Broască

Pentru alte sensuri, vedeți Broasca‎.

Broasca (Anura) este un ordin de animale amfibii tetrapode, fără coadă când sunt adulte (anure), cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sărit, cu gura largă și cu ochii bulbucați. Forma larvară, branhiată și înotătoare, prezentând o coadă care dispare la metamorfoză, este denumită mormoloc.

Broască Fosilă: 250–0 mln. ani în urmă PreЄ Є O S D C P T J K Pg N Triasic inferior - Prezent
1-Litoria peronii, 2-Bombina bombina, 3-Leptopelis flavomaculatus, 4-Ranitomeya fantastica, 5-Allobates femoralis, 6-Bufo japonicus, 7-Phyllomedusa hypochondrialis, 8-Bufo balearicus, 9-Pelophylax lessonae
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Subregn:	Eumetazoa
Supraîncrengătură:	Deuterostomia
Încrengătură:	Chordata
Subîncrengătură:	Vertebrata
Infraîncrengătură:	Gnathostomata
Supraclasă:	Tetrapoda
Clasă:	Amphibia
Subclasă:	Lissamphibia
(neclasificat):	Salientia
Ordin:	Anura Fischer von Waldheim, 1813
Subordine
Archaeobatrachia Mesobatrachia Neobatrachia
Distribuția broaștelor (cu negru)

Scheletul broaștei (Rana esculenta).

Broasca de baltă adultă trăiește atât în apă (unde se adăpostește și reproduce), cât și pe uscat (unde se hrănește). Nările de pe vârful botului se închid când se află în apă. Broaștele se înmulțesc prin ouă, care, neavând cochilie, sunt depuse în apă.

Broasca adultă se hrănește cu omizi, limacși, melci mici, insecte adulte, râme: tot ce se mișcă pe uscat și este suficient de mic pentru a îi intra în gură. Prinde prada sărind pe ea sau apropiindu-se și încleind-o cu limba, protractilă. Mormolocul este omnivor și se hrănește rozând alge, cadavre de insecte, pești, icre moarte, iar în caz de foamete, mormolocii se pot devora între ei recurgând la canibalism, cei mai mari atacându-i pe cei mai mici, accelerându-și metamorfoza și reușind astfel să perpetueze specia.

Broaștele și mormolocii lor sunt foarte sensibili la poluări, la viroze și la bolile provocate de ciuperci (mucegaiuri acvatice). Prezența lor denotă existența unui echilibru biologic în ecosistem, chiar dacă acesta conține macro-deșeuri (fiare vechi și alte gunoaie).

Morfologie externă

Au corpul format din: cap, trunchi și membre (broaștele sunt primele vertebrate tetrapode - cu patru membre).

Capul

Este de formă triunghiulară, are ochi mari aurii, capabili să distingă culorile, dar mai ales mișcarea. Ochii sunt ținuți bulbucați când animalul pândește, dar pot fi acoperiți printr-o pleoapă străvezie și chiar retractați în craniu sub apă, sau când broasca se sforțează să înghită o pradă mare. Nările se închid când intră în apă. Ea are două feluri de respirații:
-cutanee
-pulmonară
Urechea este mai evoluată decât la pești. Are o limbă subțire având glande care secretă o substanță cleioasă. Limba ei este ușor despicată la vârf.

Trunchiul

Are o piele fără solzi cu glande ce secretă o substanță alunecoasă și bactericidă (mucus).

Membrele

Membrele anterioare sunt mai scurte decât cele posterioare și au 4 degete terminate cu gheare. Locomoția- semiacvatica, adică este dublă : pe uscat, mergând sau sărind, iar prin apă, înotând cu puternicele labe posterioare, palmate.

Sistemul intern

Sistemul nervos, mai dezvoltat decât la pești, prefigurează dezvoltarea creierului animalelor terestre.

Broaștele din România

Legenda:

• CR (critically endangered) – specie critic amenințată cu dispariția
• EN (endangered) – specie în pericol de dispariție
• VU (vulnerable) – specie vulnerabilă
• NT (near threatened) – specie aproape amenințată cu dispariția
• LC (least concern) – specie neamenințată cu dispariția
• NE (not evaluated) – specie neevaluată

Denumire științifică	Denumire populară	Statut International după IUCN	Statutul în România după Cartea Roșie a Vertebratelor din România	Imagine
Bombina bombina	Buhai de baltă cu burta roșie (Izvorașul cu burtă roșie)	LC	NT
Bombina variegata variegata	Buhai de baltă cu burtă galbenă (Izvorașul cu burtă galbenă)	LC	NT
Pelobates fuscus fuscus	Broasca de pământ brună	LC	VU
Pelobates syriacus balcanicus	Broasca de pământ siriacă	LC	EN
Bufo bufo bufo	Broasca râioasă brună	LC	NT
Bufo viridis viridis	Broasca râioasă verde	LC	NT
Hyla arborea arborea	Brotăcel	LC	VU
Pelophylax ridibundus ridibundus	Broasca mare de lac	LC	NE
Pelophylax kl. esculentus	Broasca mică de lac	LC	NE
Pelophylax lessonae	Broasca mică verde (Broasca lui Lessona)	LC	NE
Rana dalmatina	Broasca roșie de pădure	LC	VU
Rana temporaria temporaria	Broasca roșie de munte	LC	VU
Rana arvalis arvalis	Broasca de mlaștină	LC	EN
Rana arvalis wolterstorffi	Broască de mlaștină Wolterstorffi	-	-	-

Bibliografie

• Laurie J. Vitt, Janalee P. Caldwell. Herpetology. An Introductory Biology of Amphibians and Reptiles. Fourth Edition. Academic Press. 2014
• Ion E. Fuhn, Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIV. Fascicula 1: Amphibia. București : Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1960, 288 p.
• Ion E. Fuhn. Broaște, șerpi, șopîrle. Editura Științifică, București 1969.
• Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967, 768 p.
• Victor Pop. Curs de zoologia vertebratelor. Vol. I. Procordatele, caracterele generale ale vertebratelor, peștii și amfibienii. Litografia Învățământului, Cluj 1957, 612 p.
• Dumitru Murariu. Systematic List of the Romanian Vertebrate Fauna. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle «Grigore Antipa». Vol. LIII. 2010
• Török Zsolt, Ghira Ioan, Sas István, Zamfirescu Ștefan. Ghid sintetic de monitorizare a speciilor comunitare de reptile și amfibieni din România. Editura Centrul de Informare Tehnologică ”Delta Dunării”, Tulcea, 2013
• Tibor Sos. Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna. Herpetologica Romanica. Vol. 2, 2008, pp.61-91 Arhivat în 13 aprilie 2015, la Wayback Machine.
• Situația speciilor de amfibieni și reptile din România. Herpeto Life Arhivat în 5 martie 2016, la Wayback Machine.
• Török Zsolt. Data-base with bibliographical sources on the Romanian herpetofauna and herpetologists. Sc. Annals of DDI vol. 17, 2011^{[nefuncțională]}
• Mircea-Dragomir Andrei. Contributions to the knowledge of the herpetofauna of southern Dobruja (Romania). Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” 2002, Volume 44: 357 – 373 Arhivat în 4 octombrie 2015, la Wayback Machine.
• Sorin Geacu. Fauna podișului Dobrogei. Analele Universității Bucuresti, Geografie. 2005

Legături externe

• Un miliard de broaște sfârșesc în farfurie, 23 ianuarie 2009, descopera.ro
• Frumoase și otrăvitoare: cele mai periculoase broaște din lume, 12 decembrie 2012, Nicu Pârlog, descopera.ro