Matricea etica

- o metoda principiista de evaluare morala Cuprins:

10.1. Principiismul si matricea etica - o metoda pentru biotehnologii.
10.2. Descrierea metodei
10.3. Analiza si evaluarea etica finala
10.4. Experienta norvegiana n aplicarea metodei
10.5. Limitele metodei
10.6. Matricea etica si rezolvarea dilemelor morale
10.7. Grila de aplicare pentru matricea etica
10.8. Exercitii de aplicare a matricei etice
Obiective didactice:

Obisnuirea studentilor cu utilizarea matricei etice.

Stimularea lor de a vedea limitele acestei metode.

10.1. Principiismul si matricea etica - o metoda pentru biotehnologii.

"Matricea etica" este o "unealta etica" inspirata de principiism, o metoda de facilitare a
evaluarii morale creata n 1994 e Ben Mepham la Centrul de Bioetica Aplicata a Universitatii
din Nottingham si dezvoltata ulterior spre a facilita dezbaterea publica sistematica pentru
luarea deciziilor cu privire la acceptabilitatea etica a unor noi biotehnologii din domeniul
industriei agroalimentare.[1] Nu ntmplator perfectionarea ei a fost ncurajata si finantata n
cadrul unor programe privind politicile agricole ale Uniunii Europene. Preocuparea
politicienilor, biologilor si specialistilor agricoli a fost una mai generala: aceea de a inventa o
"cutie cu unelte etice" pentru a facilita deciziile politice cu ncarcatura morala la care iau de
regula parte persoane fara o instructie etica speciala si chiar fara o instructie stiintifica n
domeniu, dar care sunt informati corespunzator de specialisti, mai ales daca se urmareste
acreditarea sociala a acestor noi decizii si reguli prin consultarea populatiei, n mod
democratic.
Opinia creatorilor acestei metode este ca deciziile etice bazate pe teoriile morale
academice sunt neoperationale atta vreme ct toate aceste teorii sunt controversate, nu si-au
gasit unitatea si, prin monismul lor, nu recunosc diversitatea valorilor si pluralismul de esenta
al democratiilor moderne. Nici etica aplicata traditionala nu a ajuns la un raspuns satisfacator
cu privire la metodele de decizie etica n ciuda nmultirii ntre timp comitetelor etice - deci a
unui proces de "institutionalizare a eticii" care a avut loc pe scara larga. De aici necesitatea de

a fi mai pragmatici: sa cream "cutii cu unelte" pentru uzul eticii practice, mai ales a celei
aplicate la evaluarea stiintei si tehnologiei, cu scopul de a face posibil un proces similar celui
de
operationalizare
si
institutionalizare
a asigurarii
calitatii.[2] Pentru
a
consultamanualele unor asemenea "unelte etice", vezi: http://www.ethicaltools.info/
Iata cum definesc autorii "matricea etica":
"O matrice etica e o unealta conceptuala destinata sa ajute decidentii (indivizi sau grupuri de indivizi)
sa obtina judecati sau decizii judicioase despre acceptabilitatea etica [...] a unor tehnologii existente sau
viitoare din domeniul alimentatiei si agriculturii".

Aceasta ultima specificare se explica prin aceea ca manualul e scris de o echipa

specializata n etica cercetarii din domeniul stiintelor vietii si, n particular, din biotehnologii,
angajata ntr-un program finantat de Comisia Europeana; nu se comenteaza n nici un fel
extinderea aplicabilitatii acestei metode la alte tipuri de situatii, dar o asemenea extindere nu e
n principiu exclusa.
Metoda e menita sa aplice un numar de principii prima facie la adoptarea unei noi
biotehnologii n raport cu o multime de grupuri de interese afectate de ea. De regula se iau trei
principii (respectul bunastarii, al autonomiei si al dreptatii). Altii pleaca de la patru principii:
cresterea beneficiilor, reducerea prejudiciilor, demnitate, echitate. Dar pot fi si alte principii,
n functie de relevanta lor la rezolvarea cazului. Toti sustinatorii acestei metode, ncepnd cu
Ben Mepham, amintesc cu mndrie faptul ca aceste principii nu sunt doar mprumutate de la
bioeticieni, ci corespund n genere si marilor teorii etice. Pentru a fi utilizabile n domeniul
biotehnologiilor din sfera agriculturii si alimentatiei, principiile trebuie "traduse" sau
"interpretate" n functie de specificul grupurilor interesate. Asa-zisele "grupuri interesate" sau
"partile afectate" (stakeholders) sunt selectate de evaluatori dupa masura n care
sunt relevante pentru tema aflata n discutie. Ele pot fi grupuri de oameni sau de fiinte nonumane, e.g. animale sau mediul nconjurator. Grupurile afectate sunt nsiruite pe coloana
matricei, n timp ce principiile sunt plasate pe linie. Metoda a fost inventata pentru evaluarea
etica a acceptarii unor biotehnologii noi de catre persoane "care au putina experienta, sau nu
au deloc, n domeniul teoriei etice de tip academic sau au numai o experienta limitata n
aplicarea unor asemenea teorii la chestiuni concrete".
Metoda poate fi utilizata de indivizi sau grupuri de indivizi (mici grupuri de 6
persoane, comitete de etica, NGO etc.) dornici sa-si structurezedeliberarea etica ntr-o
problema practica particulara. Ea a fost folosita nu doar n decizia politica, ci si n nvatamnt.

10.2. Descrierea metodei

Scopul metodei e sa ajute la identificarea aspectelor etice ridicate de utilizarea unor
noi biotehnologii si sa faciliteze luarea unor decizii care nu sunt o simpla chestiune de bun
simt, ci pot fi aparate cu argumente. Dar ea nu e un algoritm de decizie si nu prescrie, dupa
aplicare, vreo decizie particulara. Matricea etica e un cadru de evaluare ce sprijina decizia
etica, nu se substituie ei. El functioneaza bine atunci cnd permite accesul liber la toate
considerentele normative si factuale relevante pentru cazul analizat si i lasa pe utilizatori sa
traga concluzii bazate pe propriile lor prioritati, dar care sunt totodata sprijinite pe puncte de
vedere alternative.[3] E mai degraba o metoda de sistematizare a cazului n toate detaliile si
articulatiile lui etice - pe care omitem de regula sa le luam n consi 11411t199l derare atunci
cnd facem evaluari intuitive si fugare. Rezultatul deliberarii nu e un verdict ci oharta

morala a cazului pe care, apoi, se pot sprijini argumentele pentru un verdict. Iata cu cta
precautie i caracterizeaza Ben Mepham menirea:
Matricea etica "nu aspira sa fie o procedura de decizie"; ea e un "cadru de analiza etica" menit
sa "faciliteze decizia rationala n domeniul politicilor publice" prin "articularea dimensiunilor
etice ale oricarei probleme dezbatute"; e un "mijloc de a stabili care sunt perceptiile relative ale
membrilor unui comitet de etica [asupra problemei de rezolvat]", avnd capacitatea de a "ghida
deliberarea etica si de a identifica ariile de disputa".[4]

Matricea etica ofera evaluatorilor "o structura pentru deliberarea morala". Ea nu poate
face ca un comitet care o foloseste sa ajunga la o judecata definitiva cu privire la caz fara a
utiliza, n final, o evaluare pe baza unei reflectii etice independente. "Desi matricea etica
urmareste sa ofere o structura pentru deliberarea etica, ar fi gresit sa presupunem ca folosirea
ei i va permite vreodata unui comitet sa ajunga la o judecata definitiva fara sa aplice o
reflectie si o judecata etica independenta. Pentru ca procesul sa se finalizeze, decidentii
trebuie sa atinga un nivel de acord cu privire la interpretarea principiilor. Diferitele
interpretari date ponderilor asignate fiecarui principiu de catre oameni diferiti exclud o
judecata etica definitiva. Astfel, nu este posibil sa ajungem automat la un curs al actiunii unic
sau prescris prin utilizarea matricii etice" (Manualul Matricei Etice, p. 6).
Sub aspect metodologic, matricea etica extinde aplicabilitatea principiismului lui
Beauchamp si Childress la evaluarea impactului etic al biotehnologiilor din domeniul
agriculturii si industriei alimentare. Ea se bazeaza pe principiile "moralitatii comune", adica,
n viziunea autorilor, pe "codul etic mpartasit de cei mai multi membri ai societatii sub forma
nereflectata a simtului comun si al traditiei. elul matricei e sa selecteze acele principii care
sunt mpreuna reprezentative pentru doua traditii majore n teoria etica si n gndirea morala a
societatilor occidentale" - anume utilitarismul si deontologismul (Manual, p. 7).
Principiile utilizate sunt principii prima facie: ele nu sunt absolute (au exceptii) si nu
exista o ierarhie fixa a lor - oricare principiu poate fi surclasat de celelalte n anumite
circumstante.
Iata cele mai des folosite principii:
1) Bunastarea - e cel mai bun mod de a reprezenta preocuparile utilitariste
("maximizarea binelui").
2) Autonomia - reprezinta preocuparile deontologiste, de traditie kantiana (a-i trata pe
altii ca scopuri n sine).
3) Dreptatea - reprezinta respectarea echitatii n sensul lui Rawls.
Asa cum spuneam, autorii metodei insista mult pe utilizarea ei democratica, n grupuri de
decizie din care fac parte si oameni de rnd. Or, pentru a fi utilizabile de nespecialisti, aceste
principii abstracte trebuie concretizate pentru fiecare tip de caz analizat si pentru fiecare parte
implicata. Principiile se transforma astfel ntr-un fel de criterii pe care trebuie sa le satisfaca o
noua biotehnologie pentru a fi acceptabila moral. Iata o ilustrare pentru cazul impactului etic
al utilizarii comerciale a unui preparat hormonal modificat genetic care sporeste productia de
lapte a vitelor. Asa-zisa matrice etica generica include cele trei principii
etice concretizate pentru acest tip de caz. Pentru a le concretiza, trebuie sa ne punem
ntrebarea ce sens are, de exemplu, principiul maximizarii bunastarii pentru producatorii

noului tip de lapte? Sensul poate fi: sa obtina salarii mai mari si conditii de munca mai bune.
Acum ne putem ntreba daca efectele adoptarii noii biotehnologii pentru producatorii de lapte
satisfac acest criteriu. Aceasta e o ntrebare factuala. Similar, ne vom ntreba ce sens are
principiul autonomiei pentru producatori. El poate nsemna mai multa libertate de alegere
ntre tehnologii etc. Dar vom fi obligati sa ne ntrebam si ce poate sa nsemne principiul
autonomiei pentru vitele injectate cu hormon. Obisnuiti cu conceptul kantian de autonomie
(valabil numai pentru fiintele rationale) pare o aberatie sa vorbim de autonomia vitelor. Unii
sustinatori ai matricei nu au recurs la suplimentarea principiului kantian al autonomiei cu un
principiu extins al respectului demnitatii, ci au extins pur si simplu sensul principiului
autonomiei - ceea ce multora li se pare implauzibil. Unii dintre acestia au facut si eforturi
(fragile) de a teoretiza aceasta extindere a principiului respectului autonomiei la animale si
chiar la plante introducnd n discutie conceptul unui "telos" al animalelor,[5] a unei "valori
instinseci" asemanatoare cu ideea kantiana de "demnitate", care trebuie respectat si protejat
prin drepturi analoge, daca nu identice, cu cele ale omului. Alti autori au distins ntre un
principiu al autonomiei (pentru fiintele umane) si unul al demnitatii (pentru fiintele
infraumane). E o chestiune ce se preteaza la dezbatere si ea trebuie convenita n grupul care
aplica matricea. Dar n aceste medii, tot mai multi sunt aceia care s-au obisnuit cu ideea ca
respectarea unei anume libertati comportamentale a animalelor, n functie de habitudinile lor,
echivaleaza cu respectarea "autonomiei" lor (autonomia de miscare, libertatea de manifestare
a comportamentului de mperechere, libertatea de alegere a hranei etc.) si poate fi un criteriu
de acceptabilitate morala (animal welfare, buna stare a animalelor). Evident, problema ramne
deschisa.
Iata acum matricea generica - cele trei principii sunt "traduse" pentru uzul particular al
celor patru parti interesate (producatori, consumatori, organisme tratate si mediu):
Producatori
Consumatori
Organisme tratate
Mediu

Bunastare (wellbeing)
Autonomie
Venituri si conditii de munca Libertate manageriala
satisfacatoare.
Siguranta si acceptabilitate Posibilitate de alegere
Stare buna (animalwelfare) Libertate comportamentala
Conservare
Biodiversitate

Echitate (fairness)
Legi comerciale echitabile
Accesibilitate (affordability)
Valoare intrinseca
Sustenabilitate

Iata acum aceleasi principii "concretizate" prezentate ntr-o forma mai explicita,
utilizabila pentru analiza etica a folosirii hormonului modificat genetic la vacile de lapte:
Bunastare (wellbeing)
Autonomie
Echitate
Fermieri care produc lapte Venituri si conditii de munca Libertate
de
actiuneLegi si practici comerciale
satisfacatoare.
manageriala, libertate de a-siechitabile (un pret corect; sunt
alege sistemul de productie
tratati echitabil)
Consumatori
Siguranta
alimentara
siAlegere informata, democraticaAccesibilitate
adecvata
a
acceptabilitate;
e.g. a mncarii (care e adecvatalimentelor ce pot fi furnizate,
Calitate a vietii de care se pot etichetata), cunostinte pentru aasigurndu-ne ca nimeni nu va
bucura ca urmare a unei industriiputea face alegeri inteligente,resimti foamea din cauza
agricole profitabile.
libertate de alegere cu privire lasaraciei.
felul n care ar trebui practicata
agricultura.
Vaci de lapte
Starea
buna
(welfare)
aLibertate
comportamentalaSa fie tratate cu respect pentru
animalelor
(prevenirea(libertatea animalelor de a avea valoarea lor intrinseca n calitate
suferintelor
la
animale,patternuri
normale
dede fiinte sensibile, mai degraba
mbunatatirea
sanatatii
lor,comportament).
dect
ca
proprietati
utile
evitarea riscurilor privind starea
(instrumental).
lor adecvata).
Mediu
Conservare
(protectiaProtectia
biodiversitatii
siAsigurarea
sustenabilitatii
vietii salbatice n fata oricaror prezervarea speciilor amenintatesistemelor de ntretinere a vietii
prejudicii, e.g. prin poluare, sau(si rare).
(e.g. sol si apa) printr-o utilizare
luarea de masuri corective atunci
responsabila a resurselor noncnd prejudiciile au fost deja
regenerabile (e.g. carburanti
cauzate)
fosili) si regenerabile (e.g. lemn).

Alti autori au construit diferit matricea, cu principiul respectului "demnitatii" (n loc

de "autonomie") si cu ideea de "dreptate" (n loc de "echitate"), ca si cu un numar mai mare de
grupuri de interese.

10.3. Analiza si evaluarea etica finala

Cu ajutorul matricei se compara doua situatii: situatia curenta si situatia ce se asteapta
sa rezulte dupa introducerea unei noi biotehnologii. Se determina "impactul" (consecintele)
asupra grupurilor de interese al adoptarii noii biotehnologii n raport cu neadoptarea ei n
termeni de respectare sau ncalcare a principiilor etice. De pilda, relativ la prima celula,
ntrebam: adoptarea noii biotehnologii are drept consecinta venituri mai mari si conditii de
munca mai bune pentru fermieri dect neadoptarea ei, sau nu? Putem pune un "scor" pe
fiecare consecinta (sau grup de consecinte ce sunt atasate unei celule a matricei) pe o scala
semi-cantitativa, de la -2 la +2 (gradul de respectare al principiului). Asta nu nseamna nsa ca
noi vom putea "calcula" rezultatul. De altfel, nu toti utilizatorii matricei recurg la cuantificare.
Pentru ca scorurile din diferitele celule ale matricei nu au aceeasi greutate, fiind puse de
oameni diferiti, cu judecati subiective diferite si care au selectat diferit faptele, ele nu pot fi
agregate. A le agrega pentru a afla un rezultat sigur ar fi cea mai mare greseala. De aceea,
unii autori folosesc doar o evaluare calitativa globala n termeni de "impact pozitiv"/"impact
negativ". Pentru orice actiune propusa, se verifica daca principiile specificate sunt respectate
(scor pozitiv) sau ncalcate (scor negativ). Dar scorurile pozitive si negative nu se echilibreaza
ntotdeauna deoarece e posibil ca, ntr-un exemplu, sa se considere ca datoria "de a nu
prejudicia" e mai constrngatoare dect aceea de a "face bine". Principii diferite pot avea
greutati diferite n ochii unor evaluatori diferiti (e.g. unii sustin ca periclitarea vietii cuiva e
mai grava dect pierderea ncrederii n cineva, desi ambele sunt ncalcari ale unor principii;
altii pot sustine invers). La fel, efectele pozitive si negative ale aceluiasi principiu pot fi
interpretate de diferiti evaluatori ca avnd greutati diferite.
Cel mai interesant si mai important lucru care poate fi facut n aceasta faza finala e un
proces deliberativ pe ansamblul matricei, nu un calcul n sens strict. Ca si n cazul altor teste
morale, vedem ca si matricea etica e un test deliberativ, nici pe departe un algoritm moral. El
orienteaza si sprijina o deliberare etica.
Deci, pe baza formei de analiza de mai sus, nu putem conchide direct
acceptabilitatea etica a unei noi biotehnologii, din doua motive: 1) Diferiti indivizi pot
atribui greutati diferite unor principii diferite, ca si faptelor. Deci nu putem suma pur si simplu
scorurile. 2) Matricea nu testeaza acceptabilitatea etica pe ansamblu (overall) deoarece o
asemenea judecata e dependenta de alternativele disponibile. 3) n general, vom constata n
matrice att ncalcari ct si respectari ale principiilor etice, ceea ce nu permite o alegere, dar
poate indica drumul spre ea.
E nevoie deci de un pas final suplimentar - de "evaluarea etica" - si aceasta consta
n cntarirea subiectiva a diferitelor consecinte (impacturi), care ne va permite n cele
din urma sa obtinem o judecata etica asupra acceptabilitatii tehnologiei
respective. (Manual, p. 14). Nu e prea mult si pare dezamagitor. Dupa toate aparentele,
ajungem tot la phronesis-ul lui Aristotel.

Ben Mepham se inspira totusi de la bioeticienii principiisti si vorbeste, n acest

context, de cntarirea diverselor greutati date de diferite parti impactelor etice,
de identificarea ariilor de dezacord si insistarea pe rezolvarea lor, de utilizarea ca ghid a
unei scale numerice a "impactelor etice percepute" n interiorul unui comitet de etica. n plus,
el atrage atentia ca matricea este "numai unul" dintre ingredientele importante ale procesului
de evaluare etica sugernd cautarea si utilizarea simultana a mai multor asemenea
instrumente.[6]

10.4. Experienta norvegiana n aplicarea metodei

Cteva remarci acum legate de experienta norvegiana de utilizare a acestei metode, o
tara n care folosirea ei s-a bucurat de un real succes[7].
Ceea ce observa cercetatorii norvegieni, ca punct de plecare, este ca reglementarile
europene resping deseori anumite produse pe temeiuri etice, dar nu stabilesc nici o procedura
de luare a unor asemenea decizii ntr-un mod ct de ct standardizat. Caci nu avem metode
fiabile de decizie sau evaluare morala.

O metoda de evaluare morala trebuie sa fie un cadru cuprinzator si sistematic pentru a face evaluari si
a trage concluzii ntr-un mod transparent si sistematic[8] .

Matricea etica vrea sa fie o asemenea metoda; ea a fost utilizata si dezvoltata n

comitetele de etica norvegiene, dar nu numai. Matricea etica ncepe cu principiile etice
general acceptate si interpreteaza aceste principii etice n raport cu situatia tuturor partilor
implicate. Tema evaluata n exemplul din cartea lui Forsberg e acceptabilitatea marketingului
unor biotehnologii agricole noi : o samnta modificata genetic (MG). Iata cum ni se sugereaza
sa lucram cu matricea:
Vom ncepe cu specificarea a ceea ce nseamna principiile pentru fiecare
parte afectata. Cu alte cuvinte, legam cele mai importante valori etice de o anumita
problematica practica, de marketingul unei biotehnologii noi si de specificul grupurilor
afectate de introducerea acestei biotehnologii.
Sunt alese trei principii pentru ca ele par sa acopere cea mai mare parte din
preocuparile etice n domeniul avut n vedere si corespund abordarilor teoretice majore din
etica (p. 267):
1) Bunastarea (wellbeing) ncorporeaza preocuparile privind buna stare (welfare).
2) Demnitatea ncorporeaza:
-

principiul respectului autonomiei (pentru fiintele umane) si

principiul integritatii sau valorii intrinseci (pentru biosfera).

3) Dreptatea ncorporeaza preocupari privind egalitatea si distributia echitabila. (p. 267).

De retinut ca nici definitiile principiilor, nici cele ale partilor implicate nu sunt statice !
Cadrul si continutul metodei se ajusteaza continuu printr-un proces de deliberare si
argumentare etica . Teoriile etice pot contribui la acest proces, dar nu vor determina
rezultatul. Forma si continutul matricei sunt ajustate pna n momentul n care grupul de
evaluatori le considera o reprezentare adecvata a peisajului valoric. Prin consens se stabileste
apoievaluarea felului n care optiunile pentru introducerea/respingerea unei biotehnologii
afecteaza valorile etice.
Iata matricea valorica pentru acceptarea unei noi biotehnologii agricole n care fiecare
principiu e concretizat ca sens, relativ la partile implicate:
Parti implicate
Fermieri din arii
productive cu seminte
modificate genetic
(MG)
Proprietarii din
industria alimentara

Alti utilizatori ai
pamntului
Societatea
producatoare

Bunastare
Demnitate
Dreptate
Loc de munca si salariu Dreptul de a controlaConditii echitabile pentru
sigure, ca si situatiesituatia lor privind muncafermierii MG si non-MG.
sociala stabila.
si respect pentru ocupatia
lor.
Profit adecvat
Recunoastere
pentruTermeni echitabili pentru
partea ce le revine lor dinaceasta industrie ca si
lantul
valoric,
fiindpentru
alte
industrii
ascultati n negocieri.
alimentare.
Protectia
initiativelor
private.
Nu exista nici o diminuareRespect pentru nevoile lorAcces nepartinitor la
a calitatii utilizarii desi pentru utilizarea pe careresurse.
catre ei a terenuluio dau pamntului.
adiacent.
Utilizare
sigura
siLibertate de a folosi optimConditii
de
viata
profitabila a resurselor. resursele si tehnologia nechitabile si drepte pentru
folosul societatii ca ntreg. societatile
urbane
si
rurale, ca si pentru bogati
Nici un risc pentruNu exista dependente.
si saraci.
sanatate si alte griji
suplimentare.

Crestere economica.
Garantii
de
hranaOcazie pentru consumatorProdusele alimentare de
sanatoasa n cantitatide a influenta si alege calitate
buna
sunt
adecvate.
producerea
bunurilordisponibile pentru diferite
alimentare.
grupuri de consumatori.
Nutritie adecvata.
Libertate pe piata.
Nu exista riscuri pentru
sanatate
Drept de petitionare.
Generatiile viitoare Nici o activitate care saNu diminueaza sfera deConservarea mediului si
ameninte sanatatea lor saualegere pe care o au.
resurselor n asa fel nct
conditiile de viata.
generatiile viitoare sa aiba
Precautie.
oportunitati
egale
cu
generatiile
actuale
(biodiversitate).
Biosfera - n zonele de Sanatatea ecosistemului siPrejudiciile si abuzurileDifuzarea la un nivel
productie si de
a animalelor
aduse naturii sunt pe ctviabil
a
poverilor
consum.
se poate limitate.
ecologice asupra unei
Respect
pentruvarietati de ecosisteme
proprietatile naturale.
(biodiversitate)
Societatea
consumatoare

Apoi, matricea valorica e transformata ntr-o matrice a consecintelor. Tabelul urmator

contine efectele punerii pe piata a unei noi biotehnologii agricole (o samnta MG) asupra

fiecarei parti implicate si o vaga estimare pozitiva/negativa a acestei decizii n comparatie cu

decizia contrara. n matricea consecintelor sunt notate efectele asupra valorilor specificate n
matricea valorica, precum si plusurile si minusurile ce indica faptul ca efectele sunt pozitive
sau negative.
Matricea consecintelor pentru efectele etice ale marketingului unei seminte MG :
Grupul
Fermieri n zone
producatoare de
cereale pe baza de
seminte modificate
genetic (MG)

Bunastarea
Nu exista informatii

Demnitatea
Dreptatea
Polenul acestor plantePermiterea marketingului
poate fi transportat catreda
fermierilor
care
plantele
normale,lucreaza cu plante MG o
genernd obtinerea unorsansa echitabila sa intre n
hibrizi modificati geneticcompetitie.
si astfel sa scape de sub+
controlul fermierului.
Proprietari de
Se asigura un profitInfluenta mai mare nPermiterea marketingului
produse alimentare pe adecvat.
negocieri
da industriei produselor
baza de organisme +
+
GM
o
oportunitate
MG sau derivate ale
echitabila sa intre n
acestora
competitie
+
Alti utilizatori ai
Semintele scapate pot saA fost democratica deciziaEste echitabil accesul la
terenului
se
mperecheze
cude a produce seminteresurse ?
semintele
de floareaMG ?
soarelui si sa scape de sub
controlul fermierului
Societatea
Griji suplimentare ?
Dependenta suplimentaraNici o informatie
producatoare
Crestere economica ?
fata de anumite corporatii
mari ?
Societatea
Riscuri pentru sanatate ? Alegerea consumatoruluiNu exista o relatie
consumatoare
e ntarita
imediata
Griji suplimentare ?
+
Libertate pe piata
+
Pot
avea
semintelePot duce la refuzul de aPot afecta distirbutia de
scapate un efect pe termenmai alege seminte care nuresurse genetice ?
lung asupra resurselor ? sunt modificate genetic. Biosfera - n zonele de O cunoastere insuficientaModificarea naturii
Cunostinte
insuficiente
productie si consum despre posibilele efectedespre posibilele efecte
adverse
asupra
adverse
asupra
ecosistemelor ?
biodiversitatii.
Generatiile viitoare

Pot duce la o crestere a

utilizarii ierbicidelor ?
-

Judecata etica presupune ntotdeauna identificarea prioritatilor ntre principii si

valorile specifice. Grupul evaluator poate decide ca valorile consumatorului sa aiba o greutate
mai mare sau ca bunastarea biosferei e deosebit de importanta. Nu exista nici o procedura de
a exprima cantitativ aceasta cntarire. Ea e exprimata n termeni calitativi cum sunt
important si mai important . Concluzia finala este o judecata. Evaluarea trebuie sa dea
o concluzie globala despre dezirabilitatea etica a unui produs sau tehnologii. (p. 268).
Metoda mai poate fi folosita si n alte scopuri ; de exemplu pentru :
-

a oferi o viziune asupra preocuparilor etice legate de o problema practica oferind un input pentru cei ce iau deciziile;

a deschide calea catre formarea unui cod de principii specificate care sa fie
folosit ca modalitate de a exprima angajamentele valorice sau ca ghid pentru
rezolvarea unor potentiale probleme viitoare. (p. 269).

Cine poate face parte din grupul de evaluatori ? Orice persoana. Orice fel de grup poate
face evaluarea, dar e bine ca el sa fie unul larg, bine informat si sa se foloseasca n decizii
metode ct mai participative (aplicate, de pilda, cu ocazia unor workshopuri). si comitetele de
etica pot face evaluarea. Acestea pot include oameni obisnuiti, dar si experti. n cazul lor, se
asteapta ca argumentele sa fie mai riguroase.

10.5. Limitele metodei

Iata acum cteva din observatiile mele critice.
Matricea etica e, ntr-adevar, inspirata de principiismul bioetic, dar mi se pare ca e
o simplificare a acestuia. Caci n timp ce un evaluator principiistideal trebuie sa asimileze ca
pe o a doua natura a sa ansamblul de principii, reguli specificate, cazuri paradigmatice, virtuti
etc. validate n domeniul profesional avut n vedere si sa le aplice la noul caz, matricea etica
nu face dect sa compare (direct) consecintele noului caz cu principiile de baza, explicate
sumar. Desi principiistii nu recunosc, pentru aplicarea cadrului de evaluare principiist e
nevoie de experti. Pentru aplicarea matricei etice s-au facut eforturi sa nu fie neaparat nevoie
de asa ceva: orice om o poate face, daca e informat superficial cu privire la continutul
principiilor si la faptele evaluate. Marja de arbitrar e nsa, n acest din urma caz, mult mai
mare.
Matricea pare a fi o metoda mai proprie dezbaterilor publice din societatile cu democratii
populare, participative (cum sunt tarile nordice), unde participarea directa a tuturor cetatenilor
e foarte apreciata si comitetele de etica elitiste sunt suspectate ca ar putea fi mna n mna cu
politicul sau chiar l-ar putea controla.
Matricea etica nu e o procedura de decizie, ci o unealta care doar ajuta la luarea deciziilor
morale. Impresia mea e ca ea ofera o harta , un tablou al situatiei de pe teren n ceea ce
priveste acceptabilitatea morala a unei actiuni, politici, biotehnologii ; abia pe baza acestui
tablou are loc evaluarea propriu-zisa (verdictul), care e facuta de un grup de evaluatori avizati,
adica avnd un discernamnt moral bine antrenat (phronesis). Desigur, matricea poate fi
folosita si de o singura persoana n scop personal sau didactic. Ea poate fi folosita cu succes

de comitetele etice. Dar daca aceste comitete nu au asociate forumuri care sa controleze si sa
impuna aplicarea verdictelor lor, atunci ele sunt inutile si regulile morale devin superflue.
Aceasta ineficienta a lor e, ntre altele, si un simptom al unui deficit de democratie.
Creatorii metodei sunt mndri ca produsul lor ia n seama diversitatea punctelor de
vedere etice cunoscute (utilitarismul, kantianismul, teoria dreptatii a lui Rawls), deci e
consonanta cu pluralismul axiologic al lumii de azi. Dar ei uita ca ea lasa la o parte o seama
de conceptii etice foarte influente n lumea de azi, cum sunt etica crestina, musulmana, etica
neoaristotelica (si metoda cazuista, care nu e bazata pe principii) etc. Matricea etica e un
cadru de sprijinire a deciziei etice , dar nu e singurul cadru : metoda utilitarismului
preferential binivelar a lui Hare e un alt asemenea cadru, metoda cazuisticii morale de
asemenea, principiismul eticii crestine asisderea etc. Oare pluralismul etic nu e mai bine
reprezentat de toate aceste cadre dect de cele trei principii ale matricei? Primul e un
pluralism etic tare, cel reprezentat de matrice e unul slab.
n fine, ne-am putea ntreba daca nu cumva matricea etica e o metoda echivalenta cu o
anumita verisune de utilitarism, anume cu utilitarismul listei obiective? Sustinatorii matricei
sunt foarte bucurosi ca au depasit monismul teoriilor etice. Oare chiar au facut-o? Iata cum
mi se pare ca sta, n realitate, situatia:
n cazul matricei etice, noi determinam consecintele adoptarii noii biotehnologii (pentru
toate partile interesate) din punctul de vedere alrespectarii principiilor etice selectate (e.g.
binefacere, autonomie, dreptate) si specificate pentru fiecare parte, comparativ cu neadoptarea
ei.
n cazul metodei lui Hare noi determinam consecintele adoptarii noii biotehnologii
(pentru toate partile interesate) din punctul de vedere alsatisfacerii preferintelor tuturor
partilor interesate, tratate n mod impartial, comparativ cu neadoptarea ei.
n cazul utilitarismului listei obiective noi determinam consecintele adoptarii noii
biotehnologii (pentru toate partile interesate) din punctul de vedere al respectarii criteriilor din
lista obiectiva (e.g. binefacerea, autonomia si dreptatea), comparativ cu neadoptarea ei.
Prima si ultima metoda par sa fie ntr-adevar echivalente. Pluralismul matricei
ascunde un monism consecintionist de tipul listei obiective.
Dar marea ntrebare este: ce evaluam cu ajutorul matricei etice? Ni se raspunde:
acceptabilitatea morala a unei biotehnologii n raport cu anumite principii morale. nseamna
oare aceasta evaluarea unei proprietati morale a biotehnologiei? Nici vorba, biotehnologia nu
are asemenea proprietati. nseamna atunci subordonarea biotehnologiei unor principii morale
n maniera n care procedeaza cazuistii sau evaluatorii de la "nivelul intuitiv" al schemei lui
Hare? Nu, caci o biotehnologie nu e o actiune sau o regula care sa fie similara sau nu cu un
principiu moral. De fapt, ceea ce vrem sa evaluam este moralitatea deciziei de a folosi pe
scara industriala si a comericializa liber biotehnologia bST; mai exact, vrem sa evaluam
acceptabilitatea morala a instituirii unei politici publice europene noi (de tipul Declaratiei de
la Oviedo referitoare la clonare) cu privire la comercializarea biotehnologiilor bazate pe
organisme modificate genetic (MG). Or, aceasta politica publica noua - ca sistem de reguli cu
caracter "moral" - nu se poate referi la un caz singular si irepetabil (e.g. la evaluarea din luna
mai 2007, prin matricea etica, a utilizarii bST), dupa cum directiva cu privire la clonare nu se
refera la evaluarea clonarii oitei Dolly sau la vreun experiment uman desfasurat n secret. Ea

se refera la clonare n genere si e instituita dupa o bogata si relativ ndelungata perioada de

analiza a acestui fenomen n toata diversitatea lui. Aplicarea unica a matricei etice la cazul
bST nu poate duce la concluzia acceptabilitatii ei etice. E nevoie de repetarea statistic
relevanta a evaluarii pe cazul bST, la intervale semnificative de timp, cnd rezultatele ar putea
fi (partial) altele. Mai e nevoie de evaluarea tuturor cazurilor cunoscute de
acelasi tip (comercializarea diverselor produse alimentare bazate pe organisme MG). Aspecte
relevante pro sau contra acceptarii biotehnologiei pot aparea din analiza altor cazuri dect
bST. Numai dupa ce un asemenea multiplu proces de evaluare a fost efectuat - si aceasta ia
timp si efort - putem vorbi de existenta unor temeiuri pentru a institui o noua politica
publicagenerala la care sa se subordoneze si cazul particular al hormonului bST. Mai mult,
acceptarea sociala a noii politici publice cu continut etic (sub forma de directiva politica sau
de lege) nu se face niciodata doar pe criterii strict etice (rezultatul testului cu matricea etica),
ci n urma unui proces deomologare sociala n care intervin criterii politice, economice,
juridice etc., au loc dezbateri publice, se contureaza un nceput de proces de internalizare
educationala a noii politici prin intermediul mass-media, a scolii etc., n fine, au loc repetate
procese de negociere politica si de impunere a ei ca regula morala noua nsotita de sanctiuni
adecvate. Testul matricei etice este numai un moment - unul foarte important si care nu e bine
sa lipseasca - din acest proces social de instituire a unei reguli morale noi. Orice regula morala
noua se impune si dispare n urma unui asemenea proces social ndelungat, nu prin hotarrea
unei adunari, chiar si atunci cnd are loc la nivelul unei institutii, nu la scara macrosociala.
Folosirea "uneltelor etice" nu schimba situatia, dar ne ajuta sa o controlam mai rational si sa-i
diminuam doza traditionala de arbitrar.
Vezi, pentru dezvoltarea unor metode de evaluare morala n zona biotehnologiilor :
http://www.lei-meta.nl/ethicalbiotatools/Interim_Report_Description.pdf
Iata cteva alte elemente din cutia cu instrumente etice utilizabile n decizia morala:
Analiza de risc (analiza cost/beneficiu) : face parte din calculul consecintelor si ajuta la
minimizarea probabilitatii "prejudiciilor" printr-un management adecvat al riscurilor. E o
metoda stiintifica de masurare a probabilitatilor consecintelor. Presupozitiile sale etice sunt de
regula tacite.
Managementul incertitudinii (Principiul precautiei) : acest principiu, care are multe
formulari, solicita luarea unor decizii precaute n conditii de nalta incertitudine stiintifica,
daca exista teama unor consecinte catastrofale. E un principiu controversat, fiind respins de
americani.

Metoda Delphi : nu e o metoda cu continut moral direct dar poate fi utilizata n decizia
morala n combinatie cu alte metode; ea e axata pe facilitarea comunicarii n grup, ntre
expertii anonimi preselectati ntr-un panel, care apartin unor zone geografice diferite. Se trimit
chestionare prin e-mail expertilor din panel. Li se cere sa-si spuna punctul de vedere n
legatura cu tema dezbatuta si apoi li se da posibilitatea sa-si rafineze punctul de vedere n
lumina raspunsurilor primite. Avem deci raspunsuri iterative. Toti membrii panelului de
experti sunt anonimi, i.e. toate comentariile si parerile sunt prezentate palelului fara a
mentiona expeditorul. E o metoda utilizata pentru a facilita luarea deciziilor atunci cnd

expertiza stiintifica e nesigura sau divergenta si cnd vrem sa exploram idei si tendinte pe
termen lung n stiinta si tehnologie.

Cazuistica: e o metoda de evaluare morala ce consta n compararea unui nou caz cu cazuri
anterioare care au fost rezolvate satisfacator si care functioneaza n calitate de ghizi normativi - pe
baza similaritatilor si diferentelor. Unii o numesc (nefericit) analiza morala "caz cu caz"; altii
"analiza de caz" (case analysis).

Etica discursului (adecvata pentru explicarea procesele ce au loc n Comitetele de etica).

Etica discursului, fundamentata de Habermas si Apel, stabileste anumite constrngeri
institutionale pentru discursul deliberativ. Se face apel la etica discursului atunci cnd problemele
etice sunt deliberate n Comitete sau n alte grupuri de discutii. Putem stabili un cadru etic pentru
discurs ca spatiu de criticare a solutiilor existente.

Harta multi-criteriala (multi-criteria mapping): Aceasta metoda, inventata n 1997,

are ca scop compararea optiunilor pentru anumite politici ntr-un mod transparent si
sistematic. Se noteaza si se compara diferentele de valoare si judecata facute n dezbaterile
despre politicile evaluate de grup. E o alternativa la metodele deliberative orientate spre
consens, ca si la valuarile risc-cost-beneficiu. Prin aceasta metoda, un grup e desemnat sa
urmeze o procedura pentru alegerea unor politici (inclusiv etice) atribuind ponderi acestor
politici, ponderi pe care tot ei le stabilesc.

10.6. Matricea etica si rezolvarea dilemelor morale

Voi ncerca sa vad acum daca o metoda de tipul matricei etice poate fi folosita si
pentru alte scopuri dect cele pentru care a fost creata, de pilda daca ne poate ajuta sa
clarificam calea spre o evaluare a unor cazuri dificile, dilematice, cum sunt conflictele
normative.
Sa luam cazul conflictului dintre principiile binefacerii si autonomiei n situatia n care
unei persoane i se face testul SIDA, ea cere sa nu i se spuna rezultatul, iar rezultatul indica
prezenta virusului. Ce e moral sa faca doctorul? Daca respecta principiul binefacerii, el
trebuie sa-i spuna persoanei adevarul, ncalcnd principiul autonomiei; daca respecta
principiul autonomiei (dorinta persoanei de a nu i se spune rezultatul), atunci ncalca
principiul binefacerii. E o dilema etica tipica.
Sa facem harta acestei dileme morale. Alegem cele doua principii relevante pentru caz
si identificam grupurile implicate. Principiul binefacerii, concretizat pentru acest caz, se refera
la efectele benefice si la riscurile pe care le-ar putea avea asupra grupurilor afectate
spunerea/nespunerea adevarului n cazul avut n vedere. Principiul respectului autonomiei se
refera la libertatea bolnavului de a decide daca vrea sa stie sau nu rezultatul testului si la
dreptul oricarui cetatean de a alege sa aiba relatii sexuale cu cine vrea.
Ne ntrebam acum ce efecte (consecinte) are spunerea adevarului/nespunerea
adevarului cu privire la testul SIDA asupra partilor implicate din punctul de vedere al celor
doua principii? Putem ncerca si o evaluare cvasi-cantitativa pe o scala de la -2 la +2 a

gradului de respectare a celor doua principii prin consecintele spunerii adevarului

consecintelor spunerii adevarului fata de consecintele nespunerii/nespunerii adevarului.
Mai concret: care sunt consecintele spunerii adevarului pentru pacient din punctul de
vedere al respectarii principiului concretizat al binefacerii (i.e. Datoria doctorului este de a-l
vindeca pe bolnav)? Consecintele sunt acelea ca, daca medicul recunoaste public rezultatul
testului, se poate trece la aplicarea unui tratament si diminua probabilitatea mortii pacientului
(respectarea deplina a principiului binefacerii + 2). Daca ascunde rezultatul testului nu are
sens sa-i aplice un tratament si-l condamna pe pacient la moarte (medicul ncalca grav
principiul binefacerii - 2). Spunerea adevarului are drept consecinta simultana si faptul ca
pacientul se simte tratat ca un obiect si si pierde ncrederea n medic, deoarece el i-a cerut sa
nu-i comunice rezultatul; medicul ncalca astfel principiul autonomiei (scor - 1 pentru ca
aceste consecinte mi se par mai putin grave, mai putin "grele", dect cele ale ncalcarii
principiului binefacerii). si prin ascunderea adevarului cu privire la rezultatul testului medicul
respecta principiul autonomiei (vointa pacientului), ntarindu-i acestuia ncrederea n medicul
sau (+1).
Principiul binefacerii (PB)

Principiul autonomiei (PA)

Medicul spune Medicul nu

Medicul
adevarul
spune adevarul adevarul
Pacient

Terte
persoane

spuneMedicul
spune
adevarul

nu

-l poate vindeca creste probabilitatease simte tratat ca unpacientul

si
(respecta PB + 2) mortii
obiect, si pierdetareste
(ncalca PB - 2)
ncredere n medic,ncrederea
n
se sperie.
medic, traieste cu
(ncalca PA - 1)
suspeciunea ca ar
putea fi bolnav
(respecta PA +1)
i protejeaza pe terti creste riscul infestariipublicul se simtepublicul
e
de infestare
cu virus
respectat si protejat npericlitat fara sa
(respecta PB +2)
(ncalca PB - .2)
fata unui pericolstie de infectia cu
mortal
SIDA
(respecta PA +2)
(ncalca PA
-2)

Ce ne arata aceasta harta a dilemei noastre etice? Ea ne arata ca:

Daca medicul spune adevarul, atunci:

respecta PB fata de bolnav, ceea ce vital pentru acesta (+2)

respecta PB fata de publicul larg, ceea ce vital pentru acesta (+2)

ncalca PA fata de pacient care i-a cerut sa nu-i spuna rezultatul (-1)
(am pus ponderea -1 pentru ca efectul periclitarii vietii pacientului mi
se pare mai grav - si l-as nota cu (-2) - dect efectul pierderii ncrederii
acestuia n medic).

respecta PA fata de terti care vor sa fie informati despre asemenea

cazuri periculoase pentru ei (+2).

Daca medicul nu spune adevarul, atunci:

ncalca PB fata de pacient, periclitndu-i viata, ceea ce foarte grav (-2)

ncalca PB fata de terti, periclitndu-le sanatatea si poate viata (-2)

respecta PA fata de pacient, adica o buna relationare cu medicul (+1)

ncalca PA fata de terti, carora nu le respecta dorintele (-1)

Ce rezulta de aici: ca efectele spunerii adevarului respecta mult mai mult principiul
binefacerii n raport cu efectele nespunerii lui (+4 raportat la - 4). si ca efectele spunerii
adevarului respecta ceva mai mult principiul autonomiei dect efectele nespunerii lui (+1
raportat la -1). Deci balanta nclina evident n favoarea spunerii adevarului de catre medic,
deci a ncalcarii principiului autonomiei n raport cu pacientul si ghidarea,
n aceasta situatie, dupa principiul binefacerii (marturisirea rezultatului testului si aplicarea
unui tratament). Decizia e aceeasi ca si n cazul analizei principiiste, dararticulatiile etice ale
cazului sunt mai exlicit si mai complet formulate n matrice. Se poate spune ca n acest fel
decizia finala e usurata. Dar ea abia de acum ncolo trebuie luata, cu aceasta "harta" n fata si
introducnd n discutie si alte unghiuri de vedere, cum ar fi angajamentele filosofice si
religioase generale ale evaluatorilor, viziunea liberala sau etatista despre organizarea
spitalelor si despre paternalismul politic n genere etc.
Se mai poate observa ceva: ca n atribuirea de ponderi, am introdus un element de
subiectivitate considernd ca efectele ncalcarii principiului autonomiei n raport cu pacientul
(nu cu tertii) sunt mai putin grave dect acelea ale ncalcarii principiului binefaceerii sau al
autonomiei n raport cu tertii. Poate un alt evaluator nu vede la fel lucrurile. n al doilea rnd,
se mai poate observa ca n practica, principiistii nu folosesc de obicei regulile, ci aplica direct
principiile specificate la cazul particular evaluat, asa cum fac si sustinatorii matricei. Aceasta
maniera de lucru ignora nsa o buna parte a potentialului metodei principiiste, anume acela
legat de regulile specificate de diferite tipuri care pot ajuta foarte mult decizia; n matrice nu
putem beneficia de ajutorul acestor reguli caci principiile sunt singurul ghid.

10.7 Grila de aplicare pentru matricea etica

Puteti aplica matricea etica folosind grila de mai jos.
n sinteza, metoda matricei etice presupune parcurgerea urmatorilor pasi:
0) Descrierea atenta a cazului evaluat.

1) Identificarea tuturor partilor interesate. Unii includ aici nu numai oamenii sau grupurile
de oameni, ci si animalele sau mediul nconjurator - care ar trebui tratate si ele cu respect
moral pentru ca au, ca fiinte vii, ntr-un fel sau altul, o valoare suprema (intrinseca).
2) Stabilirea multimii de principii etice, nici prea multe (complica judecata), nici prea putine
(judecata incompleta). Principiile trebuie specificate n functie de partile interesate: "respectul
autonomiei consumatorului" nseamna respectul dreptului sau de a alege ntre produse
diferite, disponibile si clar etichetate. Daca partile interesate sunt numai oameni, putem folosi
numai principiul autonomiei; dar daca ele includ animalele si natura, va trebui sa folosim
principiul respectului demnitatii, adecvat definit.
3) Determinarea, printr-o discutie cu specialistii, a consecintelor actiunii evaluate asupra
fiecarei parti implicate din perspectiva fiecarui principiu moral; putem atasa ponderi acestor
consecinte.
4) Judecata finala cu privire la acceptabilitatea morala - lund n considerare toate aceste
implicatii si bazndu-ne pe flerul nostru moral. Putem da ponderi diferite diferitelor
consecinte sau sa consideram un principiu mai important ntr-o anumita mprejurare.

Pasul 0. Descrierea noului caz.

Descrieti ct mai exact cazul: e.g. acceptabilitatea morala a adoptarii politicii A.
Apelati la specialisti. Descrierea trebuie facuta pe ntelesul omului de rnd daca vrem
ca si el sa participe la decizie.
Pasul 1. Determinati care sunt partile interesate:
Preferabil, printr-o discutie n grup; partile interesate, adica afectate de acceptarea noii
politici, reguli, decizii sunt:
Ele pot fi indivizi umani, grupuri sau fiinte non-umane.
Pasul 2. Determinati principiile etice relevante:
Pentru acest caz, s-a considerat ca principiile etice relevante sunt:
-

Portofoliu de principii etice: n vederea selectarii principiilor etice relevante, iata o lista a
ctorva principii etice

1) Principiul binefacerii: n activitatatile noastre trebuie sa urmarim maximizarea

binelui si minimizarea raului punnd n balanta beneficiile, daunele si riscurile n
vederea urmaririi celui mai mare beneficiu net. (Acest principiu se aplica oamenilor,
dar si animalelor, care pot fi ngrijite sau, dimpotriva, brutalizate. El se aplica si
mediului, care poate fi protejat sau agresat, e.g. prin poluare).
2) Principiul respectului demnitatii: Toate fiintele vii, om, animale si plante, au o
valoare intrinseca suprema care trebuie respectata ca atare. Ele trebuie respectate nu
numai ca fiinte rationale sau ca fiinte care sufera si se bucura, ci si ca fiinte vii pur si
simplu.
3)

Principiul integritatii: Trebuie sa protejam de orice ingerinta externa o sfera

de valori si nsusiri intangibile prin care indivizii umani si identifica felul lor esential
de a fi sau a munci si care, daca sunt afectate, se pune n pericol chiar identitatea
indivizilor umani.

4) Principiul vulnerabilitatii: O grija speciala si masuri adecvate trebuie luate n

legatura cu persoanele vulnerabile, adica acelea a caror autonomie, demnitate sau
integritate ar putea fi diminuate sau amenintate n decursul cercetarii.
5) Principiul dreptatii: Trebuie sa distribuim echitabil bunurile si serviciile, sa nu
discriminam persoanele, sa le apreciem dupa merit, nevoi, contributie si
responsabilitate, tinnd cont totodata de resursele disponibile. E inechitabil ca unii sa
fie bogati si altii saraci, ca atunci cnd nu ai comis o infractiune sa fii pedepsit
(Animalele sunt tratate nedrept atunci cnd sunt folosite doar ca obiecte, instrumental,
si nu sunt respectate ca fiinte sensibile; suntem nedrepti cu mediul (plante si animale)
daca actiunile noastre necugetate ameninta existenta sa sanatoasa n viitor.
6) Principiul respectului autonomiei: Trebuie sa recunoastem si sa nu mpiedicam
manifestarea capacitatii rationale de autodeterminare specifica fiintei umane si care-i
confera o valoare suprema. (E.g. autonomia e limitata atunci cnd nu suntem lasati sa
ne alegem cariera, prietenii sau religia; initial s-a vorbit numai despre autonomia
fiintelor rationale; apoi si despre autonomia animalelor care e afectata daca sunt
mpiedicate sa se comporte conform instinctelor lor naturale, de exemplu daca sunt
tinute n custi, sunt separate de pui sau de masculi; chiar si de autonomia ecologica ce presupune ca plantele si animalele sa interactioneze liber n asa fel nct
biodiversitatea sa fie respectata).
7) Principiul subsidiaritatii : Cei aflati pe pozitii de autoritate trebuie sa recunoasca
dreptul indivizilor de a participa la deciziile care-i afecteaza direct, n acord cu
principiul respectului demnitatii si cu responsabilitatea lor pentru maximizarea binelui
comun.

Pasul 3: Concretizati sensul principiilor etice alese pentru cazul avut n vedere:
e.g. ce nseamna concret respectul autonomiei pentru producatorii de lapte (n contextul
discutiei despre acceptabilitatea morala a unei noi biotehnologii)?
Parti implicate\ Principii
Partea implicata X

Principiul 1
Ce nseamna concret principiul
1 pentru partea implicata X?

Producatorii de lapte

Noi va trebui sa judecam masura n care ADOPTAREA deciziei (politicii) A respecta

principiile etice alese prin consecintele la care duce pentru partile interesate, n comparatie cu
NEADOPTAREA ei; vom judeca n mod comparativ avantajele si dezavantajele celor doua
politici uznd de flerul practic de care dispunem fiecare.

Pasul 4. Listati consecintele adoptarii/neadoptarii politicii A (pentru fiecare celula a

matricei):
Celula 1: Consecinte ale adoptarii/neadoptarii politicii A asupra partii implicate X sub
aspectul respectarii Principiului 1 concretizat:
ADOPTARE
- consecinte

NEADOPTARE
- consecinte

si asa mai departe pentru toate celulele.

Pasul 5: Dam ponderi ADOPTRII politicii A comparativ cu NEADOPTAREA ei
pentru fiecare celula a matricei. Deci comparati cele doua parti ale celulelor de mai sus
ntrebndu-va daca adoptarea noii politici respecta mai mult sau mai putin principiile etice
alese n comparatie cuneadoptarea ei?
- daca apreciem ca ADOPTAREA noii politici respecta n mare masura un principiu
n comparatie cu NEADOPTAREA ei, atunci ponderea va fi + 2 pentru adoptarea acelei
politici.
- daca apreciem ca ADOPTAREA noii politici ncalca serios un principiu n
comparatie cu NEADOPTAREA ei, ponderea va fi - 2 pentru adoptarea acelei politici (adica
un scor maxim pentru respingerea ei).

- inexistanta unui efect va fi punctata cu 0, iar efectele mai slabe cu + 1 si - 1.

- cnd stabiliti aceste ponderi, ncercati sa va
partilor implicate (ideea de judecata impartiala si universala).

puneti

locul

tuturor

- pentru ca scorurile din diferitele celule ale matricei nu au aceeasi greutate, fiind
puse de oameni diferiti pentru care principiile au greutati diferite, ele nu pot fi agregate.
- unii nu fac nici o cunatificare.

Nu trebuie neaparat sa avem acelasi numar de consecinte n cele doua coloane

daca ponderarea e facuta per celula si nu per consecinta. Desi, daca diferenta
dintre numarul de consecinte pe cele doua coloane e foarte mare, pot alege o
alternativa nu pentru caea e mai importanta, ci pentru ca eu am putut imagina
mai multe consecinte pentru ea - ceea ce nu are a face cu evaluarea ei morala.

Deci, nainte de a ncepe evaluarea, e indicat sa se cada de acord asupra

faptelor (consecintelor relevante), chiar daca vor exista variatii ntre evaluatori
din acest punct de vedere, si sa se adopte un numar aproximativ egal de
consecinte pentru cele doua variante supuse compararii.

Pasul 6. Treceti toate aceste ponderi care indica preferinta n celulele

corespunzatoare ale matricei si colorati fiecare celula cu o culoare corespunzatoare ponderii.
-2
Parti implicate\ Principii
Partea implicata X
Partea implicata Y

-1

0
Principiul 1

-2

+1

+2

Principiul 2
+1

Pasul 6: Decizia finala nu e matricea colorata!

- ea nu rezulta din sumarea ponderilor, ci se sprijina pe ele;
- scorurile individuale nu dau un raspuns direct pentru ca fiecare evaluator poate crede ca
unele principii sunt mai importante dect altele, poate estima diferit consecintele si
compararea lor;
- se poate ca unii evaluatori sa ajunga la un rezultat iar altii la alt rezultat, pentru ca au dat
importanta diferita elementelor matricei.
- se poate ca evaluarea cantitativa sa nu faca diferenta ntre alternative; n acest caz ne putem
ntreba daca nu e plauzibil sa dam unui principiu ogreutate mai mare n cazul particular
analizat, ceea ce ar nclina balanta.
- Pentru decizia finala ne putem ntreba: date fiind aceste ponderi si
privind toate celulele matricei, careia dintre solutii i-ar da mai mult sprijin guvernul
nostru .... si careia dintre solutii i-ar da cel mai putin sprijin?

Ea consta n cntarirea subiectiva a diferitelor consecinte (impacturi), care ne

va permite n cele din urma sa obtinem o judecata etica asupra acceptabilitatii morale a
deciziei evaluate.

Avizul final va fi dat de organizatorul testului sub forma:

aprobare cu precizari a noii politici A;

respingere cu precizari;

respingere ferma;

nu stim.

10.8. Exercitii de aplicare a matricei etice

1) Descoperiti n articolele lui M. Kaiser si n Manual alte exemple de aplicare a acestei
metode. Corelati-o cu Testul Delphi.
2) Aplicati matricea etica la cazul consimtamntului informat de mai jos:

Pasul 0: Descrierea cazului. O fata de 17 ani a fugit de acasa cu prietenul ei si nu a mai fost
gasita. Baiatul a fost arestat. Familia fetei e total mpotriva casatoriei tinerilor. Fata ia n
calcul posibilitatea ca fratele ei mai mare sa l omoare pe prietenul ei daca afla ca nu mai e
virgina. Ofiterul de politie care vine la doctorul care raspunde de testul de virginitate vrea sa
stea mai nti de vorba cu medicul ntre patru ochi. El i spune doctorului ca fata nu stie ca
prietenul ei e deja casatorit. Apoi, doctorul sta de vorba cu fata si i spune ca ea nu are nca 18
ani si prin urmare familia sa are dreptul legal de a cere un test de virginitate. Medicul adauga,
totusi, ca o asemenea investigatie nu poate fi facuta fara consimtamntul ei, dar spune si ca el
nu poate semna un certificat de sanatate fara a face mai nti examinarea necesara. Trebuie (e
moral) sau nu ca doctorul sa-i spuna fetei ca prietenul ei e casatorit? (A. Carmi
(ed.), Informed Consent, UNESCO Chair in Bioethics, Haifa, 2003).
Argumente pro si contra:
1. Da, caci regula consimtamntului informat cere ca medicul sa-i spuna fetei tot ceea ce e
relevant medical pentru justificarea testului de virginitate.
Dar informatia ca prietenul e casatorit nu are relevanta medicala - deci Nu trebuie sa-i
spuna.
2. Nu, caci ncalca dreptul la intimitate al prietenului fetei. Medicul e obligat sa nu faca
publice informatii despre pacienti si rudele lor.

3. Da, daca vrea - n calitate de cetatean - sa-i faca un bine pe termen lung si sa o desparta de
acest prieten casatorit.
Pasul 1. Determinati care sunt partile interesate:
- preferabil, printr-o discutie n grup; partile interesate, adica afectate de acceptarea noii
politici, reguli, sunt:
- fata;
- prietenul ei;
- parintii fetei.
Ele pot fi indivizi umani, grupuri sau fiinte non-umane.
Pasul 2. Determinati principiile etice relevante:
Pentru acest caz, consideram ca principiile etice relevante sunt:
- Principiul autonomiei;
- Principiul binefacerii.

Pasul 3: Concretizati sensul principiilor etice alese:

e.g. ce nseamna concret respectul autonomiei pentru producatorii de vaci de lapte (n

contextul discutat)?
Parti implicate\ Principii
Partea implicata X
Fata

Prietenul ei

Parintii ei

Principiul binefacerii
Principiul autonomiei
Ce nseamna concret principiulSensul autonomiei pentru partea
binefacerii
pentru
parteaimplicata X.
implicata X?

Binele facut fetei n Respectarea

privinta situatiei saleconsimtamntului
sociale
informat al fetei
Binele facut baiatului n Respectarea vietii sale
privinta
situatiei
luiintime.
sociale
Binele facut parintilor Respectarea dorintei lor
fetei n privinta situatieide a avea un test de
sociale a fiicei lor
graviditate.

Noi va trebui sa comparam ADOPTAREA deciziei medicului de a spune fetei ca prietenul ei

e casatorit cu NEADOPTAREA ei din punctul de vedere alconsecintelor factuale la care duc
cele doua decizii; vom judeca n mod comparativ masura n care cele duua actiuni respecta
principiile etice uznd de flerul practic de care dispunem fiecare.

Pasul 4. Listati consecintele adoptarii deciziei de a spune fetei adevarul despre

prietenul ei n comparatie nu nespunerea adevarului (pentru fiecare celula a matricei):
Celula 1: Consecintele asupra fetei ale adoptarii/neadoptarii deciziei de a spune fetei
adevarul despre prietenul ei sub aspectul respectului Principiului bunastarii fetei:
ADOPTARE
Doctorul spune fetei ca prietenul ei e
casatorit
- consecinte asupra bunastarii fetei:

NEADOPTARE
Doctorul nu spune fetei ca prietenul ei e
casatorit
- consecinte asupra bunastarii fetei:

- i face un bine caci fata l abandoneaza - i face un rau n realitate, lasnd-o sa se

pe baiat; +
iluzioneze; - i face un rau caci se poate sinucide; -

- nu se pune problema sinuciderii; +

- i face un rau caci o preseaza sa - nu o preseaza sa avorteze. +

avorteze. Evaluare comparativa: adoptarea deciziei doctorului de a spune fetei adevarul despre
situatia civila a prietenului ei respecta n mai mare masura bunastarea fetei dect decizia de a-i
ascunde adevarul n ciuda avantajelor imediate ale strtegiei de a o minti. Caci a doua strategie

nu duce nicaieri, cu toate riscurile imediate ale spunerii adevarului. Scor comparativ pentru
celula 1: + 1. Se vede foarte clar ca aceasta evaluare cvasi-cantitativa e impregnata de
subiectivitate si poate varia de la evaluator la evaluator.

Celula 2: Consecintele asupra fetei ale adoptarii/neadoptarii deciziei de a spune fetei

adevarul despre prietenul ei sub aspectul respectului Principiului autonomiei fetei:
ADOPTARE
NEADOPTARE
Doctorul spune fetei ca prietenul ei e
Doctorul nu spune fetei ca prietenul ei e
casatorit
casatorit
E
indiferent
fata
de
cerintele E indiferent
consimtamntului informat care se refera
numai la aspecte medicale .
Evaluare comparativa: decizia de a-i spune fetei adevarul nu respecta mai mult regula
consimtamntului informat dect decizia contrara. si reciproc. Scor comparativ: 0.
Celula 3: Consecintele asupra prietenului ale adoptarii/neadoptarii deciziei de a spune
fetei adevarul despre prietenul ei sub aspectul respectului Principiului binefacerii:
ADOPTARE
Doctorul spune fetei ca prietenul ei e
casatorit
- Ca medic: nu sunt aspecte medicale.
- Ca om: i face un rau prietenului;

NEADOPTARE
Doctorul nu spune fetei ca prietenul ei e
casatorit
- Nu sunt aspecte medicale.
Ca om: ajuta la perpetuarea legaturii
prietenului.

- i face si un bine prietenului, care

ntretine o legatura fara sanse;
- l scuteste pe prieten de razbunarea
fratelui.
Evaluare comparativa: medicul ca medic nu are o obligatie de binefacere catre un om
care nu-i e pacient. si nu ne intereseaza aici medicul ca om. Deci binefacerea n raport cu
prietenul si respectarea autonomiei acestuia (a vietii private) nu l privesc pe medic. Scor. 0.
Totusi, ca om, decizia de ai-i spune fetei adevarul respecta n mai mare masura
principiul binefacerii n raport cu prietenul dect ascunderea adevarului. Scor pe celula: + 1.

Celula 4: Consecintele asupra prietenului fetei ale adoptarii/neadoptarii deciziei de a

spune fetei adevarul despre prietenul ei sub aspectul respectului Principiului autonomiei
prietenului:
ADOPTARE
Doctorul spune fetei ca prietenul ei e

NEADOPTARE
Doctorul nu spune fetei ca prietenul ei e

casatorit
- Nu sunt aspecte medicale.

casatorit
- Nu sunt asecte medicale.

Nu e problema medicului. Scor: 0.

Ca om, a spune fetei adevarul nseamna a ncalca n mare masura principiul
autonomiei (dreptul prietenului la viata privata) comparativ cu decizia opusa. Scor pe celula: 2.
Celula 5: Consecintele asupra parintilor fetei ale adoptarii/neadoptarii deciziei de a
spune fetei adevarul despre prietenul ei sub aspectul respectului Principiului binefacerii
acestora:
ADOPTARE
NEADOPTARE
Doctorul spune fetei ca prietenul ei e
Doctorul nu spune fetei ca prietenul ei e
casatorit
casatorit
- face un bine parintilor pentru ca o - face un rau parintilor fetei pentru ca
desparte de prieten.
perpetueaza situatia.
- riscul ca fiul lor sa comita o crima.
- riscul ca fiica lor sa ajunga ntr-o situatie
delicata.
Evaluare comparativa a celulei: Decizia de a spune adevarul respecta la fel de
mult principiul binefacerii n raport cu parintii pe ct o ncalca decizia de a ascunde adevarul.
Scor: 0..
Celula 6: Consecintele asupra parintilor fetei ale adoptarii/neadoptarii deciziei de a
spune fetei adevarul despre prietenul ei sub aspectul respectului Principiului autonomiei
acestora:
ADOPTARE
NEADOPTARE
Doctorul spune fetei ca prietenul ei e
Doctorul nu spune fetei ca prietenul ei e
casatorit
casatorit
- poate forta fata sa-si faca testul de - diminueaza sansele de a face un test de
virginitate si deci sa satisfaca cerinta virginitate dorit de parinti (ncalca
autonoma a parintilor.
autonomia acestora).
- se poate ca fata sa refuze testul de frica
sa nu fie ucis prietenul ei (sau poate ca,
odata despartiti, acest impediment nu mai
e att de mare).
Aici, spunerea adevarului respecta mai mult autonomia parintilor (dorinta lor de a avea
un test de graviditate sau un raspuns la problema) n comparatie cu nespunerea adevarului
despre starea civila a prietenului. Scor + 1.
Pasul 5: Dam ponderi ADOPTRII deciziei de a spune fetei adevarul n raport cu
NEADOPTAREA ei pentru fiecare celula a matricei.

- daca consideram ca ADOPTAREA deciziei de a spune adevarul respecta n

mare masura un principiu n comparatie cu NEADOPTAREA ei, atunci ponderea va fi + 2
pe celula.
- daca consideram ca ADOPTAREA deciziei de a spune adevarul ncalca serios un
principiu n comparatie cu NEADOPTAREA ei, ponderea va fi - 2 pe celula.
- inexistanta unui efect va fi punctata cu 0, iar efectele mai slabe cu + 1 si - 1.
- cnd stabiliti aceste ponderi, ncercati sa va puneti n locul partilor implicate.
- pentru ca scorurile din diferitele celule ale matricei nu au aceeasi greutate, fiind
puse de oameni diferiti pentru care principiile au greutati diferite, ele nu pot fi agregate.
- unii nu fac nici o cunatificare.

-2

-1

+1

+2

Pasul 6. Treceti toate aceste ponderi care indica preferinta n celulele

corespunzatoare ale matricei si colorati fiecare celula cu o culoare corespunzatoare ponderii.
Parti implicate\ Principii
Fata
Prietenul fetei
Parintii fetei

Binefacere
+1
0
0

Autonomie
(+1)

0
0

(-2)
+1

Balanta sugerata de matrice nclina mai degraba spre solutia ca medicul ca medic sa
nu spuna adevarul despre starea civila a prietenului pacientului sau. Nu e o problema medicala
si medicul nu trebuie sa se amestece n problemele de familie ale pacientilor. Medicul ca
om se poate implica, dar aceasta nu schimba situatia. A spune adevarul despre prieten ncalca
grav principiul autonomiei acestuia, dar n rest respecta principiile morale.
Dar aceasta sugestie nu e o decizie etica. De aici poate ncepe discutia despre ce
pozitie sa adoptam, regndind si detaliind analiza de pna acum. Elementul de subiectivitate
intervine masiv n stabilirea consecintelor si mai ales n ponderarea lor comparativa. Pot
exista si pareri diferite despre importanta principiilor, despre judecata pe termen scurt/lung,
despre judecata ca medic sau ca om etc. Ceea ce da matricea o e posibila sistematizare a
problemei evaluarii morale (sub doua principii) a deciziei medicului de a-i spune fetei
adevarul cu privire la situatia civila a prietenului ei.
Pasul 6: Decizia finala:

- nu rezulta din sumarea ponderilor, ci se sprijina pe ele;

- scorurile individuale nu dau un raspuns direct pentru ca fiecare evaluator poate crede ca
unele principii sunt mai importante dect altele;
- ne ntrebam, date fiind aceste ponderi, si privind toate celulele matricei, careia dintre
solutii i-ar da mai mult sprijin guvernul nostru .... si careia dintre solutii i-ar da cel mai
putin sprijin.
- se poate ca unii evaluatori sa ajunga la un rezultat iar altii la alt rezultat, pentru ca au dat
importanta diferita elementelor matricei.
- se poate ca evaluarea cantitativa sa nu faca diferenta ntre alternative; n acest caz ne putem
ntreba daca nu e plauzibil sa dam unui principiu ogreutate mai mare n cazul particular
analizat, ceea ce ar nclina balanta.

Avizul final:

aprobare cu precizari a noii politici A;

respingere cu precizari;

respingere ferma;

nu stim.

Cazul 2: O pacienta si da consimtamntul pentru o anume operatie. n timpul operatiei,

medicul si da seama ca trebuie sa faca si o alta operatie pentru a o vindeca. Dar nu i mai
poate lua consimtamntul, fiind sub anestezie. El ia consimtamntul sotului. E corect?
Comentariu: consimtamntul informat presupune cunoasterea bolii, a specificului si
riscurilor operatiei etc.; vointa de a o face; ntelegerea situatiei; si intentia. E valabil numai
daca se refera la tratamentul propus. Pacientul nu trebuie sa stie mai mult dect strictul
necesar pentru a decide. n caz de incompetenta (boala mentala, copil mic, droguri etc.) o terta
persoana poate sa ia decizia (sot, copii, frati, parinti).
Sa zicem ca n cazul nostru cauza incompetentei (a fi sub anestezie) nu e mentionata n
definitia consimtamntului informat. Unii vor zice ca acordul sotului nu e valid n aceste
conditii; altii ca da. Avem ntr-adevar o situatie ambigua de ncadrare a unui caz nou sub o
regula existenta.
Ea poate fi rezolvata prin analogie: anestezia e asemanatoare cu alterarea constiintei
sub drog, deci n aceste conditii sotul poate decide.
Cazul 3. Un copil are o boala fatala care presupune un tratament scump iar
prelungirea vietii e incerta, de ctiva ani. Parintii refuza sa-si dea acordul, n absenta caruia
doctorii nu pot actiona.

Aici avem un conflict ntre regula consimtamntului informat si principiul binefacerii.

Solutia: refuzarea de catre parinti a unui tratament necesar duce la un abuz de putere parentala
si nu poate fi obligatoriu pentru medici.
Teste de autoevaluare:
1. n ce sens se ntemeiaza matricea etica n principiism?
2. Care sunt pasii metodei matricii etice?
3. Rezultatul aplicarii matricei etice e un verdict definitiv?
4. Este matricea etica un algoritm de decizie sau un suport pentru decizie? Justificati.

[1] Prezentarea metodei e facuta dupa Ben Mepham et alia. Ethical Matrix. Manual, February 2006,
LEI, The Hague si Ellen-Marie Forsberg, The Ethical Matrix. A Tool for Ethical Assessment in
Biotechnology, n L. Landeweerd et alia (eds.), BioTechnology-Ethics, Firenze, 2006.

[2] M. Kaiser, Practical ethics in search of a toolbox: Ethics of science and technology at
the crossroads,
The
National
Technology, Oslo, Norway.

Committee

for

Research

Ethics

in

Science

and

[3] M. Kaiser et alia, Developping the Ethical Matrix as a Decision Support Framework. GM fish as a
case study, "Journal of Agricultural and Environmental Ethics", 2007, no. 20.

[4] Ben Mepham, "A framework for the ethical analysis of novel foods: the ethical matrix", Journal
of Agricultural and Environmental Ethics, (12), 2000, pp. 167, 169, 174.

[5] Acele "nevoi si interese" inculcate genetic si menite sa-i asigure animalului bunastarea si
mplinirea (Ben Mepham, "A framework for the ethical analysis of novel foods ...", p. 173-4.)

[6] Ben Mepham, "A framework for the ethical analysis of novel foods...", p. 175.
[7] Ellen-Marie Forsberg, The Ethical Matrix. A Tool for Ethical Assessment in Biotechnology, n L.
Landeweerd et alia (eds.), BioTechnology-Ethics, Firenze, 2006.

[8] Ibidem, p. 265.