Rezervația din Munții Cozia se află în județul Vâlcea și include masivul Cozia și culmea Narutu. Masivul Cozia are altitudini peste 1600 m și este format din gnaise și sisturi cristaline care au dus la formarea unor abrupturi și forme bizare de relief. Rezervația protejează numeroase endemisme și rarități floristice și faunistice.
0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
73 vizualizări2 pagini
Rezervația din Munții Cozia se află în județul Vâlcea și include masivul Cozia și culmea Narutu. Masivul Cozia are altitudini peste 1600 m și este format din gnaise și sisturi cristaline care au dus la formarea unor abrupturi și forme bizare de relief. Rezervația protejează numeroase endemisme și rarități floristice și faunistice.
Rezervația din Munții Cozia se află în județul Vâlcea și include masivul Cozia și culmea Narutu. Masivul Cozia are altitudini peste 1600 m și este format din gnaise și sisturi cristaline care au dus la formarea unor abrupturi și forme bizare de relief. Rezervația protejează numeroase endemisme și rarități floristice și faunistice.
Rezervația din Munții Cozia se află în județul Vâlcea și include masivul Cozia și culmea Narutu. Masivul Cozia are altitudini peste 1600 m și este format din gnaise și sisturi cristaline care au dus la formarea unor abrupturi și forme bizare de relief. Rezervația protejează numeroase endemisme și rarități floristice și faunistice.
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2
Rezervatia din Muntii Cozia (Judetul Vilcea)
Arealul rezervatiei se circumscrie aproape in intregime masivului
Cozia si se prelungeste la vest de Olt in culmea Narutu din Muntii Capatinii. Este usor accesibila doritorilor de drumetie si admiratorilor de frumuseti naturale, caci ea este situata in imediata vecinatate a complexului balneoclimateric Calimanesti-Caciulata. Masivul Cozia, un horst cu altitudini de peste 1600 m, se desfasoara intre valea Salatrucelului la est si sud, valea Baiusului la nord si valea Oltului la vest, sau mai corect spus, intre depresiunea Jiblea la sud si depresiunea Lovistea la nord. inaltimea sa maxima este inregistrata in virful Cozia (Ciuha Neamtului, 1668 m). Alcatuit din gnaise si sisturi cristaline, masivul a oferit cimp larg desfasurarii proceselor de dezagregare care au contribuit la formarea spectaculoaselor abrupturi petrografice si a haosului de forme, dintre cele mai bizare ca aspect (tqrnuri, creste, porti, figuri comparabile cu diferite vietati sau profiluri antropomorfe). Lor li se adauga diversitatea speciilor vegetale (ierboase sau lemnoase) ce alcatuiesc covorul vegetal al acestui munte. Infiintata in anul 1962, rezervatia complexa Cozia ocupa circa 17000 ha, din care rezervatiei stiinfice propriu zise ii revin doar 5 000 ha. in cuprinsul rezervatiei, cea 4 467 ha sint acoperite cu padure, in care predomina fagul (40%), urmat de gorun (20%), rasinoase (10%) si alte specii (10%), iar circa 567 ha reprezinta stincarii. Datorita importantei sale stiintifice deosebite, reprezentata prin numeroase endemisme si raritati floristice si faunistice pe care le adaposteste, aceasta rezervatie complexa a fost propusa sa devina din anul 1981 Parcul national Cozia' cu o suprafata de 21 400 ha. Rezervatia complexa Cozia concentreaza o diversitate de microforme de relief pe care le putem admira pe oricare din traseul ales pentru a patrunde in arealul ei. Chipuri de piatra', ce apar ca stinci izolate, au dimensiuni variabile, de la citiva metri la citeva zeci de metri. Tocmai datorita multitudinii acestor chipuri, unii geografi sustin ca Muntele Cozia nu este altul decit stravechiul Kogeonon' al geto-dacilor, caci si denumirea de Cozia pare sa sugereze acest nume amintit inca de Herodot. Denumirile formelor antropomorfe sau zoomorfe din rezervatia Cozia Narutu amintesc de traditiile pastorale din acest masiv, in care locuitorii depresiunilor din jur gaseau un adapost sigur in timpurile tulburi. Astfel, intilnim aici Sfinxul Coziei', Ciobanasul', Baba Coziei', Haiducul', Dochia fara cojoace', Ursul', Capul dintre brazi', Tatarul', Animale preistorice', inteleptii' etc. Formelor antropomorfe sau zoomorfe li se pot adauga portalurile de piatra ori coloanele create prin dizolvarea si alterarea rocilor. Pot fi admirate: Poarta omului', Poarta Mioarelor',
Poarta Stanisoarei', Poarta Vulturilor', Turnul
lui Tepes', Acul Pustnicului din Salbaticu', Virful Bulzu' etc. De fapt pastorii numesc in Muntii Cozia bulz' orice roca izolata lipsita de vegetatie, cu un microrelief particular. Multa vreme s-a vehiculat ideea ca aceste forme se datoreaza activitatii oamenilor din neolitic sau geto-dacilor. Ele sint Insa rezultatul unor procese fizico-chimice petrecute in natura si la baza carora au stat gnaisele oculare. Stincile au aici si un aspect ciuruit, rezultat al proceselor de gelivatie ce le-au afectat in pleistocen, in vremea cind in Fagaras domneau ghetarii si la care s-a adaugat actiunea ulterioara de alterare, dizolvare si spalare a lentilelor de feldspat de catre apele de infiltratie din ploi ori piraie. Aceste forme au uneori dimensiuni mai mari (13 m) si aspectul unor grote; asa sint Pestera din Cale', pe drumul spre
Manastirea Stanisoa-ra, Grota Haiducului' din Coltii lui
Damaschin', Grota Ursilor de sub virful Ciobanu' etc. Nu lipsesc din Cozia nici cheile si cascadele, rezultat al actiunii de veacuri a piraielor ce-si afla obirsia in centrul masivului. Sint demne de admirat cascada Gardului' de pe valea Gardului, cu inaltimi de circa 20 m, cascada De sub incuietori', pe mai multe trepte, pe piriul Bulzului, cascada Patestiului' pe piriul Patesti etc. intre cele mai frumoase chei retin atentia Cheile Bulzului, Cheile Ciuhei Mari si Cheile Rosiei.