Documentul prezintă principalele părți componente ale corpului peștilor, tipurile de formă a corpului și dimensiunile acestora. De asemenea, descrie principalele înotătoare ale peștilor, tipurile de coadă în funcție de legătura cu coloana vertebrală și tipurile de radi din componența înotătoarelor.
0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
140 vizualizări11 pagini
Documentul prezintă principalele părți componente ale corpului peștilor, tipurile de formă a corpului și dimensiunile acestora. De asemenea, descrie principalele înotătoare ale peștilor, tipurile de coadă în funcție de legătura cu coloana vertebrală și tipurile de radi din componența înotătoarelor.
Documentul prezintă principalele părți componente ale corpului peștilor, tipurile de formă a corpului și dimensiunile acestora. De asemenea, descrie principalele înotătoare ale peștilor, tipurile de coadă în funcție de legătura cu coloana vertebrală și tipurile de radi din componența înotătoarelor.
Documentul prezintă principalele părți componente ale corpului peștilor, tipurile de formă a corpului și dimensiunile acestora. De asemenea, descrie principalele înotătoare ale peștilor, tipurile de coadă în funcție de legătura cu coloana vertebrală și tipurile de radi din componența înotătoarelor.
2. Tipul serpentiform (form de arpe) 3. Tipul sagitiform (form de sgeat) 4. Tipul teniiform (form de panglic) 5. Tipul disciform (form de disc) 6. Tipul depresiform (form plat) 7. Tipul aculeiform (form de ac ) 8. Tipul globiform (form de glob) 9. Tipul nedefinit (form aberant) Diferite tipuri de form a corpului la peti 1-tipul fusiform (scrumbia albastr); 2-tipul serpentiform (anghila); 3-tipul sagitiform (zargan); 4-tipul aculeiform (acul de mare); 5-tipul teniiform (regalecus); 6, 7, 8-tipul disciform (pltic, pestele luna, calcan, cambula); 9-tipul depresiform (vulpea de mare); 10-tipul globiform (petele arici); 11-tipul nedefinit (cluul de mare). Dimensiunile petilor Dimensiunile corpului sunt determinate de volumul de ap, mrimea bazinelor n care triesc petii, numrul lor dintr-un bazin, condiiile de via, etc.
Dimensiunile larvelor sunt invers proportionale cu temperatura apei in care se dezvolta: - larvele speciilor de apa rece masoara pana la 15-20 mm (salmonide); - larvele speciilor de apa calda masoara pana la 2-5 mm in mod obisnuit; Dimensiunile adultilor variaza de la o specie la alta, cele mai mici intalnindu-se la Pandaka pygmaea (7-8 mm) iar cele mai mari la rechinul balena Rhincodon typus, care ajunge la 22 m .
nottoarele petilor
Inottoare neperechi (impare) - situate n planul de simetrie a corpului: -dorsala (D) -anala (A) -caudala (C) -adipoasa (Salmonidae, Ictaluridae) -pinulele (Scombridae, Thunnidae)
Inotatoarele perechi (pare)- situate de-o parte si de alta a planului de simetrie: -pectoralele (P) -ventrale (pelviene) (V)
Caudala IN FUNCTIE DE LEGATURA CU COLOANA VERTEBRALA: 1. Caudala protocerc - la acest tip coloana vertebral se continu n linie dreapt prin mijlocul caudalei (care este perfect simetric) iar radiile nottoarei se sprijin pe vertebre. 2. Caudala heterocerca - format din doi lobi inegali, unul din lobi fiind cu mult mai lung dect cellalt. Extremitatea posterioara a coloanei vertebrale se continua in lobul mai mare. 3. Caudala homocerc simetrica in aparenta dar la care extremitatea coloanei vertebrale este deviat n sus fr s ptrund n lobii nottoarei. 4. Caudala dificerc - este asimetric i deriv din cea heterocerc prin revenirea extremitii coloanei vertebrale la forma rectilinie. 5. Caudala isocerc - simetric i reprezint o variant a celei homecerce, caracterizat prin aceea c pe faa dorsal i pe cea ventral a urostilului se leag un numr egal de radii. 6. Caudala gefirocerc- un tip de asemenea perfect simetric care se formeaz prin dispariia caudalei primare (propriu-zise) i apariia unei caudale secundare, din radii ale dorsalei i analei. A-caudal protocerc; B-caudal heterocerc de Acipenser; C-caudal homocerc de Amia; D-caudal homocerc de Chaetoessus; E-caudal homocerc de Gambusia; F-caudal isocerc de Gadus; G-caudal gefirocerc de Lophius i Fierasfer; H-caudal dificerc la larva de Protopterus. DUPA ASPECTUL EXTERIOR Rotunjita (1); Dreapta (2); Escavata, Emarginata (3); Lunara (4); Furcata (5); Ascutita (6,7)
Radiile inottoarelor Actinotrichii, formate din elastoidin se ntlnesc ndeosebi la elasmobranhi, la petii osoi ( numai n stadiul embrionar) i n nottoarea adipoas. Lepidotrichii, sunt formate la nceput din elastoidin, dar apoi se nconjoar cu un esut osos. n cadrul acestui gen de radii se pot distinge: - radii simple, nearticulate (a,b,c) radii simple, articulate (d) radii ramificate, articulate (e)
Camptotrichii, reprezint un tip puin studiat care se ntlnete numai la dipnoi.
FORMULA INOTATOARELOR D III (IV) (15)16-21(22) A III 5(6)