Bloc Motor-Arb Cotit

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 16

Acest prim post va prezenta modelarea pistonului.

Download Piston piston

Acum, voi detalia constructia pistonului:


Forma de baza este un cilindru, deci voi incepe cu o schita circulara si un
Extrude.
Trasatura caracteristica acestui tip de piston intalnit la motoarele W si la cele
VR ale grupului VW este suprafata superioara a pistonului, taiata la un unghi
de 15/2=7.5. Aceasta va fi realizata foarte simplu printr-un Extruded Cut
(Through All) intr-un plan in care pistonul apare dreptunghiular am ales
planul frontal.
Urmatoarea trasatura se refera la santurile pentru inele. Deoarece sunt
circulare am folosit Revolved Cut si o alta schita care defineste profilurile
inelelor, in planul frontal.
Pentru acest tip de motor, pistonul nu are o grosime uniforma de-alungul
axei, el fiind subtiat in partea inferioara, imediat sub inele. Pentru aceasta
trasatura am folosit Revolved Cut, similar santurilor.
Pistonul prezinta in partea inferioara, planul din dreapta, doua suprafete
plane, paralele. Aici am ales Extruded Cut pe o schita cu doua dreptunghiuri
pe planul drept.
Partea superioara a pistonului are o concavitate pentru a facilita arderea. Dat
fiind planul inclinat si forma elipsoidala, am ales sa schitez direct pe
suprafata superioara, sa convertesc forma suprafetei (elipsa) intr-o entitate
pe acel plan, si apoi sa creez una similara, mai mica, prin Offset Entities.
Apoi, printr-un simplu Extruded Cut am ajuns la forma dorita.
Pentru ca pistonul este inca plin in interior, am ales sa decupez un volum
pornind de la o schita in planul de jos. Partile groase corespund locului unde
se atasaza boltul si sunt paralele cu suprafetele plane create anterior. Printr-

o schita circulara pe una din acele suprafete si un Extruded Cut Through


All am creat si gaurile necesare boltului.
Pentru a nu atinge contragreutatea arborelui cotit, pistonul prezinta un profil
circular in partea inferioara cand este privit pe axul motorului (in cazul
nostru, frontal). Aceasta este realizata printr-o schita pe planul frontal sau
pe suprafetele paralele, si un Extruded Cut.
Ultima trasatura de baza a constructiei se refera la gaurile pentru curgerea
uleiului prin piston, facute la nivelul inelului 3. Metoda aleasa aici foloseste
una din suprafetele paralele ca suport pentru schita. Am convertit marginile
santului inelelor si am creat un cerc tangent la amandoua. Am creat gaura
printr-un Cut Extrude Up to next si apoi am multiplicat-o prin Circular
Pattern. Am folosit geometrie de referinta pentru modelul circular: o axa
definita prin cilindrul initial.
Partea cosmetica a modelului a constat in Fillet-uri multiple si cu raze
diferite, similar cu imaginile din fisierul de referinta.
Va multumesc pentru ca ati citit despre aceasta constructie. Continuati sa
cititi urmatoarele postari ce vor include intregul ansamblul biela piston.

In aceasta postare voi continua cu constructia modelului W16. Voi prezenta


inelele pistonului, partile bielei si asamblarea ei, si ansamblul final cu
restrictiile de miscare necesare.
Descarca Piston-rod
Prima parte a ansamblului final, pistonul, este deja creata. Voi continua cu
constructia celorlalte componente. Pentru a umple cele trei santuri in piston
folosim inele, doua dintre ele sunt identice, cel putin in modelul nostru
simplificat. Am creat primul model de inel printr-un Revolved Boss pornind
de la o schita in planul frontal. Pentru axa am folosit abordarea cea mai
simpla, am desenat un centerline vertical prin origine in aceasi schita cu
profilul folosit.

Cel de-al doilea model de inel, desi are aceleasi dimensiuni exterioare ca si
precedentul, trebuie sa permita curgerea uleiului de la gaurile din piston
catre cilindru. Pentru aceasta am inceput prin a crea doua inele mai subtiri in
cadrul aceleiasi piese folosind metoda precedenta. Apoi, selectand suprafata
superioara a inelului inferior am schitat o linie cu lungimea corespunzatoare.
A urmat un extrude thin feature, cu conditia up to surface pana la
suprafata inferioara a inelului superior. Am creat o axa la intersectia dintre
planul frontal si cel din dreapta, si am folosit-o pentru a face un model
circular (pattern) din entitatea creata anterior (cea care uneste cele doua
inele subtiri).
Urmatoarea piesa este boltul ce conecteaza pistonul si biela. El este creat
pornind de la un cerc pe o schita, si un Extrude Boss. Lungimea lui este
egala cu distanta dintre suprafetele paralele taiate in suprafata exterioara a
pistonului, partea inferioara. Schitand doua cercuri concentrice in loc de unul
creaza un bolt gol in interior.
O parte importanta in acest ansamblu este biela. Este construita ca un
subansamblu format din doua piese si doua suruburi. Pentru a usura
constructia a doua piese ce se potrivesc perfect, am inceput cu o singura
schita, am copiat fisierul, si apoi am continuat cu Extrude si alte trasaturi in
fiecare fisier. Schita de baza trebuie sa aiba doua cercuri, unul ce corespunde
fusului maneton de pe vilbrochen (arbore cotit), si un ce corespunde boltului
pistonului. Am adaugat pe aceasi schita un contur ce contine in interior cele
doua cercuri si arata similar profilului din fisierul de referinta. Ca un sfat
general, am folosit Smart Dimension pentru distanta dintre centrele
cercurilor, deoarece ea reprezinta o dimensiune foarte importanta in motor si
trebuie sa fie usor de ajustat in decursul constructiei.
Dupa ce am copiat fisierul, am desenat o linie in locul unde cele doua parti
ale bielei s-ar uni si apoi am taiat partea nedorita din fiecare schita/fisier. Am
creat un Extrude pe ambele schite cu aceasi grosime, Mid-Plane. Apoi am
creat o gaura de inch cu optiunea clearance selectata, pentru a permite
surubului sa treaca (fara filet!). Acesta a fost facuta in fata superioara a
bielei inferioare. Am facut o gaura similara pe fata inferioara a bielei
superioare, doar ca aici am deselectat optiunea clearance pentru a face si un
filet interior cu pasul 20. In final, am duplicat gaurile din ambele fisiere prin
Mirror fata de planul din dreapta.
Din acest punct, constructia pieselor ce alcatuiesc biela se face separat.
Pentru partea inferioara nu mai este necesar alt element deci voi continua cu
cea superioara. Dupa cum se poate vedea in fisierul de referinta, partea
superioara a bielei are un profil trapezoidal in partea superioara. Am creat
acel profil pe planul din dreapta si apoi l-am taiat in ambele directii cu
optiunea Through All. Pentru a micsora greutatea, piesa nu are o grosime

constanta, ea are un profil uneori numit T, in acest caz asemanator cu un H


deoarece este simetric fata de planul din dreapta. Pentru acel profil am creat
o forma pe fata din dreapta a piesei. Acea forma trebuie sa se incadreze in
interiorul conturului piesei, lasand ceva spatiu pentru grosimea liniilor
paralele din H. Apoi pornind de la acea schita, am facut un Extrude Cut in
piesa pe ambele parti. Din motive cosmetice am aplicat rotunjit muchiile
create prin Fillet-uri.
Folosind cele doua jumatati, am creat ansamblul ce formeaza biela. Prin
Mate-uri am suprafata inferioara a partii superioare si suprafata superioara a
partii inferioare coincidente. Apoi am aliniat centrele gaurilor (coincidente).
Desi partile sunt acum unite in model, piesa reala are nevoie de doua
suruburi pentru a fi integra. Le-am adaugat din Design Library si apoi le-am
salvat ca piese separate. Axele lor le-am facut coincidente cu axele gaurilor,
si suprafetele le-am facut coincidente cu suprafata inferioara a piesei
inferioare.
Acum ca toate elementele sunt disponibile, pot crea ansamblul final. Primul
element adaugat este pistonul; implicit el va fi fix. Pentru a fi capabil sa
lucrez usor cu view orientations (unghiuri/moduri de vizualizare), am setat
pistonul pe float cat timp i-am facut originea coincidenta cu originea
ansamblului. Cel de-al doilea element este boltul. I-am facut suprafata
exterioara coincidenta cu cea interioara gaurilor prin piston, si i-am setat
suprafata de la o extremitate coincidenta cu suprafata plana taiata din
marginea pistonului. Cel de-al treilea element este biela. Gaura superioara
din biela are suprafata setata coincidenta cu suprafata exterioara a boltului.
Functiile interesante de tip Mate folosite aici sunt cele Advanced. Biela se
poate misca stanga-dreapta, dar doar cat sa fie tangenta suprafetelor
interioare pistonului. Aceasta este realizata prin un Mate de tip Limit
Distance intre o suprafata plana din interiorul pistonului si suprafata
Extrude-ului ce alcatuieste biela. Aceste suprafete sunt paralele deoarece
sunt amandoua perpendiculare pe bolt. Parametrii folositi sunt: distanta
minima = 0 si distanta maxima = spatiul disponibil intre suprafetele paralele
din interiorul cilindrului minus grosimea bielei.
Urmatorul Mate folosit se refera la miscarea de pendul a bielei fata de
piston. Am restrictionat unghiul dintre planul drept al bielei si planul drept al
ansamblului. Am utilizat un Limit Angle Mate cu parametrii (-42, +42).
Este dificil de a fixa acest unghi foarte precis, dar poate fi aproximat foarte
usor daca modelul este privit din fata in modul wireframe. Biela este
miscata in stanga sau in dreapta pana in momentul in care pare ca atinge de
suprafata interioara pistonului. Apoi utilizand un mate intre acele doua
planuri, unghiul dintre ele este aratat. De aici se poate scadea un mic

procent si rotunji pentru a ajunge la un unghi rezonabil. Se poate verifica


prin interference/collision detection.
Va multumesc pentru ca ati citit despre aceasta constructie. Continuati sa
cititi urmatoarele postari ce vor include blocul-motor si rationamentul
matematic folosit in constructia lui.
...
In a 3-a parte a seriei despre motorul W16 voi prezenta blocul motor si voi
explica detaliat constructia lui.

Descarca Simplified Block - Simplified Block


Explicatiile detaliate despre constructia blocului pot fi gasite in extended
entry de la sfarsitul postarii.
Va multumesc pentru ca ati citit despre aceasta constructie. Continuati sa
cititi urmatoarele postari ce vor include arborele cotit si rationamentul
matematic folosit in constructia lui.
Principala caracteristica a acestui bloc motor este numarul de randuri de
cilindri, patru, pe care le voi numerota de la stanga la dreapta 1-4. La
inceput voi crea o versiune bruta, marita a blocului, cu cinci suprafete
superioare, patru dintre ele perpendiculare pe planurile cilindrilor (ideal
pentru a construi gaurile) si o suprafata orinzontala, centrala. Geometria
randurilor de cilindri este: unghiul V dintre partea stanga si cea dreapta =
72, unghiurile V dintre cele doua seturi de randuri foarte apropiate = 15.
Acestea se pot rescrie raportate la verticala (planul din dreapta ) primul rand
= -43.5, al doilea rand = -28.5, al treilea rand = 28.5, al patrulea rand =
43.5. Un alt lucru important este distanta dintre planurile cilindrilor si axa
centrala (a vilbrochenului) 12.5mm = .492inch. Asadar, este de retinut
faptul ca axele cilindrilor / pistoanelor nu intersecteaza arborele cotit.

Am inceput sa construiesc acest bloc intermediar prin initierea unei schite


in planul frontal si desenarea unei axe verticale si a unei axe orizontale
(centerlines) prin origine. Apoi, am desenat alte patru linii pentru constructii
la unghiurile descrise mai sus. Am unit extremitatile inferioare ale celor
patru linii, doua cate doua, astfel incat sa se pastreze simetria, si apoi le-am
atasat axei verticale. Urmatorul pas a fost fixarea distantei pana la axul
central: Am dimensionat distanta dintre axe si origine la 0.492 inch. Pentru a
incepe schitarea conturului suprafetei superioare a blocului intermediar am
desenat patru linii, fiecare perpendiculara pe una din axele 1-4. Axele
reprezinta mediatoarele acestor linii. Apoi am unit extremitatile apropiate ale
celor doua grupuri de linii (precum in figura de mai jos).

Acum ca am facut forma de baza pentru planurile cilindrilor si suprafata


superioara a blocului intermediar, am inchis conturul pentru a crea un
Extrusion. Am extins liniile din extremitati cu 0.885inch si apoi le-am
conectat la axa orizontala prin linii paralele cu planurile cilindrilor (1 si 4).
Am desenat doua linii pentru constructie, scurte si verticale, prin axa
orizontala, pentru a ma ajuta la constructia unui arc tangent, centrat in
origine, cu raza 2.75 inch (putin mai mare decat raza contragreutatilor
arborelui cotit). In final, am adaugat doua linii orizontale si am extins liniile
superioare incat sa se intersecteze, astfel inchizand schita.

Prin crearea unui Extrude de 24.35 inch pornind de la schita initiala am


obtinut blocul intermediar. Am ales aceasta dimensiune dupa ce am ajustat
gaurile cilindrilor si distanta dintre ele; de aceea voi explica aceasta
dimensiune cateva paragrafe mai jos. Am decis sa incep prin a plasa primul
cilindru la 1 inch fata de marginea blocului (2.65- intre centrul cilindrului si
margine) si apoi urmatorii cilindrii la 2 inch unul fata de celalalt (5.3 intre
centre consecutive). Desi distanta dintre cilindri va ramane constanta pe
toate cele patru randuri, distanta dintre primul cilindru si muchia blocului va
varia, astfel dimensiunea de 2.65 va creste cu numarul randului de cilindri.
Pentru a crea geometria descrisa mai sus am inceput cu o schita pe prima
suprafata superioara (cea din stanga). Am transformat muchiile in entitati si
apoi in linii de constructie. Am desenat o linie paralela cu cele doua linii de
24.35 prin axa ce reprezinta primul rand de cilindrii pe schita frontala. Am
folosit acea linie pentru a desena un cerc de 3.3 inch diametru si pentru a
face un model liniar de patru entitati. Pentru a defini schita complet am facut
centru celui de-al patrulea cerc coincident cu axa modelului liniar, si am
adaugat Smart Dimension (5.3) intre doua cercuri adiacente.

Dupa ce am creat un Extruded Cut Through All, am creat aceasi geometrie


pentru suprafetele urmatoare, cu distantele dintre primul cilindru si
marginea blocului: 5.3 pentru al doilea rand, 3.15 pentru al treilea rand si
5.8 pentru al patrulea rand. Nu trebuie sa existe doi cilindri cu acesi
proiectie pe arborele cotit, deoarece bielele trebuiesc sa fie adaugate
consecutiv si nu se pot intersecta. Numerele de deasupra provin din faptul ca
distantele dintre cilindrii si marginea blocului au o stransa legatura cu
dimensiunile partilor arborelui cotit. Aceste doua entitati sunt corelate
geometric, astfel este cel mai usor sa fie construite separat si ajustate apoi
pentru a se potrivi. Desenele din fisierul de referinta pot oferi niste proportii
de baza dar nu sunt intotdeauna corecte, de aceea este nevoie de niste
aproximari.
O nota despre dimensiunea de mai sus (24.35 inch): dat fiind ca al patrulea
rand are distanta fata de margine 5.8, ca sunt patru gauri fiecare cu
diametrul 3.3 si distantate la 5.3 (intre centre), si ca distanta fata de
marginea din spate a blocului trebuie sa fie 2.65 (precum distanta randului
1 fata de fata frontala) pentru a pastra simetria, un mic calcul arata intelesul
fizic al numarului: 24.35=(5.3+0.5)+(5.3*3)+2.65+1 .
Pentru a introduce pistoanele mai usor, am creat axe prin centrele cilindrilor.
Ordinea pe care am folosit-o este este cea folosita la numerotarea
pistoanelor/cilindrilor. Primul piston conectat la vilbrochen este cel cu
numarul unu, al doilea este cel cu numarul doi, si asa mai departe, precum
in imaginea de mai jos.

Deoarece axele cilindrilor nu trec prin axul central al motorului (axul


vilbrochenului), este dificil de calculat exact inaltimea blocului in acest
moment. In prima mea constructie a acestui model am construit initial
arborele cotit, l-am plasat in interiorul blocului si am adaugat pistoanele 1-4.
Prin setarea vizualizarii pe Wireframe, planul frontal, si prin miscarea
pistoanelor in punctul mort superior (PMS) am reusit sa masor distanta
dintre suprafetele lor superioare si fetele blocului. Cu acele masuratori am
stiut exact cat sa tai din bloc. Pentru a fi mai precis in aceasta
(re)constructie, am copiat schita din fisierul meu initial si apoi am definit-o
complet prin relatii si Smart Dimensions. Apoi am creat un Extruded Cut prin
intregul bloc. Acum forma superioara a blocului este completa.
In acest punct, vilbrochenul poate fi vazut din exterior atunci cand este pus
in bloc, de aceea am ales sa inchid partea frontala si cea dorsala a blocului
prin doua Rib(s), sau prin una singura si un model liniar. Pentru Rib am
desenat o linie orizontala prin diametrul cercului de pe schita frontala.
Grosimea am fixat-o la 0.87 inch aceasta dimensiune a fost determinata
dupa ce am introdus arborele cotit. Am facut un model liniar din acest Rib
de-alungul lungimii blocului la o distanta de 24.35-0.87=23.48 inch.
Singura trasatura importanta ramasa este decupajul pe fata frontala si cea
dorsala pentru a permite arborelui cotit sa iasa din bloc si sa se conecteze la
alte sub-ansamble (transmisie,etc.). Aceasta a fost facuta prin o schita
circulara centrata in origine pe fata frontala si un Extruded Cut Through All
. Diametrul acestui cerc este de 1.93inch, egal cu diametrul fusului palier al
arborelui cotit.
O modificare adaugata in timpul constructiei curelelor pentru axele cu came
este o gaura in partea din spate a blocului ce sustine o fulie dubla. Diametrul
este de 0.76 inch, este plasata la 6.5 inch deasupra originii (pe suprafata din
spate), si adancimea este de 3 inch.

In a 4-a parte a seriei despre motorul W16 voi prezenta vilbrochenul si voi
explica detaliat constructia lui.

Download Crankshaft
Explicatiile detaliate despre constructia blocului pot fi gasite in extended
entry la sfarsitul postarii.
Va multumesc pentru ca ati citit despre aceasta constructie. Continuati sa
cititi urmatoarele postari ce vor include ansamblul Block-Crankshaft-Pistons
(bloc-arbore cotit-pistoane) si animarea lui.
George Bucsan
Worcester Polytechnic Institute
Aerospace Engineering, 2014
Constructia acestei piese este modulara. Voi construi trei piese si le voi
adauga repetat intr-un ansamblu.
Prima parte, Main axle axul principal, este un cilindru cu diametrul 1.93
inch si o grosime de 0.87 inch. De asemenea are o axa centrala (Reference
Geometry) pentru a facilita procesul de mating mai tarziu.
A doua parte este compusa dintr-o contragreutate si un fus maneton pe care
se conecteaza bielele. Voi numi aceasta piesa Offset Axle. Partea cilindrica
a acestei piese are parametrii: diametru = 0.144 inch, grosime = 0.5 inch.
Contragreutatea este creata prin Extrude Boss de grosime 0.39 inch. Schita
pentru contragreutate are doua trasaturi de baza: un semicerc de raza
R=2.54 inch care este concentrica cu proiectia axului principal al motorului,
si un semicerc concentric cu fusul maneton, dar cu o raza putin mai mare
(1.8 inch). Restul schitei este compus din arcuri tangente pentru a inchide
profilul.

Prin centrul semicercului mare am creat o axa centrala (Reference


Geometry) pe care o voi folosi la mate mai tarziu in ansamblu. Pe
suprafata fusului maneton am adaugat o schita si am desenat o linie
verticala pentru a ma ajuta la vizualizarea unghiurilor de faza in ansamblu.
Pentru ca voi folosi aceasta parte si rotita la 180 in ansamblu, si pentru ca
aceasta rotatie se aplica si planului drept al piesei (cel pe care l-am folosit la
mate-uri), am copiat fisierul, l-am salvat cu un alt nume si l-am modificat
putin. Am creat alt plan, la un unghi de 180 fata de planul drept si l-am
numit Flip Right. Piesa modificata am numit-o Offset Axle Flip.
In acest moment constructia este aproape terminata, toate componentele
sunt create. Singurul lucru ramas este problema calcularii unghiurilor de faza
intre piesele Offset Axle (/Flip). Fisierul de referinta pe care l-am folosit de-a
lungul intregii constructii se refera doar la motoare W4/8/12, dar explica
algoritmul pentru calcularea unghiurilor de faza destul cat sa poata fi inteles
de cineva fara experienta cu motoare.
Calcularea unghiurilor:
Daca presupunem ca toate pistoanele sunt dispuse liniar, piesele Offset Axle
ar fi dispuse la unghiuri de 360*2/16=45, secvential, una fata de cealalta.
Deoarece motorul este in patru timpi, fiecare ciclu complet reprezinta doua
revolutii complete ale arborelui cotit (2*360). Deoarece pistoanele trebuie
sa fie echilibrate, acest unghi este impartit si distribuit unghiurilor de faza,
cu alte cuvinte, diferenta de faza dintre doua pistoane consecutive este
aceasi: 720/16=45.
Din pacate, configuratia acestui motor nu este 16 in linie. In fisierul de
referinta, inginerii de la VW explica algoritmul pentru determinarea
unghiurilor de ajustare crankpin offset. Aplicam acest algoritm: 72
(unghiul V dintre partea stanga si cea dreapta a motorului) 45 (unghiul
de faza determinat mai sus) = 27. Acest unghi de ajustare reprezinta o
aditie unghiului de faza calculat, ce trebuie aplicata partilor Offset Axle

corespunzatoare pistoanelor din randurile din dreapta (considerand ca


incepem sa numaram cilindrii din partea stanga).
Ordinea de aprindere a acestui motor este bazata pe alt mod de numarare a
pistoanelor (cea noua este in stanga, cea initiala, ordinea de pe arborele
cotit este in partea dreapta):
7
8
15
16
13
15
14
16
5
6
13
14
9
11
10
12
3
4
11
12
5
7
6
8
1
2
9
10
1
3
2
4
Ordinea de aprindere folosind noua metoda de numarare:
1, 16, 7, 10, 3, 14, 5, 12, 2, 15, 8, 9, 4, 13, 6, 11
Aceasta poate fi transpusa in metoda initiala de numarare:
1, 16, 13, 4, 5, 12, 9, 8, 3, 14, 15, 2, 7, 10, 11, 6
Folosind ordinea de mai sus, acum stim ce unghi de faza sa adaugam
fiecarei piese. Voi considera ca prima piesa Offset Axle are un unghi de faza
0. Apoi, pistonul cu numarul X are un unghi de faza corespondent (X1)*45. Acum trebuie sa tinem cont de unghiul de ajustare de 27:
unghiurile corespunzatoare pistoanelor din dreapta sunt cu 27 mai mari
decat unghiurile corespunzatoare pistoanelor din stanga (1-2,3-4,5-6,7-8,
s.a.).
Setul de unghiuri care se repeta pentru partea stanga este: 1-0, 3-90, 5180, 7-270 (9-360). De aceea, setul de unghiuri care se repeta pentru
partea dreapta este: 2-27, 4-117, 6-207, 8-297. In concluzie, unghiurile
pentru prima jumatate a arborelui cotit sunt:
1-0, 2-27, 3-90, 4-117, 5-180, 6-207, 7-270, 8-297
Cea de-a doua parte este identica din cauza periodicitatii. De aceea am
construit vilbrochenul
Pentru prima jumatate a ansamblului, procedura implica doar introducerea
pieselor in fisier. Am introdus de patru ori fiecare fisier: Main Axle, Offset
Axle si Offset Axle Flip. Ordinea de asamblare de-a lungul axului central este
periodica: Main Axle, Offset Axle si Offset Axle Flip. Dupa aceea, am lipit
(mate) planurile drepte ale pieselor la unghiurile specificate mai sus (in
Bold). In final, am constrans (mate) suprafetele frontale si dorsale ale
oricaror doua piese adiacente. In plus, pentru partea Offset Axle Flip am
creat si folosit planul Flip Right. As fi putut folosi planul drept initial, dar din
cauza rotirii lui la 180 ar fi trebuit sa adaug aceasta valoare unghiurilor
calculate mai sus, ceea ce ar fi facut acest proces si mai neclar.
Pentru ansamblul final al vilbrochenului, am introdus de doua ori
subansamblul Half Crankshaft si le-am lipit (suprafata din spate a primului
subansmablu si suprafata din fata a celui de-al doilea). DE asemenea am

facut planurile lor drepte, frontale si superioare paralele doua cate doua
(Parallel Mate).
Mai tarziu in aceasta constructie am avut nevoie de un vilbrochen mai lung,
de aceea am creat doua copii ale piesei Main Axle si le-am modificat numele
si lungimile: Main axle medium (L=1.63 inch) si Main axle long (L=2.5 inch).
Aceste lungimi au fost ajustate dupa ce am plasat vilbrochenul in bloc si am
masurat distantele dintre suprafete. Am adaugat aceste doua piese capetelor
ansamblului de mai sus, le-am lipit axele centrale de axa centrala a
vilbrochenului, am lipit suprafetele adiacente si am blocat piesele (Lock
Mate).
.
In acest post despre motorul W16 voi crea un ansamblu partial si voi face
componentele deja prezente sa arate si sa se miste ca un motor real. Ca de
obicei, aceasta constructie va fi foarte detaliata.

Descarca fisierele. - block-crankshaft-pistons


Explicatiile detaliate despre constructia blocului pot fi gasite in extended
entry la sfarsitul postarii.
Va multumesc pentru ca ati citit despre aceasta constructie. Continuati sa
cititi urmatoarele postari ce vor include o piesa foarte importanta si
complicata: chiulasa.

Dupa cum se poate vedea in poza de mai sus, toate partile necesare sunt
deja disponibile, cu exceptia baii de ulei (Lower Crankcase):

Piesa este modelata dintr-o schita, prin Extrude Boss, si un model liniar din
Ribs. Latimea piesei rectangulare initiale este aceasi cu grosimea bazei
blocului motor. Raza cercului taiat din interior este putin mai mare decat cea
a contragreutatii vilbrochenului.

Pentru Ribs am creat un plan aditional (Reference Geometry) paralel cu


planul frontal, la o distanta de 8.385 inci. Aceasta dimensiune am obtinut-o
prin scaderea distantei dintre prima si ultima componenta main axle a
vilbrochenului din lungimea baii de ulei. Acest numar este impartit la doi
pentru ca planul de referinta este planul frontal care trece prin mijlocul
geometric al baii de ulei.
Fiecare Rib are o grosime de 0.87 inci, identica cu grosimea componentei
main axle (fusul palier) a arborelui cotit.
Modelul liniar de Ribs este creat de-a lungul axei longitudinale (pentru
referinta se poate alege orice muchie paralela cu piesa, de lungime egala).
Distanta dintre doua Ribs in modelul liniar este egala cu distanta dintre doua
paliere pe arborele cotit: 2.65, iar numarul total este de 7.
Dupa crearea acestor Ribs, am inchis partea frontala si cea dorsala a baii de
ulei prin alte doua Ribs, de grosimi egale.

Pentru a permite vilbrochenului sa stea pe baia de ulei (pe post de lagare


nu am complicat prea mult constructia) am creat un Extruded Cut circular de
raza egala cu raza palierului manetonului, prin toata piesa. Schita este un
cerc centrat in origine cu raza 0.87 inci.
Pentru a face piesa mai usoara am creat un Shell pe partea inferioara cu
grosimea de 0.45 inci.
In acest moment, toate componentele necesare sunt disponibile si gata de a
fi asamblate.
Din cauza complexitatii crescute, Solidworks 2010 nu poate face fata
simultan tuturor subansamblelor piston-rod (piston-biela). Solutia usoara
este sa facem totul mai simplu prin adaugarea fiecarei parti in miscare unui
unic ansamblu. Am numit acel ansamblu Block-Crankshaft-Pistons.
Primul subansamblu este compus din capul pistonului, inelele si boltul. Am
luat ansamblul Piston-Rings postat acum cateva saptamani si i-am adaugat
boltul. Al doilea subansamblu este Rod (biela) din acelas post ca si PistonRings. Deoarece aceste ansamble nu sunt flexibile, ele pot fi adaugate
ansamblului principal fara sa apara probleme cu Mate-urile (legaturi).
Prima parte din ansamblu este cea mai mare parte fixa: blocul. A doua parte
este arborele cotit. Am pus un mate concentric intre gaura semi-circulara din
bloc si palierul arborelui cotit. Urmatoarele componente sunt cele 16
pistoane. Am pus un mate coincindent intre axa centrala a fiecarui piston si
axa unui cilindru (axis 1-16).
Pentru fiecare piston am repetat procedura urmatoare:
Adauga un mate concentric intre manetonul arborelui cotit si lagarul
bielei corespondente.
Adauga un mate coincident intre una din suprafetele componentei
offset axle a vilbrochenului si una din suprafetele corespondente de pe
biela
Adauga un mate concentric intre bolt (Pin) si suprafata interioara a
gaurii din biela. Acorda atentie la suprafata superioara a pistonului intrucat
trebuie sa fie paralela cu suprafata superioara a blocului. Daca nu este,
selecteaza optiunea Flip in mate.
Ultima componenta adaugata este baia de ulei. Am pus un mate coincident
intre suprafata ei superioara si suprafata inferioara a blocului. Apoi am pus
alte doua mate-uri pentru a face coincidente muchiile corespondente si a
bloca baia.
Cineva s-ar putea intreba de ce arborele cotit nu a fost fixat de la inceput pe
axa longitudinala. Raspunsul este pentru ca vilbrochenul trebuie sa intre in
gaurile semi-cilindrice din baia de ulei. Asadar, am pus un mate coincident
intre suprafata unei contragreutati si cea a unei cavitati.

Dupa incheierea acestei cantitati considerabile de modelare, urmeaza partea


mai distractiva: crearea animatiei. In partea din stanga jos a ecranului SW
exista un tab numit Motion Study. Pe ecranul Motion Study vedem noi itemi.
Pentru animatie am adaugat un motor rotativ arborelui cotit si am relectat o
miscare de revolutie relativ inceata, 30 rpm pentru a facilita vizualizarea.
Apoi am miscat slide-bar-ul corespunzator timeline-ului pentru a mari durata
animatiei la aproximativ 20 de secunde. Am salvat intreaga animatie cu un
framerate de 24 cadre pe secunda. O idee importanta aici este faptul ca
programul trebuie lasat sa ruleze animatia dupa ce o calculeaza, altfel
fisierul .avi nu va fi salvat in totalitate.

S-ar putea să vă placă și