prin Bucovina:
Curcubeul este o fatA de om bogat care pAstek odatA vite pe
'Una un prAu; deodatA a venit un nour care a ridicat-o in
cer si acolo s'a prefAcut in brul frumos pe care II vedern si
-astAzi.
Curcubeul este fAcut din om.
Curcubeul este o fiintA minunatA care stA cu gura intr'un 1A-
cusor (2).
Curcubeul este un drum pe care merg billaurii and duc apA.
in cer, pentru ploaie.
Curcubeul este fAcut din trei surori: ,,una rosA, una galbenA
i una albastrA. Una-i crestinA, alta-i catolicA si alta-i jidaucA.
Ele se sfAtuesc pe cari tAri sA dea ploaie. ,i pe o tarA dau, da
pe alta nu. Ploaia o scot din mare" (3).
(1) Facerea, 94-9,,

(2) Acad. Rom., Ms. no. 3418, p. 244..
www.digibuc.ro
159
Curcubeul este facut din Duminica jidoveasca i cea cre$ti-

neasd. E tare pacat, c'o coc i-o frig pe sf. Duminica. La Sf.
Toan din Suceava este icoana ei cu copilul in brate i ziqe ca e
toata neagra, taiat i suprata. Numai Jidanii pe Duminica lor
o cintesc, i de accea, cat e de vesela pe curcubeu ! caci dunga
rNie de pe curcubeu este Duminica jidoveasca, iar cea albastra,
cea cretineasca (1).
Curcubeul este facut udin soare i din al-W.
Prin jud. Valcea se spune despre curcubeu c are trei colori :
galben i verde. Dac se vede row mai mult, este semn
cl in acel an va fi vin din imbiewgare; de va fi mai mult gal-
ben, este semn de multa road in grne, igr de va fi verde, vor
prisosi fnefele (2).
Prin jud. bambovita se spune ca dad curcubeul e mai mult
row, prevestete bielwgul de vin; de va fi mai mult verde, va
fi frumos graul, iar daca va fi mai mult albastru, este o preves-
tire pentru secetii i moarte (3).
Prin jud. Botoani se crede ca dac predomnete coloarea
este semn de vnt; cea verde prevestete bielwgul in grdu,
iar cea albastra, secetii i moarte (4).
El are o gura ca a boului (5), cu care suge aria din paraie
-mare, atunci cand oamenii se roaga pentru ploaie sau cand
Dumnezeu soroce5te ploaia, i apoi o rvars asupra pmntu-
lui Dup cat de mare este apa din care bea curcubeul, a1
va fi i ploaia : clack apa va fi mare, i ploaia va fi mare (7).
Prin Tara Hategului se crede c curcubeul bea ap cu aman-
rlou capetele din cate un ru (S).
and apa supta, ca de obiceiu, este gata s se isprilveasca,

(2) Cred. Rom. din corn. Voicesti, impArt. de d-1 I. N. Popescu.
(4) Cred. Rom. din com. Trusesti, impArt. de d-I C. Atanasiu.
(5) Voronca, op.. cit., p. 869.
(6) Cred. Rom. din corn. Tepu, jUd. Tecucitr: Prutul este adapatorul cur-
cubeului cilnd se arata la rAsarit i Siretul, cnd se aratd la Alms. Voronca,
op. cit., p. 868. Ghila,sul, I, no. 2, p. 12.
(7) Voronca, op. cit., p. 868: and e Dunrea mire, toamna, n'are c5. fie
ploaie, dar and e mica, da, did a bilut din ea curcubeul.
(S) Densuseanu, op, dt., p, 285.
www.digibuc.ro
160
curcubeul incepe s suga cu thai multa putere. Atunci se vede

ann partea lui lie deasupra este mat neagra. Cncl trebue s.
ploaie .mai mult si un arcubeu nu dovedeste cu suPtul
Dumnezeu porunceste s Mai faca un curcubeu, si acesta se
arata deasupra celui dintiu, dai- el este mai slab (1).
Dad. nu se spune ea de multe oi1i suge broa.ie
cari cad apoi din nouri odata cu ploaia, cum' face sorbut,loi9 se
spune ca s'a Intmblat sug oameni : 1,0 fats. spl cmesile
la prau si curcubeul a tras-o si a slobozit-o tocmai de cea par-
te. Fata nu sti alt limba dece ltalientste. Cu mare greu s'a
gasit un italian i a'nteles-o si a trirnis-o in tara ei (2).
Pe Sf Varvara, fat de pagh, a luat-o Dumnezeu la cer prin
ajutorul curcubeului, ca s'o scape de urgia celor ce-o urma-
riau (3).
De este vreun orn aproape, cnd bea, Il trage si-I sloboade de
cela capat; atunci, acel orn e o luna barbat i o luna femeie,
cunoaste orisice in stele (4).
Curcubeul nu bea apa de-a dreptul, ci printr'o pietricic gau-
rita. Prin jud. Valcea (5) aceste pietricele (fig. '3) se strni si se
pastreaza ca si In Bucovina, pentru tamaduitul vacilor cu u-
gerul bolnav. 110amenii, cnd gsesc aceast .piatr, prin care a
baut curcubeul apa, o strng ca pe 1111 odor scump si o lasa moste-
hire din tan.' in fiu. E bunk de muls vaca, de trei ori, in crucis,
3nc1 e laptele cu snge. E buna de descntat de 2lci, de RIO,.
tot sufla pe piatr i o lipeste de gala Iar cnd fatal Intaiu
vaca, de va mulge-o prin aceea i va spaa vaca i vitelul cu
lapte, si le va da sa bea, nu le mai strid nime" (6).
Apa din care bea curcubeul are o mare priinta roadelbr cm-
pului. Daca se ucla bucatele la o seceta cu o astfel de apa, bu-
(1) Cred. Rom. din cont. Tepu, jUd. Tecuciu,$ezettoarea, XIV, p. 71.
(3) T. Pamfile, Sdrbdtori de toamnd, p, 153-4.
(5) 0 frumoask colectiune de aceste pietre gurite am vkzut la d-I C. N..
Mateescu, profesor in R.-Valcea. Aceste pietre se folosek ca plumbi, ca greutatir
pe partea de jos a voloacelor de prins peste, ca sk mearg 'pe pkrnnt, sa ni2
treack pestele pe sub ele.
www.digibuc.ro
161
catele cresc minunat. nOdatA s'a gsit undevA locul unde bea
curcubeul deschis si oamenii au luat apg si au stropit cmpul si
anul acela a fost tare bung pnea; da alt dat au gsit 'litchis si
a fost secetg." (1).
Cine merge 'in ge-
nunchi pang la locul unde
s'adap curcubeul, intine-
reste ca un copil (2) ;
dacg merge Ora acolo
in genunchi, si bea apg,
se face fat, de-a fost
biat, si Mat, de a fost
fatA (3).
Romnii macedoneni
Fig. 3. Pietre prin cari suge curcubeul apA.
cred cg aceasta se in-
timpl atunci cnd o fatA sau un flAcAu trece pe sub curcubeu
Meglenitii adaugg Ms c unul ca acesta, care-si s:_himbg firea
trupeascg, trebue s moar dup trei zile (4).
Prin Moldova se crede c cine bea ap dc unde bea curcu-
beul, se face o lung. Mat si o lung fatg. (5).
Credit* in aceast schimbare o aflgm si la Francezi (6).
Cine merge cAlare pe porc unde bea curcubeul apA, si se d'A
de trei ori peste cap, se face o lung bgiat si o lung. fatg. $i care
femeie IngreueatA va merge in genunchi pAn unde bea apA cur-
cubeul, s zic ntatgl nostru" de trei ori si sA bea apg mai la
(1) Voronca, op, cit., p. 869.

(2) Cred. Rom. din coin. Larga, jud. BacAu, ImpArt. de d-1 C. Gh. Varto-
lomeiu.
(3) $ezdtoarea, VI, p. 31. Zanne, Proverbele, IX, p. 299.Acad. Rom., Ms.
no. 3418, p. 244 : Cine merge 'Danl. la locul unde stA curcubeul cu gura in
lAcusor, de-i bArbat se face fatA, si de-i fatI se face bArbat. Desuseanu, op
cit., p. 285: ,,Cine merge In coate si In genunchi pnA la locul unde bea el
apA, sA bea de acolo si sA se Intoarne peste cap, din fecior se face fatA si din
fata se face fecior".
(4) P. Papahagi, Din lit. pop. a Aromnilor, p. 190.
(5) $ezeitoarea, XIV, p. 71 : ,,Cine bea apa dintr'un loc cu curcubeul, acela
Intr'o lunA e prunc si alta fatA".
(6) Melusine, II, p.12, dupa P. Papahagi, Din lit. pop. a Aromnilor, p. 190.
T. Pamfile, Vadillud. 11.
www.digibuc.ro
162
vale, copilul acela ce-1 va face, are s fie o lun fat i o lun
biat, si are s stie tot ce-i pe lume, are s fie nAzdrvan" (1).
De asemeni se face nzdrvan cel ce va merge In genunchi
vn la gura curcubeului, zicnd de asemeni ,,tatl nostru" (2).
,Credinta aceasta o ntlnim i la Polonezi (3).
Cine vrea s aib pelita alb i lucie, s se spele cu al-A din
coada curcubeului -(4),
Cine va vrea sa gseasc o comoar, s iea dou cofe de ap
s mearg In coate i In genunchi pitn unde bea curcubeul
ap (5).
De multe ori curcubeul Isi are numai un capt mai frumos:
acesta este gura lui (6); despre celalt capt Macedo-Romnii
cred c se odihneste pe o colin sau o mAgur,o dzanii (7).
Prin Tara Hategului, cnd copiii v'd curcubeul, cnt:
Curcubeu, beu,
Bea apA din tu;
Curcubita, bita,
Bea apA din vitA! (8).
2. In legtur cu credinta pe care o tritlnim pretutindeni c

curcubeul suge apil din ape, credint care o au si Francezii (9),
gsim i descntecul pentru secarea gucii, la cei ce o au.
Acei gusati, snd vtid curcubeul, freac gusa si zic:
Curcu ben,
Curcubeu,
Bea de unde-i bea,
Bea din guF mel ! (10).
(!) Voronca, op. cit., p. 868.

(2) Ilddem.
(3) Revue des traditions populaires, XXVII, p. 65.
(4) $ezdtoarea, VI, p. 31. Zanne, Proverbele, IX, p. 249.
(5) Ibidem.
(7) P. Papahagi, Din lit, pop. a Aromernilor, p. 1S9 90.
(8) DesuFanu, op. cit., p. 285 6.
(9) Revue des traditions populaires, XVIII, p. 374.
(10) Voronca, op. cit., p, 870.
www.digibuc.ro
163
Prin. jud. Bacu se strigA:

Curcubeu,
Curcubeu,
Nu bea apa din parau,
Ci ti-oiu da,
Dintr'o ulce:
Bea apa din gusa mea! (1).
Prin alte parti, descntecul se rosteste de cel ce are gus a-
-tunci cnd vede Intias dat curcubeul, btndu-si gusa cu un
.ac sau un os, si este aceasta:
Curcubeu, de uncle bei?
Bea din gusa mea ! (2).
3. nCnd vezi intaiu curcubeu, s zici :
Curcubeu,
Curcubeu,
Acel ros, al meu,
Acel verde-al tau!,
cA cel ros e mai frumos, e vesel si esti vesel tot anul" (3).
Ca s le creascA prul, copiii macedo-romnii cnd vd cur-
,cubeul zic :
Cureuba, bi,
Pon s-ti pletl si .bef
Una pica di apu,
La minii-rif criscurd perili pon di bron!
AdicA :
Curcubeule, beule,
Pank sa te pleci sa bei
0 pictura de apa,
Mie-mi crescura perii pana la beau! (4).
Tot pentru aceasta se roagA si copiii Romnilor din Meglenia (5),
:si tot asA.
'La acestea aclugAm si urmtoarele credinti :
Dac se arat curcubeul dimineata pe pcll, este s.emn c lung
timp vor fi pAclele cu buri (6).
(1) Cred. Rom. din corn. Larga, jud. Baca); Impart. de d-1 C. Gh. Vartolo-
irneiu.
(2) $ezitoarea, I, p. 126.
(4) P. Papahagi, Din lit. pop. a Aromiinilor, p. 189.
(5) Idem, Megleno-Romnii, I, p. 47.
(6) Marian, Srbittorite, 1, p. 119.
www.digibuc.ro
164
Dac curcubeul se arat dimineata, se socoate ca un semn pre-

vestitor de secet (1).
Dac curcubeul se arat seara, prevesteste vreme bung. (2).
Macedo-Romnii cred c dad curcubeul se iveste de mai mul-
te ori, e o prevestire c miislinele se vor face din bielsug (3).
(1) Cred. Rom. din com Tepu, jud. Tecuciu.

(2) Marian, Seirbeitorile, I, p. 120.
www.digibuc.ro
PARTEA VIII.
ZAPADA.
1. Zdpada, omdtul sau neaua se face din apa, ndin aburi", ca
ploaia, i sta. astfel in nouti pana cand da Dumnezeu sa nin-
g, caci, dupa cum nsunt nouri de ploaie, sunt i nouri de nin-
-soare". ',lama nu poate ploua din pricina frigului ; de aceea
ninge".
Zapada cade din nouri, din cer. Dumnezeu o face. 0 samana
ca si cum ar cerne miaiul prin ciur, cad are si ciur, i sita!" (1).
Dumnezeu trimite ninsoarea ca sA acopere pamntul, ca sA fe-
reasc de inghet smnturile fAcute de toamna i rdAcinile ier-
:burilor cari In primavar trebue sa dea colt si s Inverzeasca
ptnntul ca de obiceiu".
0 ninsoare prea de timpuriu venita, se inseamn ca ceva. mi-
nunat : s stie, ca in anul acesta 1777, inaintea Vineriilil
mari, au nins omt mare cat au pus oameni toat marha (nzar-
ia, vite de negot le-au dat fan. $i De[a]ca au nins, au std.-
tut ornatul pe pgmnt o saptamana, si au fost frig ca iarna. Scri-
s-am eu mnogo gresnii (malt pdatosul) popa loanichii ot BAr-
gau ot Gioseni" (2).
Cnd timpul se raceste bine, trebue sa ninga.
Ori cum, Sfiintul Nicolae, clack' nu gaseste parnntul alb, aduce
el ninsoarea : El vine pe cal alb si scuturA barba" de ziva
lui (3). Altfel e o minune sa apuce Sf. Nicolae si Craciunul ianza
goald, peimatul nehnbrdcat.
(1) Ghiluful, 1, no. 2, p. 14.

(2) T. Codrescu, 1, p. 62.
(3) Cred. Rom. din coin. Tepu, jud. Tecuciu.--C. D. Gheorighiu, op. cit.,
p. KIL
www.digibuc.ro
166
IntAia zi cnd ninge trebue tinuta minte; in acea zi a saptm-

nii trebue sa se samene bostanii, ca sa creased mari i frumosi_
Omatul de primvara se numeste omtul mieilor, adaogAndu-
se, pentru Bucovina, si al pasrilor (1).
Umezeala care ramne In pmnt dupl ce omeitut s'a luat,
s'a topit, se numeste must, mustul omtului,care, oricAt de
mult ar fi, nu se socoteste bun pentru cmp : ,Mustul omatului
nu-i bun pentru arAtura ; e tare, ca un fel de lesie. DupA ce o-
matul s'a luat, trebue ploi, sa spele pamntul de must" (2).
2. Semnele de ninsoare sunt de obiceiu acele pe cari le-am
vazut la schimbarea sau stricarea vremii, atunci.cnd urmeaza th
vremueascii (3). La acele credinti adaugam si pe cele ce urmeaza
Dad broastele canta inainte de Alexci, este semn cA va ninge
de timpuriu (4).
Cnd cnele se tvaleste pe jos, are sa ningl (5).
Dac ceaunul va arde .pe fund, este semn ca va ninge (6).
Dad ciorile se vor strange gramada i vor cronclni, ori dad
vor sburA pe sus (7), va ninge.
Dad ferestele vor asud, va ninge (8).
DacA florae vor Inflori toamna, este sernn cA va ninge In gra-
b (9).
Dad huhurezul cnt in postul mare, vor fi omte tArzii (10).
Dad visezi lupt (11), va ninge.
Daed mfa se va pune cu spatele la foc, va ninge (12).
(1) Gorovei, Creding p. 249,

(3) St. St. Tutescu, Taina p. 112.
(5) ,Fezeitoarea, IV, p.-120.
(6) Cred. Rom. din coin. Ardeoani, jud. Back', Impart. de d-1 D. 1. Pro-
copie.
(7) $ezeitoaren, I, p. 121; IV, p. 119. Voronca, op. cit., p. 140.
(9) $eziitoarea, VI, p. 31.
(1) Cred. Rom. din jud. Muscel.
www.digibuc.ro
167
Dac pomii vor face roade multe, iarna va fi cu multa zpa-

da (1).
Dac scroafa aduna paie, va ninge (2).
Cand soarecii i fac cuiburi sus, are s can omat mare (3).
Daca slnina leicrmeazd in pod, ninge (4).
Daca vrbille se vor strange la un loc si.vor ciripi (5) sau
vor sbur In toane va ninge (6).
Daca visezi cud (7), oi albe, gte, rafe sau branzit (8), va
ninge a doua zi.
3. Falgii de omt cand sunt mai mari, se numesc In gluma
folostine, lostopane sau obiele ; deci, cand ninge cu fulgi mari,
se va zice ca Dumnezeu se descaltd i atunci Ii curg obielele.
Altfel, cand ninge, obisnuit, se zice ca Dumnezeu sau iarna, 1i
bate cojocul.
Daca nu-i frig, and ninge, copiii sar si fug, strigand:
Ninge,
Ninge,
Popa 'ntinge,
Preoteasa !
i fac gogoloase, se bat cu ele, fac oameni din zpada i se dau

cu sania.
Ninsoarea se cimileste :
Cte stele
Logostele
Lucesc sub picioarele mele!
Dela noi In lumea mare,
Vezi tot stele sclipitoare!
Vin oile dela munte
Cu stelutele in frunte (9).

(2) P. Ispirescu, Povetik unchiaqului sfdlos, Bucuresti 1907, p. 316.
(4) Idenz, p. 63.
(5) Marian, SdrInitorile, I, p. 121.
(7) $ezetoarea, VI, p. 61.
(S) Voronca, op. cit., p. 931.
(9) A. Gorovei, Cimiliturile, 239.
www.digibuc.ro
168
Sau :
Vin oile dela munte
Cu stelute mndre 'n frunte.
Dela munte
PAW la munte,
Stelute mArunte (1).
Ninsoarea cu soare:
Mii de psArle sbor:
Vine un out fr mni, fArl picioare
Si le mnncl fArl gurA (2).
Despre troianul aternut:
Ce se zideste fArA cArdmidA
Si sboar far fulgi? (3).
S'a dus Chick-Voila la Vodean,
SA-i InceapA un izvor
Cu mare custiturA,
FATA leac de tivitur (4).
4. Cnd fulgii cad rari i numai un timp scurt, se zice cA ful-
guie, iar acea ninsoare se chiarna fulgueal, pragclu (5), par,s-
ilia (6) sau fh4turealii, care, uneori este amestecat i cu ploa-
ie (7).
Cnd ninsoarea este mare, se chiamr ningru (8).
Stratul 4ernut pe pmnt poart iar4 numele de nea, oint
sau zeipadd, sau homete, omte, pL ometi (9), nmete, pl. /di-
rnefi, mimat, pl. nameti (11) sau troian (12).
De aici, acoperirea cu totul a drumurilor, localittilor i viet-
(2) A. Gorovei, op. cit., p. 238.
(4) Gorovei, op. cit., p. 238: corectA poate fi :
S'a dus Ghica-Vodif la vodeasd
SA-i inceap un izvod lat
Cu mare cusAturA,
FArA leac de tiviturA.
(5) R.-Codin, 0 samd de cailinte p. 60.
(6) Culegere din coin. Voicesti, jud. VAlcea, impArt. de d-1 I. N. Popescu.
(7) Idem, Ingerul Romnulai, p. 342.
(9) Viciu, Glosar, p. 63.
(10) Vircol, op. cit., p. 94.
(11) R.-Codin, 0 samd de cuvinte, p. 52, 55.
(12) Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
www.digibuc.ro
169
-tilor se chiamin zeipezire, ntroienire sau ziipezire, nL

metire, troienire, cu verbile respective.
Cnd fulgii sunt inlocuiti prin niste bobite, ninsoarea aceea se
ch iam
Ninsoarea amestecat cu ploaie, cum e acea din zilele babe-
lor se chiam lapovitii (1), zloatd (2) sau $1poirci (3).
0 lapovit, Ina' mai apoas, Ingheat de multe ori de indat
ce cade pe pmnt, se preface Intfun soiu de ghetusa foarte
.alunecoas. Aceasta se chiam. policie (4) sau pblivit (5)'.
.leaul este noroiul amestecat cu zpada (6), cnd despre nin-
soare se poate zice cA
Naterea mi-i
Ingropaciunea mi-i tinoas (7).
Prin unele prti acestui noroiu i se zice flioscdeald, miselie, s. a.
5. Credinti felurite mai adogAm :
Dac la culesul popusoilor cuiburile de soarece vor fi pe p-
mnt, iarna va fi goal de omt, iar de va fi pe strujan, sus, p-
n va fi omtul de mare (8).
Cnd iarna fulguie cu soare, se zice c va ninge trziu (9).
De va fi iarna omt mult, nu vor fi furtuni i viscoliri peste
ar, iar anul va fi mnos (10).
Dac in ziva de Sf. Trifon (1 Fevruarie), druia i se zice sL
nTrif cel nebun", nu este omt, se crede c se va pune: dad
ins atunci este mat, se crede d se va sparge (11).
Ct vreme va ninge la sfrsitul castegilor de carne, atta vre-
me va plou in postul Slintii-Miiriei (12).
(1) Pretutindeni.
(2) AI. Vasiliu, Catece urdturi, p. 207. Nu credem s fie prea bine defi-
Ploaie cu ninsoare, un fel de ninsoare udI care se tine de crengile co-
pacilor, ingreunndu-i s-i darme ; aceea-i promoroaca.
(3) Viciu, op. cit., p. 78.
(4) In Tepu, jud. Tecuciu.
(5) Viciu, op. cit., p. 69.
(6) In Tepu, jud. Tecuciu.'
(7) Gorovei, Cimiliturile, p. 238.
(8) Idem, Creding p. 321.
(9) $ezdtoarea, VI, p 62..
410) Marian, Sdrbdtorile, I, p. 116.
411) Gorovei, Creding p. 378.
412) Cred. Rom. din Bucovina, impart. de d-1 D. Dan.
www.digibuc.ro
170
Dad. la Sf. Vasile va fi omt cu stelute i ger, anul va fi slo-

tos (1) ; dad la aceast srbtoare vremea va fi moale sau va
ninge, anul va fi Imbielvgat (2).
Dad va fi omt la Sling 9 Martie, anul va fi tot astfel, I'm-
bielsugat de toate (3).
De asemeni, dad va fi prnntul acoperit cu omt In seara de
Ovidenie (4), sau dad va fi ninsoare la Creician (5), peste an nu
va fi lips de nimic.
(1) Marian, Seiiblitorile, I, p. 149.

(3) $eilitoarea, VI, p. 21.
(4) Cred. Rom. din corn. Firtaneti, jud. Covurluiu, Imprt. de pr. I. C..
Beldie.
www.digibuc.ro
INDICE SI GLOSAR
A. babarugd, s., 134.

babaruge, s., 134.
Aburd, v. a vntttl, p. 27.
abureald, s., 53. bdburd, v. a , 109.
aburel, s., 53 baburd, s., 109.
abari, V. a ,27. Maur, s., 40, 47, 62, 86, 94, 96, 109,
118, 143 si urm., 154, 158, 160.
acioaie, s., 130.
addord, v. a , 67. baltd, s., 97.
adiere, s., 53. batag, s., 54.
beittgan, s., 54.
ner, s., 1.
bdttdref, s., 54.
agostru, s., 55, 58.
ald, s., 47. bardd, s., 79.
aldtrd, v. a , 130. bdrnd, s., 64.
albind, s., 57, 96, 112. barzei, s., 49, 97.
albindrel, s., 96. bastara, s., 64.
alergd, v. a (despre nori), 63. bdt, s., 151.
Alexd, s., 166. bdtdturd, s., 97.
Alexandra Machedon, 23, 41. bate, v . a vntul, 27 ; clopotul, 130
Alexit; s. pl., 5. rufe, 148.
aligni, v. a , 31, 55. biittan, s., 99.
alun, s., 76, 128, 151, 153. berbece, s., 37, 97, 145.
atund, s., 92. bested, v. a plou cu besici, 108.
an, s. Auld nou, 66, 106. betiv, s. 128.
Ana Sana, 91. bisericd, s., 78.
apd, s., 9,50, 51, 97. boa, s. nume de vnt ligur, 18.
argint, s., 90. boaglze, s., 64.
arie, s. a face ceva, 149. boald, s., 65, 68, 123.
ascutit, s. asculis, 154. boare, s., 53.
asezd, v. a se vremea, 86. Boboteazd, s., 9,10, 55, 66, 68, 106,
asudd, v. a (despre fereast), 9, 166. 107.
aur, s., 90. bblbord, s., 50.
austra, s., 54, 55. batiste, s., 11.
bordnd, s., 45.
B. boreas, s., nume de vint grec, 18.
Babd, s. oarb, ce pbeste vntul, borild, s., 53.
1S; surdd ce pazeste vntul, 19 ; borsisor, s., 81.
111. bostan, s., 88, 166.
www.digibuc.ro
172
bostdnoaicd, s., 88. ceiinar, s., 54-5.

bastiurd, s., 18. cal, s., 5, 41-2, 57, 97, 142, 145-6.
boa, s., 5, 26, 142, 144, 145, 155 ; cdiciliu, s., 98.
boul lui Dumnezeu, 97, curcu aldurd, s., 32.
boului, 157. calian, s., 33.
boz, s., 135 138. ceilind, s., 8.
brnzei, s., 167. cdlugiir, s., 125.
brill.; s., lui Dumnezeu, Maicii caloian, s., 128, 132, 135.
Domnului, cerului, popii, Co- cdlaian, s., 95.
sanzenii, 157. cdmard, s.vnturilor, 28.
.bricinariu, s., 52. cdmag s., 90.
broasca, s., 5, 9, 62, 94, 97, 126, 128, cand, s., 127.
151, 160, 166. cne, s., 2, 9, 77, 78, 80, 92, 98, 127,
broatec, s., 97. 166 ; musca cnelui, 98 ; zicala :
brosal, v. a , 5. ,,cnele flocos, lui i-i de folos [ca
brostic, s., 97. de-I bati, nu-I doarej".
brotdce4 s., 97, 126. cciner, s., 40.
brand, s., 66, 69. cap, s., durere de.89; moalele ca-
brumes, v. a , 66. pului, 89.
brumal, v. a , 66. caprd, s., 78.
&NA V. a, 81. ciirdmidif, s., 126, 128.
bubuit, s., 81. cdreimidar, s., 125.
buburuzd, s., 97. capcne, s., 23.
bubusoard, s., 11, 97 carpen, s., 77 8.
bucate, s. pl., 9. casd, s. zicala :,,cas cu chirie [e tot
bufnifd, s., 2. una ca sil marfa pe datorie".
&halt; s., 64, 145. cdtel, s. sub limb, 44.
Bulciul cel mare, s., 148. cdus, s. foaie de ceapa despicata In
Bunavestire, s., 11, 66. dou, 106.
bungineald, s., 64. Cazac, s. vnt dela , 55.
bur, s., 108. ceapii, s., 28, 106.
burd, s., 45, 64, 66, 108. ceafd, s., 9, 64.
buracd, s., 66. ceasovoiu, s., strajd: ,,doar n'Ai cre-
burand, s., 45. de c'am sa-ti statt toat ziva cea-
burat, s., 108. sovoiu la usa!".
buratic, s., 97. ceaun, s., 6, 98, 166.
bureald, s., 108. ceea-lume, s., 35, 43.
burhdeald, s., 64. cenusil, s., 22.
burhaiu, s., 64. cer, s., 1, 2, 95, 98, 124; cununa sau
bhria, s., 45. brul cerului, 157.
burlitd, s., 108. cerne, v. a ploaia, 108.
burnitd, s., 108. chiciurd, s., 66.
burueald, s., 108. chidd, s., 66, 69.
bhstind, s., 108. cladie, s., 66.
chipdrus, s., 28.
C. chiraleisa, s., 78, 145 .
Caie, s., 100. chirostii, s. pl., 98.
www.digibuc.ro
173
chisav, adj., 107. curcu-boula, s., 157.

chitie, s., necuratului, 51. cured, s. de plmnt, rgie de m%ie...
cioard, s., 2, 98. cuscd, s., 113_
ciodirlan, s., 1, 2, 6, 43. culit, s., 89, 90, 120, 150, 152.
ciodirlie, s., 9, 44, 57, 65. cutremur, s., 87, 124.
ciocoll, v. a, 58. D.
ciorap, s., 98. Dadaloaie, s., 134.
Circovi, s. pL, 49. depdnd, v. a , 149.
ciupercd, s., 112. detund, v. a , 84.
cleste, s., 151. despoiti, a, desbrAck 137.
clocoticiu, s., 152, 155. destol, v. a se, 46.
clopot, s., 46, 80, 109, 150. diavol, s., 47, 84, 142, 145, 152.
closcd, s., 11, 59, 98. Dockia, s., 49.
coarbd, adj. fern. Mill , lira neagrA dodole, s., 134.
cu lustru.
dodoloiu, s., 134.
coase, v. a , 79.
Domnul Hristos, 16.
cociorvd, s., 90, 120, 152, 153.
drac, s., 92, 94, 111, 144, 146.
cocoard, s., 6, 48, 57.
ducd-se 'n bolovani, dracul.
cocos, s., 6, 20, 57, 65, 98. 'N
duh necurat,-s. 1, 18 ; du, 71, 82..
cocostdrc, s., 3, 99.
dumbravnic, s., 74.
coddrie, s., codor4te la nApatcl.
Duminicd, s., 159 ; mare, 80, 85, 140.
codobaturd, s., O.
codru, s., 58 ; codru de pAmntbu- Dumnezeu, s., 1, 26, 36, 37, 51, 90.
catA de pimint, de amp. 113-4, 125 ; brdul lui , 157.
cofd, s., a turnA cu cofa =---- a plou dundrinf, s., 54.
tare, 108. durd, v. a , a tunk 81.
cold* v. a , a fur, a terpeli. durat, s., tunet, 81.
comoard, s., 162 ; vnturilor, 28. F.
copil, s., 99. Fdind, s. zical : a se ImprAti ca
corb, s., mcnd crap ouAle corbului", Mina orbului".
cAnd e ger cumplit, 9. filled, v. a , 57.
corcolan, s., 62. fn, s., 116, 117.
cornacia, s., 77. fiinttind, s., 118, 127.
Coseinzeana, s. brul Cosiinzenii, 157. fasole, s. zicalA : a ajunge de batjo-
cosavd, s., 53. curl ca fasolea 'n ziva de Pasti"-
costesef, adv., 39. farmazon, s., 144.
Creiciun, s., 11, 58, 62, 115, 155, 170. fatd, s., 111.
cremene, s., 75. fereastd, s., 99, 166.
crivdt, s., 54. feregd, s., 137.
0-ace, s., 72, 77 8, 128. Fevruarie, 10.
crucea mill, s., 49. fier, s., 89, 90.
cucuvea, s., 99. fierdrit, s., 129.
culici, s. pl., 99. fieras, s., 129.
cumpeind, s. primejdie, 50. fierosteie, s., 57.
cunund, s., cerului, 157. flioscdeald, s., 169.
turcubdu, s., 3, 55, 157. floare, s., 3, 166.
curcubeu, s., 3, 95 6, 118, 157. foarfece, s., pl. 89.
www.digibuc.ro
174
Rork s. pl., 11, 79, 151, 155. ger, s., 8, 30, 32 3.

flaier, s., 19. Gbeorman, s., 149.
flustureald, s., 168. ghiald, s., grindin, 94, 140.
foc, s., 3, 9, 30, 57, 99, 102. s., 46.
jai, v. a vttntul, 27. ghihbrnifd, s., 46.
s., 27. ghionoaie, s., 100.
jolostind, s., 167. ghivbrnitd, s., 46.
fortund, s., 45, 49, 63. s., 46.
s., 81. s., 46.
frig, adv., 8, 9. givbrnitd, s., 46, 58.
frigare, s., 74. gog, s., 134.
frumoase, s. pl., 51. gorneag, s., 53.
fruma.Ple, s. pl., 51. groapd, s., 128.
fudalie, s. zicald : fudulia seacd, ni- grew, s., 65, 159.
mnui nu-i dragd". graur, s , 100.
fulger, s., 57, 71, 73, 96, 99. greier, s., 3.
fagitu, s., 99. greatate, s., 153.
fulgerat, s., 71. grindind, s., 47, 87, 88, 140 si urm.
falgereiturd, s., 71; numele durerii de guterat, adj. soare, 103.
eap, 72. gunoia, s., 22.
falg, s., 167. gtqd, s., 61 2.
fulgueala, s., 168.
fam, s., 3, 6, 99.
funingine, s., 6. tfaind, s., 6.
fur, s., 49. haM, s., 45, 149.
fared, s., 148. &lot, s., 108.
faripr, s., 116. hdrmdsar, s. a plou cu 108.
furnicd, s., 6, 9, 10, 126. hat, s., 25.
farnicar, s., 128. helge, s., 3.
fwland, b. a , 50. homite, s., 168.
furtund, s., 45 i urm., 59, 73, 85, hopoia, s., 109.
143. hornd, s., 6.
G. hrai, adv. hraiste, vraiste.
hrdni, v, a se , a se sAtur: m'am
Gaie, s., 100.
hrnit de-atfita sracie!
s., 9, 100.
hrean, s.,
glci, s. pl., 161.
hripcni, a , a tgl: toatA noaptea,
s. a turnA cu , a plota hripca ! hripca!; a hrdcld.
tare, 108.
huharez, s., 6, 100, 106.
gtindac, s 124.
gard, s. zicala: "tine cu mine ca gar- hal, v. a , 27.
dul cu camesile", adid ii stint tot 1, 1.
tina, dui-A cum i este si gardului
pe care se intind rufele la uscare. larbd, s., 59; , tanulal, SI.
s., 3, 6, 100, 167. icoand, s., 118, 123, 139.
s. Arh. , 143. lele, s. pl., 44, 46.
geand, s., 62, 63, 100, 109. iepure, s., 8.
www.digibuc.ro
1754
iernatec, s., 48. logodnd, s., 66, 68.

Imbourat, adj., 107. lopatd, s., 90, 120, 152, 153.
Imband, v. a s2. vremea, 2. lostopand, s., 167.
Improor, s., 79. luceafdr, s., 124, 142.
Incdrcat, adj. [de brurna], 66. Wed, s., 100.
s., SO. lumlinare, s., 79, 90, 152.
beget; s., 2, 18, 8, 83. lumina', v. a se de ploaie, 109, 110.
Ingrddit, adj.soare, 103; luna A, 4. lamMd, s., 16, 107.
s., 109. land, s., 7, 16, 30, 55, 100, 107, 124.
Inspind, a. a se , 22. lung, adj. ploaie a, 108.
Intiimpinarea Dommdai, 8, 64. Luni, s., 59, 112.
Intunecime, s. eclipsA, 124. lad, v. a se , 146; a se- roua, 67.
.Intuneric, s. u de lume", lume foar- s. zicalA : ori II ura ca lupul,
te inulta . ori Tr cnt ca cucul, [tot una-il.
lon-fierbe-piatrii, s., 80, 149. s., 166.
Ispas, s., 80. M.
luda, s. o zi de sarbilloare, 48, 143,
150. Mac, s., 126.
Izvorul tdmaduirii, 53, 140, 148. s. ce bate singurd, 38.
mdgar, s., 4.
Maica Dammam', 50, 152.
jri, v.a focul, a-I jArighl ca sA se matna-peidurii, s., 26.
lase cenusa sub cArbuni, s se in- mdmdruld, s., 134.
multeasca cArbunii. maa, s., 62, 63.
s., 54. /mind, s., 101.
s., 54. manevrd, s., ploaie la , 115.
fidan, s., 17, 144. mauled, adv., 91.
Jidov, s., 12p. mnicdtor, s., 91.
jiganie, s., 8. mnie, s., 109.
jihoroasei, s. nume de zanii, 46. ',Winos, adj. ploaie manoas, 108.
jir, s., 8. mdr, s., 36, 150.
s., 48, 80, 81, 147, 148. mdrdcine, s., 22.
Joian, s. Imparatul , 148. Marcociu, s., 9.
junghiu, s., 74. mare, s. marea inghelatd, s., 144 ;
neagrd, 61; cea mare, 61.
L.
mdritat, s. ul asttaptA luatul"
Le-frusta, s., 124. cdstorie fr vrerea bArbatului nu
Japovita, s., 169. se poate.
Japte, s., 79. Matli, s., SO, 90, 148.
Msat, s.,de sec, 116. mdsed, s., 90.
legel,v. a ploile, 125. maslind, s., 164.
Jene, s. pl., 7. 4, 7, 9, 10, 56, 77, 92, 101,
100, 110. 116, 166.
s., 9. nuitipr, s. dela Florii, 49, 79, 151,
s. de trdsnet, 75. 155.
lingurd, s., 118, 127. milturd, s., 153.
lingura$, s. nume de pasdria mete, s., S9.
www.digibuc.ro
176
melitd, v. a, 49. ningdu, s., 168.

miel, s., 4; zicald :,,mai multe piei de nbor, s., 61.
miei se vdcl, dect de oi" mai nor, s., 48, 58, 61 si urm.
multi tineri mor dect bdtrni. noroc, s., 68.
miselie, s., 169. norut, s., 61.
moarte, t., 11, 47. nour, s., 7, 10, 57, 61 si .urm., 86, 101.
moaste, s. pl., 139. nouras, s., 61.
mocirld, s., 64. nourel, s., 61.
moiizii, s., 197. nouriste, s., 62.
molan, s. nume de peste de rdu. nucd, s., 92.
molosag, adj, 10. nued, s., 122.
mornitii, s., 1.1. O.
mort, s., 4, 58, 124.
moroiu, s., 147. Oate, s., 4, 7, 56, 101, 125, 167 .
mos, ce pzeste vntul, 119. oald, s., 101, 115, 126.
Moscal, s. vnt dela-, 55. obtald, s., 1 67.
Most, s. pl., 113. ochiu, s. de cer, 199.
mosort, v.: La urma urmei, ce-i jun- olar, s. uneatn de : pune toarta [la
ghiul ? Se mosordste sngele In oard], unde vrea"bun de ticluit
vine, std.' pe loc si atunci pui li- minciuna repede.
pitoarea de-1 suge pe cel stricat, olori, v. a , 27.
de d drumul vihelor sd umble om, s. ce pdzeste vantul, 13.
Isngelel". omdt, s., 155; -ul mieilor si al pa-
mold, v. a , a apuca pe cineva de sdrilor, 136.
pr si a-1 sgltil. omor, s., 123.
Mucenici, i alte forme, 1 0, 58. osiac, s., 190.
muma-pddurii, s., 133 ; muma-ploii, ou, s., 147, 132, 157.
133. Ovidenie, s., 11, 66, 113, 170.
munte, sf.: muntea neagrd, 41. P.
muntean, s., 54.
mused, s., 7, 9, 101; ainelui, 98. Pdcld, s., 26, 64.
must, s. ul omtului, 136. pddure, s., 7, mumapddurii, 133.
numicuf, s., 1 13. paingdn, s., 15.
paltin, s., 80.
N.
palbtie, s., snoavd.
Nafurd, s., 152, 153. pdlhgd, s. prjind, drug.
ndmete, s., 138. pdmiint, s., 152.
nas, s., 101. pdne, s., 10, 25.
nea, s., 165, 168. pdnzet, s., 52.
nealtul, pron. ,,face treaba ca pdnzis, adj. ploaie A, 118.
Neamt, s. vnt dela-, 55. papalugd, pdplugd, s., 134.
necurat, s., 1), 46, 71, 83, 145. paparudd, pdpdrudd, s., 132, 134,.
Nedeie, s., 80. 1 36.
negurd, s., 4, 7, 64, 131. poparugd, pdpdrugd, s., 134.
negurild, s., 64. pdpuris, s., 104.
negustor, s., 125. pdpusd, s., 118, P8.
nemesele, s. pl. 130. par, s., 22.
www.digibuc.ro
177
pard, s., 90. porumbel, s., 102.

pard, s., focului, 102. post, s., postul SAntA-Mariei, 113.
Paraschiva, s. Cuvioasa , 11, 79. potop, s., 109.
pdrpdrii, s., 108. Pozvizda, s. zeitate slavA, 46.
pdrscda, s., 168. priipdd, s., 109.
Patrazeci de sfinft; 69, 88, 106, prfiscdu, s., 168.
112. Precut), s., 14'3, 150.
Payti, s. pl., 11, 112, 113, 116, 148, preot, s., 123.
152. prigoricd, s., 182.
pdan, s., 102. prigorie, s., 102.
pecingine, s 72. prinsoare, s., locul uncle s'atine pes-
perid, v. a, 49. cant( cu cArsnicul.
Perna, zeitate slava, 74. Procopii, s. pl., 93.
peste, s., 9, 10, 57, 77, 102. promoroacd, s., 66.
piakei, s. trdsnetului, 74 ; grindink protociir, s., 97.
80, 85, 90, 96, 102, 109, 148 si urrn. palmier, s., 102.
pichere, .s., 4. pahoia, s., 109.
picior, s., 102. palm, s., 102; de vntisor, 53.
pale, s., 5, 102. parece, s., 103.
pietrar, s., 154. ',used, v. a , a trage cu pusca, 85.
pin, s., 79. prised, s., tun, 82, 151.
pirostii, s., pl. pirostie, s., 9, 40, 118, putred, adj. ploaie putred, 108.
126, 151.
R.
piscare, s. lunii, 107.
pisicd, s., 80, 102. Rdaidui, v. a se , 14,.
pifigoin, s., 5, 7, 102. racatef, s., 97.
plantd, s., 102. nichitd, s., 77.
ploaie, s., 23, 26, 30, 53, 57, 59, 62, Wand, s., 7, 95, 103.
63, 65, 73, 85, 94 si unn., 101, 108, rdmnic, s., vale, 70.
111, 113, 115, 116, 117 ; mama-. riindunicd, s., 5, 57, 103.
plod, 133. rdpdeald, s, 108.
ploicicd, s., 108. Rdpotini, s., pL, 81, 118.
plointe, s., 1.06. rdshoia, s., 123.
plow), v. a cu besici, 108 ; a cu rdsbund, v. a se vretnea, 110.
hArmasari, 108. rafd, s., 103, 167.
pocoti, v. a , a cohlti, a cade de rdtui, v. a , a lua 'n Moll, in tis,
foame. peste picior pe cinevi.

pod, s. de amnia, 35. rveneald, s., 53.
poftd, s. LicalA : n'are pofta gust". ridicd, v. a se roua, 67.
Pohvinta, s. zeitate slavit, 46. road, s. carutii, 79.
poleia, s., 66. roseafd, s., 56.
porn, s., 166. road, s., 10, 67; inghetatA, 6,.
pomdt, s., 55. rag, s., 117.
popasoia, s., 88. rugind, s. cerealelor, 17, 25.
porc, s., 5, 7, 56, 102, 145, 161. rumejue, s., 108.
portofel, s., 90. rupe, v. a se u n nor, 108.
poramb, s., 59. Ras, s. vnt dela , 55.
T. Pamfile, Vilzdultul. 12.
www.digibuc.ro
178
S. pl., 113. sio7,s., 54,

Simion s., 11, 91,
sldnind, s., 103, 167.
s., 169.
sloatd, s., 23, 58, 140.
Sdcuiu, s., traist. smdu, s., 22.
sligeatd, s. de trsnet, 75; de pia- smeu, s., 77, 85, 95, 96, 109, 125.
tit 82. soare, s., 5, 7, 10, 16, 29, 32 34,
salcie, s., 49, 147. 44, 55, 103, 124.
sdnitintd, s., 17. foarece, s., 9, 167.
Seim,' s., 11, 148. sodbm, s., 108.
Samti, s. pl., 58. fain, s., nurne de vnt, 43.
Sdnziene, s. pl., 80. soldat, s., 57.
sapd, s., 120, 150. solnitd, s., 103.
sdrbdtoare, s., jidoveascrt, 113. solomdsdrd, s, 103.
sare, s., 103, 118, 150. Solomon, s., 126.
prpe, s., 57, 59, 96, 109, 128, 144, solomonar, s., 86, 125 6, 144.
151. somn, s., 103.
sbdrgdu, s., 46. pinoldoc, s., 19.
scdpiirti, v. a , 71. font, adj., pocit, beteag, slutenie,
scdloian, s., 133. drac.
scdpdrare, s., 103. sorb, -s., 62, 94, 160.
scoru.F, s., 9. speirgdu, s., 46.
scnjill, v. a se , 85. sparge, v. a se norul, 107.
scroafd, s., 13, 167. sprinceaud, s., pe cer, 5.
scuipd, v. a , 50. spumd, s., dela balauri, 86.
seard, s., 5. shire, s., 8, 57.
seceM, s., 53, 85, 93, 123 i urm., stdrni, v. a se fortuna, 18.
159, 164. stea, s., 5, 16, 124.
Sfdnt, Sf. Ana, 41 ; Sf. Filoftea, 44; stejar, s., 77.
Sf. Gheorghe, 66, 68 ;Sf. Haralam- qtiricd, s., nume de pasarica.
bie, 112 ; Sf. Ilie, 63, 71, 75, 81 2, ftirici, v. a , a afl din auzite.
85, 90, 94, 107, 141, 143 5, 147, Stratenie, s., 10.
156 ; Sf. loan, 26, 143 ; Sf. luda 21; streind, s., 106.
Sf. Milzail, 41, 143; Sf. Nicolae, 165; stria?, v, a se vremea, 5.
Sf. Paul, 114 ; Sf. Petra, 17, 36 7, strigoaicd, s., 68, 108, 111, 124, 126,
72, 82, 95, 113, 114, 123, 143, 127, 142.
150 ; Sf, Simion, 20; Sf. Varvara, strigoiu, s., 124, 128.
49, 160 ; Sf, Vasile, 106, 170, s., 104.
Sfdidd, s.' icoana Maicii Doinnului, ship, s., 58.
facAtoare de minuni, 139. stunk v. a , 61.
Sfing s. pl., 10, 170, sturd, s., 66.
sfinfiturd, s., 152. sturz, s., 8, 104.
sgremtiind, v , a , a sgril a rci, (des- suflei, v. a vntul, 27.
pre mata) la up, ca s'o aud cei sudui, v. a , 80.
din casa i s-ia dea drumul. suflet, s., de cnd se zidete , 29.
sgul, v. a se , a se sgrebull de frig. quleanca s., inelgorie : vi-a facut a-
www.digibuc.ro
179
verea at sulean tumnit de cap pe toate arumuri-

sumeni, s. pi., 113. le (jud. Suceava).
T, T. tun, s., 81, 96, 143, 145, 152 ; iarba
tunalui, 81.
Tdciune, s., 57. tuna`, s., 81.
WA s., 100. turbd, v. a. cnd turbeag o vie-
teiltildu, s., 113. tate, 44.
tamdie, s., 29, 79. Turc, s. \rant dela , 55.
fnfar, s., 8, 104, 106. him), v. a cu gdleata, at cofa, a
MO/di, v. a , 103. plou tare, 108.
lard, s. ullo, Ora! Unde v duceti ne-
U.
bunilor? Stati sd ne 'ntelegem!
fared, s., 5, 104. Ucigd-l-crucea, s., 43.
farcalan, s., 4. &Mot-ire, s., 128.
girtiird, s., 169. uit, v. a se soarele 'napoi, 5.
teiu, s., 78, 80, 152. ujul, v. a vantul, 27.
tesmechiuri, s. pl., minciuni, fleacuri, alia, s., 104.
surublrii : mosie cdptatil cu , cu Ungar, s. vnt dela , 55.
hapca. ureche, s., 8, 56, 87, 104 ; soare cu
lest, s., 118, 127. urechi, 124.
tigaie, s., 65. urld, V. a vntul, 27.
Tigan, s. 127. urs, s., 8, 87.
livdd, s., 65. urzicd, s., 80, 118.
toacd, s., 128, 131. usd, s., 104.
toamnd, s., 91, 113, 115. usturoiu, s., 28, 45.
tomoroagd, s., 107. 1
topor, s., 89, 120, 150, 153. V,
toroiplan, s., 1. Vact* s., Y04, 160; ntyynaPii, 104.
trage, v. a vntul, 27. valvdreiog, adv. 7
traistd, s., goald, 54: s'au luat cloud. vomit, s., vdzduhuitii, .
trdisti-goale (doi sraci); 1-a prins viilvdtae, s., 57. c
cu mta 'n traistit (cu minciuni). vnt, s., 1, 16 si 4nInthit. 43, 44,
trdncdnaie, s., 12. 45, 48, 63, 104, 1477 159.
trntor, s., 104. vntoaicd, s., 37, 45.
tras, s., In vale, 138. vntoasii, s., 45, 46, 51.
trilsnet, s., 73; piatra trdsnetului, 74. vdntul, v. a , 44, 46.
trebelnic; adj., harnic, priceput : ant o vntulef, s., 53.
slugd mai trebelnicd si una mai vdntuf, s., 53.
a$k pentru mai usor. yard, s., 9.
fren, s., 104. vdratec, s., 48.
troian, s., 168, vrtej, s., 46, 50, 124.
trap, s., 104. vtirtecus, vrticas, s., 50.
tufd, s., alun, 89. Viirtolomeiu, s., 48, 150.
luia, s. f. art., 22. vdzduh, s., 1 i urm.
tulnic, s., 107. viclzor, s., nume slay de Vint, 18, 46.
lumiin, v. a, a zApAci: de cand vicol, s., 46.
s'a dat In dragoste cu fata, umbld vie, s., 147, 148.
www.digibuc.ro
lAo
vienne, s., 96. vreme, s., 2 si urm.; tard, 46 ;

vrfor, s., 46. murga, cu coada lungil" ploul
vifornifd, s., 46. vrenud, v. a , 5, 166.
Whornifd, s., 46. vultur, s., 57, 151.
Winn), s., 102.
Z.
vin, s., 159.
Vineri, s., 11, 79, 81, 93, 112, 124, zdb/du, s2, 01.
147, 149. zdduf, s., 104.
vis, s., 28, iliduh, s., 1.
visterie, s., vsteriile vfmtului, 18. zdpadd s., 165.
vitd, s., 8, 10, 57, 104. zdpr1, v. a se , 59.
vlog, vloh, s., 108. zdpufeald, s., 104.
vcot, s., 46. zdton, s. Zpor de apl la moaril.
volvurd, s., 50. zdzdaf, s., 1.
voria, s., manta vnturilor (Italia), 18. zdzdah, s., J.
vrabie, s., 8, 58, 104, 167. zdudt, s., 131.
vrdjifor, s., 153. v, s., mare, 113.
Pal/wean, s 55. zloaM, s., 58, 154, 169.
www.digibuc.ro
CUPRINSUL
Pag.
Pag. PARTEA V. Fulgerul, freisne-
tul, tuneful.
PREFATA 11 I
I. Fulgerul 71
PARTEA I. Vadulwl 1 II. TrIsnetul 73
PARTEA II. VIM la. III, Tunetul 81
I. Vntul 16 , PARTEA VI. Plocia.

II. Vnturile . . . 43 I. Ploaia 94
III. Semne de \rant . . 56 II. Semne de ploaie . 96
IV. Credinti mrtinte III. Calendarul ploilor 105
allele 58 IV Ploile 107
V. Curmarea ploilor . 117
PARTEA III. Noting.
I. Nourii i pa& . . 61 .
VI. Seceta 123.
VII. Piatra 140
II. Promoroaca . . . 66
PARMA 'VII. Curcubeul 157
PARTEA IV. Rolla Munn.
I. Rom 67 PARTEA VIII. Zito& 165
II. Bruma 69
INDICE 1 OWSAR . . 171
www.digibuc.ro
DIN PUBLICATIUNILE ACADEIMEI ROMANE
L.
Criniceanu Dr. Gh., Igiena taranulili roman. Locuinta, incaltamintea

si imbracmintea ; alimentatittnea in diferite regiuni ale, -terii st in
diferite timpuri ale anului. 1898 F.
Gorovei Artur, Cimiliturile Romani lor. 1898 3.
Grigoriu Or., Medicina poporului, I. Boalele oamenilor. A nal. Acad.
XXX Lit. . . .- . . . 1.60
II Boalele vitelor.---Anal. Acad. XXX Lit. 0 50
larnik Dr. I. U. i A. Brseanu, Doine si strigturi din Ardeal cu un
glosar complet de Dr. -I. U. Jarnik. Buc. 1895
tupaou D. P., Medicina babelor. Adunare -de descntece, retete de dol-
toril si vrajitorii bbesti. Cu on raport de Prof. I. Biann.-- Anal.
Acad. XII Lit. .
Manoiescu Dr. N., Igiena taranului. Locuinta, iluminatul si incalzitol

. ei. Imbrcamintea, Incaltdmintea, Alimentatiunea tranulni. 1895 . 5.---
Maria n S. Fl., Cromatica --poporului roman. Discurs de receptione, co
raspuns de B..P. 1-14dea.--Anal. Acad. IV. 2 1.
...
. .
Descantece adunate de G. Saulescu. RaportAnd. Acad. V'2.

Vrji, farmece si desfaceri.Anal. Acad. XV Lit, . . 1.
Insectele in limba, credinta si obiceiurile Romnilor. 1903. 6.--
Legendele Maicei Donmului. 1804 4
Nasterea la Romani. Studiu etnografic. 1892
.Nunta la Romani. 1892
f
Inmormantarea la Romani. 1892
:Sarbatorile la Romani :
10
3
-; "-Vol. I.- Carnelegite. 1898 3

'1- Vol. IL-- Paresimile. 1899 3.
Vol. Ill.- -Cincizecimea. 1901 4
Obedenaru Dr:- M. G., Texte macedo-romne, basme si poezii poporale
dela Crusova. Publicate dupd manuscriptele originale, cu tot glo-
sar complet; de Prof I. Biamt. Buc. 1891 4.
otescu 1., Credintele taranolui roman despre cer sj stele. Anal. Acad.
XXIX Lit. 1.--
Pamfile Tudor. Jocuri de copii, adunate din satul Tepu (jud.- Tecuciu).
-Anal, Acad. XXVIII Lit. 1 40
jocuri de-copii, adunate din satul repo (jud. Tecuciu) Mem. II . 1.60
Popahagi-Vurdun P. N., jocuri copilresti cider dela Romnii din
Macedonia.Anal. Acad. XXV Lit. 0 75
: Megleno-Romnii. Studiu etnografico-filologic. Partea I. Amal.
Acad. XXV Lit. 4 40
Partea II. Anal. Acad. XXV Lit. . . .. . '' 1.40
Graie aromne.AnaL Arad. XXVII Lit 1 60
Basme aromne- si glosar. 1905 8
Sineanu Lazar. Basmele romane in comparatiune cu legendele aritice
clasice si in legaturd cu basmele popoarelor invecinate si ale tutu-
ror popoarelor tOmanice. 1895 10
Sevastos Elena. Nunta la Romani. Studio istorico-etnografic compa-
rativ. 1859 ,
Tiplea AlexandrU. Poezii populare din Maramures. Anal. Acad.
XXVIII Lit.. 1 20
Viciu Alexiu. Glosar de cuvinte dialectale din_ graiul viti al poporuhsi
roman din Ardeal.--Anal. Acad. XXIX Lit
\ 1 50
TIPOGRAFIA I LEGATORIA DE CARTI, TORICELI C. SLOBOZIANU, BARLAD.
www.digibuc.ro

Vazduhul, Tudor Pamfile PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vazduhul, Tudor Pamfile PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vazduhul, Tudor Pamfile PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

N.MMELigni....Man/.. -11.M.SatalM4 ..I.

Dt._ VIETITT1 POPORULUI ROMAN

SEDINTA DELA 6 FEVRUARIE 1915

DIN vow POPORULUI ROMAN

EDINTA DELA 6 FEVRUARIE 1915

I. flora din Cartal, de Pompiliu Piirvcscti, 108 L. 3.

III. Poezii populare din Maramures, de Tit. Bud, 1908. .

IV. Cantece i urdturi, de Al. Vasiliu, 1909 5.

VII. Sarbdtorile poporidui, de C. Midulescu-Codin si D. Mihala-

V III . Industria casniai la Romani, de T. Pamfile. Preminl

legen de ilimnesti, culese

'de D. Furtunk 1913

XXVI. Ceram si podoabele lui, dupa credintile poporului rom(in,

1. Vzduhul, dup inchipuirea poporului roman, este golul

ho!"; l-a facut ghem si gramada, si I-a izbit de pmnt! Pofteas-

altii spud c vremea se schimba and ciorile vor sbur in toate

(1) Cred. Rom. din corn. Tepu, jud. Tecuciu.

Luna va fi ngrddit, adid va ave un cerc alb imprejur (1),,

Pie lea il va manch pe orn (1).

Ciaunului ii va arde scrumul pe fund (1).

Cocoarele se vor dltori (5).

(1) $ezdtoarea, I, p. 17. Zanne, Proverbele, I*, p. 389.

Lenele (1) vor Incepe s umble (2).

(1) Pompilis viaticus, Latr.

apunnd, se va uit inapoi" (1); prin alte prti, dad soarele se

Focul va fAsAl pe vatr (1).

Meifa va dormi pe pat.

Cum va fi vremea la Bunavestire, as va fi la Pasti (1).

(1) Marian, StirMtorile, 11, p. 223. Voronca, op. cit., p. 933.

invtaserA carte pan la brau, adicA se fAcuserl burdufuri de car-

In vremea aceasta tranul ie afar-A si se intoarse cu o crosn

cum vorbesc toti oamenii cnd merg pe drum, dupA ce au pus

(1) A dat pe el atitia bani cti a luat pe un porc tngrpt.

Ba mi se pare ca aici ai mai mult dreptate. Da ia s ve-

1. Cu ce prilej s'a izvodit Intia data vntul pe lume ? In a-

cunda in mare, dar Dumnezeu a Iuat apa. Se ascunda in nisip

(1) Voronca, op. cit., p. 404.

pierde ghernul i pand. cand II gseste si pune ghemul la loc,

lume. La gaura, ca sa-i atina calea c'un wmuiog, a pus chiar

De ce nu dai drumul vntului, Sfinte Simioane, cAci uit-te

3. Ce infatisare are vc2ntul ?

(1) Voronca, op. cit., 397.

sloatele pe pduri si rnri, ca s nu strice slimilkturile, el ne.

(1) Pe larg In T. Pamfile, Povestea lumii de demalt, p. 35 6.

,,0 femeie, in Moldova, a blsttnat vntul,spune o poves-

uitat pe fereasta si a vzut un mosneag cu barba Ora in p-

si din cari Dumnezeu i-a luat una fiindcA er prea de temut;

(1) Voronca, op. cit., p. 401. 2.

dac se intampl s deoache pe cinev, descntecul de deochiu

DupA o credinta moldoveneasck vntul trebue sA dea intr'o zi

Astfel, ca o fiint ce nu se poate vedek vntul este cimilit

5i trosc! o palma femeii ! Femeia a si ramas moarta pe loc.

degerh. 0 arnageste ca el merge sa taie lemne. Se duce si lea-

Cum a alignit, baiatul apuca cojocul.

(1) Voronca op. cit., p. 400.

Si pled, i ii lasa pe flci s mai dispute intre ei, daca vor

Ni-a zis omul acesta ,,buna ziva".

Vine vara si el ies la prsit. Unde nu dIt soarele o fierbintea-

De ce n'ai spus cA o dai ?