Curiozitati Muzicale

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 3

Curiozitati muzicale

n general, zgomotul unui sforait ajunge la 60 de decibeli, adica nivelul


unei conversatii normale. Totusi, cei cu corzi vocale mai puternice pot
sa emita un sforait care atinge 80 de decibeli, aceeasi intensitate a
zgomotului pe care o produce un picamar spargand asfaltul.
Latratul unui caine inregistreaza intensitati sonore de 70-80 decibeli.
Zgomotele de peste 80 dB diminueaz comportamentul civilizat i cresc
agresivitatea.
Frunzele cad cu o intensitate de 10 decibeli.
Traficul feroviar produce zgomote de 110- 115 decibeli, la viteze de 110
- 120 km/h.
Cel mai zgomotos animal din lume este balena albastra, scoate sunete
de peste 188 decibeli, echivalent cu o racheta spatiala (180 decibeli).
O impuscatura sau un foc de artificii are aproximativ 145 de decibeli, iar
sunetul unei belene albastre atinge 188 de decibeli.
Limita intensitii suntelor pe care le poate suporta organismul nostru
este de 160 dB. Deasupra acestei limite, timpanul urechii cedeaz.
Un zgomot de peste 210 decibeli poate distruge organele interne,
ugicand pe loc.

Soprana

O sopran este o cntrea a crei ntindere vocal corespunde


registrului acut (cel mai nalt). Termenul este folosit mai ales n legtur cu
interpretele de oper, dei sopranele sunt prezente n toate genurile
muzicale. Noiunea de sopran este frecvent interpretat incorect, impresia
fiind c nu doar ntinderea este definitorie, ci i tipul clasic de educare a
vocii. n realitate, orice femeie cu disponibiliti n registrul acut are voce de
sopran.
Partitura corespunztoare unei voci de sopran se noteaz
ntotdeauna n cheia sol. Timbrul de sopran este cel mai srac n
armonice, motiv pentru care scriitura (ndeosebi cea pentru cor) trebuie s
urmeze anumite rigori.
Ambitusul de baz al unei soprane coriste se ntinde de la mi din
octava nti pn la sol din octava a doua; o voce mai dezvoltat poate
cobor pn la do central (sau chiar la si din octava mic) i atinge la din a
doua octav.
Soprane de cor
Vocile feminine dintr-un cor de femei sau unul mixt (cu femei i
brbai laolalt) apar n trei sau patru ipostaze, denumirile pornind de la
denumirile sopran i alto (pentru vocile grave). Exist cel mai adesea
soprane I, soprane II i altiste; cele din urm pot fi, de asemenea, divizate
n altiste I i II. Ambitusul vocii sopran II se apropie de cel mezzosopran
(denumire care i este preferat n cazul solistelor de cor).
Soprane n teatrul liric
n funcie de posibilitile tehnice, timbru, ntindere etc. exist mai
multe categorii de soprane. Aceast clasificare s-a realizat n scopul
repartizrii solitilor pentru anumite roluri n oper. Astfel, soprana de
coloratur posed o mare uurin n a parcurge contururi melodice
dificile, timbrul fiind adesea instrumentalizat. Soprana liric este
caracterizat printr-un timbru dulce i mobilitate, n vreme ce soprana
dramatic posed un timbru penetrant. Subreta este un tip de sopran cu
un timbru dulce i delicat, de regul existent numai la sopranele tinere
(avnd tendina s se modifice odat cu vrsta). Soprana spinto se

apropie de cea dramatic. Tipul de sopran wagnerian este rareori


ntlnit, presupunnd un volum i un timbru foarte puternice, capabile s se
produc n faa unei orchestre de mari proporii; numele este dat de cel al
compozitorului german Richard Wagner, autor de roluri de oper foarte
solicitante.
Soprane renumite
Kirsten Flagstad (1895-1962), Rosa Ponselle (1897-1981), Lily Pons (18981976), Eleanor Steber (1914-1990), Birgit Nilsson (1918-2005), Renata
Tebaldi (1922-2004), Maria Callas (1923-1977), Joan Sutherland (19262010), Leontyne Price (1927-), Beverly Sills (1929-2007), Mirella Freni
(1935-), Rene Fleming (1959-), Dawn Upshaw (1960-), Angela Gheorghiu
(1965-), Anna Netrebko (1971-)

S-ar putea să vă placă și