Articul per Ladin Gherdëina

Sepl Rifesser, nce Josef Rifesser o Sepl da Stufan (* 1851 sa Juntlan-Sacun, † 8 de agost 1919) ie stat n scultëur y ferlëigher a Urtijëi.

Josef Rifesser cun si fena Emilie Stuflesser de Petlin.
Josef Rifesser cun si fëna Emilie Stuflesser de Petlin.
La capela dl Rosar dessenieda da Josef Rifesser.
Dessëni de autere de Josef Rifesser dl 1898.
San Iacun de Josef Rifesser dl 1900 tla dlieja da Sacun.

Biografia

mudé

Sepl Rifesser à abu una dla masra berstots per ars sacra, statues de sanc y auteresc, de Gherdëina[1]. Te si berstot à laurà scultëures de gran qualità sciche Jocl Crepaz, Josef Mersa, Tone Pitscheider, Śepl Obletter y Sepl Walpoth da Minèrt. Bele tl 1906 à Josef Rifesser scrit n liber cun n proiet per fe na ferata te Gherdëina[2]. Josef Rifesser ie stat ambolt de Urtijëi ti ani 1884 - 1887 y 1908 - 1911 y per 39 ani al aministrà la puscions dla dlieja dla pluania de Urtijëi. La capeles dla dlieja San Durich a Urtijëi ie states desseniedes da Sepl Rifesser y tla capela dl Rosar al dunà l'autere[3]. Sepl Rifesser à ziplà n relief cun la santiscima Trinità, che ie da udëi sëura l gran autere dla dlieja de Ciastel[4].

L ie stat diretëur dla Cassa dl Sparani de Persenon ulache l ova na cësa.

Si mut Josef[5] nasciù dl 1883 y mort cun 101 ani ie stat n bon dessëniadëur de auteresc y si nepot Josef o Pepi ie cunesciù per la scultures antichisedes.

Uneranzes

mudé
  • Orden de Cavalier de San Gregorio dal papa Pio X.

Notes

mudé
  1. Nosc antenàc marcadënc. Calënder de Gherdëina 1952, pl. 40-48.
  2. La ferata de Gherdëina. Calënder de Gherdëina 1961, pl. 30-31.
  3. Alex Moroder: 100 Ani capeles dia dlieja de Urtijëi. Calënder de Gherdëina ,pl. 71-73.
  4. Verena Friedrich: Die Kirchen und Kapellen der Pfarreien Kastelruth und Seis am Schlern. Kunstverlag Peda, Passau 2021. ISBN 978 3 89643 431 9.
  5. Luis Mahlknecht: Bera Sepl Rifesser da Stufan à cum- plì 101 ani. Calënder de Gherdëina, pl. 35-37.

Bibliografia

mudé
  • Josef Rifesser: Die Gròdner Bahn - La valle Gardena e la sua ferrovia I. F. Amonn-Bulsan.
  • En memoria de Josef Rifesser. Nëus Ladins 1. de setëmber 1969, pl. 2.
  • Vinzenz Mussner: Scultëures y zipladëures a Urtijëi, che ie é mo cunesciù. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 46 (foto di lauranc dla berstot da Stufan).