Varanul de Komodo

Ordin: Squamata Familie: Varanidae Gen si specie: Varanus komodoensis Cu lungimea sa de mai mult de trei metri, varanul este cea mai mare soparla in viata. Este pradatorul impozant al patriei sale, mica insula australiana. Dimensiuni corporale

Lungimea: masculul 3 m, femela proportional mai mica.

Greutatea corporala: 100 - 135 kg

Reproducere Maturitatea sexuala: la 6 ani. Perioada de imperechere: sfarsitul lunii iunie. Numarul oualor depuse: aprox. 12.

Durata dezvoltarii: 8 luni.

Mod de viata Comportament: mai ales singuratic, dar se aduna in perioada de imperechere si in timpul hranirii. Hrana: mamifere mici, porci, cerbi si maimute. Durata vietii: este estimata la 20 de ani, dar atinge chiar si 35 de ani.

Specii inrudite
Varanul de Komodo apartine familiei varanilor, la fel ca si varanul de apa (Varanus mertensis) de 3 m si varanul cu coada scurta (Varanus brevicauda) de 20 cm. Aria de raspandire Varanul de Komodo traieste exclusiv in insulele indoneziene din nordul Australiei: Komodo, Rintia, Padar, Flores, Gilli, Mota si Owadi Sami. Protectia speciei

Numarul exemplarelor momentan nu prezinta variatii, pe insule traind aproximativ 1000 de animale. Deoarece varanii de Komodo traiesc pe insule nelocuite, omul nu ameninta specia in mod direct.

Teribilul varan de Komodo nu este doar cea mai mare soparla existenta, capabila de a dobori prazi de marimi considerabile. Recent un studiu international realizat de catre cercetatorii de la University of New South Wales a descoperit de ce acest redutabil carnivor este un pradator atat de eficient in ciuda faptului ca este echipat cu un craniu usor, iar forta muscaturii sale este relativ superficiala.

Varanii fac parte din familia Varanidae si sunt considerati din punct de vedere anatomic, soparle superior dezvoltate.In randul soparlelor nu au nicio ruda apropiata, acesti uriasi, care pot atinge 3 metri sunt considereati in popor balaurii zilelor noastre.Din cele 45 de specii si subspecii cunoscute, trei se gasesc in Africa.Varanii sunt cunoscuti sub numele de Biawak sau Goanna

Invaluit in mister multa vreme, varanul de Komodo, numit crocodilul de uscat de catre nativii insulelor, a dat nastere unor legende nedrepte despre atacuri feroce si neprovocate asupra oamenilor. In realitate, sunt fiinte retrase, care se feresc pe cat posibil de contactul uman, atacand doar in cazul intimidarii prelungite. Foarte rar unele exemplare si-au pierdut teama naturala si s-au aventurat mai aproape de comunitatile umane. Varanul de Komodo insa nu se da deloc inapoi de la a ataca animale mari precum cerbi, capre sau porci, dar si pasari sau rozatoare. In ciuda marimii impresionante, varanul devine extrem de rapid in cadrul atacului, repezindu-se la prada cu peste 20 de kilometri pe ora. Muscatura, desi nu foarte puternica, este extrem de eficienta multumita dispunerii dintilor. Astfel, reptila smulge pur si simplu o bucata de carne din prada, aceasta murind in scurt timp din cauza socului si pierderii de sange. In cazul in care aceasta totusi supravietuieste, intra in actiune arma secreta a varanului de Komodo: saliva sa. Aceasta contine numerosi agenti patogeni extrem de periculosi pentru alte specii, precum e.coli, stafilococi, proteus morgani, providencia. Acestea actioneaza rapid, provocand infectarea grava a ranii, oamenii muscati avand nevoie de ingrijiri medicale imediate. Pe langa aceste microorganisme, care nu il afecteaza absolut deloc, varanul mai are si glande cu venin, acesta actionand ca anticoagulant. Astfel, chiar daca prima muscatura a esuat in a ucide prada, reptila nu are decat sa astepte rabdatoare cateva ore inainte de a se infrupta. Hranirea este frenetica si de obicei participa mai multe exemplare; bucatile mari de carne sunt inghitite aproape intregi, la fel ca si animalele mici. Varanul de Komodo are putine papile gustative, asa ca se hraneste mai mult din instinct decat din placere. Merita observat faptul ca in captivitate, exemplarele au un numar mult mai redus de bacterii in saliva multumita hranii mai curate. Insa asta nu ii face pe varani mai sanatosi, ba dimpotriva. In captivitate s-au mai observat si schimbari de comportament pe langa cele biologice, varanii putand sa recunoasca ingrijitorii principali, venind cand sunt chemati sa manance si chiar jucandu-se cu obiecte diverse. Insa comportamentul aparent prietenos nu trebuie judecat gresit un varan isi va apara mereu teritoriul. Si nimeni nu o stie mai bine decat Phil Bronstein, redactorul sef de la San Francisco Chronicle, caruia i-au trebuit reatasate chirurgical tendoanele de la un picior dupa un atac brusc. Cel mai prietenos varan de Komodo al gradinii zoologice se simtise amenintat.

In general aceasta specie de varan prefera sa stea la soare si sa se incalzeasca, bazandu-se pa factorul surpriza si camuflaj pentru a putea ataca prada. Uneori isi foloseste coada puternica si musculoasa pentru a o tranti la pamant. In general este un animal singuratic, care traieste pana la 30 de ani. Singurele ocazii cand varanii se aduna mai multi la un loc sunt cand ataca o prada amre sau in sezonul de imprechere

In timpul desfasurarii imprecherii, varanul mascul trebuie sa imobilizeze complet femela in timpul actului, altfel riscand sa fie ranit grav. In mod interesant pentru o specie de reptile, varanul de Komodo prefera de multe ori monogamia. Ouale depuse au o perioada destul de lunga pana la eclozare: 7-8 luni. Cand momentul soseste, puii trebuie sa depuna un efort extrem de mare pentru a iesi din oua, petrecandu-si urmatoarele ore odihnindu-se. In perioada imediat urmatoare trebuie sa evite luminisurile, varanii tineri fiind vanati de multi pradatori, inclusiv de adultii speciei. Acestia isi asigura pana la 10% din hrana din puii lipsiti de noroc.

Daca au scapat de acesta perioada dificila insa, puii sunt aproape in perfecta siguranta, scapand de orice alt pradator mai putin omul

 Ciuperca Elena-Raluca

Clasa a-IX-a C Biologie