MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 MECICNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a

MODULUL: ASAMBLAREA MAINILOR I APARATELOR ELECTRICE

DOMENIU: ELECTRIC NIVEL: 2 CALIFICARE: CONFECIONER PRODUSE ELECTROTEHNICE

MARTIE 2009

AUTOR: DR.ING.LUCICA STNCULEANU-PROFESOR GRADUL I, GRUP COLAR TEHNOLOGIC DIMITRIE FILIPESCU BUZU

1. Competene......................................................................................... 2. Informaii despre specificul agenilor economici............................ 3. Modalitatea de organizare a practicii............................................... 4. Recomandri privind respectarea normele de sntatea i securitatea muncii............................................................................. 5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfurrii

Pag. 5 Pag. 6 Pag . 8 Pag . 10

Pag.16 practicii................................................................................................ 5.1. Fie de observaie........................................................ Pag. 16 5.1.1 Fie de observaie nr.1....................................... 5.1.2. Fie de observaie nr.2...................................... 5.1.3. Fie de observaie nr.3...................................... 5.1.4. Fie de observaie nr.4..................................... 5.2. Fie de lucru................................................................ 5.2.1. Fie de lucru nr. 1............................................ 5.2.2. Fie de lucru nr. 2....................................... 5.2.3. Fie de lucru nr. 3............................................. 5.3. Studiu de caz............................................................... 5.3.1. Studiu de caz nr. 1....................................... 5.3.2. Studiu de caz nr. 2....................................... 5.3.3. Studiu de caz nr. 3........................................ 5.4. Fie tehnologice.......................................................... 5.4.1. Fie tehnologice nr.1........................................ 5.4.2. Fie tehnologice nr.2........................................ 5.5. Jurnal de practic................................................... 5.6. Proiect/ miniproiect..................................................... 5.5.1. Proiect/ miniproiect nr.1.................................... 5.5.2. Proiect/ miniproiect nr.2................................... 5.7. Portofoliul de practic................................................. 6. Evaluarea elevului.............................................................................. 8. Bibliografie.......................................................................................... Pag. 15 Pag. 17 Pag. 18 Pag. 19 Pag. 20 Pag . 20 Pag. 21 Pag. 22 Pag. 23 Pag. 23 Pag. 24 Pag. 25 Pag. 26 Pag. 26 Pag. 27 Pag. 28 Pag. 29 Pag. 29 Pag. 30 Pag. 31 Pag. 34 Pag. 37

Modulul Asamblarea mainilor i aparatelor electrice ofer oportunitatea de a-i forma competene tehnice n legtur calificarea Confecioner produse electrotehnice .

elevilor

cu realizarea principalelor

tipuri de maini i aparate electrice, specificate n Standardul de Pregtire Profesional,

Parcurgerea coninuturilor modulului i adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenelor tehnice specializate aferente, n scopul pregtirii profesionale a elevilor i dezvoltrii capacitilor care s le permit integrarea pe piaa muncii. Parcurgerea coninuturilor se va realiza n integralitatea lor . Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei teme, n funcie de: o dificultatea temelor o nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit o complexitatea i varietatea materialului didactic utilizat o ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
ntre

competene i coninuturi este o relaie biunivoc, competenele

determin coninuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigur dobndirea de ctre elevi a competenelor dorite. Competenele dobndite la sfrsitul modulului Asamblarea mainilor i aparatelor electrice sunt: Monteaz elementele auxiliare pentru maini i aparate electrice Asambleaz mainile, aparatele i transformatoarele electrice Pune n funciune mainile, aparatele i transformatoarele electrice Elimin defectele mainilor, aparatelor i transformatoarelor electrice Verific mainile, aparatele i transformatoarele electrice 5

Orele de instruire practic se vor desfura la agentul economic cu care unitatea colar a ncheiat o convenie cadru pentru claificrile pentru care este relevant modulul Asamblarea mainilor i aparatelor electrice sau n atelierele coal (acestea trebuie s aib o dotare minim pentru asamblarea mainilor i aparatelor electrice, utiliznd panoplii cu maini i aparate electrice, aparate electrice, conductoare, subansambluri ale mainilor i aparatelor electrice, SDV-uri, aparate de msur). La agentul economic practica se va sesfura : n atelierul de bobinaj electric ; locaia va fi stabilit de agentul economic; perioada de lucru/ orele de practic pe parcursul unei zile se stabilesc n colaborare, agentul economic i unitatea de nvtnnt astfel nct s se respecte condiile de lucru pentru minori; practica se va desfura numai sub ndrumarea coordonatorului de

practic din partea agentului economic (mentorul de practic care poate fi electrician, maistru electrician) i sub ndrumarea/verificarea periodic a profesorului /maistrului coordonator din partea uniti de nvmnt; conveniile cadru vor fi semnate de agentul economic i unitatea de nvmnt specificndu-se drepturile i obligaiile fiecruia, perioada de practic, durata programului, echipamentul de lucru necesar, responsabilitile elevului fa de agentul economic (s nu ntrzie la program, s utilizeze echipamentul de lucru, s respecte normele de securitatea i sntatea muncii, normele PSI, sa aib o conduit adecvat unui elev, s nu lucreze nesupraveghiat) , agentul economic trebuie s 6

asigure condiiile de desfurarea practicii n condiii de siguran, elevii s nu fie supui riscurilor i s asigure un mentor (electrician, maistru electrician) care s rspund de buna desfurare a orelor de practic i s anunte situaiile problem create; Practica la agentul economic se recomand s se desfoare n grupuri mici de 2-3 elevi pe unitate/loc de lucru pentru a evita unele situaii problem sau accidentele.

Pentru atingerea obiectivelor programei i dezvoltarea la elevi a competenelor vizate de parcurgerea metode :

modulului , recomandm ca n acest proces s se utilizeze

metodele bazate pe aciune: exercitiul practic sau simularea metodele explorative (vizite de documentare, excursii tematice, studii de caz, problematizarea, observarea independent) metodele expozitive (explicaia, descrierea, exemplificarea) .a . gradarea sarcinilor de la uor la dificil, utiliznd n acest sens fie de lucru fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii s le abordeze n ritmuri i la niveluri diferite fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferii, n funcie de abiliti prezentarea temelor n mai multe moduri (raport sau discuie sau grafic);

Diferenierea sarcinilor i timpului alocat, se va face prin:

Se va urmrii: abordarea tuturor tipurilor de nvare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct) formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc utilizarea verificrii de ctre un coleg, verificrii prin ndrumtor,

Avantajele efecturii practici la agentul economic practica se va desfsura n grupuri de 2-3 elevi diversitate mare n modul de realizare a instalaiilor electrice 8

diversitate mare de aparate electrice elevul se confrunt cu situaii concrete apropiate de cele pe care le v-a ntlni dup angajare adaptarea la cerinele unui agent economic tranziia de la coal la locul de munc nu va fi brusc, elevul cunoscnd cerinele unui agent economic

Dezavantajele efecturii practici n unitatea de nvmnt: practica se desfoara cu o grup de elevi (minim 10 elevi) astfel timpul acordat fiecrui elev este mai mic nu se poate asigura o mare diversitate de aparate electrice, instalaii electrice i situaii problem tranziia de la coal la locul de munc va fi brusc elevul necunoscnd cerinele unui agent economic

Pe parcursul desfurri orelor de practic se vor respecta urmtoarele normele de securitatea muncii, PSI i normele de asamblare a mainilor i aparatelor electrice: n timpul lucrului se va utiliza echipamentul de protecie; nu se utilizeaz scule defecte, deteriorate sau care nu respect normele de siguran Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. Masurile, amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate. Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt: Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin: o amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel, normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M, la traversarea partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare, aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective. o Izolarea electrica a conductoarelor; o Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant; o Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune. Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si sculele electrice portative. Sculele si lampile portative care functioneaza la tensiune redusa se alimenteaza la un transformator coborator. Deoarece exista pericolul inversarii 10

bornelor este bine ca atat distanta picioruselor fiselor de 12, 24 si 36V, cat si grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat cele ale fiselor obisnuite de 120, 220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea inversarii lor. La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt obligatorii: o varificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea lucrului; o evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei; o menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de munca in altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi purtata tinandu-se de acest cablu; o evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin ingropare, acoperire, cu scanduri sau suspendate; o interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica. Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare. Mijloacele de protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si auxiliare. Mijloacele principale de protectie constau din: tije electroizolante, clesti izolanti si scule cu manere izolante. Izolatia acestor mijloace suporta tensiunea de regim a instalatiei in conditii sigure; cu ajutorul lor este permisa atingerea partilor conductoare de curent aflate sub tensiune. Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi, cizme, galosi electroizolanti), covorase de cauciuc, platforme si gratare cu picioruse electroizolante din portelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza insa singure securitatea impotriva electrocutarilor. Intotdeauna este necesara folosirea simultana cel putin a unui mijloc principal si a unuia auxiliar.

11

Mijloacele de avertizare constau din placi avertizoare, indicatoare de seuritate (stabilita prin standarde si care contin indicatii de atentionare), ingradiri provizorii prevazute si cu placute etc. Acestea nu izoleaza, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase. Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri de curent periculoase. Se aplica mai ales la instalatiile electrice care functioneaza cu punctul neutru al sursei de alimentare izolat fata de pamant. Mentionand faptul ca un curent de defect 300-500A poate deveni in anumite conditii, un factor provocator de incendii, aparatul prezentat asigura protectia si impotriva acestui pericol. Intreruptorul este prevazut cu carcase izolante, si este echipat cu declansatoare termice, electromagnetice si releu de protectie la curenti de defect. Separarea de protectie se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie. Prin acesta, se urmareste crearea unui circuit izolat fata de pamant, pentru alimentarea echipamentelor electrice, la care trebuie inlaturat pericolul de electrocutare. In cazul uni defect, intensitatea curentului care se inchide prin om este foarte mica, deoarece trebuie sa treaca prin izolatia care are o rezistenta foarte mare. Conditiile principale care trebuie indeplinite de o protectie prin separare sunt: o la un transformator de separatie sa nu se poata conecta dacat un singur utilaj; o izolatia conductorului de alimentare sa fie intotdeuna in stare buna, pentru a fi exclusa posibilitatea aparitii unui curent de punere la pamant de valoare mare. Izolarea suplimentara de protectie consta in executarea unei izolari suplimentare fata de izolarea obtinuta de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice si electrice impuse izolarii de lucru. Izolarea suplimentara de protectie se poate realiza prin: o aplicarea unei izolari suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru si elementele bune conducatoare de electricitate ale utilajului; o aplicarea unei izolatii exterioare pe carcasa utilajului electric; 12

izolarea amplasamentului muncitorului fata de pamant.

Protectia prin legarea la pamant este folosita pentru asigurarea personalului contra electrocutarii prin atingerea achipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolatie. Elementele care se leaga la pamant sut urmatoarele: carcasele si postamentele utilajelor, masinilor si ale apartelor electrice, scheletele metalicecare sustin instaltiile electrice de distributie, carcasele tablourilor de distributie si ale tablourilor de comanda, corpurile mansoanelor de calibru si mantalele electrice ale cablurilor, conductoarele de protectie ale liniilor electrice de transport etc. Instalatia de legare la pamant consta din conductoarele de legare la pamant si priza de pamant, formata din electrozi. Prizele de paman verticale sau orizontale se realizeaza astfel incat diferenta de potential la care ar putea fi expus muncitorul prin atingere directa sa nu fie mai mare de 40V. In general, pentru a se realiza o priza buna, cu rezistenta mica, elementele ei

metalice se vor ingropa la o adancime de peste 1M, in pamantul bun conducator de electricitate, bine umezit si batut. Sistemul de priza (legare la pamant) separata pentru fiecare utilaj prezinta urmatoarele dezavantaje: este costisitor (cantitati mari de materiale si manopera); unele utilaje (transformatoare de sudura, benzi transportoare etc.) se muta frecvent dintr-un loc in altul; legatura este de multe ori incorect executata datorita caracterului de provizorat al instalatiei. Protectia prin legare la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale de protectie care insotesc in permanenta reteua de alimenare cu energi electrica a utilajelor. Reteaua de protectie are rolul unui conductor principal de legare la pamant, legat la prize de pamant cu rezistenta suficient de mica. Sistemul prezinta o serie de avantaje: utilajle electrice pot fi legate la o instalatie de legare la pamant cu o rezistenta este economic, deoarece la instalatiile provizorii pentru santiere, materialele suficient de mica; folosite pot fi recuperate in cea mai mare parte; 13

este usor de realizat, putand fi folosite prizele de pamant naturale, constituite permite sa se execute legaturi sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cu toate utilajele electrice pot fi racordate cu usurinta la reteua de protectie; se poate executa in mod facil un control al instalatiei de legare la pamant,

chiar din constructiile de beton armat; durata mare de functionare;

deoarece legaturile sunt simple si vizibile, iar prizele de pamant pot fi separate pe rand pentru masurare, utilajele ramanand protejatesigur de celelalte prize. Pentru cazul unei intreruperi accidentale a legaturii la nul se prevede, ca o masura suplimentara, un numar de prize de pamant. In aceeasi instalatie nu este permisa protejarea unor utilaje electrice prin legare la pamant, iar a altora prin legare la nul. Instalatia de protectie nu poate fi modificata in timpul exploatarii, fara un proiect si fara dispozitia sefului unitatii respective. Conductoarele de legare la pamant si la nul nu se vor folosi pentru alte scopuri (alimentarea corpurilor de iluminat, a prizelor monofazate etc.). Conductoarele circuitelor electrice prin care circula curentul de lucru (conductoarele de nul, de lucru) nu pot fi folosite drept conductoare de protectie. Pentru a nu se crea confuzii, conductoarele de nul de protectie se vopsesc in culoarea rosie (sau se folosesc conductoare cu izolatie rosie), iar cele de lucru in culoare alb-cenusie. Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si consta in efectuarea unor legaturi, prin conductoare, in toate partile metalice ale diverselor instalatii si ale constructiilor, care in mod accidental ar putea intra sub tensiune si ar fi atinse de catre un muncitor ce lucreaza sau de catre o persoana care trece prin acel loc. Prin intermediul legatuirlor se realizeaza o reducere diferentelor de potential dintre diferite obiecte metalice sau chiar o anulare a acestor diferente, obtinandu-se astfel egalizarea potentialelor si deci eliminarea pericolului de electrocutare. De precizat insa ca reteua de egalizare trebuie conectata la instalatia de legare la pamant sau la nul.

14

5.1. Fie de observaie a procesului tehnologic a instalaiei 5.1.1. Fie de observaie nr. 1 5.1.2. Fie de observaie nr. 2 5.1.3. Fie de observaie nr. 3 5.1.4. Fie de observaie nr. 4 5.2. Fie de lucru 5.2.1. Fie de lucru nr. 1 5.2.2. Fie de lucru nr. 2 5.2.3. Fie de lucru nr. 3 5.3. Studiu de caz 5.3.1. Studiu de caz nr. 1 5.3.2. Studiu de caz nr. 2 5.3.3. Studiu de caz nr. 3 5.4. Fie tehnologice 5.4.1. Fie tehnologice nr.1 5.4.2. Fie tehnologice nr. 2 5.5. Proiect/ miniproiect 5.5.1. Proiect/ miniproiect nr.1 5.5.2. Proiect/ miniproiect nr. 2 5.6. Jurnal de practic 5.7. Portofoliul de practic

15

Fi de observaie a procesului tehnologic de asamblare a aparatelor electrice

1. Desfurai practica la un agent economic care asambleaz maini i aparate electrice. 2. Observai procesul tehnologic de asamblare a aparatelor electrice i completai fia urmtoare: Localizare: Data: Tipul aparatelor electrice Tipuri de aparate electrice Aparate electrice utilizate Conductoare electrice Subansambluri componente Elemente auxiliare SDV-uri Defecte ce pot s apar Situaii deosebite Observaiile coordonatorului de practic Evaluator: Control calitate: Contactoare Relee termice ntreruptoare automate

16

Fi de observaie a procesului tehnologic de reparare a aparatelor electrice

1. Suntei chemat mpreun cu coordonatorul de practic (electricianul) pentru a depista i remedia defecte la cteva tipuri de aparate electrice (contactor, releu termic, ntreruptor automat). 2. Urmrii procesul tehnologic de reparare a defectelor. 3. Dup ncheierea activittii de observare, completati fia de mai jos: Denumirea aparatului electric: Ce defecte posibile pot fi? Care sunt etapele de depistare a defectului? Cum este remediat defectul constatat? Ce SDV-uri se utilizeaz? Verificarea aparatului electric Observaiile coordonator ului de practic Electrician Evaluator Norma de timp: Data:

17

Fi de observaie a procesului tehnologic de asamblare a mainilor electrice rotative

1.mpreun cu coordonatorul de practic v deplasai pentru asamblarea mainilor electrice la ATELIERUL DE BOBINAJ 2.Urmrii procesul tehnologic de asamblare a mainilor electrice rotative Dup ncheierea activittii de observare, completati fia de mai jos: Denumirea instalaiei: Tipuri maini electrice Motoare electrice de curent continuu Data: Motoare electrice de curent alternativ

Tipuri de circuite: (dup modul cum sunt amplasate) Etapele procesului tehnologic Obdervaiile coordonatorului de practic Evaluator:

Control calitate:

18

Fi de observaie a procesului tehnologic de asamblare a transformatoarelor electrice

1. mpreun cu colegul de grup identificai elementele componente ale transformatoarelor de msur 2. Identificati elementele componente ale transformatoarelor de putere. 3. Completai fia de observaie

Transformatoare de msur

Transformatoare de putere

S.D.V.-uri utilizate

S.D.V.-uri utilizate

Etapele procesului de asamblare a transformatoarelor

Etapele procesului de asamblare a transformatoarel or Observaiile coordonatorului de practic

Evaluator:

Control calitate:

19

Fi de lucru nr.1
1. Realizai asamblarea unui aparate electric de joas tensiune. 2. Identifivi subansamblurile componente ale aparatului electric. 3. Completai fia de lucru:

Denumirea aparatului electric: Elev: Etapele procesului tehnologic Stabilirea prioritilor Subansambluri componente utilizate

Data Clasa:

Caracteristici tehnice

Cantitate

SDV-uri utilizate Verificarea aparatului electric Obdervaiile coordonatorului de practic Evaluator: Control calitate:

20

Fi de lucru nr.2
1. ntocmii mpreun cu colegul de grup un necesar de material pentru asamblarea unei maini electrice de curent alternativ monofazat 2. Completai fia de mai jos

Denumire lucrare: ntocmit: Subansambluri componente SDV-uri utilizate Etapele asamblrii mainii electrice Verificarea mainii electrice Observtiile coordonatorului de practic Evaluator: Control calitate: Clasa:

Data: Grupa

21

Fi de lucru nr.3
1. ntocmii mpreun cu colegul de grup un necesar de material pentru asamblarea unui transformator de msur 2. Completai fia de mai jos

Denumire lucrare: ntocmit: Subansambluri componente SDV-uri utilizate

Aparate electrice Tipuri de conductoare Tipuri de tuburi de protecie

Data: Clasa: Grupa

Receptoare electrice

Tipuri de instalaii necesare

Etapele asamblrii mainii electrice Verificarea transformatorului electric Observtiile coordonatorului de practic Evaluator: Control calitate:

22

Studiu de caz nr.1 Trebuie s se pun n funciune o main electric de curent continuu, dup asamblare. 1. Precizai etapele de verificare vizual a corectitudinii asamblrii mainii electrice; 2. Alegei ncercrile specifice acestui tip de main electric; 3. Efectuai msurtorile specifice Completai fia de mai jos Etapele de verificare vizual ncercrile specifice
Ce defecte pot s apar n timpul funcionrii

Aparate utilizate

Msurtorile specifice

Concluzii

Observii ale mentorului sau coordonatorului de Observator practic :

Data:

23

Studiu de caz nr.2 1. Observai cu atenie urmtoarele aparate electrice i prezentai semnificia fiecruia. 2. Identificti aceste aparate electrice pe durata unei sptmni de practic la agentul economic.

1 Anexa 22 3. Completai tabelul urmtor. Nr.crt

Tipul aparatului

Unde se folosesc aceste aparate

Avantajele aparatelor

Dezavantajele aparatelor

1. 2. 3.

Data: Grupa.. Completat : ... Observaiile coordonatorului de practic.

24

Studiu de caz nr.3 1 Observai cu atenie urmtoarele transformatoare electrice i precizai elementele componente 2 Identificti aceste aparate electrice pe durata unei sptmni de practic la agentuleconomic.

1 3 Completai tabelul urmtor. Nr.crt

Tipul Unde se transformatorului folosesc electric

Avantaje

Dezavantaje

1. 2. 3.

Data: Grupa.. Completat : ... Observaiile coordonatorului de practic

25

Fi tehnologic nr. 1 asamblarea unei maini electrice de mic putere 1. Completai fia tehnologic pentru asamblarea unei maini electrice de mic putere 2. Precizai etapele de asamblare a mainilor electrice de mic putere 3. Completai tabelul urmtor.

Denumirea etapei de asamblare

Denumirea subansamblurilor utilizate

Caracteristici tehnice

Cantitate

Verificarea funcionrii inatalaiei Rezulratele confruntrii.. Observaii ale maistrului sau mentorului de practic. .. Executant: Control calitate:

26

Fi tehnologic nr. 2 asamblarea unei maini electrice de medie putere 1. Completai fia tehnologic pentru asamblarea unei maini electrice de medie putere 2. Precizai etapele de asamblare a mainilor electrice de medie putere 3. Completai tabelul urmtor.

Denumirea etapei de asamblare

Denumirea subansamblurilor utilizate

Caracteristici tehnice

Cantitate

Verificarea Rezultatele confruntrii Observaii ale maistrului sau mentorului de practic.. ........... Executant: Control calitate:

27

JURNAL DE PRACTIC Elev: Perioada: Locaie (Agent economic i departament): Modul: Tema: Coordonator de practic: n jurnalul de practic, elevul va completa urmtoarele informaii:
1.

2. 3.

Care sunt principalele activiti relevante pentru modulul de practic pe care le-ai observat sau le-ai desfurat? Ce lucruri noi ai nvat? Care au evenimentele lucrurile care plcut? Motivai. fost sau v-au

4.

Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plcut? Motivai.

28

PROIECTUL NR 1 1. mpreun cu grupul din care facei parte realizi un proiect pe parcursul a 3 sptmni de practic. Tema proiectului este: Asamblarea unui aparat electric de comand, de joas tensiune 2. Pentru aces aparat precizai: Etapele de montare Subansamblurile componente ncercrile dup asamblare Tipuri de defecte Remedierea defectelor 3. Respectai cerinele unui proiect: Foaia de capt Argument Cuprins Memoriu tehnic Lista de material Procesul tehnologic Norme de protecia muncii Bibliografie Anexe (scheme, tabele, pliante cu produse)

29

PROIECTUL NR 2

1. mpreun cu grupul din care facei parte realizi un proiect pe parcursul a 3 sptmni de practic. Tema proiectuluieste: Asamblarea unei maini electrice de mic putere 2. Pentru aces aparat precizai: Etapele de montare Subansamblurile componente ncercrile dup asamblare Tipuri de defecte Remedierea defectelor Respectai cerinele unui proiect: Foaia de capt Argument Cuprins Memoriu ethnic Lista de material Procesul tehnologic Norme de protecia muncii Bibliografie Anexe (scheme, tabele, pliante cu produse) 30

31

Portofoliul elevului include rezultatele relevante, obinute prin metode i tehnici de evaluare (probe scrise, verificri orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematica a comportamentului, etc.) sau prin activiti extracurriculare. Elevul are libertatea de a cuprinde n portofoliu materialele pe care le considera necesare sau care l reprezint cel mai bine. Portofoliul reprezint cartea de vizita a elevului, prin care profesorul poate s-i urmreasc progresul n plan cognitiv, atitudinal i comportamental la o anumit disciplin de-a lungul unui interval mai lung de timp ( un semestru, perioada de practic sau un an colar). Reprezint un pact ntre elev i profesorul care trebuie s-l ajute pe elev s se autoevalueze. Profesorul discut cu elevul despre ce trebuie s tie i ce trebuie s fac acesta de-a lungul procesului de nvare. La nceputul demersului educativ se realizeaz un diagnostic n concordan cu stilul de nvare a acestuia asupra necesitilor elevului de nvare pentru a stabili obiectivele i criteriile de evaluare. Diagnosticul este facut de profesor i este discutat cu elevul implicat n evaluare.(Conform definiiei dat de prof ec. Aneta Radu). Portofoliul de practic poate s conin o serie de materiale obligatorii cerute de ctre profesor ct i materiale obionale lsate la latitudinea elevului care pun n eviden progresele sale, permit aprecierea aptitudinilor, contribuiilor personale la realizarea sarcinilor care i revin pe parcursul parcurgerii modulului. Un exemplu de ceea ce poate s cuprind un portofoliu : Pagina de nceput (care cuprinde : denumirea unitii de nvmnt, Portofoliul de practic al elevului , numele elevului, clasa, numele profesorului coordonator, anul colar) lista coninutului acestuia (cuprinsul cu numele fiecrei fie/lucrare, indicnd numrul pagini umde se gsete materialul ) 32

argumentaia care explic ce lucrri sunt incluse n portofoliu, de ce este important fiecare i cum se articuleaz ntre ele ntr-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv i locul unde s-au desfurat orele de practic) lucrri efectuate de elev: rezumate eseuri articole, referate, comunicri fie individuale de studiu proiecte i situaii deosebite ntlnite la rezolvarea problemelor temele de zi de zi teste i lucrri chestionare de atitudini nregistrri, fotografii care reflect activitatea desfurat de elev individual sau mpreun cu colegii si observaii pe baza unor ghiduri de observaii refleciile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucreaz autoevaluri scrise de elev sau de membrii grupului alte materiale, hri cognitive, contribuii la activitate care reflect viitoare participarea obiective elevului/ de grupului la la derularea curente i ale soluionarea temei date pornind pe baza realizrile i a elevului/grupului, nregistrate comentarii suplimentare i evaluri ale profesorului, ale altor grupuri de nvare i/sau ale altor pri interesate, de exemplu prinii Rezultate ale activitilor de autoevaluare i dovezi ale discuiilor care au avut loc 33 intereselor progreselor

Opiniile elevilor privind activitile desfurate

34

Planuri de aciune/ evaluri/ activiti viitoare planificate i efectuate de ctre elev Comentarii ale profesorului privind atitudinea i rezultatele elevului

35

Evaluarea elevilor se caracterizeaz prin integrarea sa n curriculum, astfel nct s devin dificil de delimitat de instruire. Scopurile specifice evalurii se diversific i se combin cu scopuri specifice predrii i nvrii. Evaluarea devine ntr-adevr o modalitate de a sprijini/ transforma procesul de predarenvare, de a ntri aspectele pozitive i de corectare rapid i eficient a lacunelor. Evaluarea poate mbrca urmtoarele forme : Evaluarea "comparativ" a carei funcie principal cea de a clasa elevi, de a le acorda diplome dupa nivelul lor de reuit, raportndu-i pe unii la alii Evaluarea "prin obiective" sau evaluarea "criterial" care are ca rol s furnizeze informaii funcionale, permind elevilor sa se situeze n raport cu atingerea obiectivelor i oferind soluii de ameliorare (Cardinet, 1993) Evaluarea "corectiv" care propune o nou paradigm, nu numai "decizional" ci i "informaional". Ea are ca scop s ofere elevului informaii suplimentare n funcie de dificultile constante pentru a-i facilita nvarea Evaluarea "contientizat" (Cardinet, 1993) corespunde unui demers dominant pedagogic, care privilegiaz participarea activ i autonomia elevului, furnizndu-i repere explicite, n scopul de a lua n mini propria transformare, fiind contient de propriile dificultati. Evaluarea trebuie s fie un proces continuu i sumativ, referindu-se n mod explicit la criteriile de performan i la condiiile de aplicabilitate ale 36

acestora, corelat cu tipul probelor de evaluare specificate n Standardul de Pregtire Profesional pentru fiecare competen i viznd exclusiv probele de evaluare solicitate n aceste standarde ( nimic mai puin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abiliti, n afara celor din competenele specificate, este lipsit de semnificaie n cadrul evalurii. O competen se evalueaz o singur dat. Ca metode de evaluare recomandm : Observarea sistematic a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacitilor i atitudinilor lor fa de o sarcin dat Investigaia Autoevaluarea, prin care elevul compar nivelul la care a ajuns cu obiectivele i standardele educaionale i i poate impune / programul propriu de nvare Metoda exerciiilor practice Lucrul cu modele

modifica

Fie de observaie ,fie de lucru i fie tehnologice

Fie de autoevaluare Lucrri practice executate sub observaia cadrului didactic Miniproiect/Proiectul se poate realiza individual sau n grup. Organizarea sa n grup aduce mai multe beneficii. Particularitile individuale reclam organizarea activitilor n grupuri mici, unde sarcinile pot fi individualizate i pot fi mai uor msurate performanele i progresul nregistrat. nvarea reciproc este un tip de nvare eficient i, de obicei, puin valorificat n coal, care apare n contextul nvrii n grupuri mici i n derularea de proiecte. Strategiile didactice trebuie s includ nvarea prin cooperare, nvarea prin descoperire, jocul, ntruct acestea sunt modalitile de abordare interdisciplinar care creeaz un context al nvrii plcut, stimulativ, care valorific interesele, nevoile copilului i experienele lor de via i creeaz premisele nvrii automone i ale reuitei colare

37

 Portofoliu - include rezultatele relevante, obinute prin celelalte metode i tehnici de evaluare (probe scrise, verificri orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematic a comportamentului etc.) sau prin activiti extracurriculare. Reprezint "cartea de vizit" a elevului, urmrindu-i progresul pe o perioad de timp. Este important ca elevii s neleag criteriile de evaluare, procesul evaluativ, pentru a putea reflecta asupra performanelor obinute, a le explica i a gsi modaliti de progres. Elevii nu trebuie evaluati unii n raport cu ceilalti, scopul nu este de a-i ierarhiza ci de a vedea evolutia, progresul, achizitiile.

38

Mira Niculae, Negu Constantin, 1999, Instalaii i echipamente electrice, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic Cnescu Traian, Stan Alexandru Iulian, 1983, Tehnologia lucrrilor electrotehnice, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic Cioc, I., Instalaii i echipamente, Manual pentru licee industriale, clasele a XIa i a XIIa, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1992 Maier Virgil, Pavel GH. Virgil, Rafiroiu Corina, 2003, Instalaii electrice industriale-Lucrri practice, Cluj-Napoca, Editura U.T. Pres Radu Lucan, Dorina Sccian, 2008, Circuite electrice, Oradea, Editura Imprimeriei de Vest Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 v c.a. i 1500 v c.c.indicativ: i 7 - 02nlocuiete: i 7-98 Olimpia Istrate, Botoani, 2004, Ctre o abordare interdisciplinar prin evaluarea autentic, EDICT Revista Educaei nr 7 www.finder.ro (sursa internet)

39