Sezonul de Formula 1 din 2006

Campionatul Mondial de Formula 1
Sezonul 2006
Durată
12 martie - 22 octombrie
Nr. curse
18
Nr. piloți
27
Nr. echipe
11
Campionul la Piloți
Spania Fernando Alonso (Al 2-lea titlu)
Campionul la Constructori
Franța Renault (Al 2-lea titlu)

Campionatul Mondial de Formula 1 din 2006 a fost cel de-al 60-lea sezon al curselor auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism, ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. A inclus cea de-a 57-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a 49-a ediție a Campionatului Mondial al Constructorilor. Sezonul a fost disputat pe parcursul a optsprezece curse, începând în Bahrain pe 12 martie și terminându-se în Brazilia pe 22 octombrie. Acest sezon a marcat începutul utilizării motoarelor V8 de 2,4L în Formula 1, față de motoarele V10 de 3,0L care au fost folosite în sezoanele precedente, ce au continuat până la sfârșitul sezonului 2013. 2006 a fost, de asemenea, primul sezon din 1997 în care diferite configurații de motor au fost prezentate doar pentru Scuderia Toro Rosso, care avea un motor V10 de 3,0 litri Cosworth TJ2005-2.

Față de sezonul precedent, au avut loc mai multe schimbări pe piața piloților, începând deja în decembrie 2005, deoarece Fernando Alonso și-a încheiat o mutare la McLaren pentru 2007.[1] În septembrie 2006, Michael Schumacher și-a anunțat retragerea din Formula 1 la sfârșitul sezonului, cu pilotul ce a terminat pe locul 2 în 2003 și 2005, Kimi Räikkönen, fiind anunțat drept înlocuitorul său la Ferrari.[2][3] Printre alte plecări notabile s-a numărat și Juan Pablo Montoya, care a părăsit McLaren la mijlocul sezonului pentru a urma o carieră în NASCAR.[4]

Campionatul la Piloți a fost câștigat de Fernando Alonso de la Renault pentru al doilea an consecutiv, Alonso devenind cel mai tânăr dublu campion mondial la acea vreme. Pe atunci, septuplul campion mondial, Michael Schumacher, de la Scuderia Ferrari, a terminat pe locul secund, la 13 puncte în urmă. Campionatul Constructorilor a fost câștigat de Renault, care a învins Ferrari cu cinci puncte.[5]

Piloții și echipele înscrise în campionat

modificare

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 2006 al campionatului.

Imagine Concurent Constructor Motor Șasiu Pneu Piloți
Nr. Numele pilotului Etape
    Mild Seven Renault F1 Team Renault Renault RS26 2.4 V8 R26 M 1   Fernando Alonso Toate
2   Giancarlo Fisichella Toate
    Team McLaren Mercedes McLaren Mercedes FO 108S 2.4 V8 MP4-21 M 3   Kimi Räikkönen Toate
4   Juan Pablo Montoya 1–10
  Pedro de la Rosa 11–18
    Scuderia Ferrari Marlboro Ferrari Ferrari 056 2.4 V8 248 F1 B 5   Michael Schumacher Toate
6   Felipe Massa Toate
    Panasonic Toyota Racing Toyota Toyota RVX-06 2.4 V8 TF106
TF106B
B 7   Ralf Schumacher Toate
8   Jarno Trulli Toate
    Williams F1 Team Williams Cosworth CA2006 2.4 V8 FW28 B 9   Mark Webber Toate
10   Nico Rosberg Toate
    Lucky Strike Honda Racing F1 Team Honda Honda RA806E 2.4 V8 RA106 M 11   Rubens Barrichello Toate
12   Jenson Button Toate
    Red Bull Racing RBR Ferrari 056 2.4 V8 RB2 M 14   David Coulthard Toate
15   Christian Klien Toate
  Robert Doornbos Toate
    BMW Sauber F1 Team BMW Sauber BMW P86 2.4 V8 F1.06 M 16   Nick Heidfeld Toate
17   Jacques Villeneuve 1–12
  Robert Kubica 13–18
    Midland F1 Racing MF1 Toyota RVX-06 2.4 V8 M16 B 18   Tiago Monteiro Toate
  Spyker MF1 Racing[a] 19   Christijan Albers Toate
    Scuderia Toro Rosso STR Cosworth TJ2005-2 3.0 V10 STR1 M 20   Vitantonio Liuzzi Toate
21   Scott Speed Toate
    Super Aguri F1 Team Super Aguri Honda RA806E 2.4 V8 SA05
SA06
B 22   Takuma Sato Toate
23   Yuji Ide 1–4
  Franck Montagny 5–11
  Sakon Yamamoto 12–18

Calendar

modificare
 
Națiunile care au găzduit curse de Formula 1 în 2006 sunt arătate în verde. Națiunile care au găzduit curse de Formula 1 în trecut sunt arătate în gri închis

În 2006, FIA a anunțat că Marele Premiu al Belgiei nu va face parte din sezonul 2006 de Formula 1, deoarece autoritățile locale au început lucrări majore de reparații la Spa-Francorchamps.

1.   2.   3.   4.  
Marele Premiu al Bahrainului
10-12 martie
Marele Premiu al Malaysiei
17-19 martie
Marele Premiu al Australiei
31 mar-2 apr
Marele Premiu al statului San Marino
21-23 aprilie
 
Sakhir (P)
 
Sepang (P)
 
Albert Park (S)
 
Imola (P)
5.   6.   7.   8.  
Marele Premiu al Europei
5-7 mai
Marele Premiu al Spaniei
12-14 mai
Marele Premiu al Principatului Monaco
25, 27-28 mai
Marele Premiu al Marii Britanii
9-11 iunie
 
Nürburgring (P)
 
Catalunya (P)
 
Monaco (S)
 
Silverstone (P)
9.   10.   11.   12.  
Marele Premiu al Canadei
23-25 iunie
Marele Premiu al Statelor Unite
30 iun-2 iul
Marele Premiu al Franței
14-16 iulie
Marele Premiu al Germaniei
28-30 iulie
 
Gilles Villeneuve (S)
 
Indianapolis (P)
 
Magny-Cours (P)
 
Hockenheimring (P)
13.   14.   15.   16.  
Marele Premiu al Ungariei
4-6 august
Marele Premiu al Turciei
25-27 august
Marele Premiu al Italiei
8-10 septembrie
Marele Premiu al Chinei
29 sep-1 oct
 
Hungaroring (P)
 
Istanbul Park (P)
 
Monza (P)
 
Shanghai (P)
17.   18.  
Marele Premiu al Japoniei
6-8 octombrie
Marele Premiu al Braziliei
20-22 octombrie
 
Suzuka (P)
 
Interlagos (P)
(P) - pistă; (S) - stradă.

Rezultate și clasamente

modificare

Marile Premii

modificare
Etapa Mare Premiu Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Pneu Raport Lider
Pilot Dif.
1   MP al Bahrainului   Michael Schumacher   Nico Rosberg   Fernando Alonso   Renault M Raport   ALO   2
2   MP al Malaysiei   Giancarlo Fisichella   Fernando Alonso   Giancarlo Fisichella   Renault M Raport   7
3   MP al Australiei   Jenson Button   Kimi Räikkönen   Fernando Alonso   Renault M Raport   14
4   MP al statului San Marino   Michael Schumacher   Fernando Alonso   Michael Schumacher   Ferrari B Raport   15
5   MP al Europei   Fernando Alonso   Michael Schumacher   Michael Schumacher   Ferrari B Raport   13
6   MP al Spaniei   Fernando Alonso   Felipe Massa   Fernando Alonso   Renault M Raport   15
7   MP al Principatului Monaco   Fernando Alonso   Michael Schumacher   Fernando Alonso   Renault M Raport   21
8   MP al Marii Britanii   Fernando Alonso   Fernando Alonso   Fernando Alonso   Renault M Raport   23
9   MP al Canadei   Fernando Alonso   Kimi Räikkönen   Fernando Alonso   Renault M Raport   25
10   MP al Statelor Unite   Michael Schumacher   Michael Schumacher   Michael Schumacher   Ferrari B Raport   19
11   MP al Franței   Michael Schumacher   Michael Schumacher   Michael Schumacher   Ferrari B Raport   17
12   MP al Germaniei   Kimi Räikkönen   Michael Schumacher   Michael Schumacher   Ferrari B Raport   11
13   MP al Ungariei   Kimi Räikkönen   Felipe Massa   Jenson Button   Honda M Raport   10
14   MP al Turciei   Felipe Massa   Michael Schumacher   Felipe Massa   Ferrari B Raport   12
15   MP al Italiei   Kimi Räikkönen   Kimi Räikkönen   Michael Schumacher   Ferrari B Raport   2
16   MP al Chinei   Fernando Alonso   Fernando Alonso   Michael Schumacher   Ferrari B Raport   MSC   0
17   MP al Japoniei   Felipe Massa   Fernando Alonso   Fernando Alonso   Renault M Raport   ALO   10
18   MP al Braziliei   Felipe Massa   Michael Schumacher   Felipe Massa   Ferrari B Raport   13
 
Trofeul constructorilor din F1 câștigat în 2006 de echipa Renault.

Sistemul de punctaj

modificare

Punctele sunt acordate primilor opt piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:

Loc 1 2 3 4 5 6 7 8
Puncte 10 8 6 5 4 3 2 1

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.[1] Jumătate de puncte sunt acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, se folosește un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.[2]

Note
  • ^1 - În cazul în care nu sunt încheiate două tururi complete, nu se acordă nici un punct și cursa este abandonată.
  • ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți realizează același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, se va folosi următorul cel mai bun rezultat. Dacă doi sau mai mulți piloți vor avea un număr egal de rezultate de un număr egal de ori, FIA va nominaliza câștigătorul conform unor criterii pe care le va considera potrivite.

Clasament Campionatul Mondial al Piloților

modificare
Poz. Pilot BHR
 
MAL
 
AUS
 
SMR
 
EUR
 
ESP
 
MON
 
GBR
 
CAN
 
USA
 
FRA
 
GER
 
HUN
 
TUR
 
ITA
 
CHN
 
JPN
 
BRA
 
Puncte
1   Fernando Alonso 1 2R 1 2R 2P 1P 1P 1P
R
1P 5 2 5 Ab 2 Ab 2P
R
1R 2[b] 134
2   Michael Schumacher 2P 6 Ab 1P 1R 2 5R 2 2 1P
R
1P
R
1R 8* 3R 1 1 Ab 4R 121
3   Felipe Massa 9 5 Ab 4 3 4R 9 5 5 2 3 2 7R 1P 9 Ab 2P 1P 80
4   Giancarlo Fisichella Ab 1P 5 8 6 3 6 4 4 3 6 6 Ab 6 4 3 3 6 72
5   Kimi Räikkönen 3 Ab 2R 5 4 5 Ab 3 3R Ab 5 3P AbP Ab 2P
R
Ab 5 5 65
6   Jenson Button 4 3 10*R 7 Ab 6 11 Ab 9 Ab Ab 4 1 4 5 4 4 3 56
7   Rubens Barrichello 15 10 7 10 5 7 4 10 Ab 6 Ab Ab 4 8 6 6 12 7 30
8   Juan Pablo Montoya 5 4 Ab 3 Ab Ab 2 6 Ab Ab 26
9   Nick Heidfeld 12 Ab 4 13 10 8 7 7 7 Ab 8 Ab 3 14 8 7 8 17* 23
10   Ralf Schumacher 14 8 3 9 Ab Ab 8 Ab Ab Ab 4 9 6 7 15 Ab 7 Ab 20
11   Pedro de la Rosa 7 Ab 2 5 Ab 5 11 8 19
12   Jarno Trulli 16 9 Ab Ab 9 10 17* 11 6 4 Ab 7 12* 9 7 Ab 6 Ab 15
13   David Coulthard 10 Ab 8 Ab Ab 14 3 12 8 7 9 11 5 15* 12 9 Ab Ab 14
14   Mark Webber 6 Ab Ab 6 Ab 9 Ab Ab 12 Ab Ab Ab Ab 10 10 8 Ab Ab 7
15   Jacques Villeneuve Ab 7 6 12 8 12 14 8 Ab Ab 11 Ab 7
16   Robert Kubica DSC 12 3 13 9 9 6
17   Nico Rosberg 7R Ab Ab 11 7 11 Ab 9 Ab 9 14 Ab Ab Ab Ab 11 10 Ab 4
18   Christian Klien 8 Ab Ab Ab Ab 13 Ab 14 11 Ab 12 8 Ab 11 11 2
19   Vitantonio Liuzzi 11 11 Ab 14 Ab 15* 10 13 13 8 13 10 Ab Ab 14 10 14 13 1
20   Scott Speed 13 Ab 9 15 11 Ab 13 Ab 10 Ab 10 12 11 13 13 14 18* 11 0
21   Tiago Monteiro 17 13 Ab 16 12 16 15 16 14 Ab Ab DSC 9 Ab Ab Ab 16 15 0
22   Christijan Albers Ab 12 11 Ab 13 Ab 12 15 Ab Ab 15 DSC 10 Ab 17 15 Ab 14 0
23   Takuma Sato 18 14 12 Ab Ab 17 Ab 17 15* Ab Ab Ab 13 NC 16 DSC 15 10 0
24   Robert Doornbos 12 13 12 0
25   Yuji Ide Ab Ab 13 Ab 0
26   Sakon Yamamoto Ab Ab Ab Ab 16 17 16 0
27   Franck Montagny Ab Ab 16 18 Ab Ab 16 0
Poz. Pilot BHR
 
MAL
 
AUS
 
SMR
 
EUR
 
ESP
 
MON
 
GBR
 
CAN
 
USA
 
FRA
 
GER
 
HUN
 
TUR
 
ITA
 
CHN
 
JPN
 
BRA
 
Puncte
Sursa:[7]
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu A abandonat cursa (Ab)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare Retras înainte de calificări (Ret)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
* Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Clasament Campionatul Mondial al Constructorilor

modificare
Poz. Constructor BHR
 
MAL
 
AUS
 
SMR
 
EUR
 
ESP
 
MON
 
GBR
 
CAN
 
USA
 
FRA
 
GER
 
HUN
 
TUR
 
ITA
 
CHN
 
JPN
 
BRA
 
Puncte
1   Renault 1 1P 1 2R 2P 1P 1P 1P
R
1P 3 2 5 Ab 2 4 2P
R
1R 2[c] 206
Ab 2R 5 8 6 3 6 4 4 5 6 6 Ab 6 Ab 3 3 6
2   Ferrari 2P 5 Ab 1P 1R 2 5R 2 2 1P
R
1P
R
1R 7R 1P 1 1 2P 1P 201
9 6 Ab 4 3 4R 9 5 5 2 3 2 8* 3R 9 Ab Ab 4R
3   McLaren-Mercedes 3 4 2R 3 4 5 2 3 3R Ab 5 3P 2 5 2P
R
5 5 5 110
5 Ab Ab 5 Ab Ab Ab 6 Ab Ab 7 Ab AbP Ab Ab Ab 11 8
4   Honda 4 3 7 7 5 6 4 10 9 6 Ab 4 1 4 5 4 4 3 86
15 10 10*R 10 Ab 7 11 Ab Ab Ab Ab Ab 4 8 6 6 12 7
5   BMW Sauber 12 7 4 12 8 8 7 7 7 Ab 8 Ab 3 12 3 7 8 9 36
Ab Ab 6 13 10 12 14 8 Ab Ab 11 Ab DSC 14 8 13 9 17*
6   Toyota 14 8 3 9 9 10 8 11 6 4 4 7 6 7 7 Ab 6 Ab 35
16 9 Ab Ab Ab Ab 17* Ab Ab Ab Ab 9 12* 9 15 Ab 7 Ab
7   RBR-Ferrari 8 Ab 8 Ab Ab 13 3 12 8 7 9 8 5 11 11 9 13 12 16
10 Ab Ab Ab Ab 14 Ab 14 11 Ab 12 11 Ab 15* 12 12 Ab Ab
8   Williams-Cosworth 6 Ab Ab 6 7 9 Ab 9 12 9 14 Ab Ab 10 10 8 10 Ab 11
7R Ab Ab 11 Ab 11 Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 11 Ab Ab
9   STR-Cosworth 11 11 9 14 11 15* 10 13 10 8 10 10 11 13 13 10 14 11 1
13 Ab Ab 15 Ab Ab 13 Ab 13 Ab 13 12 Ab Ab 14 14 18* 13
10   MF1-Toyota 17 12 11 16 12 16 12 15 14 Ab 15 DSC 9 Ab 17 15 16 14 0
Ab 13 Ab Ab 13 Ab 15 16 Ab Ab Ab 10 Ab Ab Ab Ab 15
11   Super Aguri-Honda 18 14 12 Ab Ab 17 16 17 15* Ab 16 Ab 13 NC 16 16 15 10 0
Ab Ab 13 Ab Ab Ab Ab 18 Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab DSC 17 16
Poz. Constructor BHR
 
MAL
 
AUS
 
SMR
 
EUR
 
ESP
 
MON
 
GBR
 
CAN
 
USA
 
FRA
 
GER
 
HUN
 
TUR
 
ITA
 
CHN
 
JPN
 
BRA
 
Puncte
Sursa:[7]
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu A abandonat cursa (Ab)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare Retras înainte de calificări (Ret)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
* Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Note:

  • Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.
  1. ^ Midland a intrat în primele 15 Mari Premii ca „Midland F1 Racing”. După ce Spyker a cumpărat echipa, a concurat în ultimele trei curse cu licență neerlandeză.[6]
  2. ^ Fernando Alonso și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Braziliei.
  3. ^ Renault și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Braziliei.

Referințe

modificare
  1. ^ „Alonso will join McLaren in 2007”. BBC Sport. . Accesat în . 
  2. ^ „Schumacher to quit at the end of the year”. BBC Sport. . Accesat în . 
  3. ^ „Ferrari reveal Raikkonen signing”. BBC Sport. . Accesat în . 
  4. ^ „McLaren agree to release Montoya”. BBC Sport. . Accesat în . 
  5. ^ 2006 FIA Formula One World Championship standings, www.fia.com, 11 January 2007 Retrieved via web.archive.org on 12 September 2013
  6. ^ „Midland team bought by Spyker”. formula1.com. . Accesat în . [nefuncțională]
  7. ^ a b „F1 Championship Classification 2006”. Fédération Internationale de l'Automobile. Arhivat din original la . Accesat în .