Titus Popovici
| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Titus Popovici | |||
 Scenaristul Titus Popovici | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | 16 mai 1930 Oradea, România | ||
| Decedat | 29 noiembrie 1994, (64 de ani) Tulcea, România | ||
| Cetățenie |  România  | ||
| Ocupație | scriitor, scenarist, politician | ||
| Limbi vorbite | limba română[2] | ||
| Activitate | |||
| Alma mater | Universitatea din București | ||
| Partid politic | PCR | ||
| Premii | Premiul de Stat (1962)[1] | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Titus Popovici, născut Titus Viorel Popovici,[3] (n. , Oradea, România – d. , Tulcea, Tulcea, România) a fost un scriitor și scenarist român, membru corespondent al Academiei Române, membru în CC al PCR [4]. A absolvit Universitatea din București. Debutează în proză cu volumul Povestiri și cu romanul Străinul în 1955. Din 1957 devine scenarist, odată cu adaptarea pentru ecran a nuvelei „Moara cu noroc” a lui Ioan Slavici. Titus Popovici a fost considerat unul dintre cei mai importanți scenariști români din perioada anilor 1960-1970.[necesită citare] Colaborează constant cu regizori de renume, precum Liviu Ciulei, Andrei Blaier, Manole Marcus, Sergiu Nicolaescu ș.a.
La 1 martie 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române, apoi a făcut parte din conducerea Uniunii Scriitorilor, a fost membru al C.C. al P.C.R. și deputat de Bihor (de Beiuș) în Marea Adunare Națională. După moartea sa în urma unui accident de automobil, lângă Tulcea, s-a vehiculat ideea că a fost eliminat dat fiind faptul că știa prea multe despre nomenclatura comunistă, mare parte din aceasta din urmă în viață și activă, din umbră și nu numai, în acei primi ani de după 1989. Din anul 2002 o stradă din Oradea îi poartă numele.
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu | ||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism -
Clasicism | ||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română | ||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
Operă literară
modificare- Mecanicul și alți oameni de azi, schițe, București, 1951 (în colab. cu Fr. Munteanu);
- Povestiri, Editura Tineretului, București, 1955;
- Străinul, Editura Tineretului, București, 1955;
- Setea, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958;
- Cuba: teritoriu liber al Americii, însemnări, Editura Tineretului, București, 1962;
- Columna, povestire cinematografică, Editura Militară, București, 1968;
- Mihai Viteazul, București: Editura Militară, 1969;
- Moartea lui Ipu, nuvelă, Albatros, București, 1970;
- Puterea și adevărul, piesă în patru acte, București, 1973;
- Judecata, roman cinematografic, Junimea, Iași, 1984 (cuprinde date despre Horia, Cloșca și Crișan);
- Passacaglia, dramă în doua părți, Editura Eminescu, București, 1989;
- Cutia de ghete, Editura Elit Comentator, Ploiești, 1990;
- Cartea de la Gura Zlata, povestiri de pescuit și vânătoare; fragmente autobiografice, Editura Eminescu, București, 1991;
- Râul uitării: aparente povestiri de pescuit și vânătoare, Editura Salut 2000, București, 1994;
- Cartierul Primăverii: cap sau pajură, pref. de Domnița Ștefănescu, Editura Mașina de scris, București, 1998;
- Disciplina dezordinii, roman memorialistic, Mașina de scris, București, 1998.
- Piese jucate (și netipărite): Mircea, Propilee și orhidee, Irozii etc.
Prefețe la volumele:
- Mihaela Haseganu - "Întrebări pentru examenul de maturitate: [versuri]". Buc., Editura pentru Literatura, 1969;
- Sütó András - "Un leagăn pe cer, pagini de jurnal" (în rom. de Romulus Guga). Buc., Kr., 1972;
- Paul Decei - "Pescuit în ape de munte". Buc., Editura Ceres, 1975 (ghid);
- Matty Aslan - "Să fim serioși". Buc., Editura Politică, 1976 (album de caricaturi);
- Ionel Pop - "O palmă de râu și niște istorii vânătorești". București, Editura Eminescu, 1978;
- Ilarion Ciobanu - "Un far la pensie". Iași, J., 1980 (schițe);
- Temistocle Popa - "Trecea fanfara militară...". Buc., Lit., 1989.
- Gheorghe Colț - "Verdele junglei: exotism și vânătoare între Ecuator și Tropicele African". Buc., Editura Editis, 1994;
- Constantin Rosetti Bălănescu - "Cynegis: prin păduri, câmpii și ape, printre jivine și oameni". Buc., Editura Salut 2000, 2000;
Filmografie
modificareScenarii de filme
modificare- La „Moara cu noroc” (1957) - în colaborare cu Alexandru Struțeanu
- Valurile Dunării (1960) - în colaborare cu Francisc Munteanu
- Furtuna (1960)
- Setea (1961)
- Străinul (1964)
- Pădurea spînzuraților (1965)
- Dacii (1967)
- Columna (1968)
- Mihai Viteazul (1971)
- Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)
- Puterea și adevărul (1972)
- Cu mâinile curate (1972) - în colaborare cu Petre Sălcudeanu
- Ultimul cartuș (1973) - în colaborare cu Petre Sălcudeanu
- Conspirația (1973) - în colaborare cu Petre Sălcudeanu
- Departe de Tipperary (1973) - în colaborare cu Petre Sălcudeanu
- Capcana (1974)
- Nemuritorii (1974) - în colaborare cu Sergiu Nicolaescu
- Actorul și sălbaticii (1975)
- Pe aici nu se trece (1975)
- Operațiunea Monstrul (1976)
- Profetul, aurul și ardelenii (1978)
- Artista, dolarii și ardelenii (1980)
- Blestemul pămîntului – Blestemul iubirii (1980)
- Pruncul, petrolul și ardelenii (1981) - autorul ideii care a stat la baza scenariului
- Lumini și umbre serial TV
- Secretul lui Bachus (1984)
- Horea (1984)
- Noi, cei din linia întâi (1986)
- Secretul lui Nemesis (1987)
- Mircea (1989)
- Momentul adevărului (1989)
- Dreptatea (1989)
- Miss Litoral (1991)
- Divorț... din dragoste (1992) - în colaborare cu Mircea Cornișteanu
- Crucea de piatră (1994)
Referințe critice
modificare„Titus Popovici este primul cineast român sub comunism care înțelege că în cinema propaganda poate fi înlocuită prin manipulare. Folosind mijloacele artistice ale narațiunii cinematografice, pe care le posedă la nivel de maestro, Popovici știe că a-i prezenta pe comuniști «cu față umană» oameni și ei nu semizei, e mult mai eficient în a convinge publicul decât a livra nu știu câte replici inspirate direct din documentele de partid”.[5].
Note
modificare- ^ HCM nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Romane pe anul 1962, lege5.ro, accesat 2016-12-31
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Lista membrilor DACIN SARA Arhivat în , la Wayback Machine., orda.ro, 6 mai 2014, accesat 2016-12-28
- ^ Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român (IV), 10 decembrie 2009, Jurnalul Național, accesat la 18 iulie 2013
- ^ Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută. Politică și propagandă în filmul românesc de ficțiune, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 135.
Legături externe
modificare- Articole biografice
- Titus Popovici - stima noastră și mândria, 5 octombrie 2014, Raluca Durbacă, Film Menu
- Titus Popovici, rentierul [www.romaniaculturala.ro/images/articole/Tribuna_p.7.pdf], 1-15 aprilie 2011, Petru Poantă, Tribuna
- Scriitorul față cu „puterea și adevărul Arhivat în , la Wayback Machine., 01 octombrie 2009, Constantin Cioroiu, "Cultura"
- Ipu, între Amza Pellea și Gerard Depardieu, 23 mai 2013, Ioan-Pavel Azap
- Vă mai amintiți de...Titus Popovici, 5 ianuarie 2010, Eliza Zdru, Adevărul
- Duplicitatea lui Titus Popovici Arhivat în , la Wayback Machine., Gheorghe Grigurcu, România literară - anul 2000, numărul 47
- Titus Popovici (I) Arhivat în , la Wayback Machine., Alex. Ștefănescu, România literară - anul 2002, numărul 24
- Titus Popovici (II) Arhivat în , la Wayback Machine., Alex. Ștefănescu, România literară - anul 2002, numărul 25
- Biografii comentate (XLII). Titus Popovici, un propagandist talentat și bine plătit, 12 decembrie 2013, Calin Hentea, Ziarul de Duminică
- Imagini document. 1966: Interviu cu Titus Popovici, un „tânăr scriitor care s-a afirmat pe tărâmul prozei