Documentul prezintă informații despre intensitățile sonore ale diferitelor surse de zgomot, inclusiv sforăit, latratul câinilor, traficul feroviar și balenele albastre. De asemenea, oferă detalii despre tipurile de soprană în funcție de întinderea vocală și timbru, precum și soprane renumite din trecut și prezent.
0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
196 vizualizări3 pagini
Documentul prezintă informații despre intensitățile sonore ale diferitelor surse de zgomot, inclusiv sforăit, latratul câinilor, traficul feroviar și balenele albastre. De asemenea, oferă detalii despre tipurile de soprană în funcție de întinderea vocală și timbru, precum și soprane renumite din trecut și prezent.
Documentul prezintă informații despre intensitățile sonore ale diferitelor surse de zgomot, inclusiv sforăit, latratul câinilor, traficul feroviar și balenele albastre. De asemenea, oferă detalii despre tipurile de soprană în funcție de întinderea vocală și timbru, precum și soprane renumite din trecut și prezent.
Documentul prezintă informații despre intensitățile sonore ale diferitelor surse de zgomot, inclusiv sforăit, latratul câinilor, traficul feroviar și balenele albastre. De asemenea, oferă detalii despre tipurile de soprană în funcție de întinderea vocală și timbru, precum și soprane renumite din trecut și prezent.
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 3
Curiozitati muzicale
n general, zgomotul unui sforait ajunge la 60 de decibeli, adica nivelul
unei conversatii normale. Totusi, cei cu corzi vocale mai puternice pot sa emita un sforait care atinge 80 de decibeli, aceeasi intensitate a zgomotului pe care o produce un picamar spargand asfaltul. Latratul unui caine inregistreaza intensitati sonore de 70-80 decibeli. Zgomotele de peste 80 dB diminueaz comportamentul civilizat i cresc agresivitatea. Frunzele cad cu o intensitate de 10 decibeli. Traficul feroviar produce zgomote de 110- 115 decibeli, la viteze de 110 - 120 km/h. Cel mai zgomotos animal din lume este balena albastra, scoate sunete de peste 188 decibeli, echivalent cu o racheta spatiala (180 decibeli). O impuscatura sau un foc de artificii are aproximativ 145 de decibeli, iar sunetul unei belene albastre atinge 188 de decibeli. Limita intensitii suntelor pe care le poate suporta organismul nostru este de 160 dB. Deasupra acestei limite, timpanul urechii cedeaz. Un zgomot de peste 210 decibeli poate distruge organele interne, ugicand pe loc.
Soprana
O sopran este o cntrea a crei ntindere vocal corespunde
registrului acut (cel mai nalt). Termenul este folosit mai ales n legtur cu interpretele de oper, dei sopranele sunt prezente n toate genurile muzicale. Noiunea de sopran este frecvent interpretat incorect, impresia fiind c nu doar ntinderea este definitorie, ci i tipul clasic de educare a vocii. n realitate, orice femeie cu disponibiliti n registrul acut are voce de sopran. Partitura corespunztoare unei voci de sopran se noteaz ntotdeauna n cheia sol. Timbrul de sopran este cel mai srac n armonice, motiv pentru care scriitura (ndeosebi cea pentru cor) trebuie s urmeze anumite rigori. Ambitusul de baz al unei soprane coriste se ntinde de la mi din octava nti pn la sol din octava a doua; o voce mai dezvoltat poate cobor pn la do central (sau chiar la si din octava mic) i atinge la din a doua octav. Soprane de cor Vocile feminine dintr-un cor de femei sau unul mixt (cu femei i brbai laolalt) apar n trei sau patru ipostaze, denumirile pornind de la denumirile sopran i alto (pentru vocile grave). Exist cel mai adesea soprane I, soprane II i altiste; cele din urm pot fi, de asemenea, divizate n altiste I i II. Ambitusul vocii sopran II se apropie de cel mezzosopran (denumire care i este preferat n cazul solistelor de cor). Soprane n teatrul liric n funcie de posibilitile tehnice, timbru, ntindere etc. exist mai multe categorii de soprane. Aceast clasificare s-a realizat n scopul repartizrii solitilor pentru anumite roluri n oper. Astfel, soprana de coloratur posed o mare uurin n a parcurge contururi melodice dificile, timbrul fiind adesea instrumentalizat. Soprana liric este caracterizat printr-un timbru dulce i mobilitate, n vreme ce soprana dramatic posed un timbru penetrant. Subreta este un tip de sopran cu un timbru dulce i delicat, de regul existent numai la sopranele tinere (avnd tendina s se modifice odat cu vrsta). Soprana spinto se
apropie de cea dramatic. Tipul de sopran wagnerian este rareori
ntlnit, presupunnd un volum i un timbru foarte puternice, capabile s se produc n faa unei orchestre de mari proporii; numele este dat de cel al compozitorului german Richard Wagner, autor de roluri de oper foarte solicitante. Soprane renumite Kirsten Flagstad (1895-1962), Rosa Ponselle (1897-1981), Lily Pons (18981976), Eleanor Steber (1914-1990), Birgit Nilsson (1918-2005), Renata Tebaldi (1922-2004), Maria Callas (1923-1977), Joan Sutherland (19262010), Leontyne Price (1927-), Beverly Sills (1929-2007), Mirella Freni (1935-), Rene Fleming (1959-), Dawn Upshaw (1960-), Angela Gheorghiu (1965-), Anna Netrebko (1971-)