Capitolul I

Primul capitol prezinta sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorel

ui sau, Costache Giurgiuveanu, unchiul sau. Intr-o seara la inceputul lui iulie
1909, Felix ajunge in casa unchiului sau si este intampinat cel putin ciudat de
acesta. Verisoara lui, Otilia, o tanara de aceeasi varsta cu el il primeste cu m
ulta caldura si il conduce pe baiat intr-o camera unde restul familiei juca tabl
e. Astfel, Felix ii cunoaste pe Pascalopol, un mosier bogat, prieten de familie
(cu care Otilia isi permite multe familiaritati, spre nemultumirea baiatului), p
e Aglae Tulea, sora lui Costache, Simon Tulea, sotul acesteia si Aurica Tulea, f
iica de 30 ani a Aglaei. In timp ce ceilalti jucau table si mai apoi carti, tana
rul Felix, viitor medicinist isi aduce aminte de felul in care a ajuns orfan, cu
m murise mama sa si cum tatal lui fusese distant de copil, trimitandu-l mai mult
prin internate. Dupa un timp, Otilia isi aduce aminte de Felix si ii aduce doua
prajituri (considerand ca ii este foame) si il trimite sa doarma chiar in camer
a ei, unde Felix observa o dezordine generala.
Capitolul II
Cand se trezeste, Felix o aude pe Otilia cantand la pian si incepe s
a studieze unele parti ale casei. Pe holuri o intalneste pe Marina, servitoarea
casei si Costache ii cere cu imprumut niste bani, dar intervine Otilia care nu a
dmite ca tatal ei sa ceara bani de la varul ei . Fata ii canta lui Felix si cuprins
a de ceea ce Marina numea nebunie , incepe sa alerge prin gradina. Otilia isi martu
riseste dorinta ca Felix sa ajunga un mare doctor si incepe sa ii prezinte famil
ia, ilustrand calitatile si defectele membrilor familiei Tulea. Totodata, incep
sa rascoleasca amintirile, uitandu-se prin fotografiile vechi. Dupa amiaza, Pasc
alopol ii scoate pe Felix si pe Otilia la plimbare, spre invidia Aureliei si a A
glaei. Acestea insista pe langa Felix sa il mediteze pe Titi, baiatul matusei sa
le.
Capitolul III
Capitolul incepe printr-o scurta prezentare a lui Simion Tulea, Otilia
avertizandu-l discret asupra manierelor celor din familia Tulea. Aurelia il inv
ita pe Felix la ei acasa si in timpul vizitei, o ponegreste pe Otilia, cu invidi
e ascunsa. Il cunoaste pe Simion, care ii prezinta tablourile sale, Felix observ
and ca si Titi si tatal lui au un oarecare talent in ale picturii, desi afla ca
toate tablourile facute de cei doi sunt simple copii dupa ilustrate sau carti. T
iti nu se doveste a fi foarte interesat de meditatii, plictisindu-se foarte repe
de. Capitolul prezinta aspiratiile familiei Tulea si dorinta arzatoare a Aurelie
i de a se marita. Aurica incepe sa se familiarizeze din ce in ce mai mult cu Fel
ix cu dorinta ascunsa de a-l face pe acesta sa o ia de nevasta; sperantele pe ca
re si le face Aurica speriindu-l pe tanar, acesta care incepe sa o e evite.
Capitolul IV
Cu timpul, Felix se obisnui in casa lui Costache, acomodandu-se cu ciu
dateniile locului. Avand nevoie de bani, ii cere batranului sau tutore insa aces
ta isi dovedeste avaritia fara sa ii dea vreun ban, cea care ii da bani fiind Ot
ilia. Capitolul prezinta vizita celor doi la casa lui Pascalopol, unde Felix ob
serva un rafinat gust in decoratiuni interioare. Desi la inceput Felix nu il ag
reeaza pe Pascalopol, considerand ca Otilia nu ar trebui sa se poarte asa famili
ar cu un barbat mai in varsta ca ea, mosierul ii devine treptat simpatic.
Capitolul V
In august, este anuntata sosirea lui Stanica si a Olimpiei, cealalta
fata a Aglaei. Otilia ii explica scandalul produs de relatia dintre cei doi, ca
re nu erau casatoriti, fiindca Stanica nu dorea sa faca nunta daca Olimpia nu pr

imea zestre, aceasta fiindu-i refuzata de Simion. Ajunsi la momentul cinei, cei
doi incearca sa il induplece pe Simion sa le dea casa, acesta insa refuza motiva
nd ca Olimpia nu e fata lui, desi Felix observa o asemanare izbitoare intre tata
si fiica. Dupa plecare, Stanica ii cere Otiliei imprumut 20 franci. De asemenea
, Pascalopol primeste un bilet de la Stanica Ratiu prin care acesta ii cere 100
franci. De dragul Otiliei, mosierul ii da avocatului banii ceruti. Capitolul pre
zinta modul in care Stanica incearca sa il convinga pe Simion si modalitatea de
ai pacali pe ceilalti, simuland o boala de inima.
Capitolul VI
In acest capitol este prezentata vizita lui Felix si a Otiliei la mo
sia lui Pascalopol, mosie situata la jumatatea distantei intre Calarasi si Fetes
ti. La mosie, Felix observa acelasi rafinament, de aceeasta data mai rustic si P
ascalopol ii devine din ce in ce mai familiar, ajungand sa il considere un priet
en. In timpul vizitei, Otilia si Felix invata sa calareasca, se urca pe capitele
de fan, petrecand doua saptamani de vis. Totodata, din ziar, cei trei afla de
cununia dintre Olimpia si Stanica dar si de moartea copilului lor de 2 luni (moa
rte cauzata de neglijenta parintilor).
Capitolul VII
Acum Felix era student in anul I la Medicina, spre nemultumirea Agla
ei care il indemna sa isi gaseasca un rost in acest fel incercind sa il jigneasca
pe tanar. Stanica incearca sa creeze intrigi intre Otilia si Pascalopol, dovedin
d un caracter infect. Otilia ii propune tatalui ei sa se mute intr-o alta casa d
in Stirbey-Voda, insa Aglae se opune, aratand felul in care Costache era manipul
at de sora sa. Totodata, Titi incepe sa se simta atras de Otilia, fata de care i
ncepe sa aiba un comportament necuviincios, Otilia indepartandu-l de ea, facando pe Aglae sa se planga lui Costache, rostind cuvinte grele la adresa fetei. Oti
lia il pune pe Costache sa alega intre ea si Aglae, si astfel matusa sa nu mai c
alca in casa fratelui sau. Stanica aduce un fals doctor la Costache cu scopul as
cuns de a-l face pe acesta sa creada ca este bolnav. Pascalopol, Otilia si Felix
hotarasc sa fie mai atenti la comportamentul avocatului.
Capitolul VIII
Felix isi da seama ca o iubeste pe Otilia si incearca sa fie din ce
in ce mai aproape de fata, considerand chiar si unele gesturi marunte (cum ar fi
coaserea unui nasture) un adevarat deliciu. Ii scrie o scrisoare de dragoste, p
e care i-o lasa pe pat, insa fata pare sa nu o fi citit. Dupa un timp ii marturi
seste dragostea si Otilia ii spune ca si ea il iubeste, insa trebuie sa astepte.
La rugamintea lui Felix, Otilia nu il mai primi un timp pe Pascalopol, acesta p
urtand o discutie cu studentul. In timpul acestei discutii, Felix isi da seama d
e caracterul minunat al mosierului, rugand-o pe Otilia sa il primeasca din nou p
e Pascalopol. In acelasi timp, Titi face cunostinta cu Ana, sora unui coleg si s
e casatoreste cu aceasta, casnicia esuand in mod lamentabil.
Capitolul IX
In martie, Felix incepe sa si faca planuri mari, dorind sa aiba cat mai
multi bani, pentru a-i putea oferi Otiliei placeri ca plimbatul cu trasura. Ava
nd nevoie de bani , completeaza batranului o polita cu scadenta in alb de 1000 f
ranci. Pascalopol incearca sa il convinga pe Costache sa o adopte legal pe Otili
a, oferindu-se sa plateasca el cheltuielile, batranul acceptand. Dar Stanica afl
a de acest lucru, si dupa cateva saptamani de discretie, lanseaza stirea si Agla
e jura ca Otilia nu va fii adoptata cat timp ea traieste. Stanica ii face avansu
ri Otiliei care il da afara, manioasa. Otilia ii povesteste cum Aglae si Aurica
au incercat mereu sa o umileasca, spunandu-i cuvinte grele la o varsta frageda.
Afland de vorbele care s-au zis despre ea cand Aglae a aflat de intentia lui Cos

tache de a o adopta, Otilia incuviinteaza.

Capitolul X
Dupa cateva zile de la acest incident, Costache primeste un bilet an
onim, prin care este sfatuit sa nu o adopteze pe Otilia, folosind imaginea Aglae
i (care avea o inraurire asupra batranului) , anonima reusind sa il sperie pe ba
tran. Otilia, afland de bilet si citindu-l, il linisteste pe Costache si arata c
a ea nu doreste neaparat sa fife adoptata, iubirea ei pentru batran fiind la fel
de mare cu sau fara acte. Felix de intalneste pe strada cu Aurica, aceasta ince
pand sa-l elogieze pe Titi, spre disperarea medicinistului. Ajuns acasa, afla ca
Otilia plecase cu Pascalopol la mosie. Stanica i-o prezinta pe Georgeta, o pros
tituata de lux, care ii atrage atentia tanarului, el primind invitatia de a o vi
zita pe fata oricand.
Capitolul XI
Starea de sanatate a lui Simion se inrautateste, batranul acuzand tulb
urari psihice, insa doctorul adus de Stanica nu ii gaseste nimic, familia crezan
d ca are doar o criza de glicozurie. Stanica atrage atentia asupta pericolului p
e care il reprezinta Otilia pentru mostenirea lui Costache si le impinge pe cele
doua femei si mai mult impotriva tinerei. Felix incepe sa se remarce la Univers
itate, si datorita interesului sau, primeste permisiunea de a intra in orice sec
tie a spitalului, pentru a face observatii. Desi unii interni incearca sa il des
curajeze, Felix realizeaza o lucrare pe care profesorul sau i-o publica intr-o r
evista de mare interes in Franta, reusind sa ii mareasca ambitia lui Felix. Stan
ica reuseste sa il manipuleze pe Costache, manevrand lucrurile in asa fel incat
Costache sa nu faca testament. Felix se duce sa o viziteze pe Georgeta, care ii
povesteste drama vietii sale. Felix simte pentru fata o afectiune de frate si in
tre cei doi incepe sa se infiripe o relatie,desi Felix o iubea foarte mult pe Ot
ilia.
Capitolul XII
Felix primeste o carte postala de la Otilia, tocmai din Paris, dandu-i
tanarului o stare de tristete. Georgeta ii roaga sa treaca pe la Iorgu, chirias
ul lui Costache. Ii scrie inainte de aceasta vizita Otiliei, unde isi exprima de
zamagirea. Felix afla de la Iorgu de manevrele lui Stanica, acesta planuind sa i
strice afacerile lui Costache pentru ca acesta sa nu vanda imobilele. Costache s
i Felix pornesc spre restaurantul lui Iorgu unde cei doi incheie afacerea, spre
ciuda lui Stanica. Simion este din ce in ce mai bolnav, insa Aglae si Olimpia su
nt cat se poate de nepasatoare, starnind chiar repulsia lui Stanica. Felix devin
e din ce in ce mai convins de tulburarile psihice ale lui Simion.
Capitolul XIII
La inceputul capitolului este prezentata o scena din viata maritala a
cuplului Stanica-Olimpia, ilustrandu-se lipsa de suflet a celor din familia Tule
a. Felix afla de la Georgeta ca Titi se indragostise de ea, dorind sa o ia de so
tie., aceasta avand o obsesie maritala. Cand pleaca de la Georgeta, se intalnesc
cu generalul, scena care i se pare lui Felix, foarte penibila. Costache vrea sa
isi vanda proprietatile pentru a-i da Otiliei ce i se cuvine. Alarmati de asa o
posibilitate, Stanica are ideea sa-i trimita Otiliei o carte postala si sa se p
refaca a-i fi prieteni.
Capitolul XIV
Felix, un pic suparat din cauza indiferentei colegilor de la Univers
itate, isi aduce aminte de discutiile pe care le avea cu colegii de la internat
in Iasi. Se intalneste cu Weissmann, un prieten si coleg care ii tine o preleger

e despre poezie si dragoste, atatandu-i curiozitatea pentru un roman de Weininge

r. Costache il roaga pe Felix sa nu iasa din camera sa, fiindca avea de facut ni
ste presupuse reparatii, insa Felix isi da seama ca batranul avea de fapt ascuns
in podeaua casei o adevarata comoara, desigur nu acorda multa atentie acestui a
manunt. Costache, Felix,Weissmann, Stanica, Olimpia, Georgeta si generalul, Iorg
u si sotia acestuia iau cina impreuna la restaurantul celor din urma, unde Stani
ca incearca sa manevreze pe batran, povestindu-i o intamplare cu un avar care is
i ingropase toti banii in subsol si care la un incendiu, i-a pierdut pe toti. Fe
lix este condus acasa de general si Georgeta, simtindu-se din nou foarte penibil
.
Capitolul XV
Aglae decide sa il interneze pe Simion, desi considera ca acesta nu ar
e nici o avere, cu toate ca batranul fusese privat de pensia sa si de orice alte
placeri. Weissmann vine si il face pe simion sa vina cu el, spunandu-i ca oamen
ii asteapta invataturile sale (Simion se credea de un timp Iisus Hristos). Stani
ca incearca sa il faca pe Costache sa o primeasca din nou pe Aglae, insa acesta
este impotriva ideii, Felix gasindu-l cotrobaind prin casa. Avocatul ii aduce ac
asa niste studenti pe care nu ii cunoaste, purtandu-se foarte familiar, starnind
indignarea tanarului si a unchiului sau.
Capitolul XVI
Capitolul incepe cu prezentare lui Stanica si a familiei acestuia, ilu
strandu-se unitatea si legaturile stranse care uneau pe membrii familiei, fie ei
de conditii sociale diferite. Cu ocazia aniversarii matusii Agripina, Stanica i
i face acesteia o vizita, gasind in modesta ei camera o multime de rude venite i
n vizita. Ii cumpara batranei alune si covrigi ,si imprumuta de la aceasta patru c
esti chinezesti. Varul sau Toader il duce acasa si cu aceasta ocazie, Stanica ob
serva frumusetea nepoatei sale Lili, caruia ii promite ca o va prezenta unui bai
at fain , Felix. Acasa, ii spune Olimpiei ca ii cumparase patru cesti de la un anti
car, aducandu-i si prajituri, spre deliciul femeii. Cu toate acestea, Stanica nu
primeste dovezi de iubire din partea nevestei sale, fapt care ii intareste o de
cizie de mult luata, si aceea ca va divorta cat mai repede si cum se va ivi impr
ejurarea prielnica.
Capitolul XVII
Trezindu-se, Felix aude pe cineva cantand la pian si isi da seama ca
Otilia se intorsese. Fata ii da cadou cravate, insa pe data se afiseaza Stanica
. Acesta o aduce cu sine pe Aurelia, careia Otilia ii face cadou o sticluta de p
arfum, un guler scrobit de broderie, uitand parca toate faptele urate ale veriso
arei sale. Pascalopol vine sa ii viziteze, cu aceasta ocazie, intre el si Felix
ivindu-se un usor conflict, rezolvat ulterior. Pascalopol il cheama pe Felix sa
discute despre o persoana importanta pentru amandoi si il invita pe tanar la el ac
asa. Ii aduce la cunostinta ca Stanica creeaza zvonuri care mai care mai incredi
bile si mai defaimatoare, avocatul spunandu-i lui Felix ca motivul calatoriei la
Paris fusese de fapt un avort. Costache incepe sa construiasca o casa pentru Ot
ilia. Felix ii este prezentat lui Lili, care devine foarte interesat de student,
spre invidia celor din familia Tulea.
Capitolul XVIII
Intr-o zi foarte calduroasa, Costache se impletici din mers si cazu
moale jos. Afland de subitul atac al fratelui ei, Aglae, sperand intr-o apropiat
a moarte a acestuia se grabeste sa cheme doctorul si merge la Costache acasa. De
si batranul nu avea nimic, Aglae si Stanica fac tot ceea ce pot pentru a-l aduce
intr-o stare grava, mancand de fata cu el toate bunatatile stranse cu greu de b
atran, spre durerea acestuia. Felix il roaga pe Pascalopol sa ii ajute, iar aces

ta aduce un doctor de renume, Stratulat si acesta observa ca batranul nu are nim

ic, insa un la un alt atac nu ar mai supravietui. Costache ii zice in secret lui
Pascalopol ca ii va da trei sute de mii de lei pentru Otilia, sa ii puna intr-u
n cont, banii fiind ascunsi sub pat. Desi isi anunta aceasta dorinta, amana mome
ntul in care ii va da banii mosierului si Pascalopol deschide un cont in care ii
vireaza Otiliei o suta de mii de lei.
Capitolul XIX
Aglae vine si ii povesteste batranului de moarte ceea ce il dispera
pe acesta, Costache incepand sa mearga la doctori, sa ia medicamente si sa aduca
parintele in casa pentru a binecuvanta casa si pentru a alunga spiritele rele.
In acest scop este chemat popa Tuica (interesat mai mult de tuica decat de trebu
rile bisericesti). Weissmann vine sa ii faca un control lui Costache, cu aceasta
ocazie cunoscand-o pe Aurica, fata incepand sa aiba o pasiune pentru tanar. Cum
Weissmann era evreu, fata se duce la popa Tuica care ii da dezlegare. Aurica ii
sugereaza tanarului o legatura, pe care acesta ghicind-o, o inlatura, spunand c
a nu profeseaza decat amorul liber .
Capitolul XX
Cum Lili se arata foarte incantata de Felix, si cum acesta nu afisa
nici un interes pentru fata, Stanica ii spune Otiliei despre o presupusa idila i
ntre ei, rugand-o sa il convinga pe medicinist sa o ia pe lili de nevasta. Felix
ii marturiseste ca Lili ii este indiferenta, declarandu-i din nou iubirea sa. C
ostache se simte din nou rau, Aglae si Stanica crezand ca est mortsi considerand
ca nu mai trebuie chemat doctorul. Felix si Otilia insa il cheama pe Pascalopol
si pe doctor. Cel din urma considera ca batranul va scapa si de data aceasta, i
ar Costache ii da o suta de mii de lei pentru contul Otiliei. Stanica incepe sa
caute ascunzatoarea banilor, iar Aglae, Aurica si ceilalti membri incep sa mute
lucrurile din casa, Aurica atentand chiar la pianul Otiliei. Cum Otilia nu pleca
niciodata de acasa, Stanica recurge la un siretlic ce se va dovedi mortal. Ii s
pune fetei ca Pascalopol ii va face o vizita si aceasta fuge pentru jumatate de
ora pentru a-si cumpara o pudriera, in acest timp, avocatul intra in camera batr
anului si ii ia banii de sub saltea, sub privirile acestuia, care disperat, isi
da duhul. Batranul este inmormantat si toate proprietatile trec in posesia Aglae
i. Banii gasiti sub saltea de Stanica nu sunt niciodata inapoiat de acesta, care
divorteaza de Olimpia. Otilia merge in camera lui Felix si o roaga sa o lase sa
doarma in patul lui, propunandu-i sa traiasca impreuna ca barbat si sotie, fara
insa sa se casatoreasca. Felix insa nu profita de fata. La trezire, Otilia disp
aruse, si Felix afla ca tanara plecase la Paris impreuna cu Pascalopol, ulterior
tanarul afland ca cei doi se casatorisera. Anii au trecut si Felix devenise un
doctor de renume, avand multe carti publicate, multe tratate si toata lumea stii
nd cine este. Se intalneste cu Pascalopol intr-o zi pe strada si acesta ii arata
o poza facuta cu Otilia, Felix nemaiputand sa o recunoasca pe fata nebunatica i
n spatele femeii mature ce devenise.
Ne aflam ntr-o seara de la nceputul lui iulie 1909 , pe strada Antim din Bucuresti, ra
coroasa si fosnitoare ca o padure , ntruct toate curtile si mai ales ograda bisericii
erau pline de copaci batrni, ca de altfel ndeobste curtile marelui sat ce era atu
nci Capitala. . Unde soseste Felix Sima ( un tnar de vreo optsprezece ani, mbracat n un
iforma de licean [ ] Uniforma neagra i era strnsa pe talie, ca un vesmnt militar, iar
gulerul tare si foarte nalt si sapca umflata i dadeau un aer barbatesc si elegant
. Fata i era nsa juvenila si prelunga, aproape feminina din pricina suvitelor mari
de par ce-i cadeau de sub sapca, dar culoarea maslinie a obrazului si taietura
elinica a nasului corectau printr-o nota voluntara ntia impresie. ), originar din Ia
si, orfan de ambii parinti, pentru a locui, n perioada studiilor de medicina, la
unchiul si tutorele sau, Costache Giurgiuveanu, cel care i administreaza averea m
ostenita, pna la majorat.
Casa pe care o cauta Felix avea o nfatisare ciudata, asemenea tuturor cladirilor

de pe Antim, datorita amestecului de stiluri si folosirii de materiale improprii

, de mica valoare si putin durabile: Partea de sus privea spre strada cu patru fe
restre de o naltime absurda, formnd n vrful lor cte o rozeta gotica, desi deasupra lo
r zidaria scotea tot attea mici frontoane clasice, sprijinite pe cte doua console
[ ] totul n cel mai antic stil, dar console, frontoane si casetoane erau vopsite n u
lei cafeniu. Zidaria era crapata si scorojita n foarte multe locuri, si din crapa
turile dintre fatada casei si trotuar ieseau ndraznet buruienile. .
Dupa intrarea lui Felix n cladire, alertat de sonerie se iveste un batrn despre ca
re adolescentul crede a fi unchiul sau, cunoscut dintr-o veche fotografie, dar b
atrnul, ntrebat de catre Felix daca acolo locuieste domnul Costache Giurgiuveanu,
raspunde confuz si blbit prin Nu-nu-nu stiu.. nu-nu sta nimeni aici, nu cunosc . Felix
va fi recuperat nsa din situatia delicata de catre verisoara sa, Otilia, care l c
onduce n interior si l prezinta lui Pascalopol ( un om ca de cincizeci de ani, oarec
um voluminos, totusi evitnd impresia de exces, carnos la fata si rumen ca un negu
stor, nsa elegant prin finetea pielii si taietura englezeasca a mustatii carunte. )
, Aglaei Tulea, sora lui Costache Giurgiuveanu
o doamna cam de aceeasi vrsta cu Pa
scalopol, cu parul negru pieptanat bine ntr-o coafura japoneza. Fata i era galbici
oasa, gura cu buzele subtiri, acre, nasul ncovoiat si acut, obrajii brazdati de ct
eva cute mari
si fiicei acesteia, Aurelia Tulea, o fata cam de treizeci de ani, cu
ochii proeminenti ca ai Aglaei, cu fata prelunga, sfrsind ntr-o barbie ca un ac,
cu tmple mari ncercuite de doua siruri de cozi mpletite. .
Ignorat de musafiri si gazde, care se preocupau de jocul lor de table, n jurul un
ei mese luminate de lampa cu petrol, Felix simte ca poate avea ncredere doar n Oti
lia; Fata parea sa aiba optsprezece-nouasprezece ani. Fata maslinie, cu nasul mic
si ochii foarte albastri, arata si mai copilaroasa ntre multele bucle si gulerul
de dantela. nsa n trupul subtiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil perfect
, fara acea slabiciune supta si patata a Aureliei, era o mare libertate de misca
ri, o stapnire desavrsita de femeie. . n plus, ea i dadu un sentiment inedit, de mult p
resimtit. tnarului crescut la internat, fara a fi cunoscut intimitatea femeilor.
Intuitia lui, n ceea ce priveste relatia cu restul familiei, va fi confirmata de
catre o remarca datorata Aglaei Tulea, care se opune studiilor universitare inte
ntionate de catre Felix ( Un orfan trebuie sa-si faca acolo repede o cariera, sa n
u cada pe capul altuia. ), ignornd voit faptul ca acesta beneficia de veniturile pr
oprii, pe care le gestiona Costache Giurgiuveanu n calitate de tutore.
Pentru ca nu i se pregatise o camera, tnarul va dormi prima noapte n camera fetei,
care l uimeste prin dezordinea spontana izvorta din temperamentul ei tumultuos: Cu
tii de pudra numeroase, unele desfundate, flacoane de apa de Colonia destupate e
rau aruncate n dezordine pe masa de toaleta, ca ntr-o cabina de actrita, dovedind
graba cu care Otilia le mnuia. Rochii, palarii zaceau pe fotolii, pantofi pe sub
masa, jurnale de moda frantuzesti mai peste tot, amestecate cu note muzicale pen
tru pianoforte. , necesare fetei ntruct studiase pianul si se nscrisese ca studenta l
a Conservator.
II
A doua zi, Felix descopera cte ceva din trasaturile de caracter ale noilor sale c
unostinte, fie singur (tutorele sau i cere bani pentru alimentele casei, dintr-un
reflex avar, sugereaza apoi Otilia), fie prin intermediul verisoarei sale (de f
apt ruda prin alianta, caci este fiica dintr-o casatorie anterioara a sotiei dec
edate a batrnului, pastrnd numele mamei, Marculescu): aceasta l avertizeaza n legatu
ra cu Aurica ( -Sa te feresti de ea, ca umbla sa se marite si se ndragosteste de ci
ne-i iese n cale. ) si l evoca laudativ pe musafirul din seara trecuta ( -Nu stii ce o
m bun este Pascalopol si ce bogat e! Are o mosie imensa n Baragan si cai de calar
ie. ).
O noua vizita a mosierului face ca Felix sa sesizeze adevarata natura a relatiei

acestuia cu Otilia si restul familiei, caci Ceea ce izbi pe Felix [ ] fu nu veseli

a volubila a Otiliei, ct satisfactia retinuta a lui Pascalopol, care nu se clasa
deloc printre sentimentele paterne. .
III
Sotul Aglaei, Simion Tulea, pe care Felix l descoperise lucrnd pasnic la un ghergh
ef, nca din prima seara, devine agitat si violent; Simion, omul asa de blnd si parnd
chiar stupid, care borda, cu o broboada n spate, avea din cnd n cnd toane, consider
ate ca pacatele lui, si atunci dezgropa mortii. Facea scandal, si atunci toata lumea
din casa tacea. Simion fusese n tinerete alt om dect cel care se vedea, avusese o
viata agitata, aventuri de dragoste, scandaluri. , lamureste Otilia situatia.
Invitat de catre Aurica n casa familiei Tulea, situata alaturi de casa Giurgiuvea
nu pornind de la pretextul meditarii fratelui ei, Titi, ramas corigent la limba
latina , lui Felix i se prezinta pernele brodate de catre Simion mpreuna cu pictur
ile acestuia si ale fiului sau, Titi: erau de o dexteritate indiscutabila. Mna sti
a sa ntinda bine culoarea, desenul era ngrijit, si n chiar diformitatile unor portr
ete se simtea vocatia unor mini de probabili artisti. , nsa Nici un tablou nu era ori
ginal. Toate copiau carti postale ilustrate, clisee de prin carti de calitatea c
ea mai proasta uneori si mai puerila [ ] Ochiul pictorului avea o nsusire nnascuta d
e a combina armonios liniile si culorile, dar inteligenta lui nu putea sa discea
rna ratiunea structurii modelului si sa interpreteze din nou. .
Are loc si pomenita meditatie, nsa Titi, un vlajgan molatic mai mare cu ctiva ani de
ct Felix, repetent si copie ntr-o alta vrsta a lui Simion, dupa o jumatate de ora,
declarnd ca s-a plictisit si l-au apucat durerile de cap, renunta la efortul inte
lectual.
Drept semn al deficientelor personajului, noteaza autorul spre a detalia portret
ul, Titi Uneori, plictisit deodata de convorbire sau de prezenta oamenilor [ ] se a
seza cu spatele pe muchia unei mese sau a unei sobe si, cu minile mpreunate n modul
catolic, se legana nencetat de la dreapta la stnga si invers. .
Pornind de la aceasta vizita, Otilia lamureste pentru Felix natura comportamentu
lui agresiv al femeilor Tulea n ceea ce o priveste: ambele nadajduiau mostenirea
lui Costache Giurgiuveanu, dat fiind ca batrnul nu o adoptase pe fiica sa vitrega
, desi ar fi trebuit sa o faca, tinndu-se cont de averea mamei Otiliei, care i rev
enise lui. Iar Felix si lamureste grimasele de satisfactie ale lui mos Costache d
in momentele n care fiica lui vitrega l alinta calin , socotind ca nu faceau parte d
in sentimentele nesuspectabile. .
n ceea ce o priveste pe Aurica, noteaza autorul, avea despre barbati o conceptie m
istica, n care si impertinentele deveneau calitati. Simpla prezenta a barbat, mai
cu seama tnar si necasatorit, o emotiona. , iar casatoria i se parea unicul scop se
rios n viata , pentru a carui atingere batea zilnic Calea Victoriei strabatnd mereu s
i cu repeziciune acelasi itinerariu, care cuprindea circular amndoua trotuarele. , n
zadar nsa. Dupa cum fara de succes a fost si tentativa de a-l cuceri pe Felix, c
are, excedat de avansurile repetate ale doritoarei de maritis, s-a simtit nevoit
sa precizeze ca nu are nici o nclinatie, n ceea ce o priveste.
IV
Felix, traind ntr-o casa unde fiecare facea ce poftea, fara sa ntrebe pe celalalt , s
e dezvolta psihic, deoarece Libertatea i rispise timiditatea si-i daduse sentiment
ul valorii lui personale. . Raporturile interindividuale se aseaza, n sensul ca Otil
ia deveni pentru Felix adevarata stapna a casei, careia i ncredinta toate deziderat
ele lui, evitnd pe mos Costache, totdeauna voit blbit si gata sa se strecoare print
re degete. ncerca pe deasupra fata de ea o atractie care deveni din ce n ce mai ti
ranica. .

Cei doi, Felix si Otilia, fac o vizita lui Pascalopol, n apartamentul acestuia di
n Bucuresti, unde locuia singur (era divortat sau sotia i murise
nu precizase cla
r situatia sa matrimoniala) iar Interiorul i se paru lui Felix cu mult mai rafina
t dect si-ar fi putut nchipui, cunoscnd numai omul, asa de rezervat si de conventio
nal. , prin amestecul estetic de vechi obiecte cu iz oriental, mobilier rustic si
elemente occidentale. Cu toata aceasta pretuire pentru gustul fin al omului de l
ume Pascalopol, (sau pornind de aici), Felix nu si poate reprima o izbucnire de g
elozie, a doua zi ( -Ma ntreb daca nu gresesti aratnd atta familiaritate unui om n vrst
a. El ar putea sa interpreteze altfel. ), spre a primi un raspuns ambiguu, dar lin
istitor pentru el: Pascalopol e un om de mare caracter, care a fost foarte bun cu
mine .
V
Familia Tulea primeste vizita celeilalte fiice, Olimpia, nsotita de Stanica Ratiu
, barbatul cu care femeia traia fara a fi cununata si cu care avea un copil de o
luna. Casatoria nu se facuse deoarece Simion Tulea refuza sa dea zestrea pretin
sa de Stanica ( o casa a lui, nu prea mare, pe care Aglae voia sa i-o dea Olimpiei
ca zestre, dar Simion nu consimtea, nevrnd sa ramna fara nimic. ) pretextnd ca Olimp
ia nu este fiica lui, n ciuda evidentelor contrare (Olimpia i semana n chip izbitor ).
O respingere circumstantiata nsa, deoarece Simion refuza casa si se uita urt numai
cnd era si Olimpia de fata, dar pe Stanica l suferea. Acesta l lua de brat, i lauda
zgomotos lucrarile si smulgea ctiva lei, cnd avea. Pe Aglae o biruia cu maniera di
stinsa de a-i saruta mna si cu apelativul mama. Stanica ciupea cte ceva de la cine-i
iesea n cale .
Strategia lui Stanica va cuprinde si alte mijloace de manipulare a viitorului so
cru, printre care berea oferita prin gradinile restaurantelor ori aducerea de vi
zitatori pentru galeria de pictura din casa Tulea, nct, atunci cnd Felix si Otilia, i
nvitati de catre Pascalopol la mosia sa din Baragan, se pregatesc sa dea curs of
ertei mosierului, Simion aproape ca cedase si cununia Olimpiei se profila cu imi
nenta.
VI

La Ciulnita, unde mersese mai din vreme, Pascalopol i ntmpina pe cei doi vizitatori
mbracat ntr-un elegant costum rural-colonial , justificat de salbaticia primitiv-agr
ara a locurilor si enormitatea deschiderii peisajului
Cmpia era asa de plata si de
ntinsa, nct nu i se zarea nici o margine. Fsii enorme de pamnt, care fusesera lanuri
de gru, erau acum numai niste ntinse miristi ispravite spre orizont, din care se
ridica un bzit formidabil, fara oprire, de cosasi, varsati n atta cantitate pe cmp, nc
, la trecerea trasurii, sareau ca niste stropi marunti de noroi. [ ] Cnd brisca tre
cea printre semanaturi de porumb, zarea era astupata cu desavrsire. Nu se vedea n
ici un om, nici o vietate, afara de stoluri de vrabii. Pluteau pe o mare galbenverzuie, n care valurile prea nalte mpiedicau ochii sa traga linia orizontului. . Iar
lipsa de repere ale civilizatiei, anistoricitatea spatiului si timpului din cmpi
a cotropita de ierburi i dau lui Felix intuitia pustietatii scitice, pe care o nva
tase la scoala.
La masa se discuta despre agricultura si productivitatea mosiei, drept raspuns l
a o ntrebare a lui Felix, pusa nsa numai ca sa spuna ceva , de a afla ca mosierul exp
orta, pe bani buni si catre Anglia, recolta de oleaginoase, ca foloseste n specia
l muncitori ardeleni, bulgari si srbi, taranii din Baragan nefacnd fata cerintelor
unei exploatari rationale a pamntului.
Otilia si Felix au parte de distractiile inedite ale vietii campestre: se urca p
e stogurile de fn, calaresc amndoi acelasi cal cutreiernd mosia, cu fata ncalecata b
aieteste n fata lui Felix, se leagana pe un scrnciob improvizat n copac. Dar discut

iile lor aluneca

probabil si stimulati de absenta stapnului mosiei, solicitat pen
tru doua zile n Bucuresti
catre aspectul cel mai serios al vietii lor din acel mo
ment, relatia Otiliei cu cei doi barbati din viata ei, Leonida Pascalopol si Fel
ix. Pentru barbatul matur, fata marturiseste a simti recunostinta si admiratie (
astfel nct a fugi cu el i se pare un gest normal: e un om care merita o astfel de b
ucurie ), mpreuna cu siguranta de a fi acceptata asa cum este
Sunt foarte capricioas
a, vreau sa fiu libera! , ceea ce un tnar de vrsta lui Felix nu ar putea face, afirm
a ea, desi partenerul ei de dialog se arata convins, n sinea lui, de contrariul.
De la Pascalopol, revenit la mosie, cei doi afla despre casatoria lui Stanica Ra
tiu cu Olimpia, dupa primirea dotei jinduite, dar si despre moartea fiului lor c
are, neglijat de parinti, cazuse din patul nengradit.
Iar atitudinea tnarului fata de gazda lor se schimba, nainte de ntoarcerea la Bucur
esti: Felix admira caracterul bun al mosierului, care oscila nesigur ntre sentimen
tul erotic si cel de paternitate, aci detestndu-i cordial prezenta, aci lundu-i cu
afectiune bratul ca unui fiu mare. nvins de aceasta discretie nobila, Felix se p
refacea din ce n ce mai mult ca e interesat de intens de aspectele cmpului si disp
area, lasnd pe Pascalopol sa se bucure intens de familiaritatea Otiliei, ncredinta
t pe zi ce trecea ca ea nu depasea marginile unui nevinovat joc de salon. .
VII
n toamna, Stanica Ratiu afecteaza a se simti moralmente obligat sa l avertizeze pe
Pascalopol n legatura cu Otilia, spernd probabil o recompensa din partea mosierul
ui ( Otilia e tnara, neexperimentata, azi se ntlneste c-un tnar, mine cu altul, o fata
poate gresi usor. n casa lor sta un student de vrsta ei, pentru care se pare ca ar
e nclinatii Cumnata mea Aurica a vazut lucruri decisive, dar, ca domnisoara, s-a s
fiit sa va comunice, de aceea am luat eu hotarrea sa va scutesc de o deceptie. nte
legeti, un om mai n vrsta, chiar bogat, nu poate lupta cu temperamentul aprins, po
ate prea aprins, al unei fete de nouasprezece ani. .), dar fara efect.
Tot o initiativa legata de Otilia manifesta si Titi, dar de alt gen: dupa mai mu
lte ncercari nereusite (caci nu avea nici vocabular, nici idei) de a si-o apropia
prin conversatie, tnarul rascolit pentru ntia oara de instinctul sexului risca un
gest mai necugetat, ce declanseaza tipatul de protest al Otiliei, dar si comenta
riul rautacios-impertinent al Aglaei, care auzise totul din camera de alaturi, a
dresat fratelui ei: Fete ca ea pentru asta sunt. Sa traiasca discret cu baietii d
e familie, sa-i fereasca alte lucruri mai rele. .
Stanica Ratiu, consecvent n imoralitatea lui, aduce un medic, Vasiliad, spre a-l
consulta pe Costache Giurgiuveanu, n realitate nsa pentru a-l putea declara pe bat
rn iresponsabil, n cazul n care ar nzestra-o pe Otilia, ntelege Felix
de acum student
la medicina cu informatii mai multe dect i-ar fi permis studiile de pna atunci , d
in ntrebarile puse pe parcursul consultului nedorit de catre pacient.
VIII

ntrebata de Felix asupra relatiilor dintre ei, dupa o scrisoare de iubire lasata n
camera fetei, Otilia marturiseste a avea fata de el o grija aproape materna, de
sora mai mare, sau izvorta din prietenie, iar iubirea fata de el se manifesta pr
in renuntarea ei la speranta de dragoste mplinita
Am visat pentru tine glorie, ave
re, ti cautam cu gndul mai trziu o fata draguta, blnda. Nu m-am gndit ca ma vei iubi
pe mine, eu sunt o zapacita, nu stiu ce vreau, eu sunt pentru oameni blazati, ca
re au nevoie de rsetele tineretii, ca Pascalopol. . Referitor la Pascalopol ncearca
apoi sa nuanteze, preciznd natura ambigua a sentimentelor puse n joc: bietul Pascal
opol e si el un fel de victima a mea, cum ar zice tanti Aglae. Un biet om singur
, care simte nevoia unui glas prietenos. Nici nu stiu daca nu se-nseala. Eu cred
ca mai degraba ar voi sa fiu fata lui. Nu-ti ascund ca mi-e drag, n anume nteles,
mi trebuie; n sfrsit, nu e ce crezi. . Dialogul avnd loc n camera fetei, Felix se ridi

ase si ncercase sa mbratiseze pe Otilia. Aceasta, sprintena de obicei si ironica,

pierduse orice ndrazneala. Ochii i se catifelasera, buzele i tremurau si primea ti
midele sarutari ale lui Felix, pe tmpla, cu un aer supus, pierdut, raspunznd autom
at cu cte o delicata sarutare, abia schitata, pe obraz. .
Pentru ca Felix emisese pretentii de exclusivitate asupra Otiliei, dupa acea dis
cutie amoroasa, impunndu-i sa nu-l mai primeasca pe mosier si pentru ca fata se a
rase dupa aceea trista, renuntnd la comportamentul jucaus prin care l cucerise, Fe
lix accepta o discutie lamuritoare cu Pascalopol, acasa la cel din urma. Unde af
la ca fata crescuse sub ochii rivalului sau, care i satisfacuse financiar necesit
atile de lux si fanteziile pe care nu si le-ar fi putut permite datorita avariti
ei lui mos Costache, astfel nct Otilia depindea de el ca un copil de parintele sau
. Si Pascalopol propune un armistitiu ( Am nevoie de domnisoara Otilia, care e mic
ul meu vitiu sentimental. Daca nu pot fi un amant, ramn totdeauna un nepretuit pr
ieten si parinte. Pentru voi amndoi. ), acceptat de Felix, astfel nct relatiile din t
riunghiul sentimental-amoros vor continua ca nainte.
Printr-o criza cu substrat erotic, manifestata ca frustrare sexuala, trece si Ti
ti, prezentat apoi de catre un coleg, pe nume Sohatchi, de la facultatea de arte
plastice, unde Titi se nscrisese, surorii acestuia, Ana, cu ajutorul careia baia
tul si lamureste misterul fiziologic devenit obsedant. A treia sedinta de sex nsa se v
a solda cu surprinderea lui Titi asupra faptului, de catre tatal si fratii fetei
, toti trei ofiteri, si cu determinarea tnarului initiat sa o ia n casatorie pe An
a, eveniment petrecut fara stirea familiei baiatului nsa, caci acesta nu ndraznise
sa marturiseasca alor sai isprava. Dupa deconspirarea schimbarii de stare civil
a, datorata marturisirii catre Felix si Otilia, Titi, stramutat n casa de mahala
primita ca zestre de catre sotie, cunoaste fericirea conjugala pentru scurt timp
, deoarece Ana l neglijeaza, uneori chiar n favoarea lui Stanica Ratiu, cu care ie
se n oras, nct Titi accepta n cele din urma divortul propus de mama lui, nemultumita
de la bun nceput.
IX
Suntem n luna martie, cnd Felix, apropiindu-se de vrsta majoratului si simtind o ma
i mare nevoie de independenta economica se adreseaza n acest sens unchiului sau,
care i ofera doar un mprumut, pretins a fi acordat de catre altcineva, de o mie de
lei, de fapt (va presupune un prieten al lui Felix, student la drept), bani dat
i din cei ai lui Felix, administrati de batrn. Felix accepta aceasta forma de fin
antare, desi nu va primi banii dect n rate valornd cte o patrime din valoarea mprumutu
lui , dupa ce semneaza un bilet la ordin nedatat, spre a fi completat de batrn cu o
data ulterioara atingerii de catre nepotul sau a vrstei de majorat, pe atunci 21
de ani.
Spre a o feri pe Otilia de neplaceri viitoare, Pascalopol l convinge pe Costache
Giurgiuveanu sa o nfieze, ceea ce batrnul accepta, nu fara reticente nsa. Si pentru
ca asistase, fara a fi observat din timp de catre cei doi, la discutia despre v
iitorul Otiliei si considera ca fata va fi o partida buna, Stanica Ratiu propune
fetei
sa o ia n casatorie, spre indignarea presupusei viitoare sotii.
Participarea, indirecta, la aceste framntari intrafamiliale streseaza pe Felix, nct
Era obosit moralmente, dar cu senzatii fizice. [ ] l obosea, l nelinistea aceasta lu
me fara instincte de rudenie, apriga, n care un om nu se putea ncrede n nimeni si n
u era sigur de ziua de mine. si simte nevoia sa paraseasca locul.
Simtind, din aceasta cauza, nevoia de mai multa stabilitate si clarificare n rela
tiile cu Otilia, Felix i va vorbi despre sentimentele sale nca insuficient determi
nate ( Nici eu nu stiu cum te iubesc, ca pe o logodnica, ca pe o mama, as zice, da
ca n-ai fi mai tnara dect mine. ), dar primeste un raspuns de aceeasi natura, incapa
bil de a-l limpezi, sufleteste ( te iubesc n attea feluri, nct nu pot sa analizez acum
ct te iubesc ca frate si ct, cum sa zic, iubita. ).

X
Satula de tentative de intimidare, calomnii si alte mijloace de presiune psiholo
gica practicate de catre Aglae, Aurica si Stanica Ratiu cu scopul de a obtine av
erea lui mos Costache, Otilia se va refugia, mpreuna cu Pascalopol, pe mosia aces
tuia, ceea ce l face mai nti pe Felix sa i adreseze, n gnd, reprosuri amarnice, dupa c
are nsa ajunge sa i nteleaga gestul. Cu toate acestea, Dupa o saptamna de concesii si
explicatii, Felix se descuraja si ajunse din nou la ncheierea de la nceput, ca Ot
iliei nu-i pasa de el. Iesi n oras din ce n ce mai des, mnca la restaurante, merse
cu colegii la berarii si se-ntoarse cteodata la ziua, ametit de bautura. Nu-i cer
ea nimeni nici o socoteala, nici nu-l vedea. Acest fel de existenta libera ncepu
sa-i placa. .
Felix o cunoaste, prin intermediul lui Stanica Ratiu, pe Georgeta, o fata faina , d
upa cum sunase prezentarea, curtezana de lux, amanta a unui general n vrsta
Ceea ce
uimea si colabora n chip armonios cu plasticitatea trupeasca era finetea de marm
ura a incarnatului. Nici un por nu se zarea pe netezimea obrazului sau a buzelor
. Minile erau lucii ca sideful si unghiile subtiri si n migdala. Sprncenele, genele
erau nfipte ca-n carnea unei piersici netede. Un fior trecu prin trupul lui Feli
x, privind numai aceasta delicata anatomie. .
XI
ntre timp, Simion Tulea devenise un nebun agitat, convins ca Acum avea o forta her
culeana, colosala, si simtise cum prie scaunul si dusumelele. Casa si solul erau n
primejdie. De aceea se plimba, ca sa-si consume energiile si sa-si subtieze pna l
a normal musculatura. . Pretinde a se numi Ovidiu, ca are o suta cinci ani, ca sin
gura lui problema de sanatate este aceea a molipsirii celor din jur cu sanatate s
.a.m.d.
La rndul sau, tnarul Felix Sima ncepe sa se afirme n mediul universitar ca viitor ce
rcetator si medic specialist de succes, odata cu publicarea unui prim articol st
iintific. Drept urmare, Era indiscutabil fericit, nu de articol n sine, a carui pu
tina nsemnatate i se parea evidenta, ct de semnificatia lui. Atrasese atentia prof
esorului, izbutise sa fie publicat ntr-o revista straina, prin urmare nimic nu-l m
piedica sa faca o mare cariera medicala daca muncea. .
Se hotaraste sa faca o vizita Georgetei, care l invitase nca de la prima lor ntlnire
, gasindu-l nostim, sarmant; Apropierea Georgetei i procura o placere voluptuoasa,
deosebita de cea a intimitatii cu Otilia, un sentiment de barbatie, nsa avea scr
upulul de a nu trada pe Otilia. . Cu aceasta ocazie afla ca destinul de curtezana
al domnisoarei Georgeta fusese fixat de catre mama ei vitrega ( Femeia aceasta m-a p
ervertit. M-a nvatat de mica cu luxul, ma mbraca n matasuri, se servea de mine ca d
e o papusa necesara aparitiei ei n public. ). Si primeste, n legatura cu scrupulul s
au, ndemnuri explicite pentru a ndrazni sa faca pasul urmator: poti fi credincios u
nei femei, chiar facndu-i mici infidelitati cu o alta. E un fel de a o pretui pri
n comparatie. [ ] A pacatui cu un tnar simpatic este acum pentru mine, fara ipocriz
ie, singura distractie n viata. ti dau voie sa vii oricnd ca sa ncerci sa ma tragi p
e calea pierzarii. .
XII
Felix primeste o carte postala de la Otilia, din Paris, iar Sufletul i se umplu d
e amaraciune. Daca Otilia s-ar fi dus la mosie, asta ar mai fi mers. Era un gest
de plictiseala care se scuza, mai ales ca mosia era un loc de delectare primava
ra. Dar la Paris, era altceva. Otilia petrecea, se bucura, dormea poate n aceeasi
camera cu Pascalopol, trecea drept sotia lui, daca nu era, legal sau ilegal. La
Paris, Pascalopol nceta de a mai fi un simplu protector patern. Un om n vrsta, car
e duce minorele n strainatate, e un corupator. . Sentimente instabile nsa: Felix lua

o fotografie a Otiliei si o privi ndelung. Ciudat, ochii limpezi ai fetei dezmin

teau proastele lui opinii. Cine stie daca nu erau si alte motive n aceasta famili
e ciudata, pe care n-o cunostea ndeajuns?! [ ] Marturisi ca nu ntelegea nimic si se
simti descurajat.
Drept urmare acestor incertitudini, Felix se duse ca un om care vrea sa se sinuci
da la Georgeta si se purta n asa chip nct fata, inteligenta, ntelese tulburarea si d
orinta lui ascunsa si-i usura cu ndemnare manifestarea. Felix se bucura din plin d
e darurile pe care i le putea oferi fata, dar, cu toata frumusetea exceptionala
a acesteia, l uimi mai cu seama simplitatea cinismului ei, gratia fireasca cu car
e putea sa treaca de la gesturile cele mai ndraznete la convorbirea prieteneasca.
Simti pentru ea recunostinta, ntelegnd totodata ca numai pe Otilia o iubea. Pentr
u Otilia avea o spaima mistica si nu si-ar fi nchipuit-o niciodata n atitudini sca
broase. Sufletul lui, capabil de exaltari, era putin jignit de indiferenta blaza
ta cu care se oferise Georgeta, de lipsa de importanta pe care o dadea ntmplarii. .
Trimis, la sfrsitul ntlnirii lor amoroase, de catre aceeasi Georgeta la restaurantu
l lui Iorgu, aflat ntr-un local proprietate a unchiului sau, Felix afla lucruri s
urprinzatoare: Iorgu l platise pe Stanica Ratiu pentru a-i mijloci, pe lnga batrn,
cumpararea restaurantului, dar acelasi Stanica fusese vazut n compania concurentu
lui si nu comunicase nimic lui Costache Giurgiuveanu. Acesta din urma, surprins
pentru ca voise sa vnda restaurantul, dus de catre Felix la Iorgu, va ncheia tranz
actia, n folosul Otiliei, precizeaza el tnarului mijlocitor: Daca nu mai sunt legi n
tara asta si nu poti sa lasi ce-i al tau cui poftesti, [se refera la posibilita
tea de a-i fi atacat testamentul] vnd mai bine. Dau eu cui vreau, si dumnealor [f
amilia Tulea] sa ia vntul.
n acest chip, Felix Ducea o existenta cam agitata, putin potrivita studiului. Prea
multe senzatii tari ncerca n vremea din urma. Nu era un an de cnd picase aici dint
r-un mediu provincial si monoton si cunoscuse dragostea spirituala si pe cea fiz
ica, rautatea oamenilor, lacomia, nepasarea, invidia, ambitia. Era liber, si tot
usi nelinistit, lipsit de ocrotire. Se simtea mai degraba singur pe lume, parasi
t. Crezuse n Otilia, si Otilia l tradase. Georgeta era o fata faina. Ea nsasi l sfatui
a sa n-o ia n serios. .
XIII
Dupa ce Titi Tulea, ndemnat de catre Stanica Ratiu, care i mijloceste ntlnirea, vrea
sa se casatoreasca cu Georgeta si dupa ce aceasta renunta la ideea matrimoniala
, care o atrasese o vreme, atunci cnd Felix, gelos, i deschide ochii asupra preten
dentului, Felix, ntr-un dialog imaginar cu Georgeta, asculta cuvintele pe care tot
el i le atribuie femeii: Am facut din tine, studentas timid, un barbat care se po
ate mndri cu amanta sa. [ ] Tot ce s-a facut mare n lumea asta, prin femei ca mine s
-a facut. Curtezanele, nu femeile de treaba, au stimulat geniile. Eu ti dau drago
stea si toate bucuriile, fara nici o obligatie, fiindca tu stii ca sunt curtezan
a, si-ti ngadui, fara blam, sa ma plantezi oricnd, Nu fi prost! nteleg stima ta pen
tru Otilia, iubeste-o, slaveste-o, asta e cu totul altceva. Esti doar medicinist
! De ce sa fii absurd, sa arunci bucuriile pe care ti le dau eu, pentru ca iubes
ti pe Otilia? Asta nseamna, dimpotriva, sa-ti ncarci simturile, sa te gndesti la ea
cu impuritate, sa crezi ca o idolatrizezi, si n fond s-o doresti. .
A doua zi, acelasi Stanica Ratiu va pune pe jar familia Tulea sustinnd ca, dupa c
e vnduse localul restaurantului, mos Costache intentioneaza sa vnda si casele din
strada Stirbey, spre a da banii fiicei sale vitrege, Otilia.
XIV
Pe Felix Departarea de fata nu-l supara n sine, ba ntr-un fel i convenea, fiindca gu
sta, ca un calugar, bucuria de a se nfatisa mai trziu Otiliei perfectionat suflete
ste. , n timp ce Georgeta l irita putin. Era ncntatoare de frumusete si sanatoasa tun,

imorala, cu luciditate, cu principii burgheze si bun-simt. . Prins n astfel de trai

ri, simtea, mai mult dect nevoia fiziologica de a avea femei si de a le iubi, nece
sitatea de a discuta despre femei, de a-si gasi un punct de vedere metafizic, n c
are sa-si ordoneze viata sentimentala. .
Are nsa a-si face si reprosuri, cu privire la practica erotica, n legatura cu rela
tiva lui imaturitate, l supara facilitatea relatiilor lui. Parca nu el cucerise pe
Georgeta, ci ea l cucerise pe el. Si Otilia l privise ca pe un factor de a carui
initiativa nici nu se cadea sa se informeze. .
Dincolo de asemenea preocupari autoformative, observa prezenta asidua a lui Stan
ica n casa unchiului sau; avocatul, i se pare, nu urmarea nimic special, astepta n
umai, nfrigurat, lovitura care sa-I schimbe cursul vietii. Aceasta relativa gratu
itate a activitatii l facea fecund n idei si ascutit n intuitii, ca pe un adevarat
artist. . Tatonnd n toate directiile, pune ntrebari lui mos Costache asupra locului n
care si depozitase banii primiti de la Iorgu si, sugernd primejdia la care se expu
ne tinndu-i ascunsi n casa, trage concluzia, din reactiile batrnului, ca acolo sunt
.
ntre timp starea lui Simion Tulea se agraveaza continuu: I-a intrat n cap ca Duhul
Sfnt, prigonit de oameni, s-a ascuns n cearsafuri, si se supara cnd bati cu batul p
lapuma si celelalte. Asta seara n-a vrut sa se culce, fiindca rufele n-aveau Duh
, fiind spalate cu lesie si persecutate. M-a vazut pe mine cu batista asta si st
riga zor-nevoie ca Duhul Sfnt s-a ascuns n ea si sa i-o dau sa doarma pe ea. , relat
eaza amuzat Stanica.
XV
Spre a scapa de sot, Aglae l interneaza ntr-un ospiciu, unde-l abandoneaza, cu toa
te ca bolnavul facuse o paralizie generalizata l informeaza pe Felix colegul sau,
Weissmann. Apoi Aglae si schimba comportamentul ( ncepu sa se mbrace din ce n ce mai
modern, sa mearga n oras dupa cumparaturi, sa cheme n casa prietene. ) si, spre disp
erarea Auricai, ncepu sa vnda din bijuterii, pentru a-l casatori bine pe Titi. Iar
spectacolul dezinteresului fata de sot l va face pe Weissmann sa constate ca -Est
e baba absoluta, fara cusur n rau , ntr-o replica adresata lui Felix, pe care o cont
inua sustinndu-si convingerile comunist-socialiste, conform carora Casatoria monog
amica [ ] este o institutie falsa, contra naturii. Zoologia ne nvata ca masculul nu
se fixeaza nicaieri, dect pentru o scurta perioada. Un barbat cu o singura femei
e este un emasculat de fapt. . Spre deosebire de el nsa, Felix Prin educatia si citi
rile lui de pna aici ntelesese ca iubirea e un sentiment care se nfaptuieste la tot
i oamenii n acelasi chip: prin casatorie. .
Mnat, probabil, de aceste convingeri, dar si pentru ca ntlnise pe Georgeta mpreuna c
u generalul care o ntretinea, n casa lui Iorgu la o aniversare unde fusese invitat
alaturi de mos Costache , ocazie cu care generalul se comportase ca un protector
ntelegator al sau, Felix se decide sa renunte la Georgeta, din moment ce Ciudata
familiaritate a generalului, ngaduinta lui insistenta, toate i se pareau tulburi
si degradante .
XVI
Despre Stanica Ratiu aflam ca este de origine albaneza, neam de arnauti nzestrati
cu un acut sentiment al solidaritatii familiale care i s-a transmis si lui: n fon
d, el era un sentimental cu instincte casnice, bucuros de a se vedea nconjurat de
o numeroasa familie. Din pacate, sentimentalismul lui familial se complica cu o
mare lacomie de a-si face o situatie prin familie, de a mosteni, de a capata. .
Determinat de aceste sentimente, personajul face o vizita matusii sale, Agripina
, unde o ntlneste pe Lili, nepoata lui de saisprezece ani, deja pregatita sufletes
te si prin buna situatie financiara pentru maritis. Conform traditiei familiale,

nca de la paisprezece ani Fetele ntelegeau trebuinta casatoriei, nu se ndragosteau

nebuneste si iubeau numaidect pe barbatul ales pe calea ratiunii. Nu sufereau de
altfel nici o constrngere si, daca nu le placea un tnar, l refuzau fara nici o disc
utie. , astfel nct Lili accepta imediat sa l cunoasca pe Felix, drept posibil sot, n u
rma ofertei lui Stanica.
XVII
Felix este trezit din somn, n timp ce si viseaza iubita, de sunetele pianului
se cn
ta o piesa de Corelli si O mna usoara, furtunoasa executa partea allegro moderato,
scotnd picaturi virtuoase. Inima lui Felix batu sa se smulga din loc. Mna aceasta
obisnuita cu fraza clasica, exercitata la muzica nalta, pasionata n geometrie, er
a numai a Otiliei. .
Dupa gesturile de tandrete pricinuite de bucuria revederii, Felix gaseste nimeri
t momentul pentru a lamuri, barbateste, lucrurile ( Te-ai dus la Paris si ai stat
atta vreme cu Pascalopol. n ce calitate? l iubesti? A crede asta nseamna ca nu mai c
red n vorbele tale. n tot cazul, el trebuie sa te iubeasca. Pentru mine, Otilia, a
i nceput sa devii o enigma. Si Pascalopol, si eu suntem ndreptatiti sa credem ca n
e iubesti si, totusi, nimeni nu stie sigur. ) neprimind n schimb nsa dect asigurarea
ca Pascalopol nu ar crede ca ea l iubeste, purtndu-se n continuare cu ea dupa cum o
facea de cnd o cunoscuse, la vrsta de cinci ani. Doar prietenie
va preciza Otilia
n urma unei aluzii rauvoitoare facuta de Aurica despre casatoria cu Pascalopol ,
bazata pe obisnuinta care i l-a facut pe mosier indispensabil.
Dar Felix si continua analiza, spre a descoperi apoi schimbarile fizice si compor
tamentale din alcatuirea celei pe care o iubea: Otilia se rotunjise putin la fata
, asa nct forma osoasa a capului iesea si mai bine n evidenta, devenise mai lucioas
a, mai feminina, fara sa-si piarda aerul copilaresc. Ochii i erau mai ardenti si,
n genere, tinuta ei mai sigura. n vorba si gesticulatia ei se citea o stapnire dep
lina, o maturitate enigmatica. [ ] Nimic n purtarea Otiliei nu era agresiv sau arog
ant, gesturile si cuvintele ei erau pline de gratie, nsa totul respira prea multa
inteligenta. Otilia traia cum cnta la pian, zguduitor si delicat, ntr-un tumult d
e pasiuni, notate precis pe hrtie, stapnite si justificate. Otilia parea ca stie mu
lte si intimida pe barbat, iritnd pe femei, care n genere dusmanesc pe orice femeie
independenta fata de barbat. , remarca naratorul.
Si, animat probabil de gndul independentei remarcabile a fetei, tnarul student med
icinist i cere sa-i promita ca se va casatori cu el, cnd va fi timpul potrivit, pr
imind n schimb un raspuns evaziv de bun-simt: nu putem sa ne angajam pentru viito
r deoarece nu stim cum va fi el, daca vom avea aceleasi sentimente ori nu.
A doua zi, pentru a da curs invitatiei apasate a mosierului, Felix l viziteaza, g
asindu-l n timp ce cnta din flaut o melodie de tip clasic, cu masuri de menuet, cu
totul abstracta, dar tocmai de aceea mai plina de caracter. , dupa care Pascalopol
i se va confesa despre natura sentimentelor si atitudinii fata de Otilia: Cu tem
peramentul meu, cu educatia mea, eu mi-am facut n cap un anume tip de copil pe ca
re l-as iubi. Cred ca unui om de vrsta mea o sa-i ngaduiti sa fie sincer si sa mar
turiseasca cum ca i-ar fi placut o fata ca domnisoara Otilia. Daca prin casatori
e as capata-o acum pe domnisoara Otilia, dar mare, fiindca nu am timp sa mai ast
ept, m-as casatori. nsa cum nu se poate, si domnisoara Otilia e nascuta, profit s
i eu de ocazie si-i arat si eu micile mele paternitati de om ratat n viata famili
ala. .
Invitatie ce pare a nu fi fost dect pretext al protectorului Otiliei de a preciza
, ntru stiinta tuturor celor interesati, natura casta a raporturilor dintre el si
cea care i servise drept obiect al revarsarii sentimentelor paterne refulate: Ot
ilia locuise la o pensiune de domnisoare, de unde o lua din cnd n cnd spre a vizita
mpreuna Parisul.

Aceste precizari se vor ncheia nsa, aparent inconsecvent, prin recunoasterea totus
i a atractiei erotice, cea care a generat nevoia de a apara onoarea fetei prin a
semenea marturisiri: Eu, pe Otilia, vorbesc sincer, o iubesc, si poate nu m-as da
napoi de la imprudenta de a o lua de nevasta. nsa fac si eu ce pot, la vrsta mea,
ca s-ajung s-o merit. Eu lupt avnd ca arme bunatatea, satisfacerea capriciilor ti
neretii, dumneata lupti cu ajutorul tineretii. Recunosc ca arma dumitale e mai s
igura. .
Dupa aceasta discutie lamuritoare, Felix va primi o vizita: adusa de catre Stani
ca, Lili nu i se paru extraordinara. O gasi foarte draguta, simpatica, nsa lipsita
de vioiciunea nervoasa a Otiliei, de marele stil al acesteia. , nsa declanseaza re
actii de femeie ndragostita ale vizitatoarei care, privind la Felix, l scruta cu su
punere si duiosie, rdea cnd rdea el si se nrosea ori de cte ori acesta o tintea n ochi
. .
XVIII
Mos Costache are un atac cerebral, nu prea grav, n urma caruia, speriat fiind si n
ca la pat, i cere lui Felix sa-i aduca o cutie de tabla n care si tinea banii, dar
Felix descopera n scrinul unde se gasea cutia si un caiet de nsemnari al batrnului,
privind cheltuielile ntretinerii nepotului sau. Din acel caiet rezulta ca tnarul
aflat sub tutela beneficiaza de un venit substantial, din dobnzi si chirii, echiv
alent cu salariul unui ministru, venit consumat n ntregime, scriptic dar nu real,
prin cheltuieli n buna parte nefacute. Totodata Felix descopera ca materialele de
constructie
cele mai multe luate din demolari, pe nimic sau aproape
adunate de
mos Costache pentru a construi o casa despre care afirma ca o va da Otiliei si l
ui Felix sunt nregistrate, cu valori apropiate de cele ale materialelor noi, tot n
contul sau.
Nesocotind necesar (era chiar riscant, si spune el) ca lumea din jur sa afle ct ven
it are si cum l fura batrnul. o informeaza totusi pe Otilia despre descoperirile sa
le ntmplatoare, prilej pentru fata de a-i dezvalui motivul inconstantei comportame
ntale ce o caracterizeaza: sunt sincer rusinata de chestiunea asta. Si eu am sufe
rit mult e si sunt, din cauza asta, cum ma vezi, plina de capricii. .

n sufragerie, alaturi de mos Costache nca suferind, dar perfect constient, clanul
Tulea, stnd la pnda pentru a nu scapa mostenirea n favoarea Otiliei, discuta fara n
ici un fel de reticente despre testamentul batrnului, fapte care l determina pe Co
stache Giurgiuveanu sa-l cheme lnga sine pe Pascalopol si sa se ncredinteze acestu
ia: Pu-pungasii ma-ma-ma pndesc sa ma fure sa ma mosteneasca pna n-am murit sa-i dai a
a-fara pe toti, pe toti, sa nu vad dect pe fe-fe-tita mea si pe Felix, vreau sa-i
dau fe-fetitei mele cei al ei, am sa-ti dau dumitale. Du-dumneata esti pri-prie
tenul meu cre-credincios. Nu vreau sa stiu de sora si de nepoti, afa-fara din ca
-casa mea! . Mosierul afla astfel ca batrnul pregatise pentru Otilia trei sute de m
ii de lei, proveniti din restaurantul vndut si alte surse, o suma considerabila,
mai mult dect suficienta.
Profitnd de boala batrnului Giurgiuveanu, Stanica Ratiu si pregateste viitorul fina
nciar, bazat pe convingerea
obtinuta prin spionaj asiduu si tatonari verbale, al
aturi de experienta provenita din cunostintele si experienta sa de avocat
ca mos
Costache intentioneaza sa o nzestreze, n viata fiind si nu prin testament, pe fii
ca sa din a doua casatorie si ca ascunsese banii respectivi n casa. n acest scop um
bla ctava vreme prin curte, inspectnd totul, trecu n revizie toate odaile, apoi se n
chise n salon, ncuind usa cu cheia. Acolo merse de-a busilea, sa priveasca pe sub
mobile, suspecta orice fotoliu si canapeaua, apasndu-le cu mna sa vada daca fsie, nto
arse tablourile pe dos, ciocani scndurile, deschise chiar usile de la soba si, ne
gasind nimic, ncepu sa mestereasca broastele sertarelor scrinului cu o srma ndoita,
pe care si-o pregatise din vreme. , nsa fara a gasi banii cautati, caci se aflau a
supra batrnului, precaut.

La viitorul financiar al Otiliei se va gndi si Pascalopol

dincolo de demersurile
pline de bunavointa, dar soldate cu permanente amnari, ale lui mos Costache , soco
tind ca Daca mos Costache nu-i lasa nimic fetei, el Pascalopol, nu putea s-o ocro
teasca si s-o ntretina ca pe fiica lui, nu putea sa-i faca macar acele capricii p
e care i le satisfacuse n calitate de vechi prieten al casei, fiindca Otilia ar f
i simtit caritatea si ar fi voit sa traiasca prin propriile mijloace. . De aceea v
a face, din banii sai, un depozit bancar de o suta de mii de lei, pretextnd apoi
fetei ca sunt bani de la papa .
XIX
Felix, ajuns la majorat, ramne n continuare n casa lui mos Costache, spre a fi apro
ape de Otilia, platind tot att, cu toate ca stia de specularea veniturilor sale d
e catre batrnul care i exagera nepermis de mult cheltuielile de ntretinere.
Iar Stanica Ratiu, simtind ca poate sa puna mna pe o mare suma de bani din averea
batrnului Giurgiuveanu, o pregateste pe sotia sa, Olimpia, pentru divort, sub pr
etextul ca aceasta refuza sa procreeze (
Boicot n regula! Sabotarea operei de nmultir
e a natiei! , protesteaza el pe lnga consoarta pe jumatate adormita si indiferenta,
ca de obicei, la palavrageala sotului).