Ionel Gherea
| Vă rugăm să contribuiți la îmbunătățirea articolului ajutând la extinderea lui. Informații suplimentare pot fi găsite pe pagina de discuții. (decembrie 2020) |
| Ionel Gherea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1895  Ploiești, România |
| Decedat | (83 de ani) București, România |
| Părinți | Constantin Dobrogeanu-Gherea |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | pianist critic literar[*] traducător filozof |
| Limbi vorbite | limba germană limba română |
| Activitate | |
| Limbi | limba franceză |
Modifică date / text  | |
Ionel Gherea, numele la naștere, Ioan Dobrogeanu-Gherea ori Ion D. Gherea (uneori cunoscut sub forma de J. D. Ghéréa - n. 1895, Ploiești, România – d. , București, România), a fost filozof, eseist, scriitor și pianist de concert român. Unul din cei doi fii ai lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, cunoscut teoretician și critic al marxismului, și fratele lui Alexandru "Sașa" Gherea, Ionel/Ioan nu fusese interesat deloc de politică, fiind mult mai interesat de artă, estetică și muzică, pe care o practica la nivel profesionist, ca pianist concertist de muzică clasică.
De aceea legătura dintre cumnatul său, Paul Zarifopol, și el fusese foarte puternică. În tinerețea sa, Zarifopol l-a introdus lui Ion Luca Caragiale și familiei acestuia. Debutul literar a lui Gherea ca scriitor s-a produs în 1920, printr-un roman scris împreună cu Luca Caragiale, singura sa contribuție la acest gen literar.
Beneficiind de succese muzicale interne, fiind acompaniatorul la pian a lui George Enescu pentru o bună perioadă de timp, Gherea a fost de asemenea un respectat eseist literar un cunoscut fenomenolog, ontolog și filozof al artei. Prietenia sa îndelungată cu filozoful Constantin Noica fiind o dovadă a conexiunii aparent inedite dintre doi oameni atât de diferiți. Un anti-autoritarian, Gherea a fost „pus la index” în anii duri 1950 ai socialismului stalinist ce guverna România timpului, dar a fost „reabilitat” în anii 1960 ca memorialist ș traducător, excelând în traducerea operelor lui Nietzsche.
Note
modificare
Bibliografie
modificare- I. C. Atanasiu, Pagini din istoria contimporană a României: 1881-1916. I. Mișcarea socialistă: 1881-1900. Bucharest: Editura Adevĕrul.
- György Beke, Fără interpret. Convorbiri cu 56 de scriitori despre relațiile literare româno-maghiare. Bucharest: Editura Kriterion, 1972. OCLC 38751437
- Lucian Chișu, Constantin Noica, "Corespondență. Scrisori către Petru Comarnescu", in Caiete Critice, Nr. 5–6–7/2009, pp. 72–80.
- Constantin Floru, O încercare de cosmogonie antropomorfică, in Revista Fundațiilor Regale, Nr. 10/1937, pp. 684–689.
- Ion D. Gherea, Ileana Corbea, "'Tatăl meu a arătat atunci o deosebită clarviziune...'", in Manuscriptum, Vol. VI, Issue 4, 1975, pp. 12–16.
- C. Păcurariu, Câteva amintiri despre C. Dobrogeanu-Gherea. Bucharest: M. M. Antonescu, 1936.
- Lucrețiu Pătrășcanu, Curente și tendințe în filozofia românească. Bucharest: Editura Socec, 1946.
Legături externe
modificare- Fragments from The Self and the World (translated by Liviu Bleoca), in Plural, Nr. 3/2000.