Pentru Examenul de Anatomie
Pentru Examenul de Anatomie
Pentru Examenul de Anatomie
CAP SI GT
1. Mastoida situatie, structura, raporturi, corelatii clinice
Caracterul pneumatic al mastoidei si rolul comunicarilor cu urechea medie si, indirect, cu rinofaringele Mastoidita si riscul propagarii inflamatiei spre structuri nvecinate Ex. Raportul cu sinusul sigmoidian din loja posterioara a endobazei tromboflebita de sinus sigmoidian si meningita Trepanatia de mastoida Raportul antrului mastoidian cu canalul nervului facial- riscul lezarii nervului facial
- Sinusul cavernos subiect 7 Ocazional, procesele clinoide anterioare fuzioneaza cu cele posterioare compresia hipofizei Ocazional, procesele clinoide anterioare fuzioneaza cu cele medii, formnd, mpreuna cu fata laterala a sfenoidului, un inel osos prin care trece artera carotida interna, la iesirea din sinusul cavernos, ceea ce poate stnjenii circulatia arteriala (compresia ACI). Compresia la nivelul comunicarilor fosei (fisura orbitara superioara, etc) prin meningioame consecinte - lezarea nn III, IV, VI si a ramurii oftalmice a n V, cu oftalmoplegie si cu tulburari senzitive n regiunea superioara a fetei - lezarea nervului maxilar, cu tulburari senzitive n regiunea mijlocie a fetei - lezarea nervului mandibular, cu tulburari senzitive si motorii n teritoriul sau Raporturile arterei meningee cu solzul (scoama) temporalului consecinte n traumatisme Solzul temporalului fiind foarte subtire se poate fractura usor n traumatismele regiunii temporale ducnd la lezarea ramurilor arterei sau ale venei meningee medii (sinus venos al durei mater) cu aparitia unui hematom extradural (epidural). Raportul cu urechea medie (tegmen tympani) consecinte Peretele superior sau tegmental al urechii medii este reprezentat de tegmen tympani, o lama osoasa subtire, uneori incompleta, care separa urechea medie de fosa medie a endobazei. Acest raport explica posibilitatea propagarii infectiilor din urechea medie spre cutia craniana (determinnd meningite, encefalite) Fractura stncii temporalului (fracturi de baza de craniu) poate fi nsotita de: - lezarea menigelor cerebrale adiacente stncii, cu deschiderea spatiului subarahnoidian si patrunderea LCR n urechea medie. Daca membrana timpanica este perforata (urmare a unei otite medii supurate n antecedente) sau este rupta (ca urmare a traumatismului) se produce otolicvoree scurgerea LCR prin meatul acustic extern - lezarea unuia dintre sinusurile venoase adiacente stncii sau sngerarea din focarul de fractura se poate manifesta prin hemotimpan (la examenul otoscopic se observa bombarea membranei timpanice, de culoare rosie, datorita sangelui acumulat n urechea medie). Daca membrana timpanica este perforata sau este rupta se produce otoragie scurgerea sngelui prin meatul acustic extern - lezarea arterei carotide interne n traiectul sau intratemporal (canal carotic) - paralizie de nerv facial (n 20% din fracturile osului pietros) - lezarea urechii interne
*Semnele de paralizie ale nervilor respectivi (ex. paralizia valului palatin, cu refluarea nazala a lichidelor) pot fi semne de compresie n loja posterioara a endobazei! Fractura stncii temporalului (vezi subiectul 3!)
afectiune severa, ce pune n pericol viata pacientului. Printre semnele tromboflebitei de sinus cavernos se numara: - diplopie, prin paralizia muschilor extrinseci ai globului ocular. Primul nerv afectat este VI, singurul care trece chiar prin sinus. De aceea, paralizia privirii laterale este un semn care apare precoce si trebuie sa sugereze medicului diagnosticul n absenta celorlalte semne. - ptoza palpebrala (paralizie nerv III)
Datorita caracterului vascular al mucoasei nazale, chiar si n conditiile unei structuri osoase normale, edemul marcat din inflamatiile mucoasei nazale duce la obstructie nazala, ducnd la necesitatea administrarii de picaturi cu efect vasoconstrictor. Instilatia picaturilor se face n inspir profund, n jetul de aer pentru a a ajunge si pe peretele posterior al faringelui, oentru ca inflamatiile mucoasei nazale se propaga la mucoasa sinusurilor paranazale (sinuzita) si faringelui (rinofaringitaotita medie). Epistaxisul reprezinta o hemoragie avnd punctul de plecare n fosa nazala, cel mai adesea la nivelul petei vasculare Kiesselbach. Din punct de vedere al cauzei (etiologic), exista: - epistaxis de cauza locala (traumatisme sau fragilitate vasculara crescuta), benign - epistaxisul de cauza generala: mai sever de exemplu epistaxisul din hipertensiunea arteriala Organul vomeronazal Jacobson Este un organ specializat n detectarea feromonilor la mamifere si care este prezent, la om, n viata fetala, ulterior atrofiindu-se n primul an de viata, la aproximativ 80% din indivizi. Este situat n partea inferioara a septului nazal, n apropierea deschiderii canalului incisiv si a petei vasculare. Este bogat n chemoceptori sensibili la feromoni - substante chimice nevolatile ce transmit un mesaj despre starea fiziologica sau comportamentala a unui individ. Fiind nevolatile, necesita contact direct cu pielea individului! Importanta sa la om sugarul recepteaza feromonii mamei (parintilor) prin atingerea pielii, ceea ce duce la corticalizarea de tip familial si, n general la o dezvoltare psihica armonioasa.
11. Sinusurile paranazale situatie, raporturi, corelatii clinice 12. Sinusul maxilar definitie, situatie, raporturi, corelatii clinice
Sinuzitele Sinuzita reprezinta inflamatia mucoasei sinusurilor paranazale si este o boala foarte frecventa. La adulti sinusul cel mai frecvent afectat este sinusul maxilar (n principiu, mucoasa sinusului maxilar este ntotdeauna afectata chiar si cu ocazia celor mai banale raceli, dar de cele mai multe ori nu apar semne clinice), dupa care urmeaza celulele etmoidale, sinusul frontal si celulele sfenoidale. La copii primul loc l ocupa inflamatia celulelor etmoidale. Raporturile sinusului maxilar cu caninul, premolarii si molarii consecinte: - sinuzita odontogena, prin propagare inlamatiei de la radacina dintelui la mucoasa sinusala - n cazul extractiei dentare, dintele se tractioneaza n jos, pentru a evita riscul lezarii peretelui sinusal n sinuzitele cronice, cu colectii nchistate, deschiderea sinusului maxilar se realizeaza prin trepanatia procesului maxilar al cornetului nazal inferior, n meatul nazal inferior, pentru a favoriza drenarea secretiilor. Sinuzitele pot sa se complice:
- cu o acumulare de puroi (empiem sinusal) prin blocarea scurgerii, orificiul fiind astupat de secretii si de inflamatia mucoasei - cu o extindere a infectiei la orbita: - cu limitarea dureroasa a miscarilor globului ocular (afectarea muschilor extrinseci ai globului) - extinderea inflamatiei la tunica vasculara a globului ocular iridociclita sau uveita (ochi rosu, dureros, cu mioza) - reactie conjunctivala lacrimare (epifora) sau secretie conjunctivala purulenta - cu o meningita - cu tromboflebita de sinus cavernos.
ultimii ani, un tratament curent al ridurilor. Injectiile cu botox blocheaza transmiterea impulsului nervos la nivelul fibrei musculare, paraliznd muschiul ce cauzeaza ridurile, oferind pielii un aspect neted. Au, de asemenea si efect antisudorific. Paralizarea temporara a mai multor grupe musculare poate duce la aparitia unui facies imobil, lipsit de expresie.
a celor inferioare ct si a celor superioare, provine aproape exclusiv din artera tiroidiana inferioara de partea respectiva (identificarea glandelor paratiroide se face prin urmarirea ramurilor terminale ale acestei artere). Din aceste motive, ligatura ramurilor terminale ale arterei tiroidiene inferioare se realizeaza tangent la parenchimul tiroidian. Astfel, ramurile secundare ale arterei tiroidiene inferioare si nervul laringeu recurent ramn posterior.
Paraganglionii sunt formatiuni ce se dezvolta din celule migrate din crestele neurale si sunt dispusi de-a lungul axelor vasculare mari ale trunchiului, de la baza craniului pna la coccis, n relatie cu sistemul nervos parasimpatic (nervii IX si X) la gt si n mediastinul superior, respectiv cu ganglionii simpatici pre si paravertebrali, n restul trunchiului. Au functie chemoreceptoare si secretoare, declansnd reflexe ce regleaza debitul vascular. Exemple:corpusculii paraaortici Zukerkandl si glomusul coccigian, care ramn ca formatiuni bine individualizate si la adult (restul sunt formatiuni difuze, diseminate pe traiectul vaselor, n hilul viscerelor parenchimatoase sau n peretii viscerelor cavitare).
Paraganglionii pot fi originea unor tumori paraganglionare (paragangliomi), benigne sau maligne.
Schema de actiune a muschilor oculomotori din pozitie primara (ductii) binoculare, care pot fi: - versii, n care se pastreaza paralelismul axelor vizuale (ex. dextroversie, levoversie, supraversie) - vergente: - convergenta, care nsoteste procesul de acomodare - divergenta, care este paralela cu relaxarea acomodarii. Leziunile nucleilor sau ale nervilor III, IV, VI (paralizii oculomotorii de origine neurologica) se manifesta prin: - devierea ochiului din pozitia primara (devierea globului ocular n directie opusa miscarii muschiului paralizat, datorata actiunii muschiului antagonist, cu aparitia strabismului) - limitarea miscarii globului ocular n directia muschiului paralizat - diplopie homonima sau heteronima (perceperea unei imagini duble la privirea n directia de actiune a muschiului afectat). Pentru a corecta diplopia, bolnavul adopta o anumita pozitie a capului. Exemple Paralizia nervului oculomotor (III) se manifesta prin: - ptoza pleoapei superioare (imposibilitatea ridicarii pleoapei). Bolnavul ncearca sa compenseze deficitul ncretind fruntea si dnd capul pe spate - devierea ochiului n abductie (strabismul divergent), prin actiunea m drept extern - globul ocular afectat nu poate efectua nicio miscare, dect spre inferior si lateral (nn IV si VI) - diplopie heteronima (numai cnd pleoapa superioara este ridicata) - midriaza, cnd sunt prinse si fibrele vegetative parasimpatice ale n III Paralizia nervului trohlear (IV) se manifesta prin: - limitarea miscarii spre inferior si lateral - diplopie verticala, cnd se uita n jos (citit!) Paralizia nervului abducens (VI), cea mai frecventa paralizie ce afecteaza muschii globului ocular, se manifesta prin: - devierea ochiului n adductie (strabismul convergent), prin actiunea m drept intern Bolnavul ncearca sa compenseze deficitul prin intoarcerea capului de
partea ochiului afectat - limitarea abductiei globului ocular - diplopie orizontala homonima, mai grava la prirea catre partea leziunii.
paralizie caracteristica: palatul moale este cazut pe partea ipsilaterala si nu se ridica n fonatie. Reflexul de varsatura se pierde pe partea afectata, n aceeasi masura cu "miscarea de cortina" a peretelui lateral al faringelui, pilierii amigdalieni deplasndu-se medial cnd palatul se ridica, la pronuntarea cuvantului "ah". Vocea este ragusita, usor nazala, iar corzile vocale stau imobile n pozitie cadarica (ntre abductie si adductie). Poate exista si o pierdere a sensibilitatii la nivelul meatului auditiv extern si n spatele pavilionului urechii (ramura auriculara). De obicei nu exista modificari ale functiilor viscerale. Lezarea nervilor laringei
- risc n chirurgia glandei tiroide - vezi subiectul 26 - compresia intratoracica a nervului laringeu recurent stng (anevrismele arcului aortic, dilatarile atriului stng, tumori mediastinale si ale bronhiilor) - afectarea nervului laringeu recurent drept (n patologia de apex pulmonar)
fenomene inflamatorii, care pot merge pna la aparitia unei complicatii abcesul salivar, manifestat prin dureri mari, dificultati n masticatie si deglutitie, febra si tumefierea inflamatorie a regiunii. Supuratia glandei parotide nu difuzeaza la gt datorita fasciei parotidiene, dependinta a lamei superficiale a fasciei cervicale, a carei foita profunda separa parotida de glanda submandibulara) n timp, glanda salivara devine dura si capata un caracter pseudotumoral. Ocazional, se poate palpa calculul, ca o masa omogena sau granulata, localizata n glanda salivara, n canalele excretoare sau inclavata n caruncula salivara. Tumori parotidiene afectarea nervului facial paralizie de facial, de tip periferic invazia tumorala n spatiul retrostilian determina: ameteli, datorita comprimarii arterei carotide exoftalmie si midriaza (dilatarea pupilei), datorita compresiunii ganglionului simpatic cervical superior hemipareza linguala, datorita comprimarii nervul hipoglos torticolis, datorita comprimarii nervului accesor anestezie velopalatina si laringofaringiana, datorita comprimarii nn IX si X
unui adenom paratiroidian. Determina rezorbtia osoasa excesiva si nlocuirea localizata a matricei osoase cu tesut fibros (osteitis fibrosa). Ionii de calciu astfel mobilizati ajung n snge si se pot produce calcificari ectopice iar eliminarea crescuta prin urina a acestor ioni poate determina calcificari la nivelul tubilor renali, cu compromiterea functiei renale.
TORACE
57. Pediculii pulmonari alcatuire, raporturi extrinseci si intrinseci 58. Plamnul drept situatie, configuratie, raporturi, proiectii 59. Plamnul stng situatie, configuratie, raporturi, proiectii 60. Plamnul drept structura functionala si microscopica.
clinice Substratul anatomic al imaginii radiologice Implicatii
Implicatii
modificarii lumenului bronsic Vasodilatatie, hipersecretie, contractia fibrelor musculare netede, afectarea cililor Diferenta dintre teritoriul bronsic si cel bronsiolic
clinice Fiecare din elementele barierei hemoalveolare pot reprezenta substratul unei patologii specifice. Consecintele: - modificarilor vasculare (cresterea presiunii hidrostatice, scaderea presiunii oncotice) - afectarii endoteliului vascular (n endotelite, septicemii) - afectarii membranelor bazale (prin depunerea de compexe imune Ag-Ac n boli autoimune) - afectarii epiteliului alveolar (n pneumonii bacteriene) - tulburarilor de secretie/compozitie ale surfactantului (n mucoviscidozafibroza chistica) Edemul pulmonar Edemul interstitial Fibroza pulmonara
64. Vascularizatia nutritiva a plamnului. Limfaticele bronhopulmonare 65. Segmentele arteriale de control Corelatii clinice
Conexiunile dintre circulatia nutritiva si functionala Varicele bronsice Hemoptizia
Bifurcatia traheei - raporturi 66. Pleura definitie, situatie, raporturi, structura microscopica,
vascularizatie, inervatie. Relatia pleura-perete. Durerea pleurala Substratul anatomic al durerii pleurale si riscul furtunii vegetative vagale
Recesul costomediastinal
Recesul costodiafragmatic
69. Ligamentul pulmonar descriere Pleura Baza anatomica a sindroamelor pleurale pneumotorax, hidrotorax,
hemotorax, chilotorax. Corelatii clinice Alegerea locului de punctie pentru: - drenajulcolectiilor lichidiene pleurale - evacuarea aerului din pneumotorax
Baza anatomica a implicatiilor clinice ale deplasarilor mediastinale Datorita baroceptorilor mediastinali, balansarea mediastinului din revarsatele majore si pteumotorax poate duce la furtuna vegetativa vagala, cu tulburari de ritm cardiac si chiar stop cardio-respirator.
72. Mediastinul superior delimitare, continut 73. Mediastinul anterior si cel mijlociu delimitare, continut 74. Mediastinul posterior delimitare, continut 75. Pericardul fibros si cel seros definitie, situatie, raporturi,
structura microscopica, vascularizatie, inervatie.
Durerea pericardica. Baza anatomica a tamponadei cardiace Repere anatomice pentru puntia pericardica
Aplicatii clinice Aspectul radiologic al cordului repere ale conturului imaginii radiologice a cordului si semnificatia modificarilor conturului cardiac Aspectul ecografic al cordului Incidenta pentru cele patru cavitati permite evidentierea: - caracteristicilor morfologice si functionale ale peretilor (atriali si ventriculari), a septurilor (interatrial, atri-ventricular si interventricular) si a aparatului valvular al cordului - aspectelor patologice: - hipertrofii ale peretilor - dilatari ale cavitatilor cordului - tulburari de dinamica ale musculaturii ventriculare - tulburari de dinamica ale aparatului valvular - defecte septale - prezenta de tumori sau trombi
Aplicatii clinice Variatiile de pozitie si orientare ale cordului n functie de tipul constitutional si de pozitie Palparea socului apexian Punctia cardiaca de urgenta
80. Atriul drept 81. Atriul stng 82. Ventriculul drept 83. Ventriculul stng 84. Aparatul valvular mitral 85. Aparatul valvular tricuspid 86. Aparatul valvular aortic. Radacina aortei 87. Orificiul mitroaortic si continutatea mitro-aortica definitie, situatie, alcatuire. Implicatii functionale si clinice 88. Aparatul valvular pulmonar 89. Scheletul fibros al cordului componente si functie 90. Centrul tendinos (trigonul fibros drept) - definitie,
situatie, raporturi, functie
93. Aorta ascendenta si crosa aortei 94. Canalul arterial formare, evolutie, persistenta.
Raporturile
95. Aorta descendenta toracica 96. Vena cava superioara 97. Sistemul venelor azygos 98. Canalul toracic si ductul limfatic drept 99. Ganglionii limfatici parietali si viscerali n torace 100. Granita toraco-abdominala topografie, descriere,
comunicari ntre regiuni, regim limfatic