Statul de Drept

Colegiul Financiar Bancar din Chisinau
Referat
La disciplina: Bazele legislatiei
Tema: Statul de drept
Profesor: Ilciuc Catalina

Elev gr. Inf 13311g Cascaval Dumitru
Chisinau 2015
Introducere
Statul de drept reflect interdependena dintre cele dou fenomene sociale, fiecare avnd
tendine opuse: statul (puterea) i supunere, dreptul de ordonare i frnare.Statul de drept
presupune armonizarea, echilibrarea raporturilor celor dou componente, n sensul domniei legii,
adic a supremaiei ei absolute n scopul prezervrii drepturilor i libertilor individuale. El a
aprut n secolele XVII-XVIII, n cadrul revoluiilor din rile occidentale ndreptate mpotriva
arbitrariului feudal. n epoca modern conceptul a fost reactualizat, n urma experienelor
totalitare din mai multe ri europene. Prin trsturile sale, se observa c, de fapt, statul de drept
se identific cu statul liberal-democratic. Oricum, reprezint stadiul cel mai avansat de
organizare social-politic, validat de experiena istoric, ceea ce nu nseamn c nu este
perfectibil.n ceea ce privete categoria stat de drept, n literatura de specialitate au fost
elaborate cteva zeci de definiii ale ei, ceea ce este firesc dac avem n vedere faptul c cel mai
adesea este tratat n interdependen cu categoria de democraie creia i gsim alte cteva
zeci de definiii. Jaques Chevallier definete statul de drept ca fiind tipul de regim politic n
care puterea statului se afla ncadrat i limitat de ctre drept. Conceptul statului de drept a fost
elaborat n Europa continental la sfritul secolului al XX-lea de ctre doctrina juridic
german, nsi expresia stat de drept Rechtsstaat- apare pentru prima dat n terminologia
juridic german n secolul al XIX-lea , apoi doctrina francez Etait et droit-, pentru ca
treptat s se generalizeze pe continent sub diferite terminologii proprii fiecrei limbi: Estado de
derecho n spaniol, Stato di dirito n italian, etc. Specialitii apreciaz c izvorul de la care a
plecat teoria juridic n elaborarea categoriei Rechtsstaat este filosofia kantian referitoare la
societatea civil, n care individului i sunt garantate drepturile naturale; pentru Kant
constrngerea transform starea precar a libertilor subiective n stat de drept. Principiile
statului de drept sunt repere metodologice de construire a lui.
Principiile statului de drept

De-a lungul evolutiei istorice, organizarea politica a societatii, ndeosebi prin principala sa
institutie - statul -, s-a realizat tot mai mult pe baza perfectarii structurii statale n raport cu
cetatenii si a unor legi riguroase, care stabileau att drepturile si libertatile cetatenilor, ct si
obligatiile organelor de stat de a actiona n spiritul legilor. nsasi denumirea de stat de drept
indica fa 616j99g ptul ca statul si exercita puterea sa politica pe baza legilor, folosind forta
argumentului, si nu argumentul fortei.Un stat de drept n forma incipienta a existat chiar n
antichitate, unde, n cadrul democratiilor din perioada respectiva, au existat organizatii statale
ntemeiate pe lege, asigurndu-se alegerea conducatorilor de catre cetateni. Statul de drept, n
forma sa clasica, l ntlnim, nsa, ncepnd cu epoca moderna, cnd s-au impus o serie de
principii n viata sociala, care asigurau functionalitatea ca atare. nsasi denumirea de stat de drept
a fost sugerata de catre Montesquieu, n lucrarea "Despre spiritul legilor", care formuleaza
cerinta ramasa celebra "Nimeni sa nu fie constrns sa faca lucrurile pe care legea nu-l obliga si sa
nu le faca pe cele pe care legea i le ngaduie". Tot din perioada respectiva statul ncepe sa se
legitimeze prin societatea civila si nu prin emanatia divina. n conceptia noua, superioara, statul a
aparut, dupa cum se exprima J.J. Rousseau, ca un contract ntre cetateni si autoritatea politica.
Principiul drepturilor i libertilor naturale fiinei umane. Este bine cunoscut faptul c n
antichitate statul era considerat valoarea suprem. Aceasta i conferea prerogative nelimitate,
pe care i le-a exercitat pn n secolul al XX-lea d. Hr. Constituia italian zis "a lui
Mussolini" stabilea Statul este totul, individul nimic. Chiar la acest nceput de mileniu
III, exist regimurile totalitare care proclam supremaia absolut a statului, lipsind de
coninut libertile ceteanului. Declaraia Drepturilor Omului i ale Ceteanului(1789) a
preluat ideile de filosofie social ale lui John Locke adevrata biblie a liberalismului i
individualismului i a statuat n art. 2 c scopul oricrei asociaiuni politice este
pstrarea drepturilor naturale i imprescriptibile ale omului, iar n art. 16 a rezumat
concepia despre statul de drept: orice societate n care grania drepturilor nu este
asigurat i nici separaia puterilor determinat, nu are constituie.
Principiul filosofic al drepturilor i libertilor naturale ale fiinei umane nseamn nu

numai c fiina uman, n individualitatea ei, se nate purtndu-le, ci i faptul c, de cnd
exist fiina uman, exist drepturile i libertile ei. Drepturile i libertile inerente naturii
umane sunt imprescriptibile de ctre stat, pe de o parte, iar pe de alta sunt inalienabile de
ctre cel care este titularul lor. Aceasta nseamn c statul este limitat tocmai de ceea ce e
natural n drept, de individul uman, subiectul unui sistem de drept fiind expresia sistemului
dreptului, aceasta avnd i temeiul n condiia uman, pe coordonatele ei omni et
soli aceleai.

Statul de Drept

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Statul de Drept

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Statul de Drept

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Financiar Bancar din Chisinau

Profesor: Ilciuc Catalina

Principiile statului de drept

Principiul filosofic al drepturilor i libertilor naturale ale fiinei umane nseamn nu

S-ar putea să vă placă și