MINISTERUL SNTII

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI

ORDIN Privind efectuarea pregtirii prin rezideniat n specialitatea medicin de urgen Vznd referatul de aprobare al Directiei Generale Resurse Umane i Certificare din cadrul Ministerului Sntii nr. .. Avnd n vedere prevederile art. 7 alin.(4) din Hotrrea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si funcionarea Ministerului Sntii, cu modificrile i completrile ulterioare i al art. 22 alin.(6) din Hotrrea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea si funcionarea Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, cu modificrile i completrile ulterioare; n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr.899/2002, privind organizarea nvmntului postuniversitar medical i farmaceutic uman; Ministrul Sntii i Ministrul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului emit prezentul ORDIN Art. 1 Se aprob Regulamentul de efectuare a pregtirii prin rezideniat n specialitatea medicin de urgen prevzut n Anexa la prezentul ordin. Art. 2 La data intrrii n vigoare a prezentului ordin, se abrog dispoziii le referitoare la specialitatea medicin de urgen din Ordinul Ministrului Sntii Publice i al Ministrului Educaiei, Cercetrii i Tineretului nr. 1141/1386/2007 privind modul de efectuare a pregtirii prin rezideniat n specialitile prevzute de Nomenclatorul specialitilor medicale, medico-dentare i farmaceutice pentru reeaua de asisten medical, cu modificrile i completrile ulterioare. Art. 3 Direciile i compartimentele implicate din cadrul Ministerului Sntii i precum unitile sanitare acreditate pentru pregtirea medicilor rezideni n specialita tea medicin de urgen vor duce la ndeplinire prezentul ordin. Art. 4 Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

MINISTRUL SNTII

MINISTRUL EDUCAIEI CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI ECATERINA ANDRONESCU

RAED ARAFAT

Page 1 of 48

ANEXA REGULAMENT PRIVIND EFECTUAREA PREGTIRII PRIN REZIDENIAT N SPECIALITATEA MEDICIN DE URGEN Capitolul I Dispoziii Generale Art. 1 Pregtirea prin rezideniat n specialitatea medicin de urgen are o durat total de 60 de luni, incluznd perioadele de concediu legal anual. Art. 2 Structura modular a programului, este prevzut n curriculumul de pregtire, conform Anexei I, care face parte din prezentul ordin. Art. 3 Admiterea n rezideniatul de medicin de urgen se face n conformitate cu prevederile legale n vigoare. Capitolul II Centrele n care se desfoar programele de rezideniat Art. 4 Activitatea de pregtire a rezidenilor se va desfura n centrele universitare menionate n Anexa II a prezentului ordin, ntr-un spital acreditat n acest sens, care colaboreaz cu alte spitale nominalizate n anexa, cu titlul de centre i spitale afiliate centrului n care se desfoar un program de rezideniat, precum i cu unitile sanitare prevzute n Anexa nr. 3, a Ordinului Ministrului Sntii Publice i al Ministrului Educaiei, Cercetrii i Tineretului nr. 1141/1386/2007 privind modul de efectuare a pregtirii prin rezideniat n specialitile prevzute de Nomenclatorul specialitilor medicale, medico-dentare i farmaceutice pentru reeaua de asisten medical, cu modificrile i completrile ulterioare. Art. 5 Programul de rezideniat din centrele universitare acreditate este coordonat de un director de program care rspunde de buna desfurare a programului. n cadrul centrelor i spitalelor afiliate, activitatea va fi coordonat de un coordonator de program de rezideniat, funcie asimilat directorului de rezideniat. Art. 6 Directorul/coordonatorul de program va avea sub coordonarea sa cel putin un responsabil de formare n rezideniat, la fiecare 5 rezidenti. Art. 7 Numrul responsabililor de formare n rezideniat n medicin de urgen dintrun spital va fi corelat cu numarul total al rezidentilor n medicin de urgen, din spitalul respectiv. Art. 8 Un responsabil de rezideniat poate avea rezideni n diferii ani de pregatire. Art. 9 Centrele universitare i spitalele, altele dect cele prevazute n Anexa II, care doresc s deruleze programul de rezideniat pentru specialitatea medicin de urgen vor solicita acreditarea din partea Ministerului Sntii, cu condiia ndeplinirii criteriilor de acreditare. Art. 10 Centrele universitare i spitalele acreditate s deruleze programul de rezideniat n specialitatea medicin de urgen pot ncheia contracte i protocoale de colaborare ntre ele sau cu alte uniti sanitare prevzute n Anexa nr. 3 a Ordinului Ministrului Sntii Publice i al Ministrului Educaiei, Cercetrii i Tineretului nr. 1141/1386/2007 privind modul de efectuare a pregtirii prin rezideniat n specialitile

Page 2 of 48

prevzute de Nomenclatorul specialitilor medicale, medico-dentare i farmaceutice pentru reeaua de asisten medical, cu modificrile i completrile ulterioare. Art. 11 Acreditarea se va face de o comisie format din 3 directori de programe de rezideniat / coordonatori / responsabili de rezidentiat (dintre care cel putin unul este director de rezideniat), un reprezentant al Directiei Generale Resurse Umane i Certificare din cadrul Ministerului Sntii i un reprezentant al Direciei de nvmnt Postuniversitar Superior din cadrul Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului. Art. 12 Comisia de acreditare se constituie prin ordin comun al Ministrului Sanatatii si Ministrului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului, iar membrii ei nu pot fi din centrul care urmeaz a fi acreditat. Art. 13 Preedintele comisiei va fi unul din directorii programelor de rezideniat n medicin de urgen care fac parte din comisie. Art. 14 Costurile de deplasare si cazare ale comisiei de acreditare vor fi suportate de centrul/spitalul solicitant, n conformitate cu prevederile legale n vigoare. Art. 15 Directorii de program, coordonatorii de program i responsabilii de formare n rezideniat, din fiecare centru universitar, sunt numiti n Anexa III a prezentului ordin. Art. 16 Centrele de pregatire n rezidentiat n medicin de urgen pot s solicite aprobarea numirii unor noi responsabili de formare i directori/coordonatori de program de rezideniat, cu avizul Comisiei de Medicin de Urgen. Art. 17 (1) Programul de rezideniat n Medicin de urgen si centrele universitare de pregtire se reacrediteaz din 5 n 5 ani, pe baza unei analize a activitii i rezultatelor obinute, de ctre comisia de acreditare a programului de rezideniat n Medicina de urgen. (2) Criteriile pentru acreditarea centrelor universitare i spitalele n vederea derulrii programului de rezideniat n specialitatea medicin de urgen, sunt cuprinse n Anexa IV, care face parte integrant din Regulament. Capitolul III Directorii/coordonatorii de program de rezidentiat Art. 18 Directorul/coordonatorul programului de rezideniat n medicina de urgen trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii : 1. S ndeplineasc unul din urmtoarele criterii: a) Sa fie cadru didactic universitar (ef de lucrri, confereniar sau profesor) de la disciplina medicina de urgen; b) Sa fie medic primar medicin de urgent sau medic specialist medicin de urgent, cu rezideniat n medicina de urgenta, cu 5 ani vechime ca specialist i n Unitatea Primire Urgene; c) Sa fie medic primar anestezie i terapie intensiv, cu 5 ani vechime n Unitatea Primire Urgene. 2. Acesta trebuie s efectueze grzi n cadrul unei uniti de primiri urgene (UPU). Art. 19 Directorul programului de rezideniat/coordonatorul are urmatoarele atribuii: a) Coordoneaz desfurarea programului de rezideniat n centrul respectiv i n centrul/centrele afiliate; b) Nominalizeaz responsabili de program de rezideniat n medicina de urgen din centrul respectiv i coordoneaz activitatea acestora; c) Urmrete i rspunde de pregtirea teoretic i practic a rezidenilor;

Page 3 of 48

d) Urmrete modul de desfurare a modulelor de pregtire i rezolvarea problemelor i a litigiilor dac acestea exist; e) Urmrete derularea proiectelor de cercetare i a programelor de schimb de experien pentru rezideni n domeniul medicinei de urgen; f) Stabilete seciile i clinicile n care se vor desfura stagiile rezidenilor si elaboreaza programarea acestora n stagii, cu anunarea conducerii sectei respective; g) Propune Ministerului Sanatatii situaiile de reorientare profesional n specialitile medicina de familie sau sntate public si management, a rezidenilor care nu au aptitudinile necesare specialitii de medicina de urgen i care nu evolueaz conform preverilor curriculare; h) Aprob cererile rezidenilor de efectuare a grzilor pltite n cadrul structurilor de primiri urgente: UPU/CPU/SMURD; i) Efectueaz modificri justificate n planul de pregatire pentru rezidenii care necesit o formare mai intens ntr-un anumit domeniu. n asemenea condiii, directorul programului de rezidentiat nu va modifica structura prin eliminarea totala a unor module n favoarea altora, ci doar prin reducerea a cel mult 30% din durata unui modul, n favoarea altuia , acest drept fiind exercitat doar n situatii speciale; j) Directorul de program de rezideniat din centrele care coordoneaz i un centru afiliat de pregtire n rezideniat are obligaia de coordonare i monitorizare a acestui centru, condus de un coordonator de program de rezideniat. Art. 20 Directorii i coordonatorii programelor de rezideniat beneficiaz de majorarea salariului de baz avut cu 5 clase de salarizare. Art. 21 Pentru ocuparea funciilor vacante de directori de rezideniat, candidatii nscrisi vor parcurge o procedura de evaluare de ctre Comisia de Medicina de Urgenta si Dezastre a Ministerului Sntii. Candidatii pentru aceast funcie, dintre responsabilii de formare care ndeplinesc criteriile de director de rezideniat, aplic la Compartimentul de Asisten Medical de Urgen care va organiza procesul de selecie i evaluare prin interviu, iar directorii declarai admii vor fi numiti prin Ordin al Ministrului Sntii. Art. 22 Dezvoltarea profesional continu a directorilor de rezideniat va fi efectuat n baza unui program stabilit de Ministerul Sntii. Art. 23 Pregtirea n viitor a unor noi directori de program de rezideniat va include un program de pregatire intensiv organizat de Ministerul Sntii. . Capitolul IV. Responsabilii de formare n rezideniatul de medicin de urgen Art. 24 Responsabilul de formare n rezideniatul de medicin de urgen va ndeplini urmatoarele condiii: - Medic specialist sau primar medicina de urgen, cu specialitatea obtinut prin rezideniat sau medic primar ATI cu loc de munca n cadrul unitii de primire a urgentelor de cel putin 3 ani; - Acesta trebuie sa efectueze grzi n cadrul unitii de primiri urgente n care rezidentii i desfoar pregtirea. Art. 25 Responsabilul de formare n rezideniat are urmtoarele atribuii :

Page 4 of 48

a) Urmrirea activitii fiecrui rezident n medicina de urgen din cadrul centrului respectiv pe tot parcursul rezideniatului, inclusiv a rezidenilor detaati n alte centre, indiferent de anul de pregatire al acestora; b) Facilitarea executrii stagiilor i a pregtirii n diferite sec ii ale spitalului sau spitalelor n care rezidenii din centrul respectiv i efectueaz stagiile; c) Monitorizarea modului de efectuare a stagiilor i grzilor n diferite secii i ndrumarea rezidentului pe durata modulelor de pregatire n vederea dobndirii cunotinelor i a abilitilor practice prevazute n fiecare stagiu; d) Colaborarea cu efii seciilor sau cu medicii desemnai din seciile n care rezidenii de medicina de urgen i efectueaz modulele complementare, n vederea crerii unor conditii optime pe durata stagiului respectiv; e) Organizarea de seminarii i discuii periodice, cel putin 4 ore/saptaman cu rezidenii, pe teme specifice din programa analitic i pentru prezentarea de cazuri, articole si actualiti n domeniu; f) Organizarea cursurilor teoretice si stagiilor practice de pregatire a rezidenilor; g) Cercetarea literaturii de specialitate i punerea la dispoziia rezidenilor a articolelor i materialelor considerate de interes n domeniul medicinii de urgen n vederea discutrii acestora; h) Analizarea evoluiei fiecrui rezident i discutarea problemelor cu fiecare rezident in parte daca este necesar; i) Evaluarea periodic, cel putin o data / semestru, atat teoretica ct i practic, a rezidenilor. j) Particip la evaluarea rezidentului la fiecare final de modul. Art. 26 Responsabilii de formare beneficiaz de majorarea salariului de baz avut cu 4 clase de salarizare. Art. 27 Medicii care rspund de rezidenti pe durata stagiilor n diferite secii, vor beneficia de drepturile prevzute n Ordinul Ministrului Sntii Publice i al Ministrului Educaiei, Cercetrii i Tineretului nr. 1141/1386/2007 privind modul de efectuare a pregtirii prin rezideniat n specialitile prevzute de Nomenclatorul specialitilor medicale, medico-dentare i farmaceutice pentru reeaua de asisten medical , cu modificrile i completrile ulterioare, pentru responsabilii de formare n rezideniat. Art. 28 Responsabilii de formare n rezideniatul de medicin de urgen numii n Anexa III vor parcurge un program de pregtire intensiv, organizat de Ministerul Sntii. Art. 29 Pregtirea continu a reponsabililor de formare va fi efectuat n baza unui program stabilit de Ministerul Sntii. Art. 30 Pregatirea n viitor a unor noi responsabili se va face n acelai condiii de pregtire ca i cele ale persoanelor numite prin acest ordin. Capitolul V. Detaarea rezidentilor Art. 31 Efectuarea pregtirii n rezideniat ntr-un alt centru universitar dect cel de ncadrare, denumit n continuare detaare, se face numai cu acordul directorului programului de rezidentiat din centrul respectiv, n urmatoarele condiii:

Page 5 of 48

a) Detaarea se poate efectua doar ntr-un centru universitar unde pregtirea rezidenilor se face n conditii cel putin egale cu centrul universitar n care rezidentul a fost repartizat iniial; b) Anumite module de pregatire nu pot fi efectuate n centrul universitar n care se afl rezidentul, fiind necesar detaarea acestuia la un alt centru pe durata unui modul; c) la cererea rezidentului din motive bine ntemeiate, cu condiia ca durata maxim de detaare sa nu depeasc 12 luni n perioada de pregtire ca rezident; d) Detaarea nu poate fi efectuat n cursul ultimului an al rezidentiatului; e) Detaarea n timpul modulelor de anestezie terapie intensiva (ATI) si de medicina de urgent n cadrul unitatilor de primire a urgentelor (UPU) poate fi efectuat numai n cazul n care n localitatea n care se solicit detaarea exist un spital cu Unitate de Primire a Urgentelor n care are loc activitate de pregatire a rezidenilor n medicina de urgen i unde exist un director/coordonator de program i responsabil de formare, acreditai pentru pregatirea in medicina de urgen; f) Pe durata detarii, responsabilul de formare, din centrul universitar din care rezidentul a fost detaat, va monitoriza lunar activitatea acestuia n spitalul in care se afla detaat, obtinand rapoarte si informaii scrise, despre evoluia rezidentului, conform fisei de evaluare, de la ndrumatorul din secia n care acesta efectueaza modulul de pregtire; g) n cazul detarii unui rezident ctre un alt centru universitar n vederea efecturii unui modul care nu este posibil de efectuat n centrul n care este repartizat rezidentul, cazarea acestuia poate fi asigurat n caminele studeneti din centrul la care este detasat pe baza unor protocoale de colaborare ntre centrele universitare care deruleaza programele de rezideniat. Capitolul VI. Obligatiile, responsabilitatile si drepturile rezidentilor in medicina de urgenta Art. 32 Rezidenii au obligaia s consemneze ntr-un Caiet de monitorizare a pregtirii, urmatoarele aspecte : a) Modulele de pregtire efectuate, perioada n care au fost efectuate cu semntura i parafa ndrumtorului; b) Evaluarile periodice i rezultatele obinute cu semntura i parafa responsabilului de rezideniat; c) Data efecturii fiecarei grzi n cadrul unitatii de primire a urgentelor (UPU) sau Serviciul Mobil de Reanimare si Descarcerare SMURD, semnat i parafat de medicul ef de gard din ziua respectiva. d) Manoperele/procedurile/tehnicile efectuate pe durata grzilor i a modulelor (Intubatii, drenaj toracic, inductie anestezica, catetere venoase centrale etc.); e) Detarile, perioada acestora si modulele efectuate pe durata detarii; f) Seminariile, cursurile si conferintele la care a participat rezidentul, intr-un capitol aparte.

Page 6 of 48

Art. 33 Rezidentii vor efectua grzi, pe tot parcursul pregtirii lor, n cadrul Unitatii de Primire Urgente si in cadrul SMURD cu conditia ca garzile efectuate in cadrul SMURD sa nu fie mai putin de 20% din totalul acestora. Art. 34 Totalul minim de grzi sau ture de 12 ore efectuate de un rezident pe parcursul celor 5 ani nu va fi sub 500. Art. 35 Un procent de maxim 10% din totalul grzilor pot fi efectuate n sectiile de Anestezie si Terapie Intensiva, corespunztor modulelor de pregtire n specialitate. Art. 36 Retribuirea rezidentilor n medicina de urgen se face incluzand sporurile corespunzatoare normelor legale n vigoare pentru activitatea n cadrul seciilor n care i desfaoar modulul de pregatire. Art. 37 n perioada rezidentiatului de medicina de urgen n cadrul unitilor de primire a urgentelor, rezidentul va avea un program de pregatire obligatorie respectand curricula de pregatire din Anexa l. Art. 38 Nerespectarea programului obligatoriu de pregtire n rezideniat i a orelor prevzute n cadrul programului, atrage dup sine prelungirea perioadei de pregtire peste 60 de luni cu perioada echivalenta orelor neefectuate , far a mai fi salarizat. Art. 39 Rezidentul poate dobandi unele abilitati practice pe parcursul rezidentiatului inainte de a ajunge n anul de pregtire n care este obligatorie dobndirea acestor abiliti practice. Recomandrile din programa anexat se refer la faptul ca rezidentul nu poate depi etapa respectiv de pregtire fr s cunoasc aspectele stipulate in programa din anul respectiv, fie prin practica curenta, fie prin instruire pe simulatoare si exercitii. Art. 40 Rezidentul are dreptul sa examineze pacientii i s ia decizii terapeutice n conformitate cu nivelul su de pregtire i cu regulamentele din cadrul sectiei sau a spitalului in care isi efectueaza stagiul de pregatire. Un medic rezident in medicina de urgen are drept de practica limitat i progresiv, n conformitate cu nivelul su de pregatire ( anul de pregatire ) n specialitatea respectiv. Art. 41 Rezidentul are dreptul de a efectua garzi pltite n cadrul unitilor de primire a urgentelor si in cadrul SMURD incepand cu al doilea semestru al anului III din programul de rezideniat cu condiia obinerii aprobrii directorului programului de rezidentiat. Art. 42 n cazul efecturii grzilor pltite rezidentul raspunde de actele i deciziile sale n conformitate cu prevederile legale n vigoare i are obliga ia de a respecta protocoalele si procedurile prestabilite n unitatea n care i desfasoar grzile precum i indicaiile responsabilului de formare si/sau a directorului de program. Art. 43 Rezidentul este considerat responsabil pentru actele lui i deciziile lui n cazul n care sunt executate fr consultarea unui medic specialist/primar de medicina de urgenta de garda / directorului de program sau n cazul n care nu sunt n conformitate cu procedurile i protocoalele nationale i/sau internaionale sau ale unitii n care i desfaoar activitatea. Art. 44 Rezidentul va efectua concediile de odihna n perioadele modulelor cu durata de minim 3 luni. Art. 45 Rezidenii au dreptul la acces neconditionat la bibliotecile universitare i ale spitalelor n care efectueaz stagiile de rezideniat. Art. 46. Rezidenii au dreptul la acces gratuit si necondiionat la internet n unitile de pregtire pentru accesarea site-urilor de profil medical si de cercetare

Page 7 of 48

Art. 47 Rezidentii au dreptul s participe la conferine i congrese cu aprobarea directorului / coordonatorului de rezidentiat, organizate pe plan national si international, iar plecarea la asemenea manifestari se va face n limita prevederilor legale Art. 48 Rezidenii au dreptul sa efectueze stagii de pregtire n strainatate n cursul rezidentiatului , cu aprobarea directorului de rezidentiat. Acestea vor fi recunoscute de catre Ministerul Sanatatii in limita a 12 luni din cei 5 ani. Pentru recunoaterea stagiilor din structurile primire urgente acestea vor trebui efectuate n ri n care exist specialitatea de medicina de urgent, iar titlul de medic specialist de medicina de urgenta este recunoscut in Romania. Capitolul VII Dispoziii tranzitorii i finale Art.49 Prevederile prezentului ordin intr n vigoare de la publicarea acestuia n Monitorul Oficial partea I-a. Art. 50 Prevederile prezentului ordin se aplica incepand cu medicii rezidenti confirmai n specialitatea medicina de urgenta, ulterior concursului de rezidentiat, sesiunea 2012, iar directorii de programe vor adapta programele medicilor rezidenti aflati deja in pregatire, la prevederile prezentului ordin, cu reducerea/renunarea la stagiile care nu sunt prevazute n actualul ordin, fr prelungirea duratei totale de pregtire. Art. 51 Directorii de programe de rezidentiat vor avea dreptul de adaptare a duratelor modulelor de pregatire si a modului de desfasurare a rezidentiatului pentru rezidenii aflai n anul I, II, III, IV si V, documentand modificrile n caietul de monitorizare a pregtirii, al fiecarui rezident n parte. Art. 52 ncepand cu prima serie de rezidenti care va incepe pregatirea dupa publicarea acestui ordin, se vor respecta duratele stagiilor si modul de desfasurare al acestora in conformitate cu prevederile prezentului ordin. Art. 53 Reorientarea rezidentului de medicin de urgen catre un alt program de rezidentiat, fara sustinerea unui nou concurs de rezidentiat, se poate face doar cu aprobarea Ministrului Sanatatii, la propunerea directorului de program sau la cererea rezidentului si numai in specialitatile Medicina de familie sau Sanatate publica si management. Art. 54 Motivele reorientrii ctre Medicina de familie sau Sanatate publica si management, care pot fi luate n considerare, sunt : a. Rezidentul nu este compatibil / compatibila cu pregatirea in domeniul specialitatii de medicina de urgen i este de acord cu reorientarea n urma recomandrii directorului de program; b. Rezidentul sufer de o afeciune fizic sau neuropsihica, fapt care face imposibila pregatirea adecvata in domeniul medicinii de urgent i / sau practicarea acestei specialiti; c. Rezidentul solicita reorientarea, din motive personale bine ntemeiate, pe care le poate dovedi prin documente. Art. 55 Reorientarea ctre alte programe de rezideniat dect Medicina de familie i Sanatate publica i management se va face numai prin prezentarea la un nou concurs de rezideniat, n conformitate cu prevederile legale n vigoare. Art.56. n cazul reorientarii rezidentului catre alt specialitate, stagiile comune efectuate vor fi recunoscute.

Page 8 of 48

Art. 57 Evaluarea final i examenul pentru obinerea titlului de medic specialist medicin de urgen se va susine n conformitate cu metodologia prevzut la Anexa V, care face parte din prezentul Regulament. Art. 58 Anexele I V fac parte integranta din prezentul Regulament.

Page 9 of 48

Anexa I PROGRAMUL DE REZIDENTIAT IN MEDICINA DE URGENTA PERIOADA DE REZIDENTIAT DE 5 ANI Anul I 6 luni Unitatea de Primire Urgente-6 luni - Obiectivele minime la sfarsitul modulului: o Acomodare o Cunoasterea modului de functionare al UPU o Cunoasterea echipamentelor si materialelor utilizate in UPU o Cunoasterea documentatiei utilizate si modul corect de completare o Cunosterea modului de examinare clinica a pacientului necritic. 3 luni (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana) Anestezie adulti Obiectivele minime la sfarsitul modulului: o Principiile si materialele de management ai cailor respiratorii. o Materialele si tehnica intubatiei. o Accesul IV periferic si central. o Medicatia utilizata in sedare si inductie anestetica. o Medicatia utilizata in mentinerea anesteziei. o Ventilatia controlata. o Prinicipiile de monitorizare a pacientului anesteziat. o Participarea la cel putin 40 de anestezii generale o Efectuarea a cel putin 20 intubatii sub supraveghere. 2 luni (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana) - Terapie Intensiva adulti Obiectivele minime la sfarsitul modulului : o Principiile de monitorizare si urmarire clinica si paraclinica a pacientului critic ventilat. o Tehnicile de monitorizare invaziva. o Gazele arteriale, recoltare si interpretare. o Principiile de echilibrare hidroelectrolitica. o Tehnicile de ingrijire de baza a pacientului comatos. o Ventilatia mecanica in terapia intensiva, aparatura si modalitati de ventilatie. o Urmarirea completa a cel putin 2 pacienti critici traumatizati si a cel putin 6 pacienti critici cu alte afectiuni pe durata stagiului. 1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana) Chirurgie Generala Obiectivele minime la sfarsitul modulului : o Abordarea pacientului cu probleme chirurgicale in ambulatoriu, examinarea, investigarea si principiile de tratament.

Page 10 of 48

o Abdomenul acut chirurgical. o Criteriile de internare a pacientului chirurgical vazut in ambulatoriu. Anul II 4 luni (program de ture de 10-12 ore zi sau noapte cu un numar minim de 5 ture/ saptamana cu o intrerupere de minimum 10-12 ore intre doua ture consecutive) Unitate de Primire Urgente Obiectivele minime la sfarsitul modulului : o Abordarea pacientului ne-critic in UPU o Investigatiile clinice si paraclinice la pacientii ne-critici aflati in UPU o Diferentierea intre pacientul stabil si instabil in UPU si recunoasterea pacientului cu potential de agravare. o Urmarirea unui pacient necritic din momentul sosirii in UPU si pana la rezolvarea finala a cazului sub suprevegherea sefului garzii. o Participarea ca membru in echipa de reanimare la cazurile critice.

2 luni (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana) Pediatrie Obiectivele minime la sfarsitul modulului : o Abordarea pacientului pediatric o Examinarile clinice si paraclinice la pacientul pediatric o Indicatiile de internare la pacientul pediatric 2 luni (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana) Neonatologie Obiectivele minime la sfarsitul modulului: o Abordarea nounascutului o Cunoasterea parametrilor fiziologici ale nounascutului o Examinarea clinica si paraclinica a nounascutului o Recunoasterea nounascutului cu probleme medicale o Resuscitarea nou-nascutului. 1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana) - Anestezie pediatrica - Obiectivele minime la sfarsitul modulului: o Asigurarea cailor aeriene si intubatia traheala la copii. o Accesul intravenos la copii o Accesul intraosos la copii (cel putin teoretic iar practica pe simulator) o Specificul medicatiei anestetice la copii, indicatii, contraindicatii, complicatii. 2,5 luni

Page 11 of 48

-Anestezie Adulti Obiectivele minime la completarea modulului o Inductia anestetica la pacientii cu risc mare o Intubatia dificila si tehnicile alternative de intubatie

0.5 luni -Bioetica Anul III 4 luni Unitatea de Primire Urgente Obiectivele minime la completarea modulului : o Participarea la activitatea curenta din UPU sub supravegherea sefului de garda. o Examinarea pacientilor, cererea de investigatii si aplicarea tratamentului sub supravegherea medicului sef de garda. o Activarea in continuare ca membru in echipa de reanimare cu sarcini specifice, inclusiv managementul cailor aeriene sub supraveghere. o Coordonarea unei resusicitari cardiopulmonare sub supraveghere. 1 luna -Chirurgie plastica (sectie clinica / sala de operatii) Obiectivele minime la completarea modulului : o Sutura plagilor o Plagile fetei si modul de rezolvare o Arsurile, abordarea si urmarirea. 1 luna -Chirurgie toracica (Sectie clinica / sala de operatii) Obiectivele minime la completarea modulului : o Tehnica toracotomiei de urgenta o Toracostomia de urgenta, indicatii, complicatii o Abordarea si urmarirea pacientului cu traumatism toracic 1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana) Terapie Intensiva Coronariana Obiectivele minime la sfarsitul modulului: o Principiile de monitorizare si urmarire a pacientului cardiac. o Infarctul miocardic acut si complicatiile acestuia. o Abordarea pacientului cu IMA. o Abordarea pacientului cu insuficienta cardiaca stanga. o Principiile, indicatiile si contraindicatiile trombolizei. o Principiile, indicatiile si contraindicatiile cateterismului cardiac. o Medicatia inotropa. o Urmarirea a cel putin 2 pacienti cu IMA pe intreaga durata a internarii. o Participarea la cel putin 2 cazuri cu tromboliza.

Page 12 of 48

2 luni -Anestezie Chirurgie Cardio-vasculara Obiectivele minime la completarea modulului : o Specificile anesteziei la pacientul cu afectiuni cardio-vasculare o Complicatiile anesteziei la pacientii cardiaci si selectia medicatiei anestezice. 1 luna -Terapie Intensiva Chirurgie Cardio-vasculara. Obiectivele la completarea modulului: o Urmarirea / monitorizarea pacientului critic cu afectiuni cardiovasculare. o Monitorizarea invaziva a pacientului critic o Administrarea medicatiei inotrope la pacientul critic cu afectiuni cardiovasculare. 1 luna -Cardiologie (Ambulatoriu) Obiectivele nime la completarea modulului : o Abordarea pacientului cardiac o Investigatiile clinice si paraclinice la pacientul cardiac o Medicatia cardiaca si antihipertensiva o Indicatiile de internare a pacientilor cardiaci o Interpretarea EKG o Indicatiile si tehnica efectuarii testului de efort 1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana) Neonatologie Obiectivele minime la sfarsitul modulului: o Abordarea nounascutului o Cunoasterea parametrilor fiziologici ale nounascutului o Examinarea clinica si paraclinica a nounascutului o Recunoasterea nounascutului cu probleme medicale Anul IV 4 luni -Unitatea de Primire Urgente / Unitatea Mobila de Reanimare Obiectivele minime la completarea modulului : o Sa fie capabil sa coordoneze activitatea unui segment al unitatii de primiri urgente sub supravegherea medicului sef de garda. o Sa fie capabil sa acorde asistenta de urgenta unui pacient critic in faza prespitaliceasca sub supravegherea unui medic de urgenta. o Sa fie capabil sa coordoneze reanimarea a unui pacient in camera de reanimare. o Sa fie capabil sa administreze o anestezie IV de scurta durata in vederea efectuarii unor manevre in cadrul UPU.

Page 13 of 48

2 luni (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore) Ortopedie Obiectivele minime la sfarsitul modulului o Recunoasterea leziunilor traumatice ortopedice. o Interpretarea radiologica a leziunilor traumatice. o Conduita fata de leziunile minore in ambulatoriu. o Reducerea luxatiilor si a fracturilor in ambulatoriu. o Imobilizarea in ambulatoriu: indicatii, materiale si tehnici.

1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana) Anestezie (Obstetrica / ginecologie) Obiectivele minime la sfarsitul modulului: o Cunoasterea specificului anesteziei la gravide o Cunoasterea indicatiilor si contraindicatiilor diferitelor categroii de medicamente anestetice, sedative si analgetice in cazul gravidei. Cunoasterea specificului asigurarii cailor respriatorii si intubatiei la gravida 1 luna (4 zile / saptamana timp de 7 ore / zi restul fiind la UPU unde va efectua cel putin 2 ture de 10-12 ore / saptamana - Obstetrica/Ginecologie - Obiectivele minime la completarea modulului o Abordarea pacientei cu probleme ginecologice. o Examinarea ginecologica o Examinarea gravidei o Investigatiile clinice si paraclinice la pacienta cu probleme ginecologice. o Investigatiile clinice si paraclinice la garvida.

3 luni-Terapie Intensiva Adulti inclusiv Terapie Intensiva Toxicologie (clinica si centru de informare/baza de date) Obiectivele minime la completarea modulului : o Urmarirea / monitorizarea pacientului intoxicat o Cunoasterea toxidroamelor si a antidoturilor o Utilizarea bazelor de date specifice pentru stabilirea conduitei terapeutice si informarea toxicologica la distanta 1 luna - Terapie Intensiva Pediatrica Obiectivele minime la completarea modulelor:

Page 14 of 48

o Sa cunoasca tehnicile si modalitatile de ventilatie mecanica in terapie intensiva, adulti si copii, precum si indicatiile diferitelor tipuri de ventilatie inclusiv ventilatia ne-invaziva. o Sa cunoasca tehnica si modalitatile de monitorizare invaziva a pacientului critic. o Sa cunoasca indicatiile pentru monitorizarea invaziva si pentru cateterismul venos central si cateterismul arterial. Anul V 12 luni -UPU-SMURD- Dispecerat Coordonare Urgente -Unitatea de Primire Urgente / Unitatea Mobila de Reanimare Obiectivele minime la completarea modulului : o Sa fie capabil sa coordoneze activitatea integrala a Unitatii de Primire Urgente pe durata unei garzi. o Sa fie capabil sa acorde asistenta de urgenta unui pacient critic in faza prespitaliceasca. o Sa fie capabil sa coordoneze reanimarea a doi pacienti simultan in camera de reanimare. o Sa fie capabil sa supravegheze activitatea altor medici mai tineri, si sa asiste la luarea deciziilor in cadrul UPU privind conduitele terapeutice, cererea de investigatii si necesitatea de internare sau oportunitatea de externare din UPU a diferitilor pacienti. o Sa fie capabil sa administreze o anestezie IV de scurta durata in vederea efectuarii unor manevre in cadrul UPU.

In cursul anului V se asteapta ca rezidentul : 1. Sa fie capabil sa coordoneze mai multe echipaje in caz de accident in masa in fraza prespitaliceasca si sa cunoasca principiile de interventie in caz de calamitati precum si principiile de triaj. 2. Sa fie capabil sa resusciteze un nou nascut, sa asigure abordul intra-osos si sa intubeze un nou-nascut prematur.

Page 15 of 48

CURRICULUM EUROPEAN DE PREGTIRE N SPECIALITATEA MEDICIN DE URGEN COMPETENE, CUNOTINE I APTITUDINI Curricula acopera cunotinele, aptitudinile i experiena pe care rezidenii n medicina de urgen trebuie s le deprind, i care includ: Competene fundamentale ale medicului de urgen european Cunotine fundamentale structurate pe sisteme Simptomatologia uzual de prezentare Aspecte particulare ale medicinei de urgen Proceduri clinice i aptitudini fundamentale 1 COMPETENE FUNDAMENTALE ALE MEDICULUI DE URGEN Ariile de competen ale medicului de urgen, aa cum au f ost definite anterior, sunt: ngrijirea pacientului Cunotine medicale Aptitudini de comunicare i colaborare interpersonale Profesionalism, alte aspecte etice i legale Aptitudini de planificare, organizare i management Educaie i cercetare. 1.1 NGRIJIREA PACIENTULUI 1.1.1 Triaj 1.1.2 Evaluarea primar i stabilizarea condiiilor amenintoare de via 1.1.3 Anamnez intit 1.1.4 Evaluarea secundar i tratamentul imediat 1.1.5 Luarea deciziei medicale re-triaj tratament imediat i/sau definitiv n UPU internare sau externare 1.1.6 Documentarea clinic antecedente medicale semnificative simptome majore i semne fizice 1.1.7 Re-evaluare i management ulterior diagnostic provizoriu i planificarea investigaiilor rezultatele investigaiilor tratament concluzii i management decizional informarea pacientului 1.2 CUNOTINE MEDICALE I APTITUDINI CLINICE 1.3 APTITUDINI DE COMUNICARE I COLABORARE INTERPERSONALE 1.3.1 Pacieni i aparintorii lor 1.3.2 Colegi i alt personal medical 1.3.3 Alt personal implicat n ngrijire: poliie, pompieri, servicii sociale 1.3.4 Mass media i populaie 1.4 PROFESIONALISM, ALTE ASPECTE ETICE I LEGALE 1.4.1 Caliti i comportament profesional 1.4.2 Lucrul n echip sau ca lider al unei echipe

Page 16 of 48

1.4.3 Delegarea i transferul 1.4.4 Confidenialitatea 1.4.5 Autonomia i consimmntul informat 1.4.6 Competena/incompetena pacientului de a lua decizii 1.4.7 Abuzul i violena 1.4.8 Do not attempt to resuscitate (DNAR) i limitrile interveniilor terapeutice 1.4.9 Aspecte medico-legale 1.4.10 Legislaia i aspectele etice n medicina de urgen 1.5 APTITUDINI DE PLANIFICARE, ORGANIZARE SI MANAGEMENT 1.5.1 Managementul cazului 1.5.2 Standarde de calitate, audit i rezultate clinice 1.5.3 Managementul timpului 1.5.4 Managementul informaiilor 1.5.5 Documentarea 1.6 EDUCATIE SI CERCETARE 1.6.1 Autoeducatia i autoperfecionarea 1.6.2 Aptitudini didactice 1.6.3 Evaluarea critic a literaturii de specialitate 1.6.4 Principii de baz ale cercetrii clinice 2 CUNOTINE FUNDAMENTALE STRUCTURATE PE SISTEME 2.1 URGENELE CARDIOVASCULARE LA ADULI I COPII Aritmii Boli cardiace congenitale Tulburri de contractilitate, insuficiena cardiac - cardiomiopatii, insuficiena cardiac congestiv, edemul pulmonar acut, tamponada, urgenele valvulare Afeciuni cardiace inflamatorii i infecioase - endocardita, miocardita, pericardita Afeciuni cardiace ischemice - sindromul coronarian acut, angina pectorala stabil Leziuni traumatice Afeciuni vasculare i tromboembolice - disecia de aorta/anevrismul rupt, tromboya venoas profunda, urgenele hipertensive, arterita obliterant, tromboflebita, embolia pulmonar, hipertensiunea pulmonar Anomalii electrolitice ce afecteaza cordul Valvele cardiace artificiale (identificare, functionare, insuficienta) Farmacoterapia cardiovasculara (antiaritmice, betablocante, blocanti de calciu, vasodilatatoare) 2.2 URGENELE DERMATOLOGIGE LA ADULI I COPII Afeciuni inflamatorii i infecioase Manifestri cutanate ale: - afeciunilor imunologice, afectiunilor sistemice, intoxicaiilor Examenul dermatologic Dermatita Purpura
Page 17 of 48

 Eruptiile de cauza medicamentoasa Dermatozele cu pericol vital Eruptii veziculobuloase Farmacoterapia bolilor dermatologice 2.3 URGENELE ENDOCRINE I METABOLICE LA ADULI I COPII Manifestri acute ale defectelor metabolice congenitale Insuficiena i criza suprarenalian Tulburri ale metabolismului glucidic - coma hiperosmolar hiperglicemic, cetoacidoza, hipoglicemia Urgenele tiroidiene - Hiper i hipotiroidismul, coma mixedematoas, criza tireotoxica Feocromocitomul Porfiriile acute 2.4 TULBURRI HIDROELECTROLITICE Dezechilibrele acido-bazice Tulburri electrolitice Statusul volemic i balana hidric 2.5 URGENELE ORL LA ADULI I COPII Hemoragiile Complicaiile tumorilor - obstrucia cilor aeriene, hemoragiile Corpii strini Afeciuni inflamatorii i infecioase - angioedemul, epiglotita, laringita, abcesul amigdalian Trauma Pierderea acuta a auzului Infectiile urechii Infectiile CRS (faringita acuta) Abcesele capului si ale gatului Sinuzita acuta Luxatia temporo-mandibulara 2.6 URGENELE GASTROINTESTINALE LA ADULI I COPII Afeciuni congenitale - Maladia Hirschsprung, diverticulul Meckel, stenoza piloric Afeciuni inflamatorii i infecioase - apendicita, colecistita, colangitele, diverticulitele, acutizrile i complicaiile bolilor inflamatorii intestinale, gastritele, gastroenteritele, refluxul gastroesofagian, hepatitele, pancreatitele, ulcerul peptic, peritonita Tulburri metabolice - afeciuni hepatice, insuficiena hepatic Probleme traumatice i mecanice - corpi strini, herniile strangulate, obstrucia i ocluzia intestinal Tumori Afeciuni vasculare: ishemice i hemoragice - colita ischemic, hemoragiile digestive superioare i inferioare, ischemia mezenteric Alte probleme

Page 18 of 48

- complicaii ale procedeelor chirurgicale i ale dispozitivelor gastrointestinale Urgente esofagiene Urgentele anorectale 2.7 URGENELE GINECOLOGICE I OBSTETRICALE Afeciuni inflamatorii i infecioase - mastita, boala inflamatorie pelvin, vulvovaginita Urgenele obstetricale - abruptio placentae, eclampsia, sarcina ectopic, naterea n urgen, sindromul HELLP n timpul sarcinii, disgravidia emetizant, placenta praevia, hemoragii post-partum Patologie traumatic - torsiunea de ovar Tumori Afeciuni vasculare: ishemice i hemoragice - hemoragia vaginal Particularitati in urgentele medicale la gravide Utilizarea medicamentelor pe perioada sarcinii Medicamentele si alaptarea Infectiile postpartum Tulburarile menstruale Pacienta agresata sexual 2.8 URGENELE HEMATOLOGICE I ONCOLOGICE LA ADULI I COPII Anemiile Complicaiile limfoamelor i leucemiilor Boli congenitale - hemofilia i boala von Willebrand, anemia hemolitic ereditar, siclemiile Afeciuni inflamatorii i infecioase - febra neutropenic, infeciile la pacienii imunocompromii Afeciuni vasculare: ishemice i hemoragice - anomalii hemoragice dobndite (deficitul de factori ai coagulrii, CID), hemoragiile drog-induse (anticoagulante, antiagregante, fibrinolitice), purpura trombocitopenic idiopatic, purpura trombocitopenic trombotic Reacii transfuzionale Urgentele Oncologice 2.9 URGENELE IMUNOLOGICE LA ADULI I COPII Alergiile i reaciile anafilactice Afeciuni inflamatorii i infecioase - complicaiile acute ale vasculitelor Vaccinurile si imunoprofilaxia (imunizarea si controversele in domeniu) Protocolul in cazul contaminarii accidentale cu produse cu risc biologic (precautiuni universale) Reumatologia de urgenta (bolile reumatice sistemice; medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene) 2.10 BOLILE INFECIOASE I SEPSISUL LA ADULI I COPII Infecii bacteriene i virale comune Infecii cu transmitere digestiv HIV i SIDA Boli tropicale comune
Page 19 of 48

 Parazitozele Rabia Sepsisul i ocul septic Infecii cu transmitere sexuala ocul toxic streptococic Tetanosul Meningita si meningoencefalita( inclusiv cea cauzata de v. Herpes Simplex) Antibioterapia in UPU Abcesele cutanate si gangrena gazoasa 2.11 URGENELE MUSCULO-SCHELETALE Afeciuni congenitale - luxaia de old, osteogeneza imperfect Afeciuni inflamatorii i infecioase - artrite, bursite, celulita, compliceiile bolior reumatismale sistemice, fasceita necrozant, osteomielita, polimialgia reumatismal, infecii ale prilor moi Afeciuni metabolice - complicaiile osteoporozei i ale altor boli sistemice Afeciuni traumatice i degenerative - dorsopatii, fracture, luxaii, entorse commune, sindromul de compartiment, sindromul de strivire, osteoartroze, rabdomioliza, traumatismele prilor moi Tumori: - fracturi pe os patologic 2.12 URGENELE NEUROLOGICE LA ADULI I COPII Afeciuni inflamatorii i infecioase - abcesul cerebral, encefalitele, convulsiile febrile, sindromul Guillain-Barr, meningitele, paralizia de periferic de n. facial (Bell), arterita temporal Trauma i probleme asociate - complicaii ale dispozitivelor SNC, sindroamele medulare, traumatismele nervilor periferici, leziuni cerebrale traumatice Tumori - manifestri frecvente i complicaii acute ae tumorilor nervoase i metastatice Afeciuni vasculare: ishemice i hemoragice - disecia de carotid, AVC, HSA, hematoamele subdurale i extradurale, AIT, tromboza sinusului venos Alte probleme - complicaii acute ale afeciunilor neurologice cronice (criza miastenic, scleroza mutipl), neuropatii periferice acute, convulsiile i statusul epileptic Evaluarea neurologica in urgenta Sindroame acute si subacute netraumatice ale coloanei vertebrale HIC Sindromul neuroleptic malign 2.13 URGENELE OFTALMOLOGICE LA ADULI I COPII Afeciuni inflamatorii i infecioase - conjunctivita, dacriocistita, endoftalmita, irita, keratita, celulita orbitar i periorbitar, uveita periorbital cellulitis, uveitis Trauma i probleme asociate - corpi strini, leziuni oculare

Page 20 of 48

 Afeciuni vasculare: ishemice i hemoragice - ocluzia arterelor i venelor retiniene, hemoragii n vitros Altele - glaucomul acut, dezlipirea de retin Pierderea acuta a vederii Ochiul acut dureros Farmacoterapia oftalmologica in urgenta 2.14 URGENELE PULMONARE LA ADULI I COPII Congenitale - fibroza chistica Afeciuni inflamatorii i infecioase - astmul, broitele, broniolitele, pneumonia, empiemul pleural, BPOC-ul acutizat, abcesul pulmonar, pleureziile i revarsatul pleural, fibroza pulmonar, tuberculoza Trauma i probleme asociate - inhalarea de corpi strini, hemotoraxul, pneumotoraxul n tensiune, pneumomediastinul Tumori - complicaii frecvente i acute ale tumorilor pulmonare i metastatice Afeciuni vasculare - embolia pulmonar Altele - leziuni pulmonare acute, atelectazia, pneumotoraxul spontan ALI si ARDS Hemoptizia Sdr. de aspiratie Patologia peretelui toracic si diafragmului Farmacoterapia ap.respiratorie 2.15 URGENELE PSIHIATRICE I TULBURRI DE COMPORTAMENT Tulburri de comportament - tulburri affective, confuzia i tulburrile contienei, tulburri ale intelectului, tulburri de memorie, tulburri senzoriale, tulburri psihomotorii, tulburri de raionament. Urgene psihiatrice comune - psihoza acuta, complicaiile anorexiei i bulimiei, anxietatea i atacul de panic, tulburarea conversiv, tentativele autolitice, boala depresiv, tulburri de personalitate, abuzul de substane, droguri sau alcool Evaluare, generalitati, management in urgentele psihiatrice Pacientul agresiv Sindroamele si tulburarile cerebrale organice Adultul agresat, maltratat sexual Copilul /adolescentul abuzat Medicatia in tulburarile psihiatrice 2.16 URGENELE RENALE I UROLOGICE LA ADULI I COPII Afeciuni inflamatorii i infecioase - orhiepididimita, glomerulonefrita, pielonefrita, prostatita, boli cu transmitere sexual, infeciile de tract urinar Afeciuni metabolice

Page 21 of 48

- insuficiena renal acut, sindromul nefrotic, litiaza renal, uremia Trauma i probleme asociate - retenia de urin, torsiunea de testicol Tumori Afeciuni vasculare: ishemice i hemoragice Altele - comorbiditi la pacienii dializai sau transplantai renal, complicaii ale procedeelor i dispozitivelor urologice, sindromul hemolitic uremic Retentia urinara si drenajul vezical 2.17 TRAUMA LA ADULI I COPII Originea traumei: - arsuri, traumatisme nchise sau deschise Localizarea anatomic a traumei - cap i gt, maxilo-facial, torace, abdomen, pelvis, coloana vertebral, extremiti Pacientul politraumatizat Trauma n condiii speciale: - copii, btrni, gravide. Fiziopatologia pacientului traumatizat Cinematica traumei, controlul si prevenirea traumatismelor, Consideratii medico-legale in trauma Managementul traumei in prespital Managementul de urgenta in spital (evaluarea initiala, tratamentul initial al pacientilor cu traumatisme severe) Embolie grasoasa 2.18 URGENTE DENTARE Durerea odontogena Abcesele gingivale si periodontale Hemoragia gingivala Traumatismele dentare 2.19 URGENTELE PEDIATRICE Asfixia, sdr. Mortii subite , hiperpirexia Deshidratarea la copil 2.20 URGENTE DE MEDIU Leziunile prin laser si microunde Inhalarea de fum si alte tipuri de leziuni prin inhalare Patologia indusa de soare 2.21. ANESTEZIA SI TERAPIA INTENSIVA LA ADULTI SI COPII Anestezia Caile respiratorii Intubatia dificila Tehnicile de anestezie Medicatia anestetica Tipurile de anestezie generala i locoregionala Inductia anestetica Anestezia / inductia la pacientul critic medical Anestezia / inductia la pacientul critic traumatizat Anestezia / inductia anestetica la pacientul n soc

Page 22 of 48

Specificile anesteziei la gravide Specificile anesteziei la copil / nounascut Specificile anesteziei la pacientul cardiac Terapie Intensiva Terapia intensiva la pacientul critic medical Terapia intensiva la pacientul critic traumatizat Terapia intensiva pediatrica Terapia intensiva a nounascutului Ventilatia mecanica Medicatia inotropa 3 SIMPTOMATOLOGIA UZUAL DE PREZENTARE 3.1 DUREREA ABDOMINALA ACUTA Cauze Gastrointestinale - apendicita, colecistita, colangita, pancreatita acuta, complicatiile herniilor, diverticulitele, hepatitele, hernia hiatala, bolile inflamatorii intestinale, obstructia intestinala, colita ischemica, ischemia mezenterica, ulcerul peptic, peritonitele, perforatia viscerelor Cauze Cardiace/Vasculare - infarctul miocardic acut, disectia de aorta, anevrismul rupt de aorta Cauze Dermatologice - herpes zoster Cauze Endocrine si Metabolice - boala Addison, cetoacidoza diabetica, alte acidoze metabolice, porfiria Cauze Obstetricale si Ginecologice - complicatiile sarcinii, sarcina ectopica, boala inflamatorie pelvina, ruptura chistului ovarian, torsiunea de ovar Cauze Hematologice - criza acuta porfirinica, febra mediteraneana familiala, criza de siclemie Cauze Musculo-Scheletale - durere iradiata de la coloana vertebrala toraco-lombara Cauze Renale si Genitourinare - pielonefrita, litiaza renala Cauze Respiratorii - pneumonia, pleurezia Toxicologie - intoxicatiile Trauma - abdominala 3.2 AGITATIA SI TULBURARILE DE COMPORTAMENT Cauze Psihiatrice - psihoze acute, depresii Cauze Cardiace/Vasculare - HTA, vasculite Cauze Endocrine si Metabolice - hipoglicemia, hiperglicemia, dezechilibre electrolitice, hipertermia, hipoxemia Cauze Neurologice - leziuni cerebrale inlocuitoare de spatiu, dementa, hidrocefalia, HTIC, al

Page 23 of 48

hypertension, infectii ale SNC Toxicologie - abuzul de droguri si alcool, intoxicatiile 3.3 ALTERAREA NIVELULUI DE CONSTIENTA LA ADULTI SI COPII Cauze Neurologice - tumori cerebrale, epilepsia si statusul epileptic, meningita, encefalita, AVC, hemoragia subarahnoidiana, hematoamele subdurale si extradurale, leziuni traumatice ale creierului Cauze Cardiovasculare - hipoperfuzia cerebrala, socul Cauze Endocrine si Metabolice - dezechilibre electrolitice, coma hepatica, hipercapnia, hipothermia, hipoxia, hipoglicemia/ hiperglicemia, uremia Cauze Obstetricale si Ginecologice - eclampsia Cauze Infectioase - socul septic Cauze Psihiatrice - sindomul conversiv Cauze Respiratorii - insuficienta respiratorie Toxicologie - intoxicatia alcoolica, intoxicatia cu CO, intoxicatia cu narcotice si sedative, alte substante 3.4 DORSALGIA Cauze Musculo-Scheletale - fracturi, leziuni ale discurilor intervertebrale, intinderi musculare, ligamentare sau ale tendoanelor, stenoza spinala, leziuni artritice sau artrozice Cauze Cardiovasculare - anevrismul si disectia de aorta Cauze Infectioase - osteomielita, discita, pielonefrita, prostatita Cauze Endocrine si Metabolice - boala Paget Cauze Gastrointestinale - pancreatita, colecistita Cauze Dermatologice - herpes zoster Cauze Ginecologice - endometrioza, boala inflamatorie pelvina Cauze Haematologice si Oncologice - tumori abdominale si vertebrale Cauze Neurologice - hemoragia subarahnoidiana Cauze Renale si Genitourinare - abcesul renal, calculi renali Trauma 3.5 HEMORAGIA (NON-TRAUMATICA)

Page 24 of 48

 Cauze ORL - otoragii (otita, trauma, tumori), epistaxis Cauze Gastrointestinale - hematemeza si melena (gastrita acuta, ulcer gastro-duodenal, sindrom Mallory Weiss, varice esofagiene), hemoragii rectale (diverticulite acute, hemoroizi, boli inflamatorii intestinale, tumori) Cauze Obstetricale si Ginecologice - menoragia/metroragia (avort, abruptio placentae, tumori) Cauze Renale si Genitourinare - hematuria (pielita, tumori, urolitiaza) Cauze Respiratorii - hemoptizia (bronsiectazia, pneumonia, tumori, tuberculoza) 3.6 STOPUL CARDIAC Stopul cardiac care raspunde la defibrilare electrica - fibrilatia ventriculara, tahicardia ventriculara fara puls Activitatea electrica fara puls - Acidoza, hipoxia, hipotermia, hipo/hiperkaliemia, hipocalcemia, hipo/hiperglicemia, hipovolemia, pneumotoraxul in tensiune, tamponada cardiaca, infarctul miocardic, embolismul pulmonar, intoxicatii Asistola 3.7 DUREREA TORACICA Cauze Cardiovasculare - sindromul coronarian acut, disectia de aorta, aritmii, pericardita, embolia pulmonara Cauze Respiratorii pneumonia, pneumomediastinul, pneumotoraxul (in special cel in tensiune) pleurezia Cauze Gastrointestinale - refluxul gestroesofagian, ruptura esofagiana, spasmul esofagian Cauze Musculo-Scheletale - injuria costosternala, costocondrita, durerea musculara intercostala, durerea iradiata de la coloana dorsala Cauze Psihiatrice - anxietatea, atacul de panica Cauze Dermatologice - herpes zoster 3.8 COPILUL CARE PLANGE I - Infections - stomatita herpetica, meningita, osteomielita, infectiile urinare T - torsiunea de testicul, trauma, dureri dentare C - Cardiac - aritmii, insuficienta cardiaca congestiva R - reactii la lapte, reactii la medicamente, reflux I - imunizare si reactii alergice, intepaturi de insecte E - Eye - abraziuni corneene, glaucom, corpi straini intraoculari S Some gastrointestinal causes - hernia, invaginatia, volvulusul

Page 25 of 48

3.9 DIAREEA Cauze Infectioase - SIDA, enterite virale, viroze, parazitoze, alimentara, toxica Toxicologie - droguri, intoxicatii (metale grele, ciuperci, organofosforate, raticide, fructe de mare) Cauze endocrine si metabolice carcinoid, neuropatia diabetica Cauze Gastrointestinale diverticulita, dumping syndrome, colita ischemica, bolile inflamatorii intestinale enterita radica Cauze Hematologice si Oncologice efecte toxice ale terapiei citostatice Immunologie alergii alimentare Afectiuni psihiatrice diareea factitia 3.10 DiSPNEEA Cauze Respiratorii obstructia caii aeriene, obstructia bronhoalveolara, afectiuni ale parenchimului, suntul pulmonar, pleurezia, atelectazia, pneumotoraxul Cauze Cardiace/vasculare decompensarea cardiaca, tamponada cardiaca, embolismul pulmonar Cauze ORL epiglotita, crupul si pseudocrupul Dezechilibre hidroelectrolitice hipovolemia, socul, anemia Cauze Gastrointestinale hernia hiatala Cauze Imunologice vasculite Cauze Metabolice acidoza metabolica, uremia Cauze Neurologice miastenia gravis, sindromul Guillain Barr, scleroza laterala amiotrofica Afectiuni psihiatrice conversion syndrome Toxicologie intoxicatia cu CO, intoxicatia cu cianuri Trauma voletul costal, contuzia pulmonara, pneumotoraxul traumatic, hemotoraxul 3.11 FEBRA Infectii sistemice sepsis si soc septic, parazitoze, flu-like syndrome Infectii de organ endocardita, miocardita, faringita, tonsillita, abcese, otita, colecistita si colangita, meningita, encefalita Cauze Non-infectioase

Page 26 of 48

syndrom Lyell, syndrom Stephen-Johnson, criza tiroidiana, pancreatita, boli inflamatorii intestinale, boala inflamatorie pelvina, soc toxic Cauze Hematologice si Oncologice leucemia and limfoame, tumouri solide Cauze Imunologice arterite, arthrite, lupus, sarcoidoza Cauze Musculo-Scheletale osteomielita, fasceita and celulita Cauze Neurologice hemoragia cerebrala Afectiuni psihiatrice febra factitia Cauze Renale si Genitourinare pielonefrita, prostatita Toxicologie 3.12 CEFALEEA LA ADULTI SI COPII Cauze Vasculare migrena, cefaleea cluster, cefalee in tensiune , hemoragia cerebrala, encefalopatia hipertensiva, AVC ischemic Cauze Hematologice si Oncologice tumori cerebrale Cauze Imunologice arterita temporala, vasculite Cauze Infectioase abscese, infectii dentare, encefalita, mastoidita, meningita, sinuzita Cauze Musculo-Scheletale afectiuni ale coloanei cervicale, arterita temporomandibulara Cauze Neurologice nevralgia de trigemen Cauze oftalmologice nevrita optica, glaucom acut Toxicologie alcool, abuz de analgezice, blocanti de calciu, glutamat, nitrati, opioide si sevrajul cafeinei Trauma: trauma cefalica 3.13 ICTERUL Cauze Gastrointestinale colangite, insuficienta hepatica, tumori pancreatice cefalice, pancreatite, colestaza obstructiva Cauze Cardiace/vasculare Insuficienta cardiaca cronica Cauze Hematologice si Oncologice anemia hemolitica, purpura, trombotica trombocitopenica, sindromul hemolitic uremic, CID Cauze Infectioase malaria, leptospiroza Cauze Ginecologice

Page 27 of 48

sindrom HELLP Toxicologie anemia hemolitica drog indusa, veninul de sarpe 3.14 DURERI ALE Membrelor Superioare Cauze Cardiace/vasculare disectia de aorta, TVP, boala cardiaca ischemica Cauze Musculo-Scheletale periartrite, cervicartroza Trauma 3.15 DURERI ALE MEMBRELOR INFERIOARE Cauze Cardiace/vasculare ischemia acuta, arterite, TVP, tromboflebita superficiala Cauze Imunologice polimiozita Cauze Infectioase artrite, celulite, fasceita necrozanta, osteomielita Cauze Musculo-Scheletale sciatalgia Cauze Neurologice sciatica compresia de nerv periferic Trauma 3.16 PALPITATIII Cauze Cardiace/vasculare bradi-aritmii (inclusiv bradicardia sinusala si BAV), extrasistole, tahi-aritmii (FiA, TS, TSV, TV) Cauze Endocrine si metabolice tirotoxicoza Toxicologie droguri 3.17 CONVULSII LA ADULTI SI COPII Cauze Neurologice epilepsia generalizata, epilepsia partiala complexa sau focala, status epilepticus Cauze Cardiace/vasculare encefalopatia hipertensiva, sincopa, aritmiile, migrena Cauze Endocrine si metabolice convulsii metabolice Cauze Ginecologice eclampsia Cauze Infectioase convulsii febrile febrile la copil Cauze Psihiatrice narcolepsia, pseudo-convulsii Cauze Respiratorii respirator Toxicologie druguri/toxine 3.18 SOCUL LA ADULTI SI COPII

Page 28 of 48

 Anafilactic Cardiogenic Hipovolemic Obstructiv Septic Neurogenic Cauze Cardiace/vasculare soc cardiogenic , arithmii Cauze Endocrine si metabolice criza Addisoniana Dezechilibre hidroelectrolitice soc hipovolemic Cauze Gastrontestinale diaree, varsaturi Cauze Ginecologice soc toxic Cauze Imunologice soc anafilactic Cauze Infectioase soc septic Cauze Neurologice soc neurogenic Trauma soc hipovolemic, soc neurogenic. 3.19 MANIFESTARI CUTANATE LA ADULTI SI COPII Cauze Dermatologice eczema, psoriazis, tumori cutanate Cauze Imunologice vasculite, urticaria, sindrom Stevens-Johnson, sindrom Lyell Cauze Infectioase exantemul viral, meningococemia, herpes zoster/simplex, abcese cutanate Cauze Psihiatrice leziuni cutanate autoprovocate sau post-abuz Cauze Toxicologice Cauze Hematologice si Oncologice purpura trombocitopenica idiopatica, purpura trombotica trombocitopenica 3.20 SINCOPA Cauze Cardiace/vasculare disectia de aorta aritmii cardiace (incluzand sindromul bradi-tahi, sindromul Brugada, supradozajul medicamentos, sindrom QT lung, boala de nod sinusal, torsada varfurilor, TV) alte cauze de hipoperfuzie ( ischemicem valvulare, hemoragice, obstructive: ex. Stenoza aortica, embolismul pulmonar, tamponada) hipotensiunea ortostatica Cauze Endocrine si metabolice boala Addison Dezechilibre hidroelectrolitice hipovolemia

Page 29 of 48

 Cauze Gastrontestinale diaree, varsaturi Cauze Neurologice afectari ale SN autonom, epilepsie, reflex vasovagal Toxicologie alcool or droguri 3.21 SIMPTOME URINARE (DISURIA, OLIGO/ANURIA, POLIURIA) Cauze Renale si Genitourinare IRA, retentia acuta de urina, cistita and pielonefrita, prostatita Cauze Cardiace/vasculare decompensarea cardiaca Cauze Endocrine si metabolice diabet zaharat, diabete insipid Dezechilibre hidroelectrolitice hipovolemia 3.22 VERTIJUL SI AMETEALA Cauze ORL vertijul postural benign, boala Menniere, otita, neurita de vestibular, labirinthita virala Cauze Cardiace/vasculare arithmii, hipotensiune Cauze Endocrine si metabolice hipoglicemia Cauze Hematologice si Oncologice anemii Cauze Neurologice neurinomul de acustic, leziuni bulbare ori cerebeloase, scleroza multipla, epilepsie temporala Cauze Psihiatrice anxietatea Cauze Respiratorii hipoxia Toxicologie abuz de alcool, droguri si substante 3.23 VARSATURILE Cauze Gastrointestinale apendicita, colecistita, gastropareza, obstructia si retentia gastrica, gastroenterita, hepatita, pancreatita, stenoza pilorica, ocluzii intestinale Cauze Cardiace/vasculare ischemia miocardica Cauze ORL afectiuni vestibulare Cauze Endocrine si metabolice cetoacidoza diabetica, hipercalcemia Dezechilibre hidroelectrolitice hipovolemia Cauze Ginecologice si Obstetricale sarcina Cauze Infectioase

Page 30 of 48

sepsis, meningita Cauze Neurologice edem sau hemoragie cerebrale, hidrocefalie, leziuni inlocuitoare de spatiu intracerebrale Cauze Oftalmologice glaucom acut Cauze Psihiatrice modificari de comportament alimentar Cauze Renale si Genitourinare calculi renali, uremia Toxicologie 4 ASPECTE PARTICULARE IN MEDICINA DE URGENTA 4.1 ABUZUL SI AGRESIUNEA LA ADULTI SI COPII Abuzul la varstnici si la cei cu dizabilitati Abuzul si neglijarea copiilor Abuzul si violenta din partea partenerului Violul Siguranta pacientului in medicina de urgenta Prevenirea si managementul violentei in departamentul de urgenta 4.2 ANALGEZIA SI SEDAREA LA ADULTI SI COPII Transmiterea durerii (anatomie, fiziologie, farmacologie) Evaluarea durerii Farmacologia sedativelor si analgezicelor Aspecte psihologice si sociale ale durerii la copii, adulti si varstnici 4.3 MEDICINA DE DEZASTRE Pregatirea pentru dezastre Planificare/proceduri/antrenamente pentru incidente majore Raspunsul la dezastre Adunarile de oameni Subiecte Medicale (triaj, bioterorism, explozii si coliziuni, agenti chimici, leziuni prin radiatii) Debriefing si limitarea efectelor psihologice 4.4 ACCIDENTE DE MEDIU LA ADULTI SI COPII Electricitate (injurii prin curent electric si trasnet) Flora si Fauna (expunere, muscaturi, intepaturi) Altitudinea (aspecte medicale) NBCR (nuclear, biologic, chimic si radiologic, decontaminre, aspecte specifice) Temperatura (urgente legate de frig/caldura) Medicina calatorului Apa (inecul, disbarismul, complicatiile scufundarii, fauna marina) 4.5 ASPECTE DE MEDICINA LEGALA Aspecte legislative de baza din tara de practica Recunoasterea si conservarea dovezilor Documentarea medicala adecvata (fotografii clinice si criminalistice, colectarea probelor biologice, balistica) Raportarea si directionarea corespunzatoare (abuzul si neglijarea la copil, plagi impuscate/penetrante, abuzul varstnicilor, violul) Documentarea medic-legala

Page 31 of 48

4.6 PROFILAXIA SI PROMOVAREA SANATATII Colectarea si interpretarea datelor epidemiologice Epidemiologia accidentelor si urgentelor Formularea recomandarilor 4.7 ASPECTE ALE MANAGEMENTULUI PACIENTULUI IN MEDICINA DE URGENTA Organizarea departamentului de urgenta (administrare, structura, personal, resurse) Managementul unor categorii specifice: copii in situatii speciale, incluzand protectia copiilor pacienti varstnici cazuri sociale adulti incompetenti mental pacienti psihiatrici 4.8 PROBLEME LA VARSTNICI Prezentari atipice (durerea abdominala, infectii, IMA) Delirium Dementa Caderi (cauze si investigare) Imobilizarea patologiile si terapiile multiple Capacitatea de a se ingriji singuri Trauma & co-morbiditati 4.9 TOXICOLOGIA LA ADULTI SI COPII Principii generale ale toxicologiei si managementul pacientului intoxicat Principiile interactiunilor medicamentoase Aspecte specifice ale intoxicatiilor medicament (paracetamol, amfetamine, anticolinergice, anticonvulsivante, antidepresive, antihipertensive, benzodiazepine, digitala, IMAO, neuroleptice) toxice industriale, chimice plante & ciuperci abuzul si intoxicatia cu alcool abuzul de droguri Organizare si informatii (centre de toxicologie, baze de date) 4.10 ASISTENTA IN PRESPITAL organizarea serviciilor mobile de urgenta (administrare, structura, personal, resurse) transportul medical (copii, neonatal, aerian) pregatirea si functionarea paramedicilor siguranta la locul interventiei colaborarea cu alte sisteme de urgente (politie, pompieri) Rolul spitalului i clasificarea sistemelor medicale de urgenta Planificarea i aplicarea planurilor n caz de catastrofe Evaluarea i asigurarea calitatii in asistenta medicala de urgent si prim ajutor calificat Modele internationale :SUA,Canada, Franta Japonia

Page 32 of 48

Germania Australia Sistemul Est European Medicina de catastrofa i terorismul Organizarea i planificarea interventiilor n cazul accidentelor n masa. Postul medical avansat Triajul victimelor Vectorii de transport Echipamentul necesar Vectorii de transport Descarcerarea i deblocarea accidentatilor Descarcerarea victimelor i ingrijirea medicala pe parcursul descarcerarii Munca n echipa multidisciplinara / multiprofesionala Comanda interventiei 4.11 Legislatia din Romania privind organizarea , functionarea si finantarea UNITATII DE PRIMIRE URGENTE 4.12PROBLEME PSIHO-SOCIALE confortul social al unor categorii speciale pacienti cu probleme sociale vizitatori frecventi asistenta sociala dupa externare 5 PROCEDURI SI ABILITATI CLINICE DE BAZA 5.1 Abilitati pentru RCP Efectuarea procedurilor de RCP intr-o maniera timp-eficienta, in conformitate cu ghidurile actuale ILCOR pentru adulti si copii. Abilitati avansate RCP (hipotermia terapeutica, RCP cu toracele deschis) 5.2 Abilitati pentru Managementul Caii Aeriene Deschiderea si mentinerea caii aeriene in urgenta (instalarea caii aeriene naso si/sau oro-faringiene) Intubatia orortraheala Tehnici alternative pentru cai aeriene in urgenta (insertia mastii laringiene, calea aeriana chirurgicala, s.a) Algoritmul pentru managementul caii aeriene dificile Folosirea secventei rapide de intubatie in conditii de urgenta 5.3 Abilitati pentru Analgezie si Sedare Evaluarea severitatii durerii si sedarea Monitorizarea semnelor vitale si a potentialelor efecte secundare in timpul sedarii Administrarea sed-analgeziei procedurale incluzand sedarea constienta Folosirea adecvata a tehnicilor de analgezie locala si regionala 5.4 Abilitati pentru Managementul Respiratiei si Ventilatiei Evaluarea respiratiei si a ventilatiei Oxigenoterapia Interpretarea gazometriei arteriale, a pulsoximetriei si capnografiei

Page 33 of 48

 Ventilatia pe masca si balon Toracocenteza Montarea drenului toracic, conectarea la sistemul de drenaj sub apa si evaluarea functionarii Tehnici de ventilatie noninvaziva Tehnici de ventilatie invaziva Teste functionale pulmonare in UPU 5.5 Abilitati si Proceduri pentru Suportul Circulator si Cardiac Administrarea fluidelor, incluzand sange si substituenti Monitorizarea ECG si a circulatiei Defibrilarea si pacingul (cardioversie, pacing transcutanat) Pericardiocenteza in urgenta Accesul vascular (vena periferica, cateterizarea arteriala si venoasa centrala, accesul intraosos) 5.6 Abilitati si Proceduri pentru Diagnostic Interpretarea ECG Solicitarea si interpretarea adecvata a testelor de laborator (biochimie, gaze arteriale, teste functionale respiratorii si markeri biologici) Solicitarea si interpretarea adecvata a imagisticii (RX, Ecografie, CT/MRI) Realizarea evaluarii ultrasonografice tintite in urgenta si manevre ecoghidate 5.7 Abilitati si Proceduri ORL Rinoscopia anterioara Tamponamentul nazal Inspectia oro- si nazo-faringelui Otoscopia Extractia corpilor straini daca este compromisa calea aeriana Insertia si inlocuirea tubului de traheostomie 5.8 Abilitati si Proceduri Gastrointestinale Montarea sondei nazogastrice Lavajul gastric Lavajul peritoneal Reducerea herniilor abdominale Paracenteza abdominala Masurarea presiunii abdominale Rectoscopia 5.9 Abilitati si Proceduri Genitourinare Insertia si fixarea sondei urinare Cistotomia suprapubiana Reducerea torsiunii de testicul Evaluarea patentei cateterului uretral 5.10 Abilitati si Proceduri de Epidemiologie Decontaminarea pacientului si a mediului Izolarea pacientului si protectia personalului 5.11 Tehnici musculoscheletale Punctia articulara aseptica Imobilizarea fracturilor Reducerea luxatiilor

Page 34 of 48

 Log roll si imobilizarea coloanei vertebrale Imobilizari (ghips, bandaje, esarfe, etc.) Managementul sindromului de compartiment Fasciotomia, escarotomia 5.12 Abilitati si Proceduri Neurologice Evaluarea starii de constienta, inclusiv GCS Fundoscopie Punctia lombara Interpretarea imagisticii neurologice 5.13 Abilitati si Proceduri de Obstetrica si Ginecologie Nasterea in urgenta Examinarea vaginala cu valve Evaluarea victimelor abuzului sexual 5.14 Abilitati si Proceduri Oftalmologice Indepartarea corpilor straini din ochi Folosirea oftalmoscopului Cantotomia laterala 5.15 Proceduri de Control al Temperaturii Masurarea si monitorizarea temperaturii corpului Tehnici de racire (tehnici prin evaporare,imersia in apa rece) Metode de racire interna Proceduri de incalzire Monitorizarea pacientilor cu soc termic Tratarea si prevenirea hiper- si hipo-termiei 5.16 Transportul Pacietului Critic Procedee de telecomunicatii si telemedicina Pregatirea ambulantelor Aspecte specifice al monitorizarii si tratamentului pe timpul transportului 5.17 Managementul Plagilor Incizia si drenajul abceselor Tehnici de asepsie Tratamentul dilacerarilor si al leziunilor de parti moi Irigarea si acoperirea plagilor

Page 35 of 48

ANEXA II Centrele universitare si spitalele acreditate si centrele universitare i spitalele afiliate pentru derularea programelor de rezidentiat n Medicina de urgenta, avand obligatia sa parcurga procedurile de acreditare in cel mult 2 ani de la publicarea prezentului ordin I. Centrul Universitar Bucuresti Spitalul Clinic de Urgen Bucuresti o In colaborare cu Spitalul Universitar de Urgen Bucuresti Spitalul Clinic de Urgenta Spitalul Clinic de Urgen "Bagdasar-Arseni" Bucureti Alte institutii medicale din Bucuresti sau din alte centre universitare care pot asigura pregatirea rezidentilor in anumite domenii prevazute in programul de rezidentiat. II. Centrul Universitar Cluj-Napoca Spitalul Clinic Judeean de Urgen Cluj-Napoca n colaborare cu : Alte institutii medicale din Cluj sau din alte centre universitare care pot asigura pregatirea rezidentilor in anumite domenii prevazute in programul de rezidentiat. III. Centrul Universitar Craiova Spitalul Clinic Judeean de Urgen Craiova n colaborare cu Alte institutii medicale din Craiova sau din alte centre universitare care pot asigura pregatirea rezidentilor in anumite domenii prevazute in programul de rezidentiat IV. Centrul Universitar Iasi Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sfntul Spiridon Iasi in colaborare cu Alte institutii medicale din Iasi sau din alte centre universitare care pot asigura pregatirea rezidentilor in anumite domenii prevazute in programul de rezidentiat V.Centrul Universitar Targu Mures Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu Mures in colaborare cu Alte institutii medicale din Targu Mures sau din alte centre universitare care pot asigura pregatirea rezidentilor in anumite domenii prevazute in programul de rezidentiat VI.Centrul Universitar Timisoara A. Spitalul Clinic Judetean de Urgena Timisoara in colaborare cu Alte institutii medicale din Timisoara sau din alte centre universitare care pot asigura pregatirea rezidentilor in anumite domenii prevazute in programul de rezidentiat Centrul Universitar Oradea- afiliat Centrului Universitar Cluj Spitalul Clinic Judeean de Urgen Oradea Centrul Universitar Arad- afiliat Centrului Universitar Timisoara Spitalul Clinic Judeean de Urgen Arad

Page 36 of 48

Centrul Universitar Brasov- afiliat Centrului Universitar Tg.Mures Spitalul Clinic Judeean de Urgen Brasov Centrul Universitar Galati- afiliat Centrului Universitar Iasi Spitalul Clinic Judeean de Urgen Galati Centrul Universitar Constanta- afiliat Centrului Universitar Bucuresti Spitalul Clinic Judeean de Urgen Constanta

Page 37 of 48

ANEXA III Directorii de programe de rezidentiat, coordonatorii si responsabilii de rezidentiat acreditai pentru rezideniatul de Medicina de urgen: I. Centrul Universitar Bucuresti A. Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti: 1. Director de program de rezidentiat a. Dr. Bogdan Oprita 2. Responsabili de rezidentiat a. Dr. Cristian Pandrea b. Dr. Dan Marinescu c. Dr. Simion Luisa d. Dr. Ciolacu Rodica e. Dr. Guran Manuela f. Dr. Marin Camelia g. Dr. Sovar Sorina h. Dr. Ioana Marinela i. Dr. Latis Ileana j. Dr. Moldoveanu Raluca k. Dr. Iancu Florenta l. Dr. Ciucioi Badea Alexandru m. Dr. Mitrescu Florentina n. Dr. Sabha Bassam o. Dr. Ilie Irina p. Dr. Mihai Ioana q. Dr. Buduru Ruxandra n colaborare cu : B. Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti 1. Coordonator de rezidentiat a. Dr. Nica Silvia 2. Responsabili de rezidentiat a. Bordea Lacramioara b. Badea Nicoleta c. Baluta Marilena d. Chelea Roxana e. Ocneru Isabela f. Bidica Adriana g. Valentic Corina C. Spitalul Clinic de Urgenta Bagdazar 1. Coordonator de rezidentiat a. Lehanceanu Florentina 2. Responsabili de rezidentiat a. Preoteasa Doina b. Hangiu Doina

Page 38 of 48

II.

III.

IV.

c. Radu Daniel d. Dragan Eleonora e. Dinu Camelia f. Tuca Steluta g. Rasnoveanu Adrian h. Danila Daniela Centrul Universitar Cluj-Napoca A. Spitalul Clinic Judetean de Urgen Cluj-Napoca 1. Director de program de rezidentiat a. Sef lucrari Dr. Adela Golea 2. Responsabili de rezidentiat a. Dr. Gabriela Hollany b. Dr. Gabriela Scurtu c. Dr. Nicolae Moldovan d. Dr. Dan Nour e. Dr. Cristian Ursu f. Dr. Chintoan Elena g. Dr. Ioana Benta h. Dr. Magureanu Septimia i. Dr. Mot Alexandra j. Dr. Markovits Alexandra k. Dr. Popescu Petre l. Dr. Blaga Adrian m. Dr. Ferencz Zita n. Dr. Szabo Katalin o. Dr. Pasc Mihaela p. Dr. Mitrofan Daniela q. Dr. Kallo Eniko Centrul Universitar Craiova A. Spitalul Clinic Judetean de Urgen Craiova 1. Director de program de rezidentiat a. Sef Lucrari dr. Luciana Rotaru 2. Responsabili de rezidentiat a. Dr. Simona Ungureanu b. Dr. Florin Croitoru c. Dr. Giubelan Alina d. Dr. Dabuleanu Liliana e. Dr. Geormaneanu Cristiana f. Dr. Macovei Moraru Alin g. Dr. Radu Lorelei Dolores Centrul Universitar Iai A. Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sfntul Spiridon Iai 1. Director de program de rezidentiat a. Conf. dr. Diana Cimpoesu 2. Responsabili de rezidentiat a. Dr. Catalin Diaconu b. Dr. Anda Paulet c. Dr. Cazacu Dana

Page 39 of 48

V.

VI.

d. Dr. Perianu Gabriel e. Dr. Marcela Burlas f. Dr. Carmen Cozariuc g. Dr. Popa Viorica h. Dr.Miclansanu Ana Maria i. Dr. Dumea Mihaela j. Dr. Roca Iulia k. Dr.Anca Haisan l. Dr.Alina Tiron Centrul Universitar Targu Mures A. Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu Mures 1. Director de program de rezidentiat a. Sef Lucrari dr. Boeriu Cristian 2. Responsabili Rezidentiat a. Dr. Puiu Popescu b. Dr. Pavel Judeith c. Dr. Orac Lavinia d. Dr. Vlad Nekula e. Dr. Liliana Ciobanu f. Dr. Sava Mihaela g. Dr. Gal Melinda h. Dr. Bartos Apor i. Dr. Truta Sorana j. Dr. Salanta Maria k. Dr. Turucz Emilia l. Dr. Csillag Bogdan Centrul Universitar Timisoara A. Spitalul Clinic Judetean Timisoara 1. Director de program de rezidentiat a. Dr. Mihai Grecu 2. Responsabili rezidentiat a. Dr. Nicolae Bradescu b. Dr. Cosmin Munteanu c. Dr. Gabriela Filip d. Dr. Julea Niculina e. Dr. Gavrila Vasile f. Dr. Petrica Alina g. Dr. Cosa Andreea h. Dr. Poenaru Doina i. Dr. Ile Marius j. Dr. Fabian Tunde Katalin k. Dr. Bartha Carmen

VII Centrul Universitar Oradea- afiliat Centrului Universitar Cluj A. Spitalul Clinic Judetean Oradea 1. Coordonator de rezidentiat a. Dr. Borcea Hadrian

Page 40 of 48

2. Responsabili rezidentiat a. b. c. Dr. Balan Adriana Dr. Hrihorisan Natalia Dr. Chirila Larisa

VIII Centrul Universitar Arad- afiliat Centrului Universitar Timisoara A. Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Arad 1. Coordonator de rezidentiat a. Sef lucrari dr.Monica Puticiu 2. Responsabili rezidentiat a. Dr. Motoc Daniela b. Dr. Jipa Radu c. Dr.Aconi Ana-Aurelia IX Centrul Universitar Brasov- afiliat Centrului Universitar Tg.Mures A. Spitalul Clinic Judetean de Urgena Brasov 1. Coordonator de rezidentiat a. Dr Cristina Vecerdi 2. Responsabili rezidentiat a. Dr Chintea Ioana b. Dr.Tibar Malin c. Dr.Ciobanu Camelia d. Dr.Condei Gina X Centrul Universitar Galati- afiliat Centrului Universitar Iasi A. Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Galati 1. Coordonator de rezidentiat a. dr. Angel Trifan 2. Responsabili rezidentiat a. Dr. Timpau Catalin b. Dr. Ivan Diana Marina c. Dr. Dumitrascu Nicoleta XI Centrul Universitar Constanta- afiliat Centrului Universitar Bucuresti A. Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constana 1. Coordonator de rezidentiat a. Sef.lucrari dr. Rodica Tudoran 2. Responsabili rezidentiat a. Dr.Camer Salim b. Dr.Baltesiu Daniela c. Dr.Joavina Raluca d. Dr.Scurtu Cristina e. Dr.Glacioti Stela

Page 41 of 48

ANEXA IV Criteriile de acreditare a spitalelor care pot derula programe de rezidentiat in specialitatea medicina de urgenta independent sau in colaborare cu alte spitale din acelasi centru universitar sau din alte centre universitare Criterii generale privind spitalul 1) Structura spitalului Spital regional sau spital judetean de urgenta categorie I sau II In structura spitalului vor exista cel putin urmatoarele sectii sau clinici : 1. Unitate de primire a urgentelor pentru adulti sau adulti si pediatrie. 2. Anestezie Terapie Intensiva adulti 3. Chirurgie Generala 4. Cardiologie Unitate de Primire a Urgentelor trebuie sa aiba acces la urmatoarele investigatii 24/24 ore : a. Laborator de urgenta b. Radiologie conventionala c. Computer tomograf d. Ecografie e. Angiografie In structura spitalului care deruleaza programul de rezidentiat sau a spitalelor cu care se afla in colaborare va trebui sa fie cel putin urmatoarele sectii sau clinici : 5. Unitate de primire a urgentelor pediatrice in cazul in care nu se primesc cazuri pediatrice in unitatea de primire a urgentelor in spitalul principal. 6. Anestezie Terapie Intensiva copii 7. Anestezie Terapie Intensiva cardio-vasculara 8. Terapie intensiva coronariana 9. Neonatologie 10. Pediatrie 11. Obstetrica ginecologie 12. Chirurgie plastica 13. Chirurgie toracica 14. Ortopedie 2) Posibilitatile de colaborare cu alte spitale in vederea completarii modulelor de pregatire Spitalul care va derula programul de rezidentiat va avea protocoale de colaborare cu sectiile si clinicile aflate in structura altor spitale din acelasi centru universitar, sau din alte centre universitare, necesare desfasurarii modulelor din programul de rezidentiat in medicina de urgenta. I.

Page 42 of 48

Majoritatea sectiilor sau clinicilor aflate in structura altor spitale cu care va colabora spitalul care deruleaza programul de rezidentiat vor fi in acelasi centru universitar nefiind necesara detasarea rezidentilor la alt centru mai mult de 3-6 luni in total in vederea acoperirii a cel mult doua stagii complementare.

II.

Criterii specifice privind unitatii de primire a urgentelor (UPU) din spitalul respectiv conform prevedilor OMS 1706/2007 cu modificarile si completarile ulterioare

Expunerea rezidentilor la diferite categorii de urgente in cadrul programului de rezidentiat Unitatea de primire a urgentelor este in cadrul unui spital regional sau judetean nivel I/II. Unitatea de primire a urgentelor primeste toate categoriile de urgente inclusiv cele pediatrice sau are protocol de colaborare cu o unitate de primire a urgentelor pediatrica. Cazurile critice precum si cazurile de urgenta ne-critice sunt vazute in UPU. Numar minim de cazuri / an este de 20.000 pacienti. Numar minim de cazuri critice/ an, inclusiv trauma, este de 1000 pacienti.

Page 43 of 48

Anexa V INDRUMRI METODOLOGICE privind desfurarea probelor examenului pentru obinerea titlului de medic specialist n specialitatea Medicina de urgen n conformitate cu prevederile Ordinului Comun MSP i MECT nr.1141/1386/2007,cu modificrile i completrile ulterioare, examenul de medic/medic dentist/farmacist specialist pentru toate specialitile, const dintr-o prob scris i una sau dou probe clinice/practice, conform tematicilor aprobate, fiecare prob n parte fiind eliminatorie, dac nu se obine nota minim 7.00. Nu pot face parte din comisia de examinare persoanele care se nrudesc pn la gradul patru cu vreunul din candidai, caz n care se vor recuza singuri. Candidaii vor susine toate probele de examen cu comisia la care au fost repartizai. Formularea subiectelor de examen de specialitate, a baremurilor de corectur precum i ntreaga responsabilitate a desfurrii examenului revine comisiei de examen. I. PROBA SCRIS

- Este secret i va consta dintr-un test tip gril cu 250 de ntrebri cu rspunsuri multiple. durata probei scrise este de 4 ore. - Este eliminatorie, nota minim de promovare este 7.00. Candidaii se vor prezenta pentru susinerea probei scrise la sediile comisiilor de examen, la data i ora stabilit i afiat odat cu listele candidailor pe specialiti i centre universitare. La intrarea n sal fiecare candidat se va legitima cu BI/CI, iar secretarul comisiei va nota cu aceasta ocazie absenii. n cazul n care exist diferene/greeli de dactilografiere a numelor candidailor ntre listele transmise comisiilor i numele corect din actul de identitate, inclusiv la diacritice, candidatul va aduce comisiei o copie dup actul de identitate care se va ataa cataloagelor. n catalogul definitiv candidaii vor fi nscrii cu numele i prenumele corecte, cu diacritice, conform actului de identitate prezentat la intrarea n sala de examen. Aezarea candidailor n sal se va face astfel nct s existe cel puin un loc liber ntre doi candidai, astfel nct s se evite aezarea n bnci alturate a candidailor rude de gradul I (so-soie, frai, surori, etc.). Candidaii nu au voie s pstreze cri sau alte materiale informative. In prima jumtate de or de la nceperea examenului nici un candidat sau membru al comisiei nu va prsi sala de examen. In timpul probei scrise, candidaii vor fi supravegheai, nclcarea disciplinei de examen ducnd la eliminarea din examen a candidailor vinovai, comisia ntocmind n acest sens un proces verbal.

Page 44 of 48

Pentru proba scris candidaii vor folosi numai cerneal sau past albastr, alt culoare constituind semn distinctiv ce poate duce la identificarea candidatului, nerespectarea ducnd la anularea probei scrise. Proba scris se va desfura concomitent, i va ncepe la aceeai or, n ambele centre de examinare. Testele utilizate n cele dou centre de examinare vor fi identice. Proba scris va consta dintr-un test tip gril cu 250 de ntrebri cu rspunsuri multiple. Stabilirea celor 250 de ntrebri se va face n mod aleator dintr -o baz de date cu cel puin 1000 de ntrebri cu rspunsuri multiple. Aceast selecie se va efectua cu cel mult 3 ore nainte de ora anunat pentru nceperea examenului. Banca de date cu cele 1000 de ntrebri este secreta i se pstreaz la Preedintele Comisiei Centrale de Examinare. ntreaga responsabilitate cu privire la secretizarea acestor date revine Preedintelui Comisiei Centrale de Examinare. Timpul acordat pentru proba scris este de 4 ore. Anunarea variantei corecte de rezolvare a testului se va face n cel mult 1 or de la ncheierea probei scrise, prin afiare la sediul comisiei de examinare. Fiecare ntrebare are un singur rspuns corect. Fiecare ntrebare cu rspuns corect va fi notata cu un punct. Punctajul maxim posibil este de 250 puncte (100%) Candidatul trebuie sa rspund corect la cel puin 175 de ntrebri ceea ce reprezint 70/% din totalul rspunsurilor corecte in vederea promovrii probei, echivalentul notei 7,00 Rspunsurile greite se scad din totalul rspunsurilor corecte fr penalizri. Anunarea rezultatelor obinute la proba scris se va face n cel mult 4 ore de la ncheierea probei scrise. Pentru a promova aceast prob, fiecare candidat va trebui s obin cel puin 70% din punctajul maxim, echivalentul notei 7,00. Contestaii referitoare la proba scris se pot depune, n cel mult 4 ore de la momentul anunrii rezultatelor, la secretarul Comisiei Zonale de examinare. Termenul de soluionare al contestaiilor este de 1 or de la momentul depunerii lor. n absena contestaiilor rezultatele probei scrise sunt considerate definitive. Candidaii care au susinut i au promovat proba scris ntr-o sesiune anterioar dar au fost respini la examen datorit rezultatelor la probele clinice/practice, vor susine numai aceste probe, lundu -se n considerare punctajul de promovare al probei scrise anterioare, pentru urmatoarele 3 sesiuni ordinare de examen de specialitate, dupa promovare. Numai candidaii care au obinut media minim 7.00 vor fi programai pentru urmtoarele probe, ceilali candidai vor fi declarai respini.

II.

PROBELE CLINICE

1. Pentru organizarea probei clinice teoretice cei ase membri ai comisiei zonale se organizeaz n 3 subcomisii, fiecare format din 2 membri. Preedintele Comisiei Zonale poate participa n calitate de observator n cadrul oricrei subcomisii.

Page 45 of 48

2. Fiecare subcomisie va avea repartizat un anumit domeniu de examinare, astfel nct cele 3 subcomisii s acopere ntregul domeniu al medicinii de urgen att din punct de vedere clinic ct i paraclinic. Cele trei domenii de examinare vor fi: a. Chirurgical: include cunotine legate de urgenele din toate specialitile chirurgicale, toate tipurile de traumatisme la adult, organizarea asistenei medicale de urgen la dezastre, legislaia specific medicinei de urgen. b. Medical: resuscitarea cardio-pulmonar, urgenele cardio-vasculare, alte urgene medicale, urgenele toxicologice, urgenele neurologice c. Pediatric: toate tipurile de urgene medico-chirurgicale i traumatismele la copil. 3. n cadrul probei clinice teoretice se pot constitui ca i subiecte oricare dintre urmtoarele: a. Cazuri clinice prezentate sub forma unor probleme clinice ale cror soluii pot fi: de la prezentarea elementelor de diagnostic pozitiv, elementelor de diagnostic diferenial pn la stabilirea strategiilor de investigare-evaluare i tratament. b. Mijloace i strategii terapeutice adresate anumitor tipuri de patologii c. Algoritmuri i protocoale de practic medical. d. Interpretarea rezultatelor unor investigaii paraclinice e. Simulri ale unor situaii de urgen (utiliznd mijloace audio, video, programe de simulare de tip realitate virtual, etc.). f. Oricare alte forme de evaluare a aptitudinilor candidailor, legate de practica medicinei de urgen, cu condiia ca aceste forme de evaluare s ntruneasc acceptul a cel puin dou treimi din membri Comisiei Centrale de Examinare 4. Subiectele se vor stabili nainte de nceperea examenului de obinere a titlului de medic specialist n medicina de urgen, cu cel mult 48 de ore, de ctre Comisia Centrala de Examinare. Subiectele vor fi identice pentru cele dou Comisii Zonale. Subiectele vor fi n numr de cel puin dublul numrului de candidai nscrii pentru sesiunea respectiv. 5. Dintre subiectele organizate pe cele trei domenii prezentate la alin 2, fiecare candidat va alege, n mod aleator, cte un subiect pentru fiecare domeniu. 6. Dup alegerea subiectului, candidaii vor avea la dispoziie 15 minute pentru a pregti rspunsul n faa subcomisiei. 7. Fiecare candidat va discuta cu subcomisia n maxim 30 de minute soluia propus pentru subiectul ales. 8. Fiecare subcomisie evalueaz candidaii cu punctaje de la 1 la 10. 9. Pentru a promova proba clinica teoretic un candidat trebuie s obin minim 70 % din punctajul maxim de 10 de puncte, punctaj echivalent notei 7,00. Nepromovarea probei susinute n faa unei subcomisii va determina nepromovarea probei clinice teoretice i, implicit, a examenului. 10. Nota probei clinice teoretice o reprezint media aritmetic a notelor celor 3 subcomisii 11. Anunarea rezultatelor la proba clinic teoretic se va face dup susinerea probei de ctre toi candidaii.

Page 46 of 48

III.

PROBA PRACTIC

1. Proba practic se desfoar utiliznd simulatoare de pacient. 2. Pentru desfurarea acestei probe, Comisia zonal va pregti un numr de subiecte egal cu dublul numrului de candidai. Fiecare subiect va consta n scenariul de simulare a unui caz clinic (pre sau intraspitalicesc). 3. Proba practic se desfoar n prezena ntregii Comisii zonale 4. Fiecare candidat va trage la sorti unul dintre subiectele stabilite de Comisie, aceasta avnd la dispoziie 30 de minute pentru evaluarea candidatului la cazul respectiv. 5. Proba practica este evaluata cu punctaje de la 1 la 10 i pentru a promova aceast prob, fiecare candidat va trebui s obin cel puin 70% din punctajul maxim, echivalentul notei 7,00. 6. Anunarea rezultatelor la proba practic se va face dup susinerea probei de ctre toi candidaii. Anunarea rezultatelor i contestaii 1. Nota final a unui candidat la examenul pentru obinerea titlului de med ic specialist n medicina de urgen reprezint media aritmetic a celor 3 probe susinute i nu poate fi mai mica de 7,00. 2. Candidaii care au susinut i au promovat proba scris n sesiunea anterioar dar au fost respini la examen datorit rezultatelor la probele clinice/practice, vor susine numai aceste probe, lundu -se n considerare punctajul de promovare al probei scrise din sesiunea anterioar. 3. Anunarea rezultatelor se va face n cel mult 24 de ore de la momentul ncheierii ultimei probe. Se vor anuna att notele obinute de fiecare candidat la fiecare prob ct i media finala. 4. Candidaii au la dispoziie cel mult 12 ore pentru contestaii. 5. Contestaiile se vor depune n scris la secretarul Comisiei zonale 6. Contestaiile se vor adresa, individual, notelor obinute la anumite probe i nu notei finale. 7. Un candidat poate contesta notele obinute la cel mult dou dintre probele din examen. Nu se pot contesta notele obinute de ctre ali candidai. 8. Dup soluionarea contestaiilor, in cel mult 24 ore, notele stabilite de comisiile zonale sunt declarate definitive. * * * La sfritul susinerii tuturor probelor prevzute n tematica de examen, secretarul comisiei va ntocmi catalogul definitiv pe baza cataloagelor pentru fiecare prob. Media general se calculeaz cu dou zecimale i rezult din adunarea mediilor obinute la fiecare prob, totalul fiind mprit la numrul probelor. Catalogul definitiv se ntocmete n ordinea descrescnd a mediilor. Numele i prenumele candidailor vor fi cosemnate cu majuscule, corespunztor numelui i prenumelor nscrise n actul de identitate. ntreaga responsabilitate a datelor nscrise n cataloagele de examen revine secretarului comisiei.

Page 47 of 48

Media minim de promovare la acest examen este 7,00 (apte) pentru fiecare prob. Candidatul va fi confirmat medic specialist n medicina de urgen doar daca promoveaza toate probele din cadrul examenului. Candidatul are dreptul sa susin examenul de medic specialist n termen de 5 ani de la ncheierea stagiilor de rezideniat. n aceast perioada candidatul poate fi angajat pe perioada determinata avand aceleasi competente ca medicul rezident an V, sub supraveghere.

Page 48 of 48