ENTROPIA

ENTROPIA
Procesele fizice i chimice sunt de dou feluri: reversibile i ireversibile. Procesele ireversibile decurg n mod spontan, ntr-un singur sens; revenirea la starea iniial nu poate avea loc fr un aport de energie din exterior. De exemplu: un mr cade din pom, apa unui ru curge la vale, o bucat de zahr se dizolv n ap, moleculele de zaharoz difuznd uniform printre cele de ap, dou gaze diferite difuzeaz spontan unul n altul, cldura trece ntotdeauna de la un corp cald la unul rece etc. Niciunul din aceste procese nu poate decurge spontan n sens invers. n cazul mrului czut pe pmnt, energia mecanic a acestuia se transform n energie caloric, deoarece se mrete energia cinetic a moleculelor mrului i ale pmntului din zona de contact. Energia nu se pierde, dar, cu toate acestea, energia caloric singur nu mai poate ridica mrul de pe pmnt. Se poate pune, deci, ntrebarea: ce lege natural determin decurgerea spontan a acestor procese? Rspuns: un proces are loc spontan pentru c energia sistemului descrete, sistemul cedeaz energie vecintilor i ajunge ntr-o stare mai srac n energie, deci mai stabil. Descreterea energiei este un factor important, decisiv, n determinarea sensului proceselor, dar nu explic n totalitate sensul tuturor proceselor spontane. De exemplu, amestecarea a dou gaze i uneori chiar a dou lichide, are loc fr un schimb notabil de energie. n acest caz, intervine o a doua tendin natural a sistemelor, de a evolua ctre o stare de maxim dezordine, amestecare, haos, starea cea mai probabil de organizare a materiei.
Termodinamica definete aceast tendin a sistemelor de a evolua spontan ctre starea cea mai probabil printr-o mrime numit entropie. n acest sens, dou gaze diferite nu vor putea sta separate ntr-un spaiu nchis ci ele se vor amesteca, datorit entropiei. Entropia mai poate fi definit i drept o masur cantitativ a gradului de organizare sau dezordine dintr-un sistem. n exemplul anterior, mrul nu poate folosi energia caloric a moleculelor sale i ale pmntului pe care a czut pentru a se ridica la nlimea iniial. Pentru ca acest fenomen s se produc, ar trebui ca toate moleculele mrului s se mite simultan, n aceeai direcie. Acest lucru nu este, teoretic, imposibil , dar este foarte improbabil s se ntmple. Moleculele efectueaz micri de vibraie n toate direciile posibile ale spaiului. Aceste micri se compenseaz ntre ele, de aceea nu produc deplasarea macroscopic a obiectului. Orice sistem abandonat lui nsui (asupra cruia nu se acioneaz n niciun fel) se va schimba ctre o stare de probabilitate maxim. n acest proces spontan entropia total va crete, (adic suma entropiilor sistemului i ale vecintilor), dar energia total rmne constant. Entropia se noteaz cu : s atunci cnd e raportat la o cantitate oarecare de substan S cnd se refer la un mol. S = k lnP k = constanta lui Boltzmann, k = R / N, unde R = constanta gazelor, N = numrul lui Avogadro. Deci k este constanta gazelor raportat la o molecul ! P = numrul de posibiliti microscopicepe care le poate adopta un sistem ntr-o anumit stare macroscopic. Unitatea de msur este cal*grad-1mol-1 (u.e.) Mrimea entropiei variaz de la zero la ntreaga cantitate de energie a sistemului. Proprieti ale entropiei: 1. n orice proces spontan, ntr-un sistem izolat (care nu schimb energie cu alt sistem), entropia total crete, tinznd ctre o valoare maxim.
2. Entropia strii gazoase este mai mare dect a celei lichide, care este mai mare
dect a strii solide. n starea gazoas, moleculele sunt mai libere n micri, mai dezordonate dect la lichide sau solide.
3. Entropia gazelor monoatomice este mai mare dect a celor di- sau ploiatomice. Prin combinarea atomilor n molecule, entropia scade. Cristalele au entropii mai mici dect atomii sau ionii din care sunt formate. Cu ct materia este mai organizat, cu att entropia este mai mic. 4. Entropia unei substane n stare amorf (dezordonat) este mai mare dect n stare cristalizat (ordonat). 5. Entropia substanelor pure cristalizate perfect la 0oK este considerat zero.
Entropiile unor substante la 25oC (298 K) SUBSTANA Na H2O NaCl Si SiO2 O2 H2 SOLID 12,3 17,3 4,4 10 LICHID 13,58 16,716 20,2 11,2 11,3 GAZOAS 36,7 45,1 54,9 40,1 54,6 49,003 31,21
Exemplu de aplicaie: S se calculeze entropia de reacie la formarea din elemente a apei lichide: H2(g) + O2(g) = H2O (l) Din tabel aflm entropiile : H2(g) O2(g) S2980 = 31,21 cal/grad*mol S2980 = 49,003 cal/grad*mol
H2O (l) S2980 = 16,716 cal/grad*mol S0298 = SH2O SH2 SO2 = 16,716 - 31,211- (49,003)/2 = -39 cal/grad*mol
Conceptul de entropie a fost propus n anul 1850 de fizicianul german Rudolf Clausius i este considerat cea de-a doua lege a termodinamicii, potrivit creiaentropia crete n cazul unor procese ireversibile. n sens mai general, entropia este o msur a haosului sau caracterului aleatoriu al unui sistem i s-a extins i n alte domenii: economie, estetic, biologie, psihologie, sociologie,medicin i n general se aplic la toate procesele naturale. Deci, dac entropia crete n timpul proceselor ireversibile i dac inem cont c toate procesele naturale sunt ireversibile, teoretic, lumea se ndreapt constant spre dezorganizare i haos....
Bibliografie 1. Costin D. Nenitescu Chimie generala, Editura Didactic i pedagogic, Bucureti, 1972 2. http://ro.math.wikia.com 3. Enciclopedia universal Britannica 4. http://www.webdex.ro 5. http://ro.wikipedia.org 6. http://www.natureduca.com

ENTROPIA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ENTROPIA

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ENTROPIA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ENTROPIA

S-ar putea să vă placă și