Alexandru Iliaș
Alexandru Iliaș (n. secolul al XVI-lea – d. 1666) a fost domn al Țării Românești (septembrie 1616 - mai 1618) și al Moldovei, în mai multe rânduri: 10 septembrie 1620 - octombrie 1621 și 5 decembrie 1631 - aprilie 1633. Tatăl său, Ilie, era fiul lui Alexandru Lăpușneanu. Iliaș Alexandru a fost fiul său.
Alexandru Iliaș | |
Domn al Moldovei, Domn al Țării Românești | |
Date personale | |
---|---|
Născut | secolul al XVI-lea |
Decedat | 1666 |
Părinți | Iliaș[*] |
Copii | Iliaș Alexandru Radu Iliaș |
Ocupație | conducător[*] |
Apartenență nobiliară | |
Familie nobiliară | Dinastia Mușatinilor |
Domn al Țării Românești | |
Domnie | septembrie 1616 – mai 1618 |
Predecesor | Gavril Movilă |
Succesor | Gavril Movilă |
Domnitor al Moldovei | |
Domnie | – octombrie 1621 |
Predecesor | Gaspar Graziani |
Succesor | Ștefan Tomșa al II-lea |
Domn al Țării Românești | |
Domnie | ianuarie 1628 – octombrie 1629 |
Predecesor | Alexandru Coconul |
Succesor | Leon Tomșa |
Domnitor al Moldovei | |
Domnie | – aprilie 1633 |
Predecesor | Moise Movilă |
Succesor | Miron Barnovschi-Movilă |
Modifică date / text |
Biografie
modificareDeoarece îi sprijinea pe greci în funcții ce le aduceau un venit mare, în 1617 a avut loc o mișcare împotriva acestora condusă de Lupu paharnicul Mehedințeanu, care în cele din urmă, a reușit să-l răstoarne pe Alexandru Iliaș. Au fost uciși o serie de greci, boieri, prelați și negustori, dar și Lupu a plătit cu viața, pentru că sub următorul domnitor, a fost prins cu vicleșug de turci și tras în țeapă.
O altă mișcare împotriva lui Alexandru Iliaș și a sfetnicilor lui a avut loc în Moldova în aprilie 1633. În fruntea răsculaților a fost vornicul Vasile Lupu. Domnitorul este nevoit să părăsească și de această dată tronul care este ocupat în 1634 de conducătorul nemulțumiților.
Miron Costin spune că era un domn nepriceput care, în loc să se ocupe de treburile țării, se întovărășise cu un amant homosexual din Balcani, renumit pentru practicile sale, numit Batiste Veveli și se deda doar plăcerilor. [1]
Note
modificare- ^ Cosmin Zamfirache, Voievozii homosexuali ai Moldovei și ai Țării Românești. Radu cel Frumos și Petru Cercel, bănuiți de „blestemății“ sexuale cu sultani și regi occidentali, Adevărul, 23 iunie 2015. Accesat la 23 iunie 2015
Legături externe
modificare- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
Predecesor: Gavril Movilă |
Domn al Țării Românești 1616 – 1618 |
Succesor: Gavril Movilă |
Predecesor: Gaspar Graziani |
Domn al Moldovei 1620 – 1621 |
Succesor: Ștefan Tomșa al II-lea |
Predecesor: Alexandru Coconul |
Domn al Țării Românești 1627 – 1629 |
Succesor: Leon Tomșa |
Predecesor: Moise Movilă |
Domn al Moldovei 1631 – 1633 |
Succesor: Miron Barnovschi-Movilă |