Documentul prezintă o discuție între Florian Colceag, un matematician și antrenor de genii din România, și un jurnalist. Colceag explică de ce albina este o resursă mai importantă decât aurul și impactul negativ al exploatărilor de gaze de sist și cianuri asupra mediului și agriculturii din cauza dispariției albinelor.
0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
222 vizualizări15 pagini
Documentul prezintă o discuție între Florian Colceag, un matematician și antrenor de genii din România, și un jurnalist. Colceag explică de ce albina este o resursă mai importantă decât aurul și impactul negativ al exploatărilor de gaze de sist și cianuri asupra mediului și agriculturii din cauza dispariției albinelor.
Descriere originală:
Interviu cu savantul Colceag,sflefuitorul de genii care a pregatit mii de olimpici romani
Documentul prezintă o discuție între Florian Colceag, un matematician și antrenor de genii din România, și un jurnalist. Colceag explică de ce albina este o resursă mai importantă decât aurul și impactul negativ al exploatărilor de gaze de sist și cianuri asupra mediului și agriculturii din cauza dispariției albinelor.
Documentul prezintă o discuție între Florian Colceag, un matematician și antrenor de genii din România, și un jurnalist. Colceag explică de ce albina este o resursă mai importantă decât aurul și impactul negativ al exploatărilor de gaze de sist și cianuri asupra mediului și agriculturii din cauza dispariției albinelor.
Descărcați ca RTF, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca rtf, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 15
Florian Colceag: Pot demonstra ca Dumnezeu exista si actioneaza
Posted on 28/02/2014 b !u"ul Dacic
#ate $%is De &iua 'ationala a #omaniei( a "rimit de la mai multe cunostinte urari de )la multi ani( iar "entru Florian Colceag a *ost un semn de coeziune si de rezonanta din "artea celorlalti + o sansa "entru recu"erarea a ceea ce numeste )inteligenta de gru", -ntr.un inter/iu "entru Dela0,ro( antrenorul de genii Florian Colceag /orbeste des"re ce trebuie sa *acem si ce n.a/em /oie sa *acem cu #omania, Florian Colceag nu are lacrima usoara( dar intrebarea re"orterului ii dezlantuie emotii "e care nu le mai "oate( "ur si sim"lu( controla, Camera e inundata de lumina galbena( inselatoare a zilei( de "arca ar *i ince"ut de /ara( iar iarna nu ar soma tot mai insistent "altoanele sa stea de"arte de si*oniere, -n surdina( cate/a acorduri de muzica clasica "arasesc di*uzoarele tele/izorului( sabotand linistea cruda a decorului s"artan inainte de a se *urisa ne/azute s"re colturile inca"erii, 0arbatul isi intoarce "ri/irea intr.o "arte( *ugind de oc%ii iscoditori ai interlocutorului( isi aduna cate/a secunde nodurile din gat si du"a ce re/ine in "ozitia initiala murmura mai mult "entru sine: iertati.ma1 2"oi( re"eta a"roa"e mecanic intrebarea( cautand "arca inca "utin tim" "entru a.si *ace ordine in ganduri, Ce m.a determinat sa nu ma dau batut3, 4titi( i.am "romis mamei mele( "e "atul de moarte( ca nu /oi renunta sa incerc sa *ac ce/a "entru tara asta, 2nga5amentul asta nu.l /oi "utea uita /reodata, Florian Colceag s.a nascut in 1671( in 5udetul 8or5( si antreneaza genii, 2re zeci de medalii de aur obtinute de olim"icii "e care i.a g%idat la un moment sau altul la com"etitiile internationale de matematica, 9 "resedintele unei asociatii "entru co"ii su"ra.dotati si "robabil singurul "ro*esor din #omania care nu educa( ci calauzeste, 'u doarme mai mult de "atru ore "e noa"te( tele*onul mobil ii suna *ara incetare( iar in curtea casei sale din a"ro"ierea 0ucurestiului ar "utea *i con*undat cu un *el de 9"icur modern( care isi strange disci"olii la o sueta des"re *rumusetea sim"la si uitata a /ietii, Dela0,ro: Ce sunteti3 :atematician( "si%o"edagog( antrenor de genii3 Florian Colceag: 4unt taran, $aran3 Da( sunt un taran care a de/enit matematician( un matematician care a de/enit "si%o"edagog si un "si%o"edagog care a de/enit un economist, Dar la baza sunt taran si mi se "are absolut normal sa recunosc asta, 9u iubesc tara( imi "lace natura, 2sta de*ineste un taran( iubirea "entru ce il incon5oara3 -ubirea "entru natura si iubirea "entru tara, Pana la urma ei( taranii( sunt tal"a tarii( nu3 :ai lucrati "amantul in momentul de *ata3 Cand mai a"uc o *ac cu "lacere, 2/eti manualitate in sensul asta3 2m si e minunat, $ineti o gradina aici( la :ogosoaia3 ; mica gradinita, 2/em si o sera, Ce "lantati3 #osii, !e mancati dumnea/oastra3 Desigur( sunt *oarte bune, 2/em ne/oie de genii < De ce albina este o resursa in*init mai im"ortanta decat aurul( ce legatura are ea cu gazele de sist si ex"loatarea de la #osia :ontana( cum merge modestia mana in mana cu genialitatea( dar mai ales de ce a/em ne/oie sa recu"eram un model cultural "ierdut3 #as"unsurile la toate aceste intrebari( intr.un inter/iu des"re cunoastere( limite si inteligenta su"erioara cu matematicianul Florian Colceag, Dela0,ro: Ce este geniul( domnule Colceag3 Cum se /ede el din "ostura omului care lucreaza cu tineri su"ra.dotati3 Florian Colceag: -n general( geniul este con*irmat de istorie, #areori cine/a este desco"erit ca *iind genial in cursul /ietii "ro"rii, Fa"tele "e care le.a comis( ce a desco"erit si asa mai de"arte ii con*irma genialitatea, 2sta este intotdeauna "ost.*actum, Dar acum( din "unctul de /edere al "ro*esionistului care lucreaza cu "ersoane cu abilitati *oarte inalte( /a "ot s"une ca oamenii acestia( cei care au "otentialul de a *i recunoscuti mai tarziu ca genii( au o %otarare( o dorinta de cunoastere si o desc%idere intelectuala uriase, Practic sunt de neo"rit in dorinta lor de a rezol/a "roblemele( de a desco"eri solutiile o"time si de a s"arge "ortile cunoasterii, -n rest( sunt oameni cat se "oate de normali, 8eniile sunt( in "rimul rand( niste oameni extrem de modesti, Daca intrebam un geniu daca e geniu /a ras"unde nu, =a s"une ca e un om absolut obisnuit si ar a/ea dre"tate, 8enii sunt oameni care isi cunosc lungul nasului si aici inter/ine s*era cunoasterii a lui Platon: ignorantii au s*era cunoasterii *oarte redusa( dar si contactul lor cu necunoscutul este *oarte mic( iar din cauza asta au im"resia ca daca /or mai a*la cate/a lucruri /or sti( de *a"t( tot, 2u "utine indoieli( in ultima instanta1 2sa e, 1 in /reme ce( "e de alta "arte( un geniu are multe, 2sta s"uneti3 'u nea"arat indoieli, >n geniu are desc%ideri, 2re enorm de multe desc%ideri, Practic( intelegand mult( /ibrand si rezonand *ata de tot el este( in "rimul rand( im"resionat de com"lexitatea uriasa( incredibila( in*inita a uni/ersului( de armonia lui si( in "ermanenta( "us in *ata "ro/ocarii de a.si de"asi limitele "ro"rii si limitele de s"ecie, 'u uitati ca noi a/em un organism limitati/ si "uterile noastre sunt limitate, 9/oluam ca sa ne mai marim limitele( sa ne mai de"artam granitele, De aceea un geniu este modest, 9l stie ca este la marginea "osibilitatilor umane de a rezol/a "roblemele, -si intelege( cu alte cu/inte( "ozitia insigni*ianta in "eisa5ul general al lucrurilor3 4igur, Ca om( esti nimic in *ata in*initului de *iecare data( dar esti extrem de im"ortant in anumite momente, Pentru ca acest "utin( acest in*im in ansamblul intreg "oate asigura ce/a: sustenabilitatea, 4i atunci geniile sunt extrem de res"onsabile, Credeti ca suntem toti "arte a unui mecanism( mici rotite intr.o masinarie uni/ersala care se in/arte la nes*arsit3 4unt con/ins( doar ca nu suntem niste rotite( suntem modelul mecanic insusi, Daca /reti( suntem niste celule intr.un organism mai mare, 9 mai degraba un modul *ractal de ti" biologic, ;amenii a"artin omenirii( omenirea a"artine unui ecosistem( si asa mai de"arte, 2ici *iecare are res"onsabilitati de nisa( "ro"rii, Du"a ce a ince"ut sa se studieze cu atentie alcatuirea ecosistemelor si s.a a5uns la intelegerea *a"tului ca "laneta este /ie si ca( de *a"t( metabolismul "lanetar exista si tot ce se intam"la cu substantele "e "laneta *ace "arte din metabolismul "lanetar( a ince"ut sa se recon*igureze si modul de gandire al oamenilor, 2m de/enit din ce in ce mai constienti ca *acem "arte dintr.un sistem extrem de com"lex si ca a/em res"onsabilitati *ata de acest sistem, Din ne*ericire acest lucru s.a intam"lat recent, 'u e nici un secol de cand a ince"ut sa se con*igureze aceasta imagine, De ce s"uneti )din ne*ericire3 Pentru ca oamenii merg inca "e /ec%ile "aradigme si reusesc sa *aca "ra* mediul, =a dau un exem"lu care trebuie sa *ie cunoscut de toata lumea, :a uitam la actiunile "olitice ale gu/ernului actual si ale lui =ictor Ponta( in s"ecial( in "ri/inta gazelor de sist si a ex"loatarilor cu cianuri de la #osia :ontana, 8oana lor du"a "ro*it( du"a s"aga( sa mai "una mana "e ce/a inainte sa cra"e totul + ceea ce se /ede si din *a"tul ca toti cum"ara terenuri "e care sa le /anda mai tarziu( sa le tranzactioneze si s"eculeze( intrucat( de *a"t( e o s"ecula ordinara +( goana lor asadar arata ca nu le.a "asat de nimic si nu le "asa de nimic, Dar ei nu se gandesc la *a"tul ca se intoarce roata, Puteti *i mai ex"licit3 -n momentul in care #omania este ex"usa "oluarii toxice cu cele doua te%nologii( cianuri si substante c%imice la gazele de sist( mor albinele, De5a este un *enomen care se "etrece la ni/el mondial, 'oi suntem una dintre "utinele tari cu un "otential urias "e care nu il /ede niciun "olitician: a/em inca albine, 4i a/em destul de multe, 9 albina o resursa mai im"ortanta decat aurul3 9norm? :ult mai mult? -n*init mai mult? -n "rimul rand "entru ca odata cu moartea albinelor nu se mai *ace agricultura( caci nu mai a/em *ructe, 2lbinele sunt cele care "olenizeaza totul, #omania a/and un mediu curat( la care ar trebui sa tina din ras"uteri( ar "utea *i *urnizorul de %rana al 9uro"ei( in conditiile in care mor albinele in alte "arti din cauza "oluarii industriale, 2sta ar insemna ca am sca"a de toate crizele *ara "robleme, Dar tocmai acest lucru nu il mai "utem *ace "entru ca ne /indem "amanturile "e nimic( "oluam mediul si il distrugem ceea ce /a "roduce e*ectul contrar, Cei care /or cum"ara terenuri "e care le stiu "roducti/e se /or "acali odata cu ince"erea mortii albinelor, -ar asta se /a "roduce din cauza ex"loatarii gazelor de sist si din cauza #osiei :ontane, 4i atunci( in loc sa cum"ere un "amant care este *ertil si "ros"er si "e care se "oate *ace orice( /or cum"ara un semi desert, -ar cei care au trans*ormat #omania intr.un semidesert /or *i "ri/iti( bineinteles( cu "rea "utina ingaduinta de ceilalti( extorcati( inselati si 5e*uiti de "oliticienii nostri, 2sa ca nu stiu "rin ce gauri de sar"e sau de soareci se /or ascunde acesti "oliticieni in cli"a in care ii /or cauta ma*iotii care le.au cum"arat "amanturile Poate gresiti "lecand de la "remisa ca ma5oritatea "o"ulatiei cunoaste circuitul "e care il ex"uneti, 'ici nu mai conteaza( /rand.ne/rand acest lucru /a de/ine /izibil in termen scurt, -n Franta mai sunt 5umatate din albine, 2lbinele mor de "oluare si de o /iroza, 4ingura "a/aza im"otri/a acestei /iroze este un mediu curat, Dar noi am reince"ut industria "oluanta, Din momentul asta eu nu /ad bine nici #omania( nici "e cei care au /andut.o( au tradat.o si au *acut.o "ra*, 2sta inseamna ca nu /edeti bine lumea industriala in general3 'u, -nseamna ca lumea industriala se sc%imba si ca a"ar noi te%nologii, 9ste "erioada in care "e ciclul economic se lanseaza generatii de noi te%nologii nein/azi/e, 9le nu mai au si ca"acitatea de a distruge si de a dezec%ilibra mediul, Dar noi( in loc sa ne centram "e dez/oltarea de noi te%nologii( ne grabim sa distrugem mediul( tara( natiunea( cultura, 2"ro"o de ce discutam inainte des"re genii: oamenii care au abilitati inalte( cultura si intelegere "ot *ace conexiuni, Dar tocmai din cauza asta sunt incomizi, >itati./a la 9minescu( care a *ost *oarte incomod si a deran5at enorm de mult la momentul res"ecti/, !a *el( Cosbuc, 2 *ost *oarte deran5at, 2mandoi au *ost scosi "e tusa si a5utati sa moara, 4una a teoria cons"iratiei1 Din "acate( nu e /orba de teoria cons"iratiei( e /orba de modelele culturale "e care le are un "o"or si care *ac ca el sa se in/arteasca in 5urul aceluiasi "unct *ix, Din tim" in tim" a5ungem din nou la aceleasi stari si la aceleasi "erioade, 4e roteste roata( dar tot "e aceleasi situatii, Cand s.a mai intam"lat sa a/em asa o /anzare masi/a de "amanturi3 !a 160@, 4i ce scris Cosbuc3 )4a nu dea Dumnezeu cel s*ant sa /rem noi sange( nu "amant? Cand nu /om mai "utea rabda( cand *oamea ne /a rascula( Aristosi sa *iti( nu /eti sca"a nici in mormant, Deci( daca ince"e o reactie "o"ulara im"otri/a "oliticienilor care /and tot( /a *i un al doilea 160@, Ce se intam"la acum la Pungesti este un "rim semnal, 2sa a *ost si atunci, :odul de gandire al "o"orului roman ramane acelasi, 'u a *ost distrus nici de AollBood( nici inselat cu tot soiul de "erce"te, #omanii si.au "astrat cultura( ei continua sa *ie tarani, Poezia "e care ati in/ocat.o a *ost intens *olosita de "ro"aganda comunista "entru demonizarea monar%iei, -ar comunismul a /enit la "ac%et cu o industrializare ingrozitoare1 4igur, 1de"arte de industrializarea de care /orbiti( una "rietenoasa cu mediul, 0ineinteles, 2sadar de"inde ce se intam"la du"a acest gen de miscari( cine le ca"italizeaza imaginea, 2sa este( exact asta doream sa /a s"un, >itati./a bine ca asta este si dorinta "oliticienilor: sa re"ete comunismul, $ot ce s.a intam"lat in ultimii ani sub mana lui 0asescu( adica "olitizarea administratiei( "olitizarea educatiei( "olitizarea sanatatii( "olitizarea sectoarelor care nu au nicio treaba cu "olitica( totul este o re"etare *idela a ce s.a intam"lat du"a 164@, 'oi cadeam in aceleasi sleauri, -nsa "oliticienii nu se gandesc ca "ot aluneca in sleaurile astea si "ot sa se *riga, 'ici romanii nu s.au gandit "ana acum ce trebuie *acut( caci nu au a/ut destula cunoastere, Ca e*ect al asa.numitului exod al creierelor3 =edeti( inteligentele inalte sunt deran5ante, 2i nostri si.au luat masuri ca sa sca"e de ele si au sca"at de cat de multi au "utut, 2cum ar *i momentul culegerii roadelor, 2tat au muncit ca sa sca"e de creiere( atat au muncit ca sa *ure si sa stranga o gramada de bani? 4unt "este o mie de miliarde de euro dis"aruti in ultimii 20 de ani din #omania( bani care nu sunt in contabilitati, 2sta inseamna "este o treime din "rodusul intern brut "e an *urat in *iecare an, 4i au *acut.o "e di/erse cai( *alimentand intre"rinderile( /anzandu.le la *iare /ec%i si asa mai de"arte, Dar asta este rezultatul, 'u e s"eci*ic doar #omaniei, >itati./a la toate celelalte tari "ostcomuniste, 2ti "us intrebarea cu teoria cons"iratiei: acum suntem in momentul in care /edem nu doar ca s.a intam"lat( ci si ca se intam"la in continuare, =edem tari euro"ene care "ica( "ica urat si dezastruos, 8recia au cum"arat.o de5a nemtii, Daca.mi "ermiteti o gluma( s.ar "utea nici sa nu *ie asa rau, =i se "are 8ermania un model "rost de tara3 'u e "roblema de administrare, 8ermania a administrat 0ulgaria la un moment dat cand tara era in *aliment si nu a administrat.o rau, Problema este( insa( ca distrugi o cultura, -ar asta este un lucru *oarte gra/, =edeti( oamenii sunt mai deste"ti( mai "utin deste"ti( mai etici( mai "utini etici( dar cultura are radacini *oarte /ec%i, Cultura este singura /aloare "e care noi o "astram in tim" si care ne da nu numai identitate( ci si rol *unctional in cadrul celorlalte natiuni, 9u sunt taran, 0unica mea era taranca, De la ea am in/atat o gramada de lucruri, 2m a5uns sa cunosc o cultura care are radacini neolitice( cu un bun.simt si o intele"ciune absolut incredibile, 2cest bun.simt si aceasta intele"ciune sunt diamantele "e care noi ar trebui sa le *olosim in continuare "entru ca subculturile care au a"arut sunt daunatoare, 'e "ierdem bunul.simt s"eci*ic in cultura /ec%e, -ar marea "roblema este "ierderea acestui baga5 cultural( intrucat "rin intermediul acestui baga5 stra/ec%i noi a/eam o relatie buna cu mediul si ne intoarceam la mediu, 'oi eram niste gestionari ai "amantului( nu niste distrugatori, 'oi eram oamenii "amantului( nu era doar "amantul al oamenilor, 9ram niste intretinatori ai ecosistemului si ai "amantului( Florian Colceag( matematician 4.a alterat aceasta *iloso*ie culturala3 4.a alterat atat de tare incat acum distrugem totul, 4i distrugem modelul nostru cultural care "utea "ermite o relatie normala cu mediul si care este o solutie "entru "roblemele globale( generale, 8anditi./a la drama "etrecuta cand $ibetul a *ost cucerit de C%ina si au "lecat localnicii care incotro, 9i au im"rastiat nucleul cultural budist in lume, -nainte de asta( budismul era o religie locala( acum a de/enit o religie "rinci"ala de o im"ortanta maximala, $ibetanii a/eau nucleul de cultura cristalizat si au /enit cu "rinci"ii care s.au "otri/it "e "roblemele existente, 9i au adus o contributie uriasa( reusind sa mai ec%ilibreze cate ce/a din dezec%ilibru decizional colosal, 'oi a/em( de asemenea( niste resurse de cultura "e care le "ierdem inainte sa se /alori*ice, 9xodul aceasta de creiere du"a zeci de ani de comunism nu mai "roduce si o diseminare a culturii bunului.simt care ar "utea sa ne dea o sansa sa rezistam ca s"ecie( sa nu ne autodistrugem, 4i aici a"are marea "roblema: a/em ne/oie de genii, -ntrebare "entru "oliticieni: =or sa *ie cei mai bogati morti din cimitir3 < De ce s.a alterat inteligenta de gru"( cum suna /arianta romaneasca a "o/estii lui 2li 0aba si a celor 40 de %oti( care sunt solutiile "entru "romo/area si sustinerea unei selectii bazate "e "er*ormanta si cum se "ot inlatura e*ectele dezastruoase ale cancerului "olitizarii3 Dela0,ro: :odelul cultural romanesc "e care l.ati in/ocat mai de/reme a *ost su*icient de "uternic incat sa reziste comunismului( incat sa mai a/em acum ce/a de sal/at3 Florian Colceag: Filonul acestui model este *oarte /ec%i( el a"artine "o"oarelor care au trait "e teritoriul :arii 'egre inainte sa comunice :editerana cu :area 'eagra "rin 0os*or si Dardanele, 2ici este un nucleu care s.a im"rastiat odata cu re/arsarea a"elor mediteraneene, 4.a im"rastiat radial "e toata zona euro"eana( in 2sia :ica si c%iar in nordul 2*ricii( "ana acolo a a5uns, -ar "rin marile in/azii a a5uns "ana in -ndia, Daca stai si cauti sa /ezi care este sc%eletul acestui *ilon( a*li ca el tine de *amilie( de res"ectul stramosilor( de res"ectul mediului( de bunul.simt si bucuria /ietii, 4unt( mai degraba( as"ecte caracteristice inteligentei de gru"( nu celei indi/iduale, 9ste inteligenta de gru"( e ade/arat, Dar asta a creat linia culturala care a "ermis inclusi/ existenta Drumului :atasii, 2sa ce/a nu trebuie alterat, Credeti ca n.a *ost de5a alterat3 Aaideti sa ne uitam la #omania de astazi: inteligenta de gru" "are la cote minime, 2sta a *ost e*ectul mani"ularii( al cons"iratiei( daca /reti( de care /a s"uneam mai de/reme, 2 *ost o alterare care a slabit nu numai "o"orul( a slabit radacina culturala( noi suntem acum "erisabili din "unctul acesta de /edere, Dar ne "utem re/eni daca a/em niste oameni intele"ti la carma, Ce rol are geniul in re/enirea /iitoare a #omaniei3 2sta este rolul geniului: re/enirea si recu"erarea "otentialelor, Dar rolul "oliticianului este( in general nu numai la noi( sa micsoreze aceasta re/enire "entru ca( in general( "oliticienii si a*aceristii traiesc generand crizele, Daca ii aduci "e oameni la *lamanzenie si nu mai au ce manca( atunci "oti /inde un morco/ "e o tona de a"a, 2ici este toata istoria, 4titi ca in calatoriile lui :agellan sau ale lui Columb se a5unsese sa se /anda un sobolan de cala de /a"or "e un diamant( "e o "iatra "retioasa, #esursele de %rana erau minimale si atunci /indeau orice sa mai su"ra/ietuiasca o zi, Daca noi mergem "e ideea minimala ca businessul lor conteaza( as /rea sa ii intreb si eu "e acesti "oliticieni daca /or sa *ie cei mai bogati morti din cimitir, Caci "ana la urma tot acolo a5ungem, !a ce le /a *olosi3 9i cred ca totul e /esnic, =a atrag atentia asu"ra unui detaliu: intrebarea dumnea/oastra /izeaza o zona de inteligenta su"erioara necaracteristica acelora "e care ii c%estionati, :a bucur ca intelegeti acest lucru, 2ici a/em o "roblema, 2m *ost in/atati sa nu ridicam inteligentele su"erioare in *runtea deciziilor, #omanii au "us la conducere tot soiul de oameni cu inteligenta li"sita de "ers"ecti/a( de orizont, 4i au a/ut intotdeauna o mare admiratie "entru %oti, Aotii erau si sunt semizeii locului, Dar acum( cred( s.au saturat de %oti( care ne.au 5e*uit in ultima "erioada su*icient de mult incat sa ne aduca din nou la starea de s"irit din 160@, 9ste un moment semni*icati/ acum( suntem in ceasul al dois"rezecelea, 2"ro"o de ce s"uneam cu geniul: nu doar ai nostri au incercat sa sca"e de genii, De 8aulle du"a razboi s"unea ca geniile sunt "ericuloase si ca trebuie sca"at de ele "entru ca dau "rea mare /iteza istoriei, 4c%imbarile "e care le "roduc sunt "rea brutale, Dar el nu a inteles un lucru esential( ca *ara genii nu exista nici solutii de iesire din situatiile im"osibile, 'umai de la genii "oate /eni o solutie su*icient de bine asezata( de bine structurata ca sa rezol/e "roblemele care s.au conturat intre tim", 4i in toate directiile, Ca sunt stiinti*ice( artistice( ca sunt orice( rolul geniilor este unic, 9i sunt liderii care scot la lumina din intuneric( aducand solutia( Florian Colceag( matematician 2cce"tand i"oteza dumnea/oastra( cum stam la ca"itolul genii3 4tam bine, !a ca"itolul genii( acest "o"or inca "roduce, Din "acate eu gasesc ca"acitati de genialitate la /arste din ce in ce mai mici, De ce s"uneti din "acate3 Pentru ca adultii care au genialitate au "lecat, 4i "leaca( in continuare "leaca, 'u gasesc s"ri5in, 8asiti( asadar( a"roa"e numai genialitati nesle*uite, Da, 4i "otentiala genialitate la /arste mici, -nsa la aceste /arste mici este uriasa, 8asesc co"iii cu niste abilitati intelectuale normale la co"ii cu /arste de "ana la zece ani mai mari, Dar noi nu am reusit "ana acum + si aici am o mare "roblema si un mare o* in relatiile cu statul + sa cream( institutional /orbind( "e"iniera, 'u am dat drumul la "rogramele de gi*ted education( desi ele sunt introduse in legea educatiei, !egislatia secundara a zis nu( a luat.o ca De 8aulle sau ca tot soiul de ministrii care imi s"uneau: )domnule Colceag( dar de ce sa ii s"ri5inim "e astia deste"ti( sa ne ia locul3 Care e ideea dumnea/oastra3 4a *aceti clase s"eciale "entru co"ii su"radotati3 Co"iii acestia sunt izolati( sunt "rea ca"abili si atunci su*era o reactie sociala negati/a, 9i dez/olta abilitati inalte si ca"acitatea de a rezol/a "roblemele in cli"a in care sunt stransi im"reuna, 9 ceea ce se c%eama c%arter center( centre "ilot, 2ceste centre "ilot sunt %ranite de scoli care ii selecteaza "e toti co"iii "rea incomozi( "rea deste"ti( care ii deran5eaza "e "ro*esori( au "rea multe ras"unsuri( au "rea multe intrebari( au "rea multa cunoastere( sunt %i"eracti/i, Co"iii acestia sunt *oarte deran5anti "entru sistemul educational obisnuit 4i atunci ii scoateti din circuitul normal1 -es din circuitul normal unde "ierd /remea si ii c%inuie si "e ceilalti si intra intr.un circuit de s"ecializare inalta( unde isi dez/olta abilitatile "ana cand de/in utili societatii, 4i nu numai utili( de/in solutiile la "robleme, Cunoasteti /reo tara care *unctioneaza la scara larga du"a acest model3 Da, Prima care a "ornit a *ost 2ustralia acum /reo 40.70 de ani, 2ustralia nu stie ce e aia criza( in a*ara de criza de mediu, 2colo nu se mai simte mirosul oceanului din cauza "oluarii si distrugerii algelor, Pai( in s"iritul discutiei anterioare( inseamna ca geniile de acolo nu si.au *acut treaba *oarte bine, 2bia in momentul asta au a5uns si ei sa isi *aca treaba( "entru ca trebuie tim" ca sa dez/olti oameni si trebuie tim" sa ii si "lasezi acolo unde au "utere de decizie, 2ustralia este liderul mondial "e nanote%nologie si lucreaza intr.un stil incredibil ca sa rezol/e "roblemele de mediu, 4i este o "reocu"are "ermanenta in directia asta si care da rezultate Dar sistemul nu a ramas doar in 2ustralia( s.a im"rastiat in toata lumea, 4e im"rastie cu /iteza inclusi/ in tari in care nu te.ai *i aste"tat( cum ar *i tarile arabe unde "ot sa traiasca linistiti cu burta la soare "entru ca le /in banii din "etrol, 9i bine( au ince"ut sa inteleaga *oarte bine ca resursele se e"uizeaza( ca oamenii sunt niste "uturosi( ca s.au in/atat sa nu *aca nimic( ca le.au /enit sub/entiile de la stat( ca /iitorul este extrem de nesigur si in/estesc acum enorm in educatia geniilor( dez/oltand cu a5utorul lor te%nologii care sa *ie inlocuitoare de "etrol -ar la "olul o"us( sustineti( este #omania care ignora stimularea si /alori*icarea celor su"ra.dotati3 'u ignora( se teme, #omania se teme de genii( se teme de co"iii extraordinari( "ur si sim"lu se teme, De ce s"uneti ca se teme3 >itati./a bine( de exem"lu( la bursa gu/ernului #omaniei in care au *ost co"iii extrem de inteligenti trimisi sa in/ete administratie euro"eana, 'ici unul nu au *ost anga5at in administratie, 9 o do/ada ca se tem sa a"ara niste oameni care se "rice"( "entru ca sistemul administrati/ e *olosit la 5a*( la *urt, Din "acate( noi suntem in situatia de a ne uita in urma si de a /ede ca suntem condusi de 2li 0aba si cei 40 de %oti, Care nu mai sunt 40( sunt mai multi %oti, Dar "aradigma este aceeasi, 2/em o "roblema de selectie3 :ai mult decat atat: a/em o selectie negati/a, Pe sistemul legislati/ actual nu "oti "romo/a niste oameni ca"abili, 9i trebuie sa treaca mai intai "rin *iltrul de "artid, Filtrul de "artid inseamna coru"tie( "u"incurism( mita( ma*iotism si asa mai de"arte( "ana la necesitatea existentei scolii /ietii "rin "uscarie, Daca nu e asa si candidatul e un om curat si un bun "ro*esionist( atunci nu "oate *i tras de s*ori( nu e santa5abil, Cand *iltru la admitere e santa5abilitatea candidatului( a5ungi la niste aberatii ingrozitoare, 4i iarasi as reaminti acestor to/arasi sa isi aduca aminte de "oezia lui Cosbuc, Pentru ca si "o"orul asta rabda "ana la un tim", Ce ar "utea *ace un geniu "olitic in momentul de *ata in #omania3 'u /reau sa dau eu "rogramul, Daca ar *i un geniu "olitic ar sti ce sa *aca, Dar eu l.as a5uta cu "lacere, 2ti conce"ut la un moment dat c%iar un model de tara, 2m conce"ut mai multe( da, :odelul de iesire din criza( modelul de tara( lucram acum la o constitutie care sa "oata "ermite "unerea #omaniei "e "icioare, !ucrati singur3 'u( suntem mai multi, 4i suntem din ce in ce mai multi care dorim acest lucru, Pentru ca e "acat sa distrugem ceea ce rezista de mii de ani( doar "entru ca au /enit niste lacuste care consuma tot, #eactia "o"ulatiei ince"e sa *ie din ce in ce mai clara, 4i /ad ca este "ro*esionala, 4e *ormeaza ligi "ro*esionale care ince" sa actioneze( se *ormeaza aliante de tineri( de oameni de a*aceri care ince" sa *aca "olitici sociale( sa a5ute acolo unde e ne/oie( deci /ad ca ince"e sa creasca ni/elul de coeziune a "o"ulatiei care inainte era atomizata, -nca nu actioneaza ei *oarte bine( dar a ince"ut sa a"ara un *enomen, =a dau un exem"lu, #ecent a *ost ziua #omaniei, =i s.a mai intam"lat /reodata ca de ziua #omaniei romanii sa isi trimita sms.uri cu la multi ani3 2ti "rimit sms.uri sa inteleg, Da( si nu numai eu( multi au "rimit sms.uri de genul acesta, -n *iecare a ince"ut sa creasca un alt s"irit, 9 un ince"ut "e care eu il a"laud, 4i "iata >ni/ersitatii este extraordinara, 4i multe alte *enomene, 4i *a"tul ca la Pungesti au iesit cu mic cu mare( cu "o"a cu tot( ca sa isi a"ere ne/oile( saracia si neamul, 4unteti un om credincios( domnule Colceag3 4unt matematician, Pentru mine Dumnezeu nu este o *ormula culturala( Dumnezeu e s"atiul in*init( inteligent si sensibil( care c%iar exista, 9u "ot demonstra acest lucru "rin matematicile mele, #ecent doi matematicieni germani au demonstrat acelasi lucru( ca Dumnezeu exista, '.am citit ce au *acut colegii mei germani( dar "rin matematicile "e care le.am lucrat am desco"erit legi uni/ersale care arata ca uni/ersul este ca"abil sa isi o"timizeze deciziile si ca decide, Ca este mult mai com"lex decat ce se cunostea inainte ca masurabilitate, 9u nici macar nu imi "un "roblema credintei( eu imi "un "roblema cunoasterii, 4unt in situatia de a a/ea o *ereastra desc%isa directa( "rin care inteleg ca exista, Dumnezeu exista si actioneaza, %tt"://BBB,dela0,ro/
Cum să crești ardei iute în casa ta. În grădină, în ghivece sau pe balcon: Colecția preferată pentru cei care iubesc grădina ecologică și mâncarea bună