Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 462 vizualizări

    G. Pana-Dindelegan - Teorie Si Analiza Ala

    Încărcat de

    ingerascuns

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    G. Pana-Dindelegan - Teorie Si Analiza Ala

    Încărcat de

    ingerascuns
    462 vizualizări3 pagini

    Titlu original

    G. Pana-Dindelegan -Teorie Si Analiza ala

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    462 vizualizări3 pagini

    G. Pana-Dindelegan - Teorie Si Analiza Ala

    Încărcat de

    ingerascuns

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    Sunteți pe pagina 1din 3

    G.

    Pana-Dindelegan - : Teorie si analiza granaticala”

    Forme omonime a lui “a” si “cel”

    A1 - prepozitie, exprimand un raport cauzal de G ,se utilizeaza in vecinatatea unor nume ( numeral,
    pronume si adj. pronominale )

    a) – cand urmeaza sa fie pus in G un numeral cardinal sau substantiv precedat de un numeral
    cardinal ca determinat.
    Ex : “carte a cinci dintre elevi”
    “vom insista asupra a trei idei”
    b) – in G un pronume sau adjectiv pronominal in variabil.

    Ex : “cu pretul a tot genul de napaste”

    “tinzand in pofida a orice”

    “o faclie de Paste -> si a ce mai publica nu dupa mult timp”

    c) – cuvantul urmator cunoaste forme variabile de caz.

    Ex : “semnalarea a o multime de lucruri”

    “ordinea a toate cate fiinteaza”

    A2 - prepozitie , marcand un raport modal de asemanare, in grupuri de trei termeni, servind la legarea
    unui complement de mod de regentul verbal.

    Ex : “are sa inceapa a - i mirosi a catinta”

    A3 – articol genitival :

    - cand leaga un G sau un adjectiv posesiv de un regent substantival nearticulat :

    Ex : carte a elevului

    aceasta carte a elevului

    carte a mea

    - cand leaga un G sau un adjectiv posesiv de un regent pronominal :

    Ex : cel al profesorului

    nimic al profesorului

    toti ai casei

    1
    - intre regentul substantival articulat hotarat si determinantul in G sau cel posesiv precedat reg.
    subst.

    Ex : “ale turnurilor”

    A4 – articol pronominal

    in conditiile in care centrul substantival sau pronominal lipseste articolul preluand functia

    cuvantului.

    Ex : Am discutat cu Ion despre colegii mei si despre ai lui.

    A5 – pronume semiindependent din constructiile populare si regionale

    corespunzator formei de masculin , singular, “a;” si masculin plural “ai”.

    Ex : “pe una din fetele lui Zamfirache, Ulierul din Colentina, a de s-a logadit cu Ilie Bogasierul”

    A6 – interjectie – exprima durere, satisfactie, surprindere

    CEL1 - articol demonstrativ

    ocurent in grupare de 3 terminatii :

    regent subst. articulat hotarat + articol demonstrativ + determinat adjectival ( pronume, adverb)

    Ex : “Cand ochiul tau cel mandru straluceste in afara”

    CEL2 - pronume semiindepedent

    aparitia a doi termeni, in care “ cel” preia functia centrului :

    Ex : Toti elevii sunt atenti, numai cei din fata sunt atenti

    - presupune o relatie de conferentialitate cu un antecedent.

    Ex. elevi – cei

    CEL3 - adjectiv demonstrativ

    se supune rigorilor formale ale acordului ; in structuri binare.

    Ex : “In cea oglinda miscatoare /

    Vrei sa privesti un straniu joc. “

    CEL CARE - pronume relative compuse sau grupuri analizabile

    2
    posibilitatea descrierii grupului prin prepozitie ce e ceruta de regimul verbului din subordonata

    Ex : cel la care ma gandesc

    de care depind

    cu care colaborez

    pe care ma bizui

    CEL CE - se deosebeste de “cel care” neadmitand desocierea prin prepozitie’

    Ex : “ma intereseaza de cel ce deprinzi”

    - functioneaza ca un pronume relativ , avand numeroase contexte comune cu relativul “ce”

    Ex : Ma intereseaza ce s-a intamplat

    ceea ce

    Traieste din ce primeste

    ceea ce

    dar si contexte specifice lui “ceea ce”

    “ Ramane sa tragem toate concluzile, ceea ce nu s-a intamplat si e trist”

    sau specific lui “ce” : “ Intrebarea ce mi-ai pus”

    S-ar putea să vă placă și