Fiziologia sistemului vascular sanguine

Circulatia prin vasele sanguine este influentata de :

1-Proprietatile fizice ale sangelui(vascozitate,densitate)
2-Calitatea peretilor vasculari(elasticitatea lor)
3-Forta de contractie a inimi,care creaza presiune prin vase
4-Marimea(lungimea)patului vascular
Modificarile acestor factori adica densitate crescuta,elasticitate scazuta,presiune
ridicata,ingustare sau dilatare de vas,produc schimbari in regimul de scurgere a sangelui
prin vase.Circulatia sangelui este determinate de legile fizice care guverneaza curgerea
lichidelor prin vase ,la care se adauga proprietatile structurale ale fiecarui sector vascular
in parte(arterial,venos,limfatic,capilar)
Fiziologia Sistemului Arterial
Circulatia in artere este determinata in mod predomintant prin contractia ventriculelor.
Volumul de sange impins in sistemul arterial intr-o sistola ventriculara se numeste volum
systolic.Acesta determina cresterea presiunii in arterele mari.In diastola aceasta presiune
nu scade,pentru ca presiunea s-a inmagazinat in peretii elastici ai areterelor sub forma de
energie cinetica si fiecare sistola ventriculara produce o distensie a arterelor mari.
Presiunea realizata in sistola este intotdeauna mai mare de 100 mm Hg
si se numeste presiune sistolica sau presiune maxima.Presiunea din diastola se numeste
presiune diastolica sau presiune minima si este mai mica decat presiunea sistolica adica
+10 din presiunea sistolica.Circulatia prin artere nu este sacadata este continua,datorita
structurii elastice a arterelor mari si energiei cinetice inmagazinata in ele.Elasticitatea
arterelor mari transforma curgerea discontinua in continua.Sangele cand este impins in
artere,exercita o apasare asupra peretilor arteriali.Rezistenta opusa de peretii arteriali fata
forta de impingere si elasticitatea arterelor,fac ca sangele sa se gaseasca sub o anumita
presiune numita presiunea sau tensiunea arteriala(TA).Deci TA este jocul intre doua forte:
- Forta de contractie a inimi
-Rezistenta periferica a sistemului arterial
TA variaza in functie de mai multi factori:
-Forta de contractie a inimi
-Debitul cardiac(=volumul systolic)
-Vascozitatea sangelui(creste frecarea)
-Elasticitatea arteriala
-Rezistenta periferica(depinde de lungimea tubului si raza tubului)
-Cantitatea de sange(care este mai mica in caz de pierderi de sange)
Valorile normale ale TA

-Presiunea sistolica(maxima)aprox.egal 120mm Hg

-Presiune diastolica(minima)aprox.egal 70mm Hg
Tensiunea arteriala se modifica in raport cu starea functionala a organismului:
Fiziologic:creste in emotii,la efort fizic cu varsta
scade:in somn
Patologic :cresterea peste valorile normale se numeste:hipertensiune arteriala(mai
mare de 150 mm Hg maxima)
scade sub valorile normale se numeste hipotensiune arteriala,cand
presiunea maxima este sub 70-90mm mercur
Valoarea tensiuni arteriale este mai mare aproape de inima si in arterele mari comparativ
cu periferia.Spre periferie scade datorita frecarii si scaderii energiei cinetice
Fiziologia circulatiei in sistemul venos
Circulatia prin vene se deosebeste de circulatia prin artere.Sensul circulatiei este
centripet adica de la periferie spre inima.Presiunea venoasa este mica,are valoarea medie
de 10 mm Hg in venele periferice si pe masura ce se apropie de inima scade ajungand in
venele mari la 1 mm Hg.Viteza de circulatie in vene este mica si pe masura ce se apropie
de inima creste datorita influentei contractilor inimii.
Factorii care asigura reintoarcerea sangelui in inima,in atriul drept,prin cele doua
vene cave sint:
-Forta de contractie a inimii,polul atrial aspira,iar polul ventricular pompeaza.
-Aspiratia toracica.
-Contractia muschilor scheletici,produc masajul venelor periferice.
-Miscarile diafragmului
-Valvulele integre din structura venelor
-Contractia ritmica a arterelor invecinate
Fiziologia circulatiei capilare
Capilarele sint vase cu calibru foarte mic.Circulatia prin ele este uniforma si
datorita acestui fapt la acest nivel au loc schimburi intre sange si tesuturi si invers,prin
mecanism de difuziune si osmoza.
Caracteristile circultiei prin capilare sint:
-Viteza sangelui foarte mica
-Presiunea sangelui foarte scazuta
-Presiunea sangelui la capatul arterial al capilarului este mai mare decat la
capatul venos

Fiziologia circulatilei in vasele limfatice

Circulatia limfatica este centripetal adica de la periferie spre inima,si este
influentata de aceasi factori care determina circulatia venoasa la care se adauga contractia
vilozitatilor intestinale care funtioneaza ca niste pompe impreuna cu contractia muschilor
scheletici.
Reglarea circulatiei sanguine
Se face prin doua mecanisme simultane adica mecanism nervos reflex(cu
centrii in bulb si maduva) si mecanism umoral.Obiectivul principal este mentinerea
constanta a presiunii sangelui astfel ca toate tesuturile si organele sa fie irigate cu sange.
Reglarea umorala a circulatiei si a TA se face prin intermediul unor mediatori
chimici(histamine,acetilcolina),a unor hormoni(adrenalina,noradrenalina),si a gazelor
respiratorii(O2);exemplu:adrenalina produce:tahicardie si vasodilatatie in periferie
noradrenalina produce:tahicardie si vasoconstrictie periferica
histamina produce:tahicardie si vasodilatatie in periferie
acetilcolina produce:bradicardie si vaso dilatatie in periferie
oxigenul crescut in sange produce:vasoconstrictie
oxigenul scazut produce:vasodilatatie

Fiziologia inimii
Aparatul cardo-vascular asigura circulatia sangelui in organism ,care la om si la toate
vertebratele se realizeaza prin system inchis de tuburi(vase).Propulsia sangelui o
realizeaza inima care are rolul de pompa realizand o succesiune de contractii si
relaxari,un ciclu(1 contractie+1 relaxare)numindu-se revolutie cardiaca.Contractia
ventriculelor este sincronizata si cantitati aprox.egale sint propulsate in ambele
circulatii(mare si mica).
Proprietatile functionale ale inimii sint:
1-Automatismul
2-Excitabilitatea
3-Conductibilitatea
4-Contractilitatea
1.Automatismul : Este proprietatea inimii de a se autoexcita.Inima scoasa din corp
continua sa se contracte daca i se asigura irigarea ei cu lichid nutritiv
corespunzator.Activitatea inimii se datoreste existentei testutului nodal care se afla grupat
in trei centrii de automatism(2 noduli si o retea),care actioneaza intr-o ordine ierarhica
astfel:

1.Nodul sino-atrial,care genereaza stimuli cu o frecventa de 75/min.Acesta

reprezinta ritmul sinusal si el este ritmul fiziologic.
2.Nodul atrio-ventricular,care genereaza stimuli cu o frecventa de
40/min.Cand nodul sino-atrial nu mai emite,ritmul inimii este preluat de nodul atrioventricular si ritmul imprimat este o frecventa mai mica numita ritm nodal.
3.Fascicolul Hiss si reteaua Purkinje:determina prin automatismul lor un ritm
mai redus de 25/min numit ritm idio ventricular,care se intalneste in cazul suprimarii
automatismului din moduli atriali.
2.Excitabilitatea : Este proprietatea inimii de a raspunde la un stimul prin creerea unui
potential de actiune propagat.Inima are o proprietate importanta:ea nu este excitabila in
timpul contractiei,ci numai cand este relaxata adica in diastola.Astfel se succed contractii
si relaxari ale inimii si nu se formeaza niciodata starea de tetanos.La stimuli subliminari
inima nu da raspuns ci numai la care au valoare peste valoarea prag.
3.Conductabilitatea :
Este proprietatea inimii de a conduce stimulii in tot
miocardul.Conducerea prin muschiul inimii se face cu viteza mai mica,iar conducerea
prin fascicolul Hiss si retea cu viteza mai mare.La nivelul nodului atrio-ventricular
conducerea stimulilor sufera o mica intarziere si datorita acestui fapt se realizeaza un mic
asincronism intre contractia atriilor si a ventriculilor,foarte important pentru functia de
pompa a inimii.
4.Contractilitatea : Este proprietatea inimii de a-si scurta fibrele si aceasta se datoreste
structurii sale:de fibra musculara striata de tip cardiac.Forta de contractie este direct
proportionala cu grosimea miocardului deci atriile au forta mai mica iar ventriculele forta
mai mare,in mod deosebit ventricolul stang.In timpul contractiilor in cavitati creste
presiunea aceasta fiind necesara propulsiei coloanei de sange si de asemenea in
mecanismul de inchidere-deschidere a valvulelor.Forta de contractie in sistola este cu atat
mai mare cu cat alungirea fibrelor si umplerea cavitatilor in diastola este mai
mare.Aceasta reprezinta legea inimii.

Modificarile patologice ale proprietatilor inimii

1.Tulburari de excitabilitate si automatism:acestea sint numite tulburari de ritm cardiac
adica aritmii.Ele sint: a)extrasistole
b)tahicardie paroxistica
c)fibrilatie
Extrasistolele sint batai premature provocate de un focar patologic.
Tahicardia paroxistica este o succesiune neintrerupta de extrasistole cu o frecventa foarte
mare
Fibrilatia este activitatea contractila haotica a inimii cu o frecventa foarte mare;daca
cuprinde ventriculele se produce moartea;se aplica defibrilarea.

2.Tulburari de conducere sint numite blocuri.Blocurile sint atrio-ventriculare,cu

intreruperea conducerii stimulilor intre atrii si ventricule.Mai sint blocuri de ramura,in
care se produce oprirea conducerii stimulilor prin fascicol sau retea.Blocurile pot produce
aritmii.
3.Tulburari de contractilitate: acestea se intalnesc in insuficienta cardiaca,afectiune in
care functia de pompa a inimii este compromisa.

Revolutia cardiaca sau ciclul cardiac

Activitatea de pompa a inimii este reprezentata de o succesiune de contractii(sistole) si
(relaxari).Un ansamblu format din o sistola si o diastola este revolutia cardiaca sau ciclcul
cardiac.Atriile si ventriculele se contracta usor asincron.O revolutie cardiaca la un ritm
normal de 75 contractii/min dureaza 0,8 sec
Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala care este egala cu 0,1 sec , urmeaza diastola
atriala care dureaza 0,7 sec.La inceputul diastolei atriale incepe sistola ventriculara care
dureaza 0.3 sec.Sistola ventriculara incepe cand ventriculele sint pline cu sange;in acest
moment valvulele semilunare se inchid si ventriculele intra in contractii,presiunea in
interior creste si valvulele atrio-ventriculare se inchid.Deci in acest moment,ventricolele
sint cavitati inchise in care presiunea continua sa creasca.Cand presiunea din ventricole
va depasi presiunea din sistemul arterial,se vor deschide valvulele semilunare si sangele
va trece in aorta si trunchiul arterei pulmonare.Urmeaza diastola ventriculara care
dureaza 0,5 sec.In acest timp al diastolei,presiunea scade in ventricol si sangele din aorta
si artera pulmonara nu se poate reintoarce,deoarece valvulele semilunare se inchid,pentru
ca prin relaxarea ventricului presiunea in ele este mai mica decat in sistemul arterial si
valvulele semilunare se ichid.Prin relaxarea ventriculelor,presiunea din ventricule scade
si devine mai mica decat in atrii si asa se dechid valvulele atrio-ventriculare si sangele
trece din atrii spre ventricule.Diastola ventriculara coincide partial cu diastola atriala,timp
de 0,4 sec toate cavitatile inimii sint in diastola,faza numita:diastola generala a inimii.La
sfarsitul diastolei generale se produce din nou sistola atriala si revolutia cardiaca
reincepe.In timpul revolutiei cardiace,sistolele sunt mai scurte decat diastolele deci
perioadele de relaxare sint mai mari decat perioada de activitate.acesta este motivul
pentru care muschiul inimii poate lucra neintrerupt un numar mare de ani.Cand frecventa
inimii creste,se scurteaza diastola foarte mult,fapt care produce tulburari in refacerea
inimii.De aceea aritmiile sint boli cu prognostic grav.La o sistola inima arunca in
circulatie 70 ml sange.La 1 min inima pompeaza 5 l de sange acesta reprezentand debitul
cardiac.In 24 ore inima pompeaza 7200 l de sange ceea ce reprezinta un lucru mecanic de
10.000 Kgm.

Manifestarile activitati inimii

In timpul revolutiei cardiace inima produce: I. Manifestari mecanice
II.Manifestari electrice
III.Manifestari acustice
Studiul acestor manifestari dau informatii despre activitatea inimii.
I.Manifestarile Mecanice sint reprezentate de:socul apexian,pulsul arterial,pulsul venos.
Socul apexian este expresia sistolei ventricolului stang si poate fi simtit in spatial V intercostal stang pe linia medio-claviculara;este socul varfului inimii.
Pulsul arterial:este expresia sistolei la peretele arterial produsa de volumul de sange in
timpul sistolei ventriculare.Se palpeaza la nivelul arterei radiale in apropierea articulatiei
radio-caripiene,prin comprimarea arterelor cu trei pe un plan osos.Inregistrarea grafica a
pulsului arterial se numeste sfigmograma.
Pulsul venos:este datorat variatilor de volum ale venelor din apropierea inimii din timpul
sistolei atriului drept si poate fi observat si inregistrat la venele de la baza gatului,adica la
vena jugulara.
Pulsul are unele caractere si prin perceperea si inregistrarea lui se poate aprecia
activitatea inimii si starea peretilor vasculari.
II.Manifestarile Electrice: inima genereaza curent electric.
In diastola(in repaus)fibra musculara are polarizare de repaus adica sarcinile electricile
pozitive la exterior si sarcinile electrice negative sint la interior.
In sistola adica in activitate polarizarea se inverseaza in fibra musculara.
Regiunile inimii care intra in activitate,devin negative in raport cu zonele aflate in repaus
iar diferenta de potential care se formeaza se transmite la suprafata corpului si se poate
culege cu electrozi.Acest biopotential se poate amplifica si se inregistreaza cu ajutorul
unui aparat numit:electrocardiograf.Graficul obtinut este EkG.EkG-ul are trei unde
pozitive(PRT) si doua unde negative(QS)EkG-ul se modifica in boli de inima si este de
un real folos pentru a pune un diagnostic cardiologic sau in urmarirea evolutiei bolilor.
III.Manifestari Acustice:acestea se datoresc vibratilor sonore din timpul revolutiei
cardiace.In timpul revolutiei cardiace se aud doua zgomote:
I,sistolic,de durata mai mare,intens,produs de vibratiile peretelui ventricular,de inchiderea
valvulelor atrio-ventriculare si de expulzare a sangelui in artere.Fenomenul are loc la
inceputul sistolei ventriculare.
II,diastolic,de durata mai mica,intens,produs de inchiderea valvulelor semilunare de la
aorta si de la artera pulmonara.Fenomenul are loc la inceputul diastolei ventriculare
Intre zgomotul I si II are loc o pauza mica iar intre zgomotul II si zgomotul I urmator are
loc o pauza mai mare.
Zgomotele cardiace sint caracteristice la omul sanatos.In cazul inimii bolnave in mod
deosebit in cazul valvulopatiilor zgomotele sint alcatuite cu sufluri.Inregistrarea
zgomotelor cardiace se numeste fonocardiograma.

Reglarea activitatii inimii se face din centrii nervosi situati in trunchiul cerebral si
maduva spinarii,prin fibre simpatice(acceleratorii) si parasimpatice(inhibitorii).