Jules Hardouin Mansart

Jules Hardouin-Mansart, bust din marmură de Jean-Louis Lemoyne
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Paris, Regatul Franței[6][7] Modificați la Wikidata
Decedat (62 de ani)[1][4][2][3][5] Modificați la Wikidata
Marly-le-Roi, Communauté d'agglomération Saint-Germain Seine et Forêts⁠(d), Franța Modificați la Wikidata
Frați și suroriMichel Hardouin[*][[Michel Hardouin (arhitect francez)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiJacques Hardouin-Mansart[*][[Jacques Hardouin-Mansart (French jurist and military personnel (1677-1762))|​]]
Cathérine-Henriette Hardouin-Mansart[*][[Cathérine-Henriette Hardouin-Mansart (24 Aug 1673 - Feb 1748)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiearhitect
artist Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis
Palatul Versailles Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[8] Modificați la Wikidata
Activitate
Clădiri semnificativegrand Commun[*][[grand Commun (manufactory)|​]]
Grand Trianon[*][[Grand Trianon (palace situated in the northwestern part of the Domain of Versailles)|​]]
château de Chazeron[*][[château de Chazeron (castle)|​]]
Palatul Versailles
château de Marly[*][[château de Marly (château)|​]]
Place Vendôme[*]  Modificați la Wikidata

Jules Hardouin-Mansart (n. , Paris, Regatul Franței – d. , Marly-le-Roi, Communauté d'agglomération Saint-Germain Seine et Forêts⁠(d), Franța) a fost un arhitect francez, unul dintre cei mai importanți arhitecți europeni ai secolului al XVII-lea, reprezentant al arhitecturi în stil baroc franceze.

Biografie

modificare

Jules Hardouin s-a născut la Paris și a studiat cu unchiul său François Mansart, de la care a moștenit planurile și detaliile lucrărilor sale și, de asemenea, i-a preluat numele Mansart. A mai studiat cu Libéral Bruant, arhitectul Domului Invalizilor.

Jules Hardouin a fost arhitectul șef al lui Ludovic al XIV-lea lucrând la extinderea castelului Saint-Germain-en-Laye, apoi la Palatul Versailles din anul 1675 a construit aripa din nord și aripa din sud. A proiectat și construit capela regală, împreună cu Robert de Cotte în anul 1710 și Galeria Oglinzilor împreună cu Charles Le Brun.

A participat la construcția Grand Trianonului, împreună cu Louis Le Vau, a oranjeriei și alte reședințe regale, precum Castelul Marly (început în anul 1679).

Printre realizările sale din Paris sunt Pont-Royal, Église Saint-Roch, biserica Domul Invalizilor (1680), Place des Victoires (16841686) și Place Vendôme (1690).

 
Castelul Dampierre

Hardouin-Mansart a proiectat un acoperiș mansardă la castelul Dampierre-en-Yvelines, construit pentru Charles Honoré d'Albert, duce de Luynes, ginerele lui Jean-Baptiste Colbert.

A murit la Marly-le-Roi în 1708.

  1. ^ a b Jules Hardouin-mansart (în franceză), annuaire prosopographique: la France savante 
  2. ^ a b Jules Mansart, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  3. ^ a b RKDartists, accesat în  
  4. ^ a b Jules Hardouin-Mansart, Gran Enciclopèdia Catalana 
  5. ^ a b Jules Hardouin Mansart, SNAC, accesat în  
  6. ^ Ардуэн-Мансар Жюль, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  7. ^ „Jules Hardouin Mansart”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în