Mastlé

Articul per Ladin Gherdëina

Mastlé ie na mont te Gherdëina tl chemun de Santa Cristina. Per tudësch ti dijun Aschgler Alm.

Mastlé d'inviern.

La mont de Mastlé d'instà

Posizion

A nord fina la mont cun Secëda, la Furcela de Pana, la Peles Vërdes y la Odles, a urient cunfina la mont de Mastlè cun l mur de Ncisles, la pastura de Ncisles l Col Raisa y la Mont de Ciaulonch, a uzidënt cun Cuca y Pic.

Na pert dla mont ie tl Parc Naturel Puez-Odles. D'inviern ie Mastlé y Col Raisa na cunesciuda mont da jì cui schi. La majera pert dla mont vën siëda d'instà y scentant la mont de Ncisles ie per la majera pert na pastura. Una dla prima garejedes de schi de Gherdëina ie states da Cuca ju tl 1908, coche nes conta Luis Trenker

Ntervista de Bruno Moroder dl Radio Ladin de Gherdëina cun Luis Trenker sun Secëda

Monumënc naturei

Sun Mastlé dal cinch monumënc dla natura che ie l Bosch dala Crëusc, che ie l bosch plu aut de lëns de zirm d'Europa y cater lec.

Lec da mont y ruves

Liej de plu tl articul: Lec de Gherdëina

N dut à la mont undesc pitli lec che ie nasciui tl tëmp dla dlaciazion Würm.

• Lech da Iman (46° 35′ 45,6″ N, 11° 44′ 35,7″)
• Lech da Rijeda (46° 35′ 32,4″ N, 11° 44′ 24,5″)
• Lech Sant (46° 35′ 11,3″ N, 11° 43′ 46,1″)
• Poza Zentrina oder Lech da Trëbe (46° 35′ 10,5″ N, 11° 43′ 55,3″)
• Lech da Pertan (46° 35′ 8,4″ N, 11° 44′ 7″)
• Lech dla Scaies oder Lech dala Scaia (46° 34′ 59,9″ N, 11° 44′ 8,6″)
• Lech dl Pitl Vedl (46° 35′ 3,9″ N, 11° 44′ 7,7″)
• Lech Fosch (46° 34′ 57,7″ N, 11° 44′ 11,5″)
• Lech dl Grand Iacun (46° 35′ 1,1″ N, 11° 44′ 11,9″)
• Lech dl Mandl (46° 35′ 6″ N, 11° 44′ 21,9″)
• Lech Sot (46° 34′ 51,8″ N, 11° 44′ 6,2″)

• 
  Lech da Iman, l plu aut.
• 
  Lech da Rijeda, monumënt naturel.
• 
  Lech Sant, monumënt naturel.
• 
  Poza Zentrina, monumënt naturel.
• 
  Lech dl Pitl Vedl.
• 
  Lech da Pertan
• 
  Lech dl Grand Iacun.
• 
  Lech dl Mandl, monumënt naturel.
• 
  L Lech dla Scaies o Lech dala Scaia.

L Ruf de Mastlè va tl Ruf de Ncisles che fina tl Derjon.

Frabicac

La capela de Fermeda cun dovia l Stevia y Muntijela

Giaurida y benediscion dla capela de Mastlé da pert dl digan seniëur Friedrich Moroder.

La majera pert di frabicac sun Mastlé ie mediei y tublei, ma nce truepa uties da mont cun ustaries y la stazions dla furnadoies. Un di puec fabricac de sas ie la capela de Fermeda, fabricheda tl 1969 y dedicheda a San Elia.

Uties/ustaries

Danter la plu vedla uties da mont sun Mastlé ie Stufan (sën Fermeda) ulache l univa for fat vënerdi da mont, Sofie 2410 m.s.l.m, n medel ulache l univa dat ora fin dal 1961, tl 1967 fata su da nuef , Daniel 2240 m.s.l.m. , Troier 2250 m.s.l.m. y Gamsblut (da Moz) dl ann 1967, 1965 m.s.l.m.. Do che l se à scialdi svilupà l sport da d'inviërn cun i mplanc portamont for plu asvelc ie unides autra ustaries sciche Secëda, Col Raiser 2106 m.s.l.m., Cuca (tl infiërn da Peza), Odles tl ann 2003, 2100 m.s.l.m., Curona dl ann 2004, 2175 m.s.l.m., Nëidia y la ciajea Lech Sant.

• 
  Secëda.
• 
  Curona.
• 
  Sofie.
• 
  Mastlé.
• 
  Daniel.
• 
  Fermeda (Stufan).
• 
  Cuca.
• 
  Odles.
• 
  Col Raiser.
• 
  Nëidia.
• 
  Gamsblut (da Moz).
• 
  Ciajea Lech Sant.

Cëla encé

• Lec de Gherdëina
• Mont de Ciaulonch
• Ncisles

Leteratura

• Chemun de Santa Cristina – Cherta topografica. Cherta ortofoto cun i toponims ladins. Istitut Ladin Micurà de Rü, Cunsei de furmazion de Santa Cristina, 2005, ISBN 88-8171-064-1.

Coordinedes: 46.592288°N 11.735570°E / 46.592288; 11.735570