Masurarea si notarea pulsului Definitie : pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan osos si este sincrona

cu sistola ventriculara. Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei, conflict care determina destinderea ritmica a arterei. Obisnuit, fiecarui bolnav i se cerceteaza pulsul radial, care se palpeaza de obicei la ambele maini, cu trei degete (index, medius si inelar), bolnavul fiind in repaus si se numara de preferinta timp de un minut. Palparea pulsului Locurile de electie sunt in general acolo unde artera este superficiala si se gaseste pe un plan osos. La extremitatea cefalica : - pulsul arterei temporale decelabil in regiunea temporala si preauricular pe arcada zigomatica ; - pulsul arterei faciale pe marginea anterioara a musc iului maseter si marginea inferioara a mandibulei. !n regiunea cervicala : - pulsul carotidei " retromandibular in regiunea sinusului; - medial de sternocleidomastoidian pe apofiza transversa a vertebrei cervicale #! - pulsul arterei subclaviculare imediat sub insertia claviculara a sternocleidomastoidianului pe coasta !. La membrul superior : - pulsul axilarei prin compresia arterei pe umerus; - pulsul bra ialei prin compresia arterei medial de insertia ulnara a bicepsului; - pulsul radial in santul radialei; - pulsul ulnar prin compresia arterei pe apofiza stiloida a ulnei; - pulsul radialei intre tendonul extensorului scurt si tendonul abductorului lung al policelui ($tabac era anatomica%). !n regiunea abdominala : - pulsul aortei in regiunea ombilicala in stanga coloanei vertebrale. La membrul inferior : - pulsul arterei femurale sub ligamentul ing inal la baza triung iului &carpa - pulsul arterei poplitee prin compresia pe tibie cu gamba semiflectata pe coapsa ;

'

- pulsul tibialei posterioare retromaleolar intern ; - pulsul tibialei anterioare medial de insertia tibialului anterior pe scafoid; - pulsul pedioasei la ' cm lateral de tendonul extensor lung al alucelui. (bsenta pulsului la locurile de electie poate indica intreruperea fluxului sanguin pe artera respectiva. )isparitia pulsului periferic in general cu mentinerea lui pe vasele mari (aorta, carotida, femurala) este caracteristica starilor de colaps. Frecventa si ritmul *ormal, frecventa este de circa +, pulsatii-minut, iar ritmul regulat. .recventa pulsului variaza cu varsta : la nou-nascut este de '/,-'0, b-min. la copilul mic ',,-'1, b-min. la ', ani 2,-',, b-min. la adult 3,-4, b-min. la varstnic peste 4,-2, b-min. !nregistrarea grafica a pulsului se numeste sfigmograma. Pe sfigmograma se observa o unda formata din doua pante : una ascendenta, care se numeste anacrota (a) si alta descendenta, numita catacrota (c). Pe catacrota se distinge o unda suplimentara, unda dicrota (d). 5oloana de sange reflueaza spre valvulele sigmoide ; in urma impactului cu valvulele sigmoide inc ise, sangele reflueaza spre periferie, dand nastere undei dicrote care se inscrie pe catacrota. !n unele cazuri, aceasta unda este deosebit de marcata, de exemplu, cand tonusul peretelui arterial este scazut. )impotriva, ea dispare sau se atenueaza in insuficienta aortica datorata unor leziuni (reumatism, sifilis), cand valvulele aortice nu se inc id complet. (stazi pulsul arterial se inregistreaza cu aparatura electronica. 6ste inregistrata mai frecvent pulsul carotidian (carotidograma), mai apropiat de inima, pe care unda dicrota se inscrie mai clar. Modificarile pulsului Puls ta icardic : peste 2, b-min. in repaus . Puls bradicardic : sub 3, b-min. Puls inec idistant si inec ipotential caracteristic fibrilatiei atriale. Pulsul bigeminat se caracterizeaza prin doua pulsatii " una puternica si alta slaba, urmata de o pauza mai lunga ; se intalneste in extrasistole. Amplitudinea sau intensitatea Puls amplu cu unda rapida (7 celer et altus 8) caracteristic insuficientei aortice. Puls cu amplitudine mica (7 parvus et tardus 8) caracteristic stenozei aortice.
1

Pulsul filiform este un puls ta icardic cu amplitudine redusa, intalnit in ipotensiune, stari de soc (colaps vascular). Duritatea pulsului )uritatea sau presiunea in artere se apreciaza prin presiunea care trebuie exercitata asupra arterei pentru a face sa dispara unda pulsatila. Pulsul este dur in 9:(, datorita presiunii diastolice ridicate si moale in ipotensiunea arteriala, datorita presiunii diastolice ;oase. Pulsul se masoara de obicei odata cu :( si se noteaza pe foaia de temperatura dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie la bolnavii cardiaci si ipertensivi. Ritmicitatea pulsului *ormal,frecventa pulsului variaza cu respiratia (creste in inspir si scade in expir). (ceasta este aritmia respiratorie. (ritmia patologica este determinata de suferinta miocardului sau a &*5. Pulsul paradoxal <ussmaul consta in puls mic sau c iar absent in inspiratie si puls normal sau intensificat in expir si este intalnit in patologia mediastinala ce determina aderente intratoracice si pericardice. Pulsul se va palpa de ambele parti, comparativ. 6l va fi asimetric in afectiuni care diminueaza lumenul arterelor de o parte a corpului. Pulsul depinde si de starea peretilor arteriali ; acestia pot prezenta modificari anatomice (isi pierd elasticitatea, devin rigizi in ateromatoza sau ateroscleroza). Tahicardia si bradicardia pot fi de origine cardiaca sau extracardiaca. Tahicardia se intalneste in : - febra, efort fizic si psi ic, !5, anemie, emoragie, intoxicatii, etc. - poate sa apara sub forma de crize paroxistice. Bradicardia se intalneste in : - miocardita acuta, intoxicatia cu digitala, mixedem, icter, 9!5, etc. - tulburari de conducere (blocuri de ramura), cu manifestari clinice de pierdere a constientei datorita deficitului cerebral de O1 (sd. (dams&to=es). - bradicardia relativa consta in variatia invers proportionala a pulsului cu temperatura.

u P Pulsul venos 5iclul cardiac poate fi urmarit si cu a;utorul pulsului venos ce poate fi inregistrat la nivelul venelor mari. :raseul obtinut poarta denumirea de flebograma. .lebograma obtinuta prin inregistrarea pulsului din vena ;ugulara se numeste ;ugulograma.
/

Notarea pulsului &e face pe foaia de temperatura. Pe ordonata se noteaza frecventa pulsului (nr. de batai-min.), iar pe abscisa, timpul cand s-a luat pulsul. &e obtine un grafic colorat in rosu. !n dreptul valorii normale a pulsului (4, b-min.) se traseaza o linie groasa. )easupra si dedesubtul ei sunt valori patologice;fiecare linie subtire ec ivaleaza cu 0b-min iar liniile groase cu 1,>0x? b-min. 6xista un puls periferic, obisnuit si un puls central (frecventa batailor cardiace). Lipsa lor de corespondenta se numeste puls deficitar.