1

CAIET DE SARCINI

FUNDATIE DIN BALAST




2


C U P R I N S



GENERALITATI

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
ART.2. PREVEDERI GENERALE

CAP.I. MATERIALE

ART.3. AGREGATE NATURALE
ART.4. APA
ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI
OPTIMAL

CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

CAP.III. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

ART.8. MASURI PRELIMINARE
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
ART.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
ART.11. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

CAP.IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE
ART.13. CONDITII DE COMPACTARE
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE

CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR

ART.15. RECEPTIA PRELIMINARA
ART.16. RECEPTIA FINALA









3


G E N E R A L I T A T I

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast
optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de
fundatie realizat.
1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si
forestiere cu acordul proprietarului acestor drumuri.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare
fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul" va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
2.6. Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pna cnd stratul inferior nu a
fost finisat si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale
straturilor receptionate pna cnd acestea vor fi acoperite cu stratul superior.







4

C A P I T O L U L I
MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE

3.1. Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maxima de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie
sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
3.3. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa
indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CARACTERISTICI
CONDITII DE ADMISIBILITATE
Amestec
optim
Fundatii
rutiere
Completarea
sistemului rutier
la inghet
dezghet
Strat de forma
Sort 0-63 0-63 0-63
Continutul de fractiuni , %
Sub 0.02mm max 3 max 3 max 3
Sub 0.2mm 4-10 3-18 3-33
0-1mm 12-22 4-38 4-53
0-4mm 26-38 16-57 16-72
0-8mm 35-50 25-70 25-80
0-16mm 48-65 37-82 37-86
0-25mm 60-75 50-90 50-90
0-50mm 85-92 80-98 80-98
0-63mm 100 100 100
Granulozitate
Conform
fig.2 SR 662
Conform
fig.2 SR 662
Conform fig.2 SR
662
Coeficient de neuniformitate (Un),
min
- 15 15
Echivalent de nisip (EN) min 30 30 30

5
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)
% max.
30 50 50

3.4. Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va
face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
3.5. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal
astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor
efectuate de laborator.
3.6. Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante
si rigole pentru evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si vor fi
dimensionate in functie de cantitatea necesara si de ealonarea lucrrilor.
3.7. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel inct sa se evite amestecarea balasturilor.
3.8. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile
granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

ART.4. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte
surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie si trebuie
sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790.

ART.5. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI
OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile
cuprinse in tabelul 2
Tabel 2
N
r.
cr
t
Actiunea,procedeul de verificare
sau
caracteristici ce se verifica
Frecventa minima Metoda de
determinare
conform
STAS
La aprovizionare
La locul de
punere in opera
1
Examinarea datelor inscrise in
certificatul de calitate sau certificatul
de garantie

La fiecare lot
aprovizionat

-

-

6
2

Determinarea granulometrica

O proba la fiecare
lot aprovizionat
pentru fiecare
sursa (daca este
cazul pentru
fiecare sort)


-

4606-80

3

Umiditate

-
O proba pe
schimb (si sort) si
ori de cite ori se
observa o
schimbare cauzata
de conditii
meteorologice
4606-80

4

Rezistente la uzura cu masina tip Los
Angeles (LA)

O proba la fiecare
lot aprovizionat
pentru fiecare
sursa (sort)
-
SR EN
13450:2003


7

C A P I T O L U L II
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de
catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm
3
;
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %;
in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.

du ef.
gc = ------------------ x 100
du max.PM
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la
art.13.


8

C A P I T O L U L III

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

ART.8. MASURI PRELIMINARE
8.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea
lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
8.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a balastului sau balastului optimal.
8.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din
fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este
cazul la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se
va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm
deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu
se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi
consemnate in registrul de laborator.

ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
9.1. Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime
de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspndire
pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
9.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului",
efectund controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de
un laborator de specialitate.


9
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde:
o Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc;
o S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cnd se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj
se cumuleaza.
9.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea
calitatii lucrarilor.

ART.10. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-
unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca
straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurndu-se si masurile de
evacuare a apelor conform pct.8.4.
10.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn
dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari
mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
10.6. Este interzisa executia din balast inghetat.


10
10.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheata.

ART.11. CONTROLUL CALITATII
11.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru
verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa mentionata in
acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu prghie conform "Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu
prghie - indicativ CD 31-2002
Tabel 3

Determinarea, procedeul de
verificare sau caracteristica care se
verifica
Frecvente minime la locul
de punere in opera
Metode de
verificare
conform STAS
1 Incercare Proctor modificata
Fiecare studiu de compozitie
pentru balast optimal -
1913/13-83
2 Determinarea umiditatii de compactare
minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat
1913/1-76
3
Determinarea grosimii stratului
compact
minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat
-
4
Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S
zilnic -
5
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutatii volumice in
stare uscata
minim 3 puncte pentru suprafete
< 2.000 mp si minim 5 puncte
pentru suprafete > 2.000 mp de
strat
1913/15-75
6
Determinarea capacitatii portante la
nivelul superior al stratului de fundatie
In cite doua puncte situate in
profiluri transversale la distante de
max 20 m unul de altul pentru
fiecare banda cu latime de 4,0 m
Normativ
CD 31-2002

11

C A P I T O L U L IV
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
12.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazuta in proiect.
Toleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de 0,4% si se masoara la
fiecare 25 m sau in profilele din proiect.
12.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 2 cm.

ART.13. CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pna la realizarea gradului
de compactare Proctor modificat de min.98%, pentru cel putin 93% din punctele masurate si min.
95% in rest, pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 100% Proctor modificat pentru
drumurile din clasele tehnice I III in cel putin 95% din punctele masurate si min. 98% in rest.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarea inregistrata este mai mica dect valoarea admisibila din tabelul 4.
Tabelul 4
Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (1/100 mm)
Grosimea stratului
de fundatie din
Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
Strat de Pamanturi de tip: (conform STAS 1243)

12
balast h, cm forma
Nisip prafos;
Nisip argilos
Praf nisipos;
Praf argilos; Praf
Argila;
Argila nisipoasa;
argila prafoasa
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292

ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
- in profil longitudinal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
- in profil transversal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.

C A P I T O L U L V
RECEPTIA LUCRARILOR

ART.15. RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART.5, 11, 12,
13, si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.

ART.16. RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.